Dreptul consumatorului 1

8/3/2019 Dreptul consumatorului 1

1/29

CAPITOLUL INOTIUNI INTRODUCTIVE

1. CONSUMATORUL $I PROTECTIA SN iX ECONOMIA DE PNTAEconomia de piagl este o modalitate evoluar5, complexl si eficienrl prin carese realizeazd, cooperarea dintre partenerii economiei; este un sistem economic a cdruiorganizare gi funcqionare se bazeazd. pe proprietatea privarX gi se realizeazd prinmecanismele pieqei, intr-un cadru reglementar legislativ.lO condigie ,,sine qua non " pentru buna functionare a economiei de piaq6 oreprezintd, orientarea intregii producgii de bunuri qi servicii citre satisfacerea in celmai inalt grad gi in mod eficient a necesitdtilor oamenilor gi ale societltii inansamblul s5u.Deqi proclaml acest crez fundamental care consfinregre pozigia de suveran aconsumatorului, exist5 numeroase motive pentru care in economia de piag6 aparcnecesitatea protecgiei consumatorului, ca parte componenti a protectiei sociale dinorice tard.i.t condigiile economiei de piagl reale consrardm multe deficiente alemecanismului ce pot afecta interesele consumatorilor conducdnd la diminuareasuveranitigii sale.Acestea sunt determinate de faptul cI nu mai exisrd o liberrate de alegere aconsumatorilor care sunt supu$i consrrdngerilor generare de producgia de mas5, declauzele contractelor standardizate si de unele manifestdri monopoliste. Torodatd,probleme ridicl si transparenga piegei care nu esre incotdeauna o realitate citl vremeceea ce dominl piaga din acest punct de vedere esre publicirarea al clrei scop ilconstituie promovarea vdnz5;ilor, crestere volumului acescora si nu furnizarea deinformagii. in acelagi timp, deficiente serioase intdlnim si in ceea ce privegresecuritatea produselor ori accesul la justigie si respectarea inrereselor consumatorilorin raport cu agenfii economici.

(

'Robert Morar, Sisteme de protectie a consumatorilor, Editura Lumina Lex, Bucuregti, p. 13.


2/29

1.1. , Consumul qi consumatorul. Relatiile consumarorilor cu productia gicomergulln calitatea sa de purdtor al cererii, consumarorul joacl un rol esenFial incadrul mecanismului de piagI. El constituie, in acelagi timp, elementul de referinql altuturor activitlgilor pe care agen[ii economici le desfXsoari fie in calitate deproducltori, distribuitori sau prestatori de servicii.

Consumul reprezintl un moment autonom, particular al reproducgiei si alviegii sociale in general.rEl desemneazd. ,,procesu] obiectiv prin care, pe baza rczultatelor economiceabsolute, societatea in ansamblul siu, unitigile economice, institugiile sociale gifiecare cetdlean in parte i;i satisface nevoile".2TotodatI, consumul este elementul primordial al acrivitiqii economice, acesrafiind cel care declanqeazd si stimuleazd activitatea economic[, indeplinind qi ofuncgie de reglare permanenrr cantirativr qi calitativd, a productiei.

Ca practicl gi experientl sociald, apariqia consumului gine de exisrenta vietiiomului. Pentru a putea trii, oamenii trebuie sI consume, iar pentru a consuma estenecesar sd produc5. Prin urmare, perpetuarea vietii umane determin[, in modobiectiv, permanenta consumului gi implicit a producgiei.ln legdturd cu final itatea consumului, reoria economicl uzeazil consiscenrnotiuni precum: nevoie, dorinti, aspiratie, utilitate etc.

Conceptualizarea pi utilizarea no[iunilor de consum si consumator tin deinceputul economiei politice clasice (W. Petty, Adam Smith, David Ricardo), cf;nd s-aprecizat locul qi rolul lor in procesul reproducliei.Astfel, reprezentantii economiei clasice au creat mitul consumatoruluisuveran, al individului care, neingrddit de contr6ngeri exterioare, iEi alege, pe bazaunor calcule, acea structurl de consum care s5-i aducl maximum de bundstare.Totodatl, consumul gi consumatorul erau privite ca puncte terminus.

Peste circa un secol, neoclasicii (L. Walras, C. Menger) au pus bazele teorieiconsumatorului rafional. Pentru adepgii acestei teorii, consumatorul este un agenEfinal care, cu venitul c6;tigat qi in limitele acestuia, cautl sI cumpere de pe piagl unanumit numlr de bunuri si servicii in intentia de a-si satisface propriile nevoi qidorinte.

Pentru ,,antieconomipti" (J. Attali, M. Guillaume) abordarea neoclasici aconsumului ;i consumatogului este doar purl teorie. Acum, consumul qi consumatorii' Robert Morar, op. cit, p. 18.2 Nechita V.C. (coordonator), Economie politicd, vol. II, Editura Porto Franco, Galagi, 1991, p. 60.

2


3/29

sunlconsiderate.produse ale culturii gi civilizagiei, ale isroriei socierftii; moriv penrrucare nevoile nu pot fi considerate, atemporal, independence de organizareaeconomic6;i socialI.l in acelapi timp, neoclasicii sunt acuzati cd se adreseazl doarnevoilor ftziologice' excluzdnd din analizd, alte functii imporrante ale consumului carevizeazd statutul social.Noua teorie a consumului igi are esenta in premisa potrivit cd,reiaconsumul nueste un act final ci unul intermediar. Consumatorul nu mai este doar un beneficiar desatisfacgii aflatla caplt de drum, de data aceasra el insugi iEi,,produce"satisfactiile.Este nevoie sd procedlm la unele delimitiri in raport de frecventele utilizdriin literatura de specialitate a termenilor de consumaror si client (in limba englezd,consumersi costumer).Consumarorii sunt toci indivizii, frrd o selecrie de preferinqd, purdnd fi penrruofertanpi fie persoane cunoscute, fie anonime.Clientela este definiti ca rotalitatea persoanelor fizice gi juridice care apeleaz1,in mod obignuir la acelasi comercianr.rAgadar, cliengii sunt persoane concrete, predominant in sfera serviciilor, av6ndcomportamentul consumatorului de rutinl. Ei reprezintl un segment de consumatoricunoscut de ofertant, cu o anumitl loialitate faqd de firmX sau fat5 de o marc6 deprodus, tip de serviciu etc. Degi clientul este si consumator nu orice consumatorpoate fi, in toate situatiile, considerat ca fEcAnd parte din clientela ofertanrului.Putem spune cI legdcura dintre client si ofertant esre mai durabill, pe cdnd cea cu un

consumator anonim este trecltoare.in analiza mecanismelor piegei este mai larg rdspdndir rermenul deconsumator, ca element caracteristic pentru procesul consumului. Consumatorul esteorice subiect al c[rui comportament este indreptat spre sarisfacerea necesitdgilor sale.in orice fel de economie rolul consumatorului este de neinlocuit. Pentru teoriaprotectiei consumatorului intereseazd, consumul neproducciv (final) al indivizilor(populagiei). Trebuie precizat cd, actul de cump5rarea esce constientizat in urmaprelucr5rii nu doar a necesitdtilor care l-au dererminat, dar ;i a informagiilor pe bazaclrora se face alegerea. il av"m in vedere aici pe consumatorgi nu pe cumpiritor.Deosebirea este esentiali dati fiind de raportarea in rim la produsul cumplrat: numaiodatd ce produsul sau serviciul este consumat, se realizeazd comparagia intre nevoiace a determinat cumplrarea gi rezulcatul obtinut in satisfacerea acestei nevoi.I Attali J., Guillaum eM., L, Anti- economique,P|JF,Paris, 1974, p. lZ8.I Stanciu D. Cdrpenarv, Drept comercial romdn, Edigia a V-a, Edirura All Beck, Bucurepri, 2004, p.I 19.

