ÎNCEP CU NOI!ÎNCEP CU NOI!ÎNCEP CU NOI!ÎNCEP CU NOI!ÎNCEP CU NOI!

Consiliul EuropeiCarta privind educaþiapentru cetãþeniedemocraticã ºi educaþiapentru drepturile omului

CARTACARTACARTACARTACARTA

Democratia sidrepturile omuluiDemocratia si

drepturile omului

pentruTOTOTOTOTOTTTTTIIIII

Opiniile exprimate în aceastã lucrare aparþin autorului ºi nureflectã în mod necesar politica oficialã a Consiliului Europei.

Toate solicitãrile privind reproducerea sau traducerea întregiilucrãri sau a unei pãrþi a acesteia trebuie adresate Directoratuluipentru Comunicare (F-67075 Strasburg Cedex saupublishing@coe.int). Orice altã corespondenþã referitoare laaceastã publicaþie va fi adresatã Departamentului de Educaþieal Consiliului Europei.

Aceastã publicaþie a fost elaboratã cu sprijinulgeneros al Guvernului Finlandei.

Editor: Elena Diez Villagrasa

Reviewer: Annette Schneider

Proofreader: Catherine Rowles-Holm

Proofreader - versiunea in limba românã:Simona Velea, Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei

Graphic design, layout and illustrations: Pampaneo

© Council of Europe, August 2012printet at the Council of Europe

Reprinted January 2014

Versiunea în limba românã a fost publicatã în cadrulProiectului Pilot Travel Pass to democracy: Supporting

Teachers in Preparing Students forActive Citizenship, finanþat de Consiliul Europei ºi

Uniunea Europeanã.

EDITURA UNIVERSITARĂ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiDemocraþia ºi drepturile omului : încep cu noi!. - Bucureºti : Editura Universitarã, 2014 ISBN 978-606-591-945-7

32

DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786065919457

CE GÃSIÞI AICI?CE GÃSIÞI AICI?CE GÃSIÞI AICI?CE GÃSIÞI AICI?CE GÃSIÞI AICI?

De ce o Cartã? - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -Ce sunt drepturile omului?- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Ce este cetãþenia democraticã? - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Ce reprezintã educaþia pentru cetãþenie democraticã ºi educaþia pentru drepturile omului?Care sunt principiile drepturilor omului ºi democraþiei? - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Preþuirea diversitãþii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Includerea tuturor - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - -Acordarea de ºanse egale pentru toþi- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Respectarea demnitãþii umane - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Traiul în pace - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - --

Cine este implicat în educaþia pentru cetãþenie democraticã ºi educaþia pentrudrepturile omului? - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -ªcolile ºi organizaþiile respectã drepturile omului ºi democraþia? - - - - - - - - - - - - - - - -Ce putem face pentru promovarea educaþiei pentru cetãþenie ºi drepturile omului?

În aceastã publicaþie puteþi afla lace se referã Carta ºi cum se

raporteazã ea la viaþa noastrã dezi-cu-zi.

„Carta Consiliului Europei privindeducaþia pentru cetãþenie democraticãºi educaþia pentru drepturile omului”este un document legal despre lucruri

de interes pentru toatã lumea.

Exemple

Pe parcursul textului, veþi descoperi, de asemenea,diferite elemente care vã vor ajuta sã înþelegeþi maibine Carta:

Idei pentruacþiuni

Idei importante

ReflecþieBroaºtele þestoase sunt un simbolal înþelepciunii în multe culturi. De

câte ori întâlniþi una, gândiþi-vãpuþin ºi la informaþiile de aici!

De ce o Cartã?De ce o Cartã?De ce o Cartã?De ce o Cartã?De ce o Cartã? În 2010, toate cele 47 destate membre ale ConsiliuluiEuropei au adoptat Carta.Prin aceasta, guvernele acestor þãri:

au recunoscut importanþa educaþieipentru cetãþenie democraticã ºidrepturile omului;au convenit sã urmeze ideile ºirecomandãrile din acest document,respectând întotdeauna legile ºinormele þãrilor lor ºi principaleleprioritãþi ale oamenilor care trãiesc înacestea.

Consiliul Europei, creat în 1949, aduce laolaltã þãri careau ca valori comune:

DREPTURILE OMULUI;DEMOCRAÞIA;STATUL DE DREPT.

Carta privind educaþia pentru cetãþenie democraticã ºieducaþia pentru drepturile omului a fost creatã pentru aasigura promovarea acestor valori în ºi prin educaþie. O cartãeste, de regulã, un document juridic care aratã ce au stabilitautoritãþile/ guvernele din diferite þãri sã facã într-un anumitdomeniu. Dar depinde ºi de fiecare cetãþean sã se

asigure cã propunerile din Cartã sunturmate acolo unde trãim.

Veþi gãsi aici acele recomandãri ºicâteva idei despre cum puteþi face voi

înºivã ceva, deoarece democraþia ºidrepturile omului încep cu noi!

STATUL DE DREPT înseamnã cã

autoritãþile dintr-o þarã, precum

guvernul, trebuie sã respecte legile la

fel ca toþi oamenii; nu pot face ce vor

doar pentru cã reprezintã o autoritate.

Pentru a afla mai multe despre

DREPTURILE OMULUI ºi

DEMOCRAÞIE, vezi capitolele 2 ºi 3.

Nu confundaþi ConsiliulEuropei cu UniuneaEuropeanã, care are 27de state membre!