3


4/29

in legislagia romdnea scd., consumanrul este definit ca fiind ,,peisoana fizicdsau grup de petsoane fizice constituite in ,asociapii, care cumpird,, dob1ndegrc,utilizeazi ori consumi produse sau servicii, in fara acdvitigii sale profesionaleu.lO definigie asemdnltoare intdlnim qi in Legea nr. 29612004 privind Codulconsumului.2in concordanfd cu normele comunitare in materie, consumatorul este definitca persoand' fizic[' nu juridic5, legiuitorul avdnd in vedere numai utilizatorul final,individual' Aceastr persoand dobdndeste bunuri in scop personal qi nu in interesulexercitlrii profesiunii sale. Astfel, nu intrl in acceptiunea legii romdnegti ca fiindconsumator o persoani juridici care este prezumatd, cd are capacitatea economicd sijuridicl de a-gi urmlri singurd interesele.rin acelagi timp consumatorul este privit gi printr-o accepriune mai largd,acorddndu-i-se o dimensiune colectivi. Tocmai aceastd dimensiune colectivl a fbcucputernice asociatiile de consumatori si a determinar guvernele sI ia in considerarerevendicirile acestora.Pentru o evaluare corecd a nevoilor de producgie gi consum in scopulsatisfacerii c6t mai depline a consumatorilor si a producirorilor, esre utilx analizastructurii consumatorilor, care scoate in relief tipurile de consumatori cunoscure.Este vorba, mai incdi, de consumatorul individual, care trebuie analizat cudintr-o viziune complex5, cu toate nevoile, preferingele, obiceiurile gi rebuingelesale' Apadar, el trebuie privit nu numai ca fiingd biologici, ci Ei prin prisma aspiratiilorsale.Consumatorul individual esce, in acelagi timp, si unul ,,colectiv,,, in dubla saipostazr de membru al unei familii si membru al socieritii.Fiind membru al unei kmilii se poate afirma cd avem de-a face cu unconsumator colectiv cu nevoi gi trebuinge specifice gi cu un comportament binedefinit. Familia este un puternic grup de referingd. Formacd din doui sau mai mukepersoane care impdrt5gesc acelasi set de norme gi ale ciror relatii determini uncomportament interdependent, familia, ca grup de referingl se distinge prin

I A se vedea O. G. nr. 2lllgg| privind proteclia consumatorilor publicatd in M. Of. parrea I, nr. zl| |28 august 1992.2 Legea nt.29612004 a fost publicatd in M.of. nr.59311.07.2004 qi a inrrar in vigoare la dara de Iianuarie 2007.3 E. Bo.|in, Educapia ecologicd a consumatorului, Facultatea de Management a Universirxgii Ecologice,Bucuresci.

?


5/29

urmdtoarele caqacceristici; contactul direct intre membrii sIi; consumul comun;subordonarea nevoilor individului celor ale grupului; rolul de agent de cumpirare.lPrin urmare' caracteristicile familiei, constituie un factor important in analizaconsumului si consumatorilor, scudiul consumatorilor la acesr nivel furnizand o seriede concluzii pozirive penrru productia si comerrul cu bunuri gi servicii.Un alt tip de consumacor colectiv il constiru ie organizatiile, institutiile careachizigioneazX produse gi servicii pentru propriile nevoi. Aminrim aici scolile,spitalele, bisericile, societdtile particulare gi publice, care consumd produse,echipamente, servicii etc. Acestea pot fi considerate ca un segment de consumatoriintermediari intre producltori gi consumatorii individuali finali. practic, ceea ceproduc gi oferl otganizarrllor de consum ajunge rot la consumarorii individuali.acegtia determindnd de fapt natura si structura consumului.2Acest tip de consumator este tratat destul de pupin in literatura de specialiratedeoarece, pe de o parte, ponderea sa in cadrul pieqei este relativ resffdns5, iar pe dealtd parte' datoritl modalitigilor specifice de satisfacere. Cererea unitlgilor, ainstitugiilor imbraci forme particulare ca qi mecanismele lor de formare qimanifestare' ceea ce Ie deosebeste de cele ale familiilor si ale consumatorilorindividuali.it """" ce prive;t e decizia de cumpdrare, aceasta este luatl in mod diferitpentru fiecare din cele trei tipuri de consumatori.

Luarea deciziei de cumplrare este un proces complex iar cunoasterea moduluicum se formeazd efecciv aceste decizii, gi mai cu seamd cine esre consumatorul,reprezintl informapii absolut necesare aEet penrru producxtori c6r gi penrrudiscribuitori.

Prin umare, consumul a fosc si rdmdne un proces de granigi care face leglturanu numai intre producltor ;i consumator, dar Ei intre activitatea economici si ceasocialI in general.lPentru acest motiv intereseazd care este raportul consumului cu producgia.Consumul este esential pentru reluarea procesului de productie clci el valideazd,deciziile luate in cadrul acestui proces iar atunci cdnd acesrea au fosr corecce,consumul creeazd, vidul care trebuie umplut prin realizarea unui nou produs.

I A se vedea J. Blythe, Comport)menrul consumatorului, Editura Teora, Bucuresri, 1998, p. 12g-136.2 D. Patriche, GH. Pistol (coordonatori), Protecgia consumatorilor, Academia de Srudii Economice.Bucuregti, 1998, p.51.t Robert Morar, op.cit. p.26.


6/29

Oferta producltorilor este determinatd de cererea consumatorilor. Producatoriitrebuie, sI ldapteze permanent performantele gi pregurile produselor oferire lasolicitarea consumatorilor. Sunt astfel stimulati acei producXtori care se aflI cel maiaproape de nevoile de consum, si inainte de toate de raportul pret-calitat-. i., acelagitimp, consumatorul are un rol important in stimularea concurenrei qi contribuie laimbundt5girea functiondrii piegei prin alegerile pe care le face, alege ri bazate peinformagiile de care dispune.De asemenea trebuie avut in vedere si legitura consumului cu comergul.Sistemul de relaEii ale comertului cu consumarorii poate fi srrucrurat in trei maridomenii. Primul dintre acestea vizeazd organizarea unui cadru adecvat de dialog cuconsumatorii. Acest demers presupune cunoasterea unor fenomene complexe,referitoare atit la relagia dintre consumator si societare, car ;i la o serie de aspectecare sunt specifice evolutiei procesului de vdnzare-cumplrare. El cuprindeurmltoarele forme: consultarea; intilniri periodice cu consumatorii; realizarea unorconferinte periodice, consultalii sau demonstratii in marile magazine, utilizareamass-mediei pentru acfiunile de informare qi publicitate comercialr.Cel de al doilea domeniu al relagiilor dintre comerr si consumatori este acela alcredrii unei ambianpe propice realizirii actului de vinzare-cumpdrare. in ac"st scop serealizeazd' o informarelargd.;i operativd a consumarorilor, educarea gusturilor acestora

qi orientarea consumului.Ultimul domeniu este asigurarea unor raporturi corespunzitoare intrevdnzitori pi cumpdrdtori, care constituie principala componentd a sisremului de relariianalizat.