Ce sunt drepturile omului?Ce sunt drepturile omului?Ce sunt drepturile omului?Ce sunt drepturile omului?Ce sunt drepturile omului?

Drepturile omului sunt ceeace nimeni nu vã poate lua.

Drepturile omului se referã la lucrurile de care oamenii au nevoiepentru a trãi în demnitate; altfel spus, când drepturile omului nusunt respectate, oamenii sunt trataþi ca ºi cum n-ar fi oameni.

De ce aveþi nevoie pentru a trãi bine, în siguranþãºi sãnãtos, ºi pentru a creºte mare?

Aveþi nevoie de vreunul dintre aceste lucruri deoarecenu sunteþi încã adult? Dacã da, de care anume?

Drepturile omului nu suntîntotdeauna respectate, astfel cã, îndecursul istoriei, au fost elaboratedocumente juridice internaþionale,pentru a le proteja. Unul dintre celemai importante documente este„Declaraþia universalã adrepturilor omului”. Prin acestdocument, pentru prima oarã,þãri din toatã lumea au convenitsã protejeze drepturile omului.Dar el nu este singurul; deexemplu, în Europa, un documentfoarte important pentru protejareadrepturilor este „ConvenþiaEuropeanã a Drepturilor Omului”.

Drepturile omului sunt aceleaºi pentrutoate fiinþele umane, peste tot în lume.

Copiii au nevoi specifice: sunt maivulnerabili pentru cã sunt în creºtere ºidezvoltare. De aceea ei au drepturiscrise într-un mod specific, drepturilecopiilor, ºi într-un document separat,„Convenþia Naþiunilor Unite privinddrepturile copilului”.

Aceasta s-aîntâmplat în1948, dupã

douã rãzboaiemondiale

teribile, cânddrepturile

omului au fostgrav încãlcate.

Gãsiþi mai multe informaþiipe http://

www.echr.coe.int/ECHR

Fiinþe umanecu vârsta maimicã de 18

ani.

Carta se referã la educaþia pentru cetãþenie democraticã ºi la

educaþia pentru drepturile omului. Dar ce înseamnã acestea,

mai exact?

EXEMPLE DE DREPTURI CUPRINSE ÎNEXEMPLE DE DREPTURI CUPRINSE ÎNEXEMPLE DE DREPTURI CUPRINSE ÎNEXEMPLE DE DREPTURI CUPRINSE ÎNEXEMPLE DE DREPTURI CUPRINSE ÎN

CONVENÞIA NAÞIUNILOR UNITECONVENÞIA NAÞIUNILOR UNITECONVENÞIA NAÞIUNILOR UNITECONVENÞIA NAÞIUNILOR UNITECONVENÞIA NAÞIUNILOR UNITE

PRIVIND DREPTURILE COPILULUIPRIVIND DREPTURILE COPILULUIPRIVIND DREPTURILE COPILULUIPRIVIND DREPTURILE COPILULUIPRIVIND DREPTURILE COPILULUI6

Uitaþi-vã din nou la lista de necesitãþi pe care aþi fãcut-o

ºi verificaþi în „Convenþia Naþiunilor Unite privind

drepturile copilului” dacã acestea sunt menþionate ca

drepturi.

Cunoaºteþi situaþii în care drepturile omului nu aufost respectate (de la prieteni, din cãrþi, de la TV,vãzute de voi etc.)?

Aþi simþit vreodatã cã drepturile nu v-au fostrespectate?

Ce aþi fãcut? Ce trebuie sã facã oamenii cânddrepturile lor sau ale celorlalþi sunt încãlcate?

Gãsiþi versiunea completã a documentului, adoptat pe20 noiembrie 1989, pe http://www.unicef.org/magic/

briefing/uncorc.html.

Dreptul la viaþã ºi dezvoltare

Dreptul la nediscriminare

Dreptul la nume ºi naþionalitate

Dreptul de a fi îngrijit de pãrinþi sau de alte persoane responsabile

Dreptul la protecþie împotriva oricãror forme de violenþã sau abuz

Dreptul la sãnãtate ºi asistenþã medicalã

Dreptul de a trãi în condiþii bune, care sã te ajute sã te dezvolþi

Dreptul la educaþie

Dreptul la timp liber, joc ºi culturã

Dreptul de a exprima opinii, care sã fie luate în considerare

Dreptul de a gândi liber, de a avea propriile convingeri ºi propria religie

Dreptul de a te întâlni ºi de te alãtura grupurilor ºi organizaþiilor împreunã

cu alþi copii

Dreptul la intimitate

Dreptul de acces la informaþie

Dreptul la protecþie specialã pentru copiii refugiaþi

Dreptul la protecþie specialã ºi sprijin pentru copiii cu dizabilitãþi

Dreptul copiilor aparþinând grupurilor minoritare sã înveþe ºi sã foloseascã

limba, religia ºi tradiþiile familiilor lor

Dreptul la protecþie specialã pentru copiii afectaþi de rãzboi.Minoritãþile sunt grupuri de persoanecare vorbesc o limbã diferitã sau careau credinþe sau tradiþii diferite de celeale majoritãþii populaþiei dintr-unanumit spaþiu.

Ce este cetãþenia democraticã?Ce este cetãþenia democraticã?Ce este cetãþenia democraticã?Ce este cetãþenia democraticã?Ce este cetãþenia democraticã?Democraþia reprezintã una dintre modalitãþileposibile de a organiza un grup de oameni. Este oformã de guvernare a unei þãri sau chiar a unuimic sat sau a unei clase de elevi.

Cum putem recunoaºte democraþia?

Verificaþi dacã trãiþi într-o democraþie.

Oamenii sunt cei care decid asupra lucrurilor care conteazã pentru ei.În cele mai multe cazuri, oamenii nu iau decizii în mod direct, civoteazã pentru a-i alege pe cei care îi vor reprezenta pe ei ºiconvingerile lor în momentul luãrii deciziilor.Oamenii aleºi iau decizii în beneficiul tuturor, nu în interes propriu.Astfel, ei trebuie sã-ºi clarifice motivele acþiunilor întreprinse ºi suntresponsabili pentru ele.Oamenii pot întreprinde ºi alte acþiuni – în afarã de votare – pentru ainfluenþa deciziile; de exemplu, pot face demonstraþii, dacã nu suntde acord cu anumite lucruri, sau pot forma asociaþii.Într-o þarã, Constituþia ºi celelalte legi reflectã acordul întrecetãþeni – oamenii unei þãri – asupra legilor ºi principiilorde urmat.Deciziile sunt luate conform cu ceea ce gândeºte majoritateacetãþenilor, dar ºi opiniile minoritãþilor sunt luate în considerare,iar grupurile minoritare sunt protejate.

Constituþia defineºte cum suntelaborate ºi garantate legile ºi de

cãtre cine, precum ºi care esterelaþia dintre guvern ºi cetãþeni.

Ambele cuvinte împreunã,cetãþenie democraticã, sereferã la rolul important pecare oamenii dintr-ocomunitate sau dintr-o þarãtrebuie sã-l joace: sã iaparte activã la deciziile careîi afecteazã pe ei ºicomunitatea lor.

Democraþia este un sistem de organizare a unor grupuri de oameni. Prin urmare, democraþiapoate într-adevãr sã înceapã cu noi înºine!

În ºcoala, echipa sau clubul vostru, existã un set de reguli pe care toþi trebuie lerespectaþi pentru a lucra, a trãi ºi face anumite lucruri împreunã?

Ce drepturi ºi ce responsabilitãþi aveþi?

Cine a stabilit regulile?

Pot ele sã fie schimbate? Dacã da, cum?

Ce se întâmplã când oamenii nu respectã regulile?

Sunt prea tânãrpentru a vota..., decinu pot sã particip!

Nu este adevãrat! Poþi participa ºi înalte feluri, nu numai prin vot. Uitã-te la mine!

Fac parte dintr-o organizaþie unde facemdiverse activitãþi împreunã: odatã am

curãþat pãdurea de la marginea oraºului, iaraltã datã ne-am alãturat unui grup de

persoane în vârstã pentru unele activitãþi.

Facem ceva pentrucartierul nostru, pentru alþioameni. Astfel participãm,

doar cã într-un mod diferit!

Ai dreptate! Este un parc pentru patinajlângã ºcoala noastrã, unde mergem de obiceiîn pauzã; la un moment dat, primãria avea de

gând sã construiascã acolo un bloc delocuinþe. Nu am fost deloc de acord cu asta,

aºa cã un grup de elevi ºi de profesori auscris o scrisoare de protest. A semnat toatãlumea din ºcoalã ºi din cartier! Nu am votat,

dar am convins autoritãþile sã-ºi schimbedecizia: parcul este încã acolo!

Prin intermediul asociaþiilor,organizaþiilor de tineret ºiorganizaþiilor non-guvernamentale(ONG-uri) create ºi conduse decetãþeni, oamenii pot influenþa viaþacomunitãþii.

Ce reprezintã educaþia pentru cetãþenieCe reprezintã educaþia pentru cetãþenieCe reprezintã educaþia pentru cetãþenieCe reprezintã educaþia pentru cetãþenieCe reprezintã educaþia pentru cetãþeniedemocraticã ºi educaþia pentru drepturile omului?democraticã ºi educaþia pentru drepturile omului?democraticã ºi educaþia pentru drepturile omului?democraticã ºi educaþia pentru drepturile omului?democraticã ºi educaþia pentru drepturile omului?

Carta nu este doar despre drepturile omului ºi cetãþenie democraticã, este ºi despre educaþie!

Educaþia este un drept, dar ºi un modde a face posibile alte drepturi.

În cartierul meu sunt multe probleme:sãnãtate precarã, mulþi ºomeri, mulþi tineri

care renunþã la ºcoalã... Am luat parte,împreunã cu alþi tineri, la un proiect despre

drepturile noastre. Acolo am învãþat cedrepturi am ºi unde pot gãsi ajutor pentru ca

acestea sã fie respectate. În cadrulproiectului, am aflat despre burse pentruelevi de liceu: am fãcut cerere pentru o

bursã ºi am obþinut-o!

Pentru a afla maimulte despre proiecteprivind accesul ladrepturile tinerilor,vezi www.coe.int/enter

Atât educaþia pentru cetãþenie democraticã,cât ºi educaþia pentru drepturile omului sereferã la aspecte importante pentru tine capersoanã ºi ca parte a societãþii în care trãieºti.