Relatia comerl - consumatori scoate in relief rolul activ al comertului care esteevidenqiat de o c6t mai bund cunoastere a celor doi parteneri, producltorul siconsumatorul, precum gi de utilizarea unor mijloace care sd faciliteze comunicagia inambele sensuri. I1.2. Protectia consumatorului- componenrS, debazl, a protectiei socialeNevoile consumatorilor sunt elemente de care agentii economici trebuie sXlind seama in contextul economiei de piagX. in cadrul acesreia, piaqa, locul deintdlnire a nevoilor consumatorilor exprimate prin cerere, cu cele ale producltorilorexprimate prin oferr[, va purta mereu amprenta modului de rezolvare a conflictuluidintre produc5tor gi congum"tot. in acest conrexr, in absenqa oriclrei restr6ngeri,actiunea brutali a forgelor piegei ar putea genera inegalirlgi ;i conduce la neglijarea

6

! D. Patriche, Gh. Pistol, op. cit, p.54-55.


7/29


8/29

de reacpii, Ia solicitdrile mediului intern si extern, ciutdnd si se adapteze Ianecesi tdgi le n o u i n terven i te *.1in definirea comportamentului uman se considerl ca fiind esentialeurmbtoarele trei elemente: stimul (cauzd), nevoia (doringl), obiectiv (scop). inconsecingl comportamentul este efortul de a elimina rensiunea datd de nevoie prinurmirorea obiectivelor, a clror realizare, neutralizeazd cauzele tensiunii create.?Lato sensu, comportamentul consumatorului cuprinde intreaga conduit5 autilizatorului final de bunuri materiale si imateriale, incluzdnd spre exemplu sicomportamentul alegltorilor sau al pacientilor unui medic.3in acelagi timp, comportamentul consumarorului a mai fost descris qi ca fiind ointeractiune dinamicd referitoare la impresie gi perceprie, conduiti qi inc6mplXrinaturale comune, prin care fiingele umane isi dirijeazd schimblrile survenire inpropriile viegi (American Marketing Association). in r"port de cele prezenrare puremformula urmltoarele concluzii:

- comportamenrul consumatorului este dinamic:- comportamentul consumatorului determinl interacliuni;- comportamentul consumatorului determinl schimburi intre oameni.Este gi motivul pentru care comportamentul consumatorului impune penrruinvestigarea sa o abordare inrerdisciplinar5.in contextul analizei de mai-sus putem defini compoftamentulconsumatorului ca reprezentand totalitatea actelor decizionale ale persoanei sau

grupului de persoane, legate in mod direct de dobAndirea ;i urllizarea bunurilor qiserviciilor in vederea satisfacerii nevoilor prezente si viitoare, inclusiv proceseledecizionale care preced qi determini aceste acte.

2. DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE CONSUMATORILOR SIAPARAREA LORitttr-o societate democraticX, fundamentate pe economia de piag5, trebuie slexiste raporturi contractuale negociabile iar nu relagii de conscrdngere sau dominare.Calitatea de consumator apartine tuturor cedrenilor, iar drepturilecetlfeanului in calitatea sa de consumator, sunr drepturi fundamentale ale omului.

I L Ciofu, Comportamenml siiiulat,Edicura Academiei, Bucure;ti, 1972, p.79.2 H. Leavit, Managerial Psychology, Chicago, The University of Chicago Pre ss, Second Ed., 1964, p.7-10.3 Kroeber - Riel W., Konsumentenverhalten,4. Auflage, Verlag Franrz Vahlen, Munchen, 1990, p. 1

I


9/29

Fenomenele de dezechilibru ale raporcului dintre comerciangi gi consumatoriau impus cu necesitate statuarea unor drepturi ale consumatorilor. in acela;i timp,necesitatea protectiei drepcurilor consumarorilor a apdrur darorird multipliclriipracticilor abuzive in domeniul concurenrei, precum gi a utilizxrii unor formeagresive sau $ocante de vanzare care, echivaleazi, de cele mai multe ori cu o presiuneexercimtl asupra consumatorilor.

2.1. Dreprurile consumarorilor la nivel mondialconceptur privind ,,drepturire consumatoriror,. isi are originea in ,,cartadrepturilor consumatorilor", definit[ de pregedincele Kennedy, in anul 196?, subforma unui mesaj special adresar Congresului american. rAcesta este considerat primul semn prin care administragia recunogtea justeteaprincipiilor penrru care ruptau reprezentangii consumaroriror.in viziunea Cartei, drepturile consumatorilor comporrd urmdtoarele elemenre:dreprul la sigutangi, dreprul de a fi informat, dreprul de a alege gi dreptul de a fi ales.La rdndul siu, presedintele Nixon a ad5ugar alte doul drepruri aleconsumatorului, si anume: drepml de a-i fi inregistrati insatisfacpia pi dreprul de a-i fiauzite reclamagiile.in anul 1975, pregedintele Gerald Ford a afirmat cI trebuie sd-i fie recunoscurconsumatorului gi dreptul Ia educapie in calitatea sa de consumaror. Sub presiuneamiscirii consumeriste s-a adiugat al gaptelea drer, anum e cel aI unui mediu nepoluatin anul 1977,in urma intdlnirilor avute cu mai mulgi activigti penrru protecgiaconsumatorilor, presedintele Carter a insciruir acesre drepruri ca fiind fundamentale.Ulterior, la nivelul O.N.U. prin Rezolufia nr 3g-Z4S din aprilie 19g5, s-aelaborat un set de principii gi misuri fundamenrale cu scopul de a protejaconsumatorii fag[ de produsele, serviciile sau procesele care por sI le punl in pericolsdnltatea, precum gi sI promoveze interesele legitime ale consumatorilor. i' a"ercdocument sunt exprimate urmitoarele drepturi ale consumatorilor:- proteclia consumatorilor fatX de produsele care le afecteazd sdn[tarea sisiguranta;

- protectia intereselor economice ale consumatorilor;- accesul la informagii corecte, care sI permitd consumatorilor sd facd o alegerein conformitate cu necesitlgile exprimare;- dreptul de a fi educat in calitare de consumator:- dreptul de a fi deslidgubit in mod eficienr;

3

t Robert Moraq op.cit., p.88.


10/29

- liberratea.consumatorilor de a-gi prezenta interesele in cadrul proceselordecizionale care ii afecteazd.La rdndul s5u, Organizatia Internaqional[ a Uniunilor de 'Consumatori aelaborat urmitoarea formulare a drepturilor consumatorilor:l- dreptul Ia satisfacerea nevoilor:- dreprul la sigurantd;- dreprul de a fi informar;- dreptul de a alege;- dreptul de a fi ascukat;- dreprul la despdgubiri;- dreprul la educare;- dreptul la un mediu ambiant sdnltos.Pentru starele membre ale Comunitdgii Europene,adoptat in anul 1973 ,,carta pentru protectia consumatorilor,,,principiile unei polirici eficiente de asisrenrx, de reparare aeducare si reprezentare a consumatorilor.

Consiliul Europei aunde sunt precizatedaunelor, informare,

2.2. Drepturile consumarorilor in legislagia rom0nIitt art.3 din O.G. nr. 21'llggz privind protecgia consumarorilor, sunc insriruireprincipalele drepcuri ale consumatorilor, qi anume:- dreptul de a fi protejagi impotriva riscului de achizigiona un produs sau de ali se presta un serviciu carear putea sd le prejudiciezeviata, slndtatea sau securitateaori sd le afecteze drepturile gi inreresele legirime;

= dreptul de a fi informaqi complet, corect si precis asupra caracteristicloresentiale ale produselor gi serviciilor, astfel inc6t decizia pe care o adopt5 in leg5turlcu acestea sI corespundl cAt mai bine nevoilor lor;- dreptul de a fi educagi in calitarea lor de consumarori;- dreptul de a avea acces la piete care le asigurd o gaml variatd, de produse Eiservicii de calitate;- dreptul de a fi desplgubigi pentru pagubele generare de calitateanecorespunzdtoare a produselor ;i serviciilor, folosind in acest scop mijloaceleprevizute de lege;- dreptul de a se organiza in asociagii pentru protecfia consumatorilor, inscopul apXririi inrereselor.lor.