Atât educaþia pentru cetãþenie democraticã, cât ºieducaþia pentru drepturile omului ne ajutã:

sã înþelegem democraþiaºi care ne sunt drepturile;

ÎNVÃÞÃM DESPREDESPREDESPREDESPREDESPREDEMOCRAÞIE ªI

DREPTURILE OMULUI

sã punem în practicãdemocraþia ºi drepturilenoastre ºi sã ne apãrãm

drepturile noastre ºi pe alealtor oameni, dacã nu sunt

respectate;ÎNVÃÞÃM PENTRUPENTRUPENTRUPENTRUPENTRU A PUNEÎN PRACTICÃ DEMOCRAÞIA

ªI DREPTURILEOMULUI

sã experimentãm principiiledemocraþiei ºi drepturile omuluiÎNVÃÞÃM PRINPRINPRINPRINPRIN PRACTICAREA

DEMOCRAÞIEI ªIDREPTURILOR OMULUI

Educaþia pentru cetãþenie democraticã ºi educaþiapentru drepturile omului sunt atât de strâns legate,încât, în acest document, vorbim despre ele ca despreun singur concept.

Educaþia pentru cetãþeniedemocraticã ºi educaþia pentrudrepturile omului = ECD/EDO

Aruncaþi o privire laCompasito: www.coe.int/compasito

Întrebaþi-i pe profesorii voºtri sau pe liderii detineret dacã le cunosc. Aceste manuale includactivitãþi ECD/EDO pentru a învãþa despre,pentru ºi prin democraþie ºi drepturile omului.

Aruncaþi o privire la manualeleLiving Democracy: http://www.coe.int/edc

Care sunt principiile drepturiloromului ºi democraþiei?

Preþuireadiversitãþii

Includereatuturor

Acordareade ºanse

egaletuturor Respectarea

demnitãþiiumane

Traiul înpace

Guvernele noastre trebuie sã asigure condiþii pentru caeducaþia sã respecte ºi sã promoveze aceste principii.

Toþi oamenii trebuie sãrespecte ºi sã promoveze aceste

principii, de asemenea!

Dar nu este întotdeaunaatât de uºor, în viaþa

realã...

Sunt aceste principii respectate îngrupul vostru? În paginile urmãtoare,pentru a vã ajuta sã rãspundeþi laaceastã întrebare, veþi gãsi untermometru alãturi de fiecareprincipiu. Faceþi o cruce în fiecaretermometru, pentru a marca mãsuraîn care consideraþi cã respectivulprincipiu este respectat în jurulvostru (în clasã, în grup, înorganizaþia voastrã etc.).

delocrespectat

foarterespectat

Preþuirea diversitãþiiPreþuirea diversitãþiiPreþuirea diversitãþiiPreþuirea diversitãþiiPreþuirea diversitãþii

Acolo unde trãim, gãsim multe culturi, religii ºifeluri de a trãi ºi de a înþelege viaþa. Esteimportant sã respectãm pe toatã lumea,indiferent de diferenþele dintre noi, pentru cãtoþi avem drepturi egale.

Mulþi oameni sunt adesea discriminaþi, adicãnu sunt respectaþi doar pentru cã sunt diferiþi.Câteodatã, aceasta se întâmplã deoarece uniiau anumite idei despre aceºti oameni, care nusunt adevãrate. Sunt fie lucruri pe care le-auauzit, fie idei simpliste. Adesea, canalele mass-media repetã ºi întãresc aceste imagininegative. Este important sã ne gândim bineînainte de a prelua anumite informaþii dreptadevãrate atunci când vorbim despre alþioameni sau despre alte grupuri.

În þara voastrã, ce imagine prezintã mass-media cândeste vorba despre oamenii diferiþi de majoritate?

Ce imagine credeþi cã ar trebui sã reflecte mass-media?

O „bibliotecã vie” funcþioneazã ca o bibliotecã obiºnuitã, undeoamenii vin ºi împrumutã o„ carte” pentru o perioadã limitatã detimp ºi, dupã ce o citesc, o înapoiazã bibliotecii. Existã o singurãdiferenþã: cãrþile dintr-o bibliotecã vie sunt fiinþe umane! Ele

aparþin unor grupuri care sunt adesea discriminate.

Cãrþile ºi cititorii vorbesc unii cu alþii, astfelcã cititorii au ocazia sã cunoascã o persoanã

realã ºi sã renunþe la prejudecãþile pe care leaveau înainte despre acel grup.

Sugeraþi ºcolii voastre sau asociaþiei detineret sã organizeze o „bibliotecã vie”.

Vedeþi cum se poate realiza acest lucru pehttp://www.eycb.coe.int/eycbwwwroot/hre/> Don’t judge a book by its cover! TheLiving Library Organiser’s Guide

Am fost într-un timp una din „cãrþile”dintr-o bibliotecã din Republica Cehã. Se

ºtie cã oamenii au multe prejudecãþi desprecomunitatea rromã, de aceea mi-a fost

puþin teamã când am acceptat. Dar cei carem-au împrumutat au arãtat un real interespentru cultura ºi obiceiurile noastre, cât ºi

pentru viaþa mea.

Fiecare persoanã este importantã. Nu trebuie sã ratãm ºansa de a schimba idei cu diferiþi oameniºi de a învãþa unii de la alþii. Diversitatea face ca societatea noastrã sã fie mai bogatã.

Imaginaþi-vã cã toþi am fiidentici. N-ar fi plictisitor?

delocrespectat

foarterespectatPreþuirea

diversitãþii

Includerea tuturorIncluderea tuturorIncluderea tuturorIncluderea tuturorIncluderea tuturor

Trebuie sã ne asigurãm cã nimeni dinsocietatea noastrã nu este discriminat, cãcinu existã niciun singur motiv întemeiat pentrucare cineva sã fie exclus: toþi suntemoameni!

Odatã m-am simþit cu adevãrat exclusã. Amvrut sã joc fotbal la ºcoalã, în pauzã, dar

pentru cã toþi cei care jucau erau bãieþi, num-au primit. ªi fetele, ºi bãieþii au râs de

mine, zicând cã fetele nu joacã fotbal. Nu m-am simþit bine deloc.

Cunosc sentimentul.Odatã n-am putut sã

merg într-o excursie cuºcoala deoarece eraprea scumpã pentrupãrinþii mei. Am fost

tristã, iar dupãexcursie, n-am putut sãiau parte la poveºtile pe

care colegii mei lespuneau.

Te-ai simþitvreodatã lãsatã înafara unui grup?

În clasa sau în grupul vostru, existã persoanecare s-ar putea simþi excluse? De ce?

În comunitatea voastrã, existã persoane carenu sunt considerate ca fãcând parte dincomunitate?

Ce ar trebui sã se schimbe în comunitateavoastrã pentru ca toþi sã fie implicaþi?

Bãieþii ºi fetele din ºcoala sau organizaþiavoastrã sunt trataþi în mod diferit?

delocrespectat

foartedes

respectat

Acordarea de ºanseAcordarea de ºanseAcordarea de ºanseAcordarea de ºanseAcordarea de ºanseegale tuturoregale tuturoregale tuturoregale tuturoregale tuturor

Din moment ce toþi suntem oameni, trebuiesã ne asigurãm cã toþi suntem trataþi în acelaºifel ºi primim ºanse egale de a face parte dincomunitatea în care trãim! În ciuda diferenþelordintre familii, convingeri, preferinþe, fie cãsuntem bãieþi sau fete ºi orice capacitãþi amavea, toþi suntem egali în drepturi.

Exploraþi-vã cartierul! Pe o hartã, marcaþilocurile favorite. Mergeþi acolo ºi vedeþidacã persoanele cu dizabilitãþi (mobilitate,vãz, auz...) pot ajunge acolo uºor ºi pot sãse distreze. Gândiþi-vã dacã aceºti oamenipot sã trãiascã, sã munceascã ori sã sejoace comod ºi în siguranþã în cartierulvostru.

delocrespectat

foartedes

respectat

De exemplu, când grupul a cerut o cursãcu obstacole, aceasta a fost organizatã,iar grupul s-a împãrþit în douã echipe.

Echipa lui William a trebuit sã-l poarteîntr-o pãturã, în timp ce, din cealaltã

echipã, unul dintre membri a trebuit sãfie ºi el transportat într-o pãturã.

Din fericire, William e foarte curajos,iar echipa sa nu a trebuit sã se

opreascã decât rareori, în timp ce atâtei, cât ºi William râdeau cu poftã.

De când ni s-a alãturat, suntemmai atenþi cum planificãm

activitãþile. La început nu a fostuºor, dar acum pare ceva natural sã

adaptãm activitãþile tradiþionaleastfel încât sã poatã ºi el participa.

La organizaþia noastrã localã detineret, în Marea Britanie, existãun bãiat numit William. El suferã

de paralizie cerebralã, fapt care-iafecteazã mobilitatea tuturor

celor patru membre, ºi nu poatevorbi.

Pentru mai multeinformaþii: www.ifm-sei.org> campania “All Together”.

delocrespectat

foartedes

respectat

Respectarea demnitãþii umaneRespectarea demnitãþii umaneRespectarea demnitãþii umaneRespectarea demnitãþii umaneRespectarea demnitãþii umane

Ceea ce ne uneºte, în ciuda tuturor diferenþelor,este demnitatea umanã. Toþi trebuie sã fim apreciaþica fiinþe umane, nici mai mult, nici mai puþin. Nimeninu trebuie sã-i trateze pe ceilalþi cu cruzime sauviolenþã, ori sã li se adreseze în mod jignitor.

Când oamenii nu se simt în siguranþã la ºcoalã sau îngrupul lor, din cauzã cã alþi colegi mai puternici îi sperie,îi persecutã sau îi nedreptãþesc – adicã îi hãrþuiesc –înseamnã cã drepturile lor, în calitate de fiinþe omeneºti,nu sunt respectate.

Se simte toatã lumea în siguranþã la ºcoala sau în grupul vostru? Verificaþi dacã existã o linie telefonicã localã deurgenþã/de sprijin, unde pot suna copiii ºi tineriisub 18 ani, care sunt hãrþuiþi/ agresaþi.NUMÃR DE TELEFON PENTRU SUPORT/ URGENÞÃ:_________________________

Ne-am dat seama cã în ºcoala noastrã, în Portugalia,unii elevi mai mari îi ºicanau pe cei mai mici. Ampregãtit o piesã de teatru ca sã arãtãm de ce se

întâmpla asta ºi cât de mult contravenea drepturilorelevilor mai mici.

Am jucat-o în faþa majoritãþii claselor,atât pentru elevi, cât ºi pentru

profesori, ºi toatã lumea a vãzut cumputem toþi sã ajutãm ca acest lucru sã nu

se mai întâmple.

delocrespectat

foartedes

respectat

Traiul în paceTraiul în paceTraiul în paceTraiul în paceTraiul în pace

Voi cum rezolvaþi conflictele dintremembrii grupului sau ai clasei?

Dacã aplicãm toþi principiile democraþiei ºi drepturiloromului, lumea ar putea fi mai frumoasã ºi mai paºnicã.Totuºi, traiul laolaltã nu este întotdeauna uºor, iar motivede neînþelegeri ºi conflict vor exista întotdeauna.