' IoCU -Principiile Directoare pentu Protecgia consumatorilor, Londra, 19g5.

/o


11/29

in raporr de textul legal, putemconsumatorilor este consfi ntitX prin:

concluziona ci exprimarea drepnrrilor- exisrenra unui cadru legislativ si institugional;- disponibilitiEile autoritXgilor de a tine seama de grupurile din societarea

civild: - posibilitatea ca individul sI-si exprime interesele prin intermediul unororganizatii nonguvernamenmle care se constituie in mod voluntar.Pentru tealizarea ir, practic5 a acestor dispozigii men[iondm mai mulremodalitdgi. Prima implicl un consumator educat, informat, dar presupune un procesde educare a consumatorului. A doua modalitate este cea administracivd, prin carecet[genii responsabilizeazd, administragia si actioneze penrru restabilirea legii. Ceade-a treia modalitate este cea judeciroreascl, care presupune o actiune in justiqiepentru solutionarea unui litigiu de consum.Existenta drepturilor implicX ;i responsabititdgi.ln primul rAnd consumaroriitrebuie si fie constienti de rolul Ei funcqia lor in economie. in al doilea r6ndconsumatorii, pregltigi gi informati, trebuie sX acrioneze efectiv. Torodarlconsumatorii au o mare responsabilitate de a evita poluarea aerului, a apei,a solului,de a exercita un consum responsabil, de evi[are a risipei. Consumatorii auresponsabilitatea de a fi onegti in tot ceea ce fac. Yd.nzdrorii onesti gi cumplr6toriioneEti promoveaz[ interese reciproce. i.ttr-o societate liberd consumatorii au dreptulgi responsabilitatea de a protesta. Funcgia proresrului poare fi exercitar5 fie individual

fie colectiv. Ei pot exercita aceastX funcgie prin a sprijini sau ase opune lapropunerile legislative.2.3. Apdrarea drepturilor consumatorilor

Crearea migcdrilor de aplrare a consumatorilor este rlspunsul dat de cdtreaceEtia imperfecgiunilor piegei. Ea constituie o conrrapurere a consumatorilor fati deputerea deginucl de producltori gi disrribuirori.lCaracterul organizat al migclrii, larga audientI la public a acgiunilorincreprinse, presiunea exercicatd asupra inrreprinderilor soldatl cu plata unordespigubiri, retragerea anumitor produse si servicii de piaq5, recunoasrerea public[ aunor erori, cdt si asupra legiuitorului pentru elaborarea unor reglementlri care siapere efectiv interesele consumatorilor, au transformat consumerismul intr-o miscarede amploare, o forg[ care nu mai poate fi ognorati.

' P.L, Dubois, A. Joliberg Marketing, teorie pi practici,lJniversitarea de $tiinge Agricole, Cluj, 1994,p.452-453.

ti


12/29

Migcarea consumeristd este descris5 ca un grup ererogen de indiviziindependenqi, grupuri gi organizagii care urmbresc sI protejeze drepturileconsu matorilor.2in viziune a akor specialigti consumerismul esre mai degrabd o forrl sociallabstract5, alcdtuitd din pdrgi componente nelegare incre ele.3Aceste componente include Sindicatul Consumatorilor, avocaqi aiconsumatorilor, publicigtii Rapoartelor Consumatorilor, agengiile de reglemenreriguvernamentale qi Biroul dc Afaceri prospere.Cu toate cd, la nivel mondial problema apXrlrii drepturilor consumatoruluidateazd' de o perioadl relativ scurtl de timp, exisc[ gdri unde se poare vorbi de otradigie in aceastd activitate. Dinrre acesrea, menrionlm S.U.A. ca tard promotoare amigclrii consumerisre.

Marile probleme cu care se confruntd in zilele noastre consumatorii isi auoriginea in anii 60 ca rezultat al unor evenimenret precum:- proiectul de lege al pregedintelui Kennedy privind drepturile consumarorilor(te62); - cartea lui Ralph Nader despre industria automobilului (Unsafe ar AnySpeed, 1965);- cartea lui Vince Packard despre abilitatea afceristilor de a convige (Hidden

Persuaders, 1966);- cartea lui Rachel Carson despre degradarea mediului inconjurltor de citreconcernele industriale (Silenr Spring, t968).Oficialitlgile americane au fost nevoite sX ia pozigie faqi de acesrea astfel incArin anul 1967, preqedintele S.U.A. a declarat in faqa Congresului recunoaqterea acesreimiEcIri. in urmXtorii 4-5 ani aceast5 recunoastere a fost urmarl de adoptarea unor legireferitoare la protecgia consumatorilor.O analizd a istoriei consumerismului evidengiazi cI miqcarea acesruia esteciclicX, devenind, iarXgi, o forgb puternici in viitorul apropiat. Astfel, dup6 scldereainteresului fagl de consumator in perioada anilor 80, asistlm in prezent la o revigorarea protecliei caracterizat5 prin actiuni intense si variate precum si prin elaborarea unorreglementiri ample si eficienre in domeniu.

2 W. Pride, O.C. Ferrell , Marketing, concepts and strategies, Houghton Mifflin Company, Bosron,19913 K.E. Runyon, D/\M. Stewart, Consumer Behavior and Pracdce of Marketing, Third edition, Merrill,Publishing Company, Columbus, OH, 1987, p. 662.I Roberr Morar, op.cit., p. 102.

/L


13/29

Criticii migcirii consumeriste o considerl idealist5 sau orientatr sprebundstare. in realitate ea este rezultatul unor nevoi crescdnde ale consumatorilor caretrebuiau sI fie auzite iar punctele lor de vedere trebuiau luate in considerare de cxtrelumea facerilor gi de cltre guvernanti.Miscarea consumeristd, ca expresie a conflictului dincre consumatori qivdnzdtori pe piatd, este o miscare economicb si nu una sociald. Atdta timp cdt vaexista piaga, va exista gi o miscare a consumatorilor.Primele manifest5ri ale miscirii consumerisre au avur loc in S.U.A. Aici s-aconstituit Consumers Union, o asociagie cu peste 5 milioane de membri, cu publicaqiigi acgiuni recunoscute de factorii de decizie guvernamentali si de managerii marilorcompanii.Primele asociatii de consumatori apar in Anglia secolului aIXIX-lea sub formaunor cooperative de consum constituite in scopul de a cumpdra produse de consumindividual direct de la depozitele en-gros. in S.U.A., in anii 30, apar asocia;iile deconsumatori cu obiectivele din prezent. Ele sunt organizate pe probleme generaleale protectiei consumatorilor cit gi pe grupe de produse. Activitarea acesror asociariise remarcl printr-o serie de elemente inedite ca de exemplu, publicarea rezulatelorobginute in urma efectudrii de comparatii intre produsele de acelasi rip, oferite deproducitori.in gdrile Europei occidentale, dezvoltarea economicd accelerati dupl anii 50asociatl cu libertatea de exprimare a cet5geanului, au generat aparitia asociatiilor de

consumatori.State precum Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franta, Germania inregistreazlevolugii semnificative ale activitlgii asociatiilor de consumarori de la aspecrepunctuale, cu caracter revendicativ, la elaborarea unor strategii de amploare.Ca o etapl fireascl in evolutia lor, asociatiile consumatorilor din S.U.A, MareaBritanie, Olanda, Belgia, Australia formeazd, in anul 1960, IOCU (InternationalOrganisation of Consumers Unions - Organiza1ia Internationall a Uniunilor deConsumatori) cu sediul la Londra.Fix6ndu-gi ca obiective fundamentale: structurarea migclrii inrernagionale aconsumatorilor gi reprczentarea lor in cadrul organizagiilor inrernarionale, IOCU esrereprezentancul intereselor consumatorilor in:- Consiliul economic gi social al ONU (ECOSOC);- organizagia pentru Educagie, $riingx gi culturr a oNU (uNESCo);- organizagia pent*i cooperare Economicd si Dezvohare (OECD);- Consiliul Europei;- Comisia Codex Alimentarius:

/v


14/29

- Organizagia Mondial5 a S5ndrXgii;- Organizatia penrru Agriculturi si Alimenatgie;- O r ganizagi a I n cernational I d e Stand a,r diza.r e.DouI categorii de indicatori ai consumerismului pot determina audien;amigcirii consumeriste. Ace stia sunt indicacorii de atirudine si indicatorii decomportament.Indicatorii de atirudine identificX consumerigtii plecAnd de la acosruri asuprascirilor de atitudine in ceea ce priveste publicitarea, constiinga sociall, aritudineaprivitoare la intreprindere.Indicatorii de comportamerrsunt, la rdndul lor, foarre diversi. Unii idenrificlconsumeri;tii ca fiind cei care se aboneazd la publicagii ale organizagiilor de ap5rare aconsumatorilor iar algii ii definesc ca fiind membri ai asociatiilor de consumarori saumilitangi ai unei asociagii.l+-lncd din perioada 1965-1970, consumarorul nu mai esre considerac un simplucumpirltor sau ucilizator de bunuri sau servicii, ci o persoan[ interesatd de aspecteale viegii sociale care pot direct sau indirecr s5-l afecteze in calitatea sa deconsumator.in Romdnia, miEcarea consumeristl este legat5 de apariqia pietei libere siconstl in:- constituirea unor organizatii gi asociagii proprii ale consumatorilor (prima

asociagie care promoveazd. interesele consumatorilor s-a format in anul 1990, cAnd s-aconstituit Asociatia penrru Protecria Consumatorilor);- implicarea puterii publice in procesul de protectie a consumarorilorprin elaborarea unei legislagii care sX rXspundd necesirdgilor generare de asigurareaprotectiei consumatorilor ;i prin organizarea unor institugii de specialitate care sIvegheze asupra protecgiei consumatorilor.

3. COMPONENTELE SISTEMULUI DE PROTECTIE ACONSUMATORILORin condigiile unei economii de piaqd reale s-au constatar numeroase deficienqeale funcpiondrii mecanismelor care ar regla, reoreric, poziqia in cadrul piegei adiverqilor actori economici. Evident cI defavorizaqii sun[ consumatorii ale c;rorinterese sunt adeseori variate Ei care nu dispun de capacitatea necesard de negocierecu agentii economici. in.-acest context se identificl necesirarea unei politici det H.P. Thorelli, H.Beker, J. Engledow, The Information Seekers, Cambridge Mars, Ballinger, 1975, inRobert Morar, op.cit., p. 106.

4


15/29

protec{le a consumatorilor, in ea fiind implicagi o serie de facrori, fiecare av6nd un rolbine definit.3.1. poririca de prorecqie a consumatoriror pe plan mondiar

Necesitatea unei politici coerente privind prorecqia consumatorilor estedeterminatl de consLatatea cx funcgionarea corecrd a piegei este impiedicatd, in modsemnificativ de e;ecurile ,si distorsiunile functionalitipii ei. Toate acesrea limiteazkrolul qi influenga consumaro;ului pe pia;d gi aceasra din cauza:- deficitului concurendal generat de practicile monopoliste si contractelerestrictive;- deficitului informadv determinat de limitele impuse prevederilor legate deinformarea consumatori lor;- deficitului contractual sau de tranzacpie cauzat de pozigia slabi in cadrulnegocierilor sau chiar absenta totall a unui reprezentant al consumatorilor in cadrulunui comerq din ce in ce mai standard,izat:- deficitului de securitate datorat circulatiei unui numdr nepermis de bunuricare produc accidente, a produselor defectuoase si periculoase pe o piagl ftrdfrontiere etc.;- deficitului accesului Ia jusritie pi aplicirii legilor cdtd, vreme barierefinanciare, psihologice si culturale actioneazd conua asisrenrei legale gi accesului laorganismele judiciare;- deficitului de reprezentare determinat de numeroase dificukdgi privindasigurarea unei reprezentdri eficiente a consumatorilor in forurile politice, economicegijuridice de luare a deciziilor la nivel local qi sratal.Sunt cauze si eEecuri a cdror prezentd este si mai accentuate in economiile

$i/sau pieEele in cranzirie iar acestd situatie impune necesirarea unor misuri corectiveprin care sI se dea posibilitatea consumatorilor sI exercite un rol eficace asa cum seintampll pe piegele cu adev[rat concurenqiale. Esre motivul pentru care rrebuieacordat5 prioritate consolidirii instrumenrelor concurentiale gi informaqionale:interzicerea contractelor care diminueazd concurenga liberd si favorize azd. abuzurilecelor cu pozigii dominante; inrerzicerea reclamelor inselStoare; ericherarea produselorqi indicarea pregurilor gi tarifelor; amplificarea volumului informatiilor referitoare lacaracteristicile de siguranri ale produselor si serviciilor erc.Problemele protecgiei consumatorilor se aflI in centrul arenqiei teoriei sipracticii economice gi juridlce din toatl lumea. Teoria protecgiei consumarorilor estedin ce in ce mai mult studiatl la nivelul diverselor comunitigi internarionale,

tf


16/29

guvernamentale gi nonguvernamentale, impreunb cu stabilirea cadrului necesar.legislativ si institutional pentru asigurarea unei protecgii reale a consumatorilor.i., """rt context Organizagia Nagiunilor Unire a considerar sI pund in discutiastructurilor sale problemacica protectiei consumatorilor, elabordndu-se in acesr sensdocumentul intitulat ,,Principiile directoare pentru protecgia consumatorilor.. princare s-a urmlrit ca guvernele tuturor glrilor sX dezvolte, sd intlreasci ;i sd menginl opoliticl eficientX de protectie a consumatorilor in acord cu principiile directoaredeclarate.

Principiile directoare se refer5, in principal, la urmftoarele domenii:- siguranta de consum, adici, produsele achizitionare penrru consum si nureprezinte pericol pentru sdnltatea consumatorilor;- promovarea intereselor economice ale consumatorilor;- adoptarea de standarde privind siguranta in utilizarea bunurilor de consum;- asigurarea condipiilor de distribu[ie pentru bunurile de consum esenriale;- asigurarea posibilit[gilor de compensare a daunelor suferite de consumarori;- tealizarea de programe pentru educarea si informarea consumatorilor.Un rol important in protecgia consumatorilor il are Organizatia Internarionall aUniunilor de Consumatori care sprijind, organizatiile consumatorilor din intreagalume. Arganizatd ca o fundagie non profit ea reprezinr[ interesele a peste 200 deotganizarii din toat[ lumea. Direcgiile de sprijin afirmare in cadrul IOCU vizeazd,urmitoarele aspecte:- promovarea colaborlrii intre membrii sdi;- extinderea misclrii consumeriste gi sprijinirea organizariilor consumeristenou create;- reprezentarea intereselor consumatorilor in forurile internagionale.De altfel, ,,Principiile Directoare" declarate de cdtre O.N.U. sunr rezukaruleforcurilor pe plan inrernagional ale acestei organizatii.in anul 1978 a fost creat in cadrul Facultigii de Drept a UniversitXgii Louvain-Neuve din Belgia, Centrul de Drept al Consumatorilor ce are ca obiectiv participareala realizarea programelor de cercetare in domeniul dreptului consumatorilor.incercdnd si impunX dreptul consumacorilor intre preocuplrile gciingifice aleinstitutelor de studiere a dreptului, Centrul de Drept al Consumarorilor pune la

dispozigia celor interesati documente legate de acaestd ramuri a dreprului.