Este important ca aceste conflicte sã fie rezolvate pe calepaºnicã. Dialogul este modul cel mai eficient, deoareceajutã la gãsirea unor soluþii acceptabile pentru toatãlumea.

În liceul meu, ca ºi în alte licee din Spania, existãun sistem de mediere a conflictelor între elevi:un elev neutru îi ajutã pe cei doi elevi care seaflã în conflict sã gãseascã o soluþie pozitivãpentru ambele pãrþi într-un mod paºnic, prin

dialog. Datoritã acestui sistem, relaþiile dintreelevi sunt mai bune, nu este nevoie de intervenþia

unui adult, iar pedepsele sunt evitate. Toþi ceicare am fost interesaþi sã devenim mediatori deconflicte, ne-am înscris pe o listã ºi, dupã câtevaproceduri de selecþie, cei aleºi au fost pregãtiþi

de mediatori profesioniºti.

Cine este implicat în ECD/EDO?Cine este implicat în ECD/EDO?Cine este implicat în ECD/EDO?Cine este implicat în ECD/EDO?Cine este implicat în ECD/EDO?

Care este primul lucrucare îþi vine în mintecând auzi cuvântul

EDUCAÞIE?

De multe ori, rãspunsul esteºcoala. ºcoala. ºcoala. ºcoala. ºcoala. Dar este acesta

într-adevãr singurul loc undeoamenii pot învãþa?

Unde pot învãþa oamenii? Completaþi lista:ºcoalã, vecini, bibliotecã...

Guvernele ºi profesoriinoºtri trebuie sã se asigurecã ECD/EDO se regãseºte înceea ce învãþãm, de lagrãdiniþã ºi pânã la liceu,apoi la facultate sau alteforme de învãþãmântsuperior. Asta înseamnã cã ECD/EDO

nu este doar pentru copii ºitineri?

Exact! ECD/EDO estepentru toatã lumea,

indiferent de vârstã,pentru cã oamenii nu

înceteazã niciodatã sãînveþe!

Toatã lumea esteinteresatã de ECD/EDO,pe tot parcursul vieþii.

Organizaþiile de tineret ºi organizaþiilenon-guvernamentale (ONG-uri) joacã unrol important în ECD/EDO, din mai multemotive:

contribuie la o viaþã mai bunã pentrucomunitãþile unde activeazã;foarte adesea, oferã spaþiul unde se potpractica drepturile omului ºi democraþia.

Din perspectiva ECD/EDO, estefoarte important ca autoritãþile sãrecunoascã rolul important pe careorganizaþiile de tineret ºi ONG-urileîl au în educaþie ºi sã le sprijineatunci când este nevoie.

Învãþãm, de asemenea, dinexperienþa zilnicã, din mediulînconjurãtor, din media ºi de laoamenii cu care convieþuim: vecini,prieteni, familie...

În cadrul ECD/EDO, este importantsã-i implicãm pe aceºti oameni, locurisau instituþii care ne influenþeazã.

Se pot implicapãrinþii?

Bineînþeles!

Am auzit cã asociaþii de pãrinþi ºitutori sau persoane care au grijãde copii existã în toatã Europa.

Ce fac ele?

Aceste grupuri de mame, taþi ºitutori încearcã sã îmbunãtãþeascã

colaborarea dintre ºcoalã ºi familie,în special în ce priveºte procesul de

învãþãmânt.

Interesant! Dar nu uitaþi cã,uneori, tinerii înºiºi preiau

iniþiativa ºi se implicã în ECD/EDO.

Mergeþi înapoi la lista de la pagina 20 – desprelocuri ºi oameni de la care puteþi învãþa – ºicompletaþi-o cu idei noi, care au apãrut în acestcapitol.

Educaþia mobilizeazã mulþi oameni ºiinstituþii diferite; ECD/EDO îi priveºtepe toþi. Aºa cã recomandãrilemenþionate în Cartã trebuie luate înconsiderare de cãtre toþi.

V-aþi imaginat vreodatã drept educator al grupuluivostru sau al colegilor de ºcoalã? Care ar fi punctelevoastre forte în aceastã privinþã?

Aþi gãsit în capitolele anterioare exemple care sã vãinspire, în care tinerii sunt cei care se implicã în ECD/EDO împreunã cu colegii lor?

ªcolile ºi organizaþiile respectãªcolile ºi organizaþiile respectãªcolile ºi organizaþiile respectãªcolile ºi organizaþiile respectãªcolile ºi organizaþiile respectãdrepturile omului ºi democraþia?drepturile omului ºi democraþia?drepturile omului ºi democraþia?drepturile omului ºi democraþia?drepturile omului ºi democraþia?

Este imposibil sã înveþi democraþia ºi drepturileomului într-un mediu în care nu sunt respectate.

Carta accentueazã cã instituþiile care au legãturã cu ECD/EDO, în specialºcolile ºi organizaþiile de tineret, trebuie sã respecte principiile ºi valoriledrepturilor omului ºi sã fie organizate în mod democratic.

Cum putem vedea dacã ºcolile ºiorganizaþiile de tineret aplicãvalorile drepturilor omului ºi

democraþiei?

Valorile se traduc întotdeauna înatitudini ºi în fapte/acþiuni; acþiunilepot respecta ºi promova aceste valorisau dimpotrivã. De exemplu, condiþiilecerute pentru a deveni elev la ºcoala

voastrã sunt aceleaºi pentru toþi?În organizaþia voastrã de tineret, esterespectat principiul includerii tuturor?

Aþi putea enumera acþiuni specifice pecare ºcoala sau organizaþia voastrã detineret le întreprind sau ar trebui sã leîntreprindã pentru a promova principiiledemocraþiei ºi drepturilor omului?

Aþi putea spune cã experimentaþi valorileºi principiile ECD/EDO în mediul în caretrãiþi (în ºcoalã, în organizaþia voastrã, laclubul sportiv...)? Privind înapoi la marcajulfãcut pe termometrele din capitolul 5, aþiputea rãspunde:

întotdeauna adesea rar niciodatã

Opiniile voastre privind activitãþile din ºcoalã/ organizaþia detineret sunt luate în considerare?

Cum se iau hotãrârile în clasa ori în grupul vostru?

Ar putea fi îmbunãtãþitã situaþia? Cum?

Democraþia este eficientã când toatã lumea participã, la felºi ECD/EDO.

Cine ar trebui sã aibã un cuvânt de spus referitor la ceeace învãþaþi?

Dar mai presus de toþi,voi înºivãvoi înºivãvoi înºivãvoi înºivãvoi înºivã, ca elevi sau

membri ai unei organizaþii.

Mulþi oameni trebuie sã fie implicaþiîn stabilirea a ce ºi cum învãþaþi în

ºcoalã sau în organizaþia de tineret!

Profesorii ºi liderii de tineret,familia, alþi oameni implicaþi în

educaþie – precum cei careelaboreazã legile educaþiei – ...

ªcolile ºi organizaþiile de tineret oferã numeroaseocazii de a pune teoria în practicã! Graþie lor, putemînvãþa drepturile omului ºi democraþia, practicându-le.

Unul dintre modurile posibile de a avea uncuvânt de spus privind ceea ce învãþaþi îl

reprezintã participarea la consiliul elevilor (sauconsiliul elevilor (sauconsiliul elevilor (sauconsiliul elevilor (sauconsiliul elevilor (sausindicat). sindicat). sindicat). sindicat). sindicat). Aceasta este o asociaþie formatãnumai din elevi sau studenþi, prin care îºi potface auzite pãrerile ºi preocupãrile privindºcoala. În unele ºcoli, consiliul elevilor nu

exprimã doar un punct de vedere, ci poate ºivota în consiliul ºcolii – principalul factor de

decizie din ºcoalã.

Dacã rãspunsul este DA:Verificaþi în ce constã principala sa sarcinã.

Dacã rãspunsul este NU:Contactaþi Consiliul Naþional al Elevilor pentru a vã ajuta sã

înfiinþaþi unul (gãsiþi informaþii pe www.edufile.info).

Verificaþi dacã existã un consiliu al elevilor în ºcoala voastrãsau structuri similare în organizaþia din care faceþi parte.

Dar participarea nu vine singurã! Toatã lumea trebuiesã-ºi asume ºi rãspunderi.

Când avem o discuþie în clasã, trebuie sã ne exprimãmpunctul de vedere, dar ºi sã ne asigurãm cã toþi ceilalþi auaceastã posibilitate ºi cã le respectãm pãrerile chiar dacã

sunt diferite de ale noastre.

Sã nu uitãm autoritãþile (guvernul)! ªi autoritãþile trebuie sãfie implicate în deciziile privind educaþia ºi sã îºi asumerãspunderea pentru aceasta.

DA NU

Ce putem face pentru promovarea ECD/EDO?Ce putem face pentru promovarea ECD/EDO?Ce putem face pentru promovarea ECD/EDO?Ce putem face pentru promovarea ECD/EDO?Ce putem face pentru promovarea ECD/EDO?

Deja puteþi gãsi câtevaidei în aceastã broºurã.

Iar în Cartã maisunt ºi altele!

CooperareaCooperareaCooperareaCooperareaCooperarea

Toþi oamenii ºi toate instituþiiletrebuie sã se ajute reciproc înpromovarea ECD/EDO.Cooperarea la diferite niveluri estefoarte utilã: activitãþile ECD/EDOpot sã înceapã în vecini ºi sã seextindã în toatã lumea!Autoritãþile/ guvernul trebuie sãconlucreze strâns cu alþi oameni ºiinstituþii din þarã, cât ºi cu guvernelealtor þãri.

Aceastã Cartã este o bunãdovadã de cooperare.

Într-adevãr, esterezultatul unei cooperãriinternaþionale internaþionale internaþionale internaþionale internaþionale între cele

47 de þãri membre aleConsiliului Europei!

Formarea profesorilorFormarea profesorilorFormarea profesorilorFormarea profesorilorFormarea profesorilorºi a liderilor de tineretºi a liderilor de tineretºi a liderilor de tineretºi a liderilor de tineretºi a liderilor de tineret

EvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluareaEvaluarea

Este important ca educatorii/profesorii sãfie pregãtiþi pentru a lucra în domeniulECD/ EDO, aºa cã trebuie formaþi periodic.Guvernele trebuie sã se asigure cã existãplanuri de formare pentru aceºtia ºi cãexistã resursele umane ºi financiarenecesare.

Întrebaþi-i pe profesorii voºtri cum au aflatdespre ECD/EDO. Întrebaþi-i când au fost ultimaoarã la o activitate de formare pe aceastã temã.– Împreunã cu profesorii, interesaþi-vã despreofertele de formare din cadrul ProgramuluiPestalozzi al Consiliului Europei pentruformarea personalului didactic: www.coe.int/t/dg4/ education/pestalozzi/Împreunã cu liderii voºtri de tineret, cãutaþioportunitãþi de formare pentru aceºtia, pepagina dedicatã tineretului: www.coe.int/youth

Este important sã reflectãm la cum afuncþionat o activitate, pentru a oputea îmbunãtãþi cu alte ocazii.Este bine sã se cearã feedback celorcare au participat la activitãþi ECD/EDO.