/6


17/29

3.?,. Sistemele de protectie a consumatorilor in Uniunea EuropeanlPolitica comunitarX in domeniul protectiei consumatorilor a beneficiat de oreglementare specifici prin Tracatul de la Maasrricht care a introdus in Trararul CEun nou ritlu XI (devenit xIV) - ,,prorecria consumarorilor,,.Primele acciuni concrete venite in sprijinul protectiei consumatorilor le-auconstituit elaborarea a doul programe preliminare penrru informarea si prorelareadrepturilor fundamentale ale consumatorilor adoptate de Consiliu la 14 aprilie l97S;i 19 mai 1981.in cadrul acestor programe au fost stabilice 5 obiective fundamentale menitesI asigure protecfia consumatorilor qi anume:- protectia intereselor economice ale consumatorilor:- prorecfia sinftIgii si securiririi consumatorilor;- dreptul la repararea daunelor provocate prin utilizarea normald a bunurilor:- dreptul de participare si reprezentare ra ruarea deciziilor:- dreprul la informare gi publicitate.Primul obiectiv vizeazd domenii esengiale precum: incheierea conrracrelor,indicarea corectA a preturilor, combaterea publicitlpii mincinoase, controlul decalitate al bunurilor, protecgia originii produselor etc.Al doilea obiectiv are menirea de a determina crearea unui sistem rapid deinformare asupra calitdgii produselor, mlsuri de control si verificare ce se impun incazul unor produse specifice (produse cosmetice, farmaceutice ecc.), controlul de

securitate pe care il implici folosirea juciriilor, a produselor elecrrice erc.Pentru punerea in practicl a celui de-al treilea obiectiv s-au adoptatnumeroase directivel care reglem enteazd rispunderea pentru produsele defectuoase.Acestora li se adaugl Directiva nr. 851374 a Consiliului care reglemnreazl accesulconsumatorilor la justigie gi Directiva nr. 79981?7 care priveste acgiunile in justigiepentru prorecfia consumarorilor.Realizarea urmltorului obiectiv este asiguratl prin acrivitdgi organizate incadrul structurilor insticutionalizate precum: Comitetul consumatorilor- serviciu carefunctioneazi la nivelul Comisiei Europene din lg73- gi Biroul european alconsumatorilor.

' Allturi de regulamente, decizii, avize si recomanddri, directivele alcdtuiesc dreptul derivat, ca izvoral dreptului comunitar. A se vedea, Viorel Marcu, Drept institugional comunital Editia aIl-a revdzucd,giadlugitX, Edirura Lumina Lex, Bucure;ri, 2001, p. 108-113.

/r


18/29

Aceste structuri indeplinesc atribugii de informare si consulatre, prezentandComisiei propuneri in sprijinul adopt5rii de acce normarive comunitare care sdprotejeze inreresele consumatorilor.in martie 1995 a fost creati Direcgia Generald XXIlcu un caracrer distinct inaparatul administrativ al Comisiei2 care este organizatd, in urm5toarelecompartimente:

- relagii cu alte institugii comunitare gi cu organizatille de consumatori;- conceperea si aplicarea legislatiei;- siguranta produselor Ei serviciilor;- politica penrru calitate si accesul pe piagd;- informarea gi educarea consumatorilor;- fianzaclii financiare.Dreptul la informare gi publicitate este consacrar inrr-un numdr insemnat deacte juridice comunirare precum:- Directiva nr. 79lll2 a Consiliului din 18.12,.1979 privind ericherarea,prezentarca gi publicitatea produselor alimentare modificatl prin DirectivagT14 din27.01. 1997 care stabileste in sarcina producltorilor obligapia de a indica denumireaproduselor gi alte caracteristici cum sunc termenul de valabilitate, compozitie,cantitate etc.;- Directiva nr. 9816 a Parlamencului European si a Consiliului din L6.0T.lgggprivind modalit5gile de indicare a prerurilor produselor come rcializate;

- Directiva nr. 84150 din 10 septembri e 1984 prin care se interzice publicirateamincinoasx, modificarx prin Directiva 971 ss din 6 ocrombrie 1997 .in pr"rent Uniunea Europeanl concepe politica de protectia a consumatorilorca o doctrinl de sine stltitoare cu obiective, prioritlgi gi mijloace proprii, specifice.Este o orientare recunoscutd clar prin Tratatul de la Maastricht care legitimeazl pedeplin caracterul distinct ;i autonom al politicii fagX de consumator si o recunoasre caparte integrantd, a politicii generale privind piara internd.O politici activd in ceea ce-i prive;te pe consumarori es[e srrdns legatd deimperfecgiuni le inere nte ce caracter izeazd fu nctionar ea p i e gei in tern e.De altfel, inc[ de Ia instituirea Piepei comune, inrreaga ideologie comunitar5 afost fundamenrara pe baza respect[rii a 4 Iiberrdgi fundamenrale:- libertatea de circulatie a mlrfurilor:

z Pentru detalii asupra serviciilor adminisrative din cadrul Comisiei Uniunii Europene, a se vedeaViorel Marcu, Nicoleta Diaconu, Drept comunitar general. Tratat., Edirura Lumina Lex, Bucuresri,1992, p. 137-140.

/8


19/29

- libertatea de circulatie a persoanelor;- libertarea de circulatie a capiralurilor;libercatea de circulatie a serviciilor.

Piaga comund a reprezentat un mijloc important de realizare a obiectivelorcomunitare propuse la un moment dat, avdnd ca scop o liberalizare c6t mai mare aschimburilor de bunuri ;i servicii incre statele membre. Realizarea pietei comune aconstituit prima etapd. in cadrul procesului de inregrare comunitard.tDeoarece progresele inregistrate pdnX in jurul anului 1980 nu s-au ridicar lanivelul obiectivelor comunitare propuse, Comunitatea a hotbrAt sd procedeze la oabordare nouX, calitativ superioard, cu metode mai eficiente de aplicare in practicdastfel cI a propus realizareaunei ,,piete interne,,.

Piaga internd este definitl ca: ,,un spaliu frrd frontiere, in care libera circulagiea mirfurilor, persoanelor, serviciilor gi capitalurilor se desfi;oard fird nici un control lafrontierele interne ale Comunitdtii, funcgionind pe principiile unei piege nagionale,,.zActul Unic European, semnat in 1986 si intrat in vigoare in 1987, a incorporatconceptul de piagl interni in Tratat ;i a stabilit ca termen limitl penrru finalizareaacesteia, data de 31 decembrie 1992.in acest context a fost liberalizatd circulacia capitalului, au fost eliminarecontroalele la frontierele interne asupra bunurilor si persoanelor, s-au inregistratprogrese in privinta libertlgii de srabilire si prestdri servicii.ir, """rt cadru se poate afirma cd, realizarea pietei interne in care produsele siserviciile sI poati circula liber, pe de o parte, si procecria consumatorilor din sratelece alcltuiesc aceastl piapd, pe de altd parte, reprezint[ doui politici distincre cuobiective oarecum concradiccorii. in timp ce consriruirea pietei unice urmdregreeliminarea barierelor comerciale dincre statele integrare, pentru a asigura o circulagieliberi, statele si cetlgenii lor obstructioneazd, nu de pugine ori, aceste inigiativeinvocAnd pretextul apdrdrii si garantlrii securitltii consumatorilor de pe pietelenationale. in acest context realizarea echilibrului necesar intre interesul de a crea siconsolida piaqa unicl ;i de a asigura protec[ia consumarorilor este o sarcinX dificilXpencru orice star si auroritate multinagionall.

Promovarea intereselor consumatorilor trebuie privitl inainte de toate ca parreintegranti a unei politici generale axate pe bunistarea cerftenilor, infiinrarea uneivaste piege interne constituie mijlocul si nu scopul credrii Uniunii Europene.

' Nicoleta Diaconu, Evolugia conceptului de ,,fnrcgrare comunitard'i in Revista de Drept Comercialnr.3l20M, p. 145.2 Nicoleta Diaconu, op.cit., p. 146.

/s


20/29

Ori de cdte ori se nagte un conflict inrre- politica piegei interne qireglementlrile nationale ce au ca obiect protecgia consumatorilor se gisegte unre"mediu, cdtd vreme m[surile nagionale nu reprezinrd forme deghizate deprotecgionism, care de cele mai multe ori il consticuie armonizarea prevederilorlegislative ale statelor membre. Asperitlgile si chiar elemenrele de conflict dintrenormele dreptului comunitar si normele juridice ale statelor membre nu vor putea fieliminate decit prin ,, armonizarea legislatiei'i proces care a inceput chiar dinmomentul adopt5rii Tratace;lor constitutive ale Comunit5gilor Europene si care estein continul desfXsurare si in prezent.lNormele comunitare referitoare la protecfia consumatorilor impun un inaltnivel de protectie insd, in anumite domenii, statele membre pot aplica nivele deprotecfie mai ridicate, norme mai severe decAt cele din legislaria comunirar[, cucondigia ca ele s[ nu creeze piedici in schimburile comerciale.

I Dumitru Mazilu, Armonizarea legislatiei",in ,,Teoria Generall a Dreptului", Edimra All Beck,Bucuregd, p. 50-51; Dumitru Mazilu, Dreptul comunitar gi dreprul nagional - interdependend sicomplementaritarg in Revista romAnd de Drepr Comunitar nr.ZlZ004, p.SZ.


21/29

CAI)11'OI,UL III, Ro'r'Ii(,"t'rn coNSIJMATORILOR iN RoveNIA

Starlirrl irtins dc protccpia consumatorilor in Romdnia reclamd in continuare1'rcrl'ecpionarca formclor si mijloacelor care sd asigure un caracter permanenc acestuiIrr()c:cs. Dc;i apropierea lcgislativ[ gi comportamental5 de standardele comunitare ainrcgistrat progrese, RomAnia trebuie sd asigure ca legislaqia sa sd devini compatibilicu cca a Comunitltii.

1. MIJLOACE PRIN CARE STATUL ASIGURA PROTECTIACONSUMATORILOR

Principalele mijloace prin care stacul asigurl protecgia consumatorilor auvedere urmXtoarele directii:- instituirea unor drepturi - garanlii referitoare la calitatea produselorservlclllor;

- informarea consumatorului;- garanfii contractuale preventive ;- s anc[io narea p ractici lor co merc iale abuziv e.Totodat5, reglementirile in domeniul protectiei consumatorilor sunt

guvernate de o serie de principii cu rol esenlial in interpretarea si aplicarea normelorlegale. Astfel, din puncrul de vedere al protecliei consumatorilor distingemurmXtoarele principii:I. Principiul |iberei concurente.O componenr[ de bazd, a economiei de piagl o constituie libera competigie,concurenla dinrre agengii economici. ins[gi Constitugia RomAniei prevede cI statultrebuie sd asigure ,,libertatea comertului, proteclia concurentei loiale, creareacadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie" (art.135). Prinlegi speciale sunt stabilite limitele in care trebuie sI se manifeste libera concurentlprecum Ei consecingele pe care le au incdlc5rile acestora.Concurenla este protejatl de lege sub dublu aspect.r

1 Ocravian CdpXgAnX, No;iunea concurengei comerciale, in ,,Revista de drept comercial" nr. ll1992, p.32-33.

insi

dl


22/29

, :'-- - * .i:-ry.wG11ffiF$ffiryEt

Pe de o parte- legea interzice incelcgcrile anriconcurenriale si abuzul depozilie dominant5 care pericliteazd existenga concurenrei, protectie care esre realizatd.prin dispo ziqitle' Legii nr. ?1 I 1996 asu pra boncu renrei. 2Pe de altd parte,legea are in vedere sancrionarea folosirii mijloacelor nelicirein scopul attagerii clientelei (concurenta neloiald), procecrie ce face obiecrul Legii nr.l1/1991 privind combaterea concurengei neloiale.3Regulile juridice ale concurentei insriruite prin Legea nr. ?U1996 i1 acord cureglementlrile Uniunii Europene au in vedere atingerea urmaroarelor scopuri:- protectia, menginerea si scimularea concurentei;- protectia consumatorilor;- lupra impotriva conrportamencelor monopoliste gi a pracriciloranticoncurentiale care tind s[ falsifice sau sx inlrture concurenta.il. Principiul prorectiei vieyii, sdndtigii ;i securitdtii consumatorilor.Protectia viepii si integritigii fizice a persoanelor esre un drept narural regdsitde-a lungul timpului in toate civiliza;iile, filosofiile si religiile. Acestui principiu eticfundamental al umanitdlii ii corespunde formularea juriciic[ a obligagiei desecuritate.l Dreptul fundamenral al consumatorului de a fi prorejat impotrivariscului achizigiondrii de produse care ii pot pune in pericol viara, s5nerarea sau ii porprejudicia interesele legitirne este consacrar expres in aft. ?t lit. a) din O.G. nr.ZU199Z. La r6ndul sXu, art, 4 din acelasi act normativ interzice comercializarea d,e

produse sau prestarea de servicii care, utllizate in conditii normale, pot pune inpericol viata, sdnXtatea sau securitatea consumarorilor. Dispozigii similare inrAlnirn siin art. 7,2 din Legea nr. ?9612004 privind Codul cr-,nsumuluiz care interzicecomercializarea produselor ce imit[ produsele alimentare, fdrd, a fi astfel de procluse qicare prezintl riscul de a pune in pericol s5n[tatea sau securitatea consumatoril,cr.

' Publicatl irr ,,1\4onitorul oficial al Romdniei", parrea I, nr. 80 din 30 aprilie 1996. Legea a fostmodificatX prin O'U.G. nr.1.2i12003 publicatd in ,,Monitorul oficial al Rom6niei" , partea I,nr.875 din10 decembrie 2A03.3 Publicate in ,,monirorul oficial al Rominiei" parteal, nr.24ll99l, modificat5 Ei compleratX prinLegea nr. 29812001 publicatX in ,,Monitorul oficial al Romdniei" parrea I, nr. 313 din lZ iunie 2001.I Y. Lambert - Faivre, L ethiiue'de la responsabilite, in ,,Revue rrimesrrielle de droir civil.', nr.l/1998, p.9.2 Publicad in ,,monitorul oficial al Rominiei", parrea I, nr. 593 din I iulie 2004. potrivir art. gg acrulnormativ inrrd in vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

22-


23/29

Regdsim acesr principiu si in Legea nr.24512004 privind securi.rarea generalX aproduselor3 "" ,r" ca scop asigurarea consumatorilor cb produsele puse pe piatb sunrsigure (art.1). Astfel, porrivit art.3 din lege, producarorii sunr obligari sd pund pepiagd numai produse sigure legea instituind, arar in sarcina lor c6t gi a distribuitorilor.obligacivitatea informdrii consumatorilor cu privire la riscul produselor.$i reglemenrrrile cuprinse in ordonanra Guvernurui nr. ggl?,000 privindcomercializarea produselor ;i serviciilor de piagda, obligd deopotrivd produc5torii siimportatorii sx introducx pe piatd numai produse sigure pentru viata, srnrtarea sisecuritatea consumatorilor.III. Principiul protectiei intereselor economice ale consumanrului.Este consacrar in art. 8 ;i 9 din o.G. nr. ?ulggz privind procecgiaconsumatorilor, ambele plasare in Capitolul 3 al legii intirular ,,Prorecria intereseloreconomice ale consumatorilor".Conform acestor reglementiri agengii economici sunc obligagi sX pun[ pe piar5numai produse sau servicii care corespund caracrerisricilor prescrise sau declarate, sdse comporte in mod corect in relagiile cu consumatorii si sI nu foloseascd practicicomerciale abuzive.