Ai avut de obicei ºansa sã-þi exprimi pãrerea dupã oactivitate sau lecþie la care ai participat?

Cum poate pãrerea ta sã fie luatã în considerare?

CercetareCercetareCercetareCercetareCercetare

Este util sã culegem date despre ECD/EDO; de exemplu,experienþele, metodele sau subiectele importantepentru cei care învaþã.Ele pot fi folosite pentru a mãsura cât de bine sedezvoltã EDC/EDO într-un anumit spaþiu.De asemenea, rezultatele ne pot da idei pentruîmbunãtãþirea ECD/EDO.

Uniunea elevilor de liceu din Serbia (UNSS) arealizat un studiu pentru a gãsi modalitãþi mai bune

de funcþionare a consiliilor elevilor din þarã. Uninstrument de culegere de date a fost chestionarul,care a fost completat de 8500 de elevi ºi de 2000

de profesori. Ei au fost întrebaþi care suntaspectele pozitive ºi cele negative referitoare la

consiliile elevilor ºi ce ar trebui fãcut pentruîmbunãtãþirea situaþiei. Una dintre întrebãri era

dacã elevii ar trebui sã voteze în consiliul deadministraþie al ºcolii. Mai mult de 85% dintre eleviºi mai mult de 50% dintre profesori au rãspuns DA.

Studiul a avut un rol major în a-i convinge peguvernanþi sã modifice, în acest sens, legislaþia

sârbã privind educaþia.

Împãrtãºirea experienþelorÎmpãrtãºirea experienþelorÎmpãrtãºirea experienþelorÎmpãrtãºirea experienþelorÎmpãrtãºirea experienþelor

Împãrtãºirea experienþelor ºi a exemplelor privindECD/EDO nu poate fi decât constructivã:

poate evita repetarea experienþelor care nu au mers;poate inspira mulþi oameni sã încerce lucruri noi ºi

sã repete experienþele bune în contexte noi.

Dacã ºcoala sau organizaþia voastrã are unnewsletter sau o paginã web, folosiþi-le pentrua scrie despre experienþele voastre privindECD/EDO în clasa sau în grupul vostru.

Care dintre exemplele pozitive despre care aþi citit înacest document a fost cel mai interesant pentru voi? Dece?

Informarea tuturorInformarea tuturorInformarea tuturorInformarea tuturorInformarea tuturorCu cât mai mulþi oameni ºtiu despre Cartã, cu atât sunt mai multe ºanse deîmbunãtãþire a ECD/EDO. Existã multe moduri de a-i informa pe oameni. Aceastãbroºurã este unul dintre ele.

“Light on the Rights” („Drepturile sub reflector”) a fost o campanie destinatã sãpromoveze „Declaraþia drepturilor elevilor”, organizatã în parteneriat de cãtreOBESSU ºi ESU. S-a organizat un „tur cu autobuzul”: un microbuz cu imaginea

campaniei ºi membri ai asociaþiilor organizatoare au cãlãtorit prin Europa, oprindu-seîn diferite þãri. Au fost primiþi cu festivitãþi. A fost o ocazie importantã pentru toateconsiliile (sau sindicatele) elevilor de liceu din Europa sã se prezinte ºi sã promoveze

drepturile elevilor în þãrile lor.

Ce alte feluri de a informa publicul despreCartã pot fi utilizate?

Organising Bureau ofEuropean School StudentUnions: www.obessu.org

European Students Union:www.esu-online.org

Pentru mai multe informaþii desprecampanie:

http://lightontherights.wetpaint.com/

DREPTURILE SUB REFLECTOR

Democraþia ºi drepturileDemocraþia ºi drepturileDemocraþia ºi drepturileDemocraþia ºi drepturileDemocraþia ºi drepturileomului încep cu noiomului încep cu noiomului încep cu noiomului încep cu noiomului încep cu noi. Cu

toþii putem acþiona pentrua le face posibile!

Educaþia pentru cetãþeniedemocraticã ºi educaþia pentrudrepturile omului sunt uneltepotrivite pentru asta! Aºa cã

putem toþi contribui pentru caECD/EDO sã fie mai prezente

printre noi.

Acum cã ºtii unpic mai multedespre ECD/EDO,ce idei ai vrea sãîmpãrtãºeºti cuprietenii tãi?

Vom fi bucuroºi sã citimdespre aceste idei ºi, de

asemenea, sã aflãmpãrerile ºi experienþele

tale. Trimite-le laedchre@coe.int!

Aceastã publicaþie a fost elaboratã în cooperare cuDirectoratul pentru Cetãþenie Democraticã ºi

Participare (Departamentele de Educaþie ºi Tineret) ºicu Programul Consiliului Europei ”Construirea uneiEurope cu ºi pentru copii”. Proiectul a fost realizat

cu sprijinul ºi feedback-ul mai multor parteneri,incluzând formatori ai cadrelor didactice, ONG-uri

de tineret, copii ºi tineri. Mulþumiri speciale adresãmOBESSU (Organising Bureau of European School

Student Unions) ºi IFM-SEI International FalconMovement – Socialist Educational International).