?. OBLIGATIA DE INFORMAREin "orrt"*tul interesului manifestat pe plan european si national pentruprotecgia consumatorilor, obligacia de informare a cdptigat reren. in u""st fel. s-aapreciat cX se reintregeste echilibrul conrracrual in conditiile in care, datoritdcomplexitlgii viegii economice si a existentei unor produse de asemenea complexe,posibilitrfile de informare ale consumarorului se dovedesc sumare.lin RomAnia, cadrul legal general privind obligativiratea informdrii gi educiriiconsumatorilor este instituit in Capitolul VI din Codul consumului. Consumatoriiinformati sunt consumatorii procejagi iar, in raporr de reglementlrile legale,distingem inffe:- dreprul Ia informare consacrar de O.G. nr. ZIllggZ [art. 3 lit. b); arc. 10 alin.(1) lit. b)l pi,

'Publicatd in ,,Monitorul oficial al Romdniei", parrea I, nr. 565 din 25 iunie 2004.a Publicatl in ,,Monitorul oficial 91 Rominiei", parrea I, nr. 424 din I seprembrie 2000 a fosrmodificatX si completarl prin Legea nr. 650 din 7 decembrie 200?.t C. Thibierge-Guelfucci, Libres propos sur Ja transformation du droit des contrats, in ,,Revuetrimestrielle de droit civil", nr. ?llg97, p.376; Vasile pftulea, Obtiga;ia de informare in formareacontractelor, in ,,Revisra de drepr comercial" nr. 611998, p. 77.

J,g


24/29

- obligatia de informare instituitd prin dispozitille aceluiasi art.3lic. b) dinO.G. nr. ?111992.i.tt.-o definigie pe care o retinem, obligagia de informare consrd in obligagia dea comunica consumatorului in calitate de crediror al acestei obligagii, un summum d,ecunostinte necesare form5rii unui consimgdmdnr valid la incheierea contractului,cxccutlrii in bune condigii a acestuia sau folosirii produsului ori serviciuluiachizitionat, in mod corespunzltor propriilor nevoi.Punctele de vedere exprimate in analiza acestei obligagii au generat maimulte clasificdri ale obligagiei de informare, in raporr de diferite criterii.O primX clasificare distinge inrre:- obligagia de informare propriu-zisi atunci c6nd priveste fapte obiective cumar fi prequl, caracreristicile produselor ori serviciilor etc.;- obligatia de consiliere atunci cdnd priveste sfEtuirea potenrialuluicontractant in legdturb cu oportunitatea incheierii concractului.unii autori au consid erat cd intre obligagia de informare si cea deexistx o diferengr de nuantb, prima av6nd un domeniu mai redus dec6tprivind o caregorie diferitr de informagiil in rimp ce algi aurori audimpotrivi, ci obligagia de consiliere nu esre dec6t o expresie a informdrii.zO akd, clasificare a obligariei de informare cuprinde:- obligatia de informare precontractuald menitX sd asigure un consimtlmdntvalid pentru incheierea sau modificarea contractului;- obligatia de informare contractuali menirE sd asigure execurarea in bunecondi gii a concractului.Primei categorii i-ar corespunde o r5spundere delictuald,, angajatd, pe t5r6mulviciilor de consimgimAnt, iar celei de a doua, o rXspundere contr actuald, ce Doareimbrdca forme diferite.3Dupi aria de cuprindere disringem inrre:- obligagia de informare generaldcare poate fi precontractuali sau contractuald;- obligatia de informare speciald ftcuc5 in scopul cunoasterii unor aspecre

tehnice Iegate de mijloacele electronice utilizate la incheierea conrraccului.Din punctul de vedere al debitorului obligagiei de informare aceasra poace fi:

consilierecealaltd si

apreciat,

' Ion Turcu, Liviu Pop, Contractele comerciale, vol.I,Bucuregti, 1997, p. 67; A. Benalent, Droit civil. Les Formarea contractelor, Editura Lumina Lex,obligations, Ed. Montchresrien, Paris, 1999.p.1 9l.2Fr.Te..e,Ph.Simler,Y.Lequerte,Droitcivil.Lesobltgarionq,Dalloz,paris1999, p.237.t M. Fabr" - Magnan, De I obligatian d information dans les concrats.Essai d une theorie, LibrairieGenerale de Droit er de Jurisprudence, Paris, 1992, p. ?lS.

2l


25/29

- unilaterali cdnd incumbX doar uneia dinrrc p)irti, cle regulX comerclantului:- bilaterald cdnd cade acat in sarcina comerciantului c6t si a consumatoruluicare' la rdndul sdu, il informeazd pe vilnzd,tor in legXrurx cu scopul penrru careachizigioneaz|un produs sau un serviciu.Din perspectiva obiectului obligatiei de informare rerinem cd aceasra va purraasupra tuturor informaqiilor apte de a influenta voinga beneficiarului de a achizitionaun produs/serviciu sau necesare si utile folosintei acestuia.Penffu a ne afla in prezenga obrigatiei de informare trebuieanumite condigii. i., u""st sens doctrina retine urmitoarelel:- informagiile pe care le degine debitorul obligagiei sd fie perrinenre (apte sdinfluenteze consimr5m6ntul creditorului obligatiei) si;- ignoranta creditorului sI fie legitimd in sensul cI lipsa de cunostinte privind

obiectul conrracrului sI nu ii fie impurabili.Indiferent de formele pe care le imbraci obligagia de informare asiguri o realdprotectie a consumatorului in relagiile sale cu comerciantul profesionist.Este adevdrat cd' obligagia de informare esre o crearie a dreptului modern alstatelor occidentale care a consacrat in vederea asigurdrii protecqiei consumatoruluimai multe remedii al cXror regim general se deplrteazd substanrial de cel alobligaliilor civile si comerciale.Plecdnd de la reglement6rile legale existente docrrina apreciazd, cI instiruireaprin lege a obligatiei de informare ate o dubld justificare:- remedierea situatiei juridice a dezechilibrelor conrracruale si,- remedierea limitelor teoriei clasice a viciilor de consimtlmdnt, in modparticular eroarea gi dolul.rSintetizdnd opiniile exprimate putem rerine ca fundament juridic penrruinstituirea prin lege a obligatiei de informare, buna - credinrl ce trebuie manifestatlcu prilejul executlrii contractelor gi care este neces ar a fi extinsi si in perioadaprecontractualS tocmai datoriti inegalitdtii de informagie a piruilor conrracranre.Modalir5gile de punere in executare a obligaqiei de informare sunt din celemai diverse. O priml modalitate reprezentdnd forma principali de rransmitere ainformatiei esre cea scrisd. O consacrX art. Z0 din O.G. nr. Zlll99Z si art. 13 din Legea

' M. Fabre - Magnan, op.cit., p.l3Z.' A se ve dea, Ionut * Florin Pop, Dolul gi obligagia de informare in contractele sinalagmatice,revista,, Dreptul " nr. 7 l?002, p. 62-7 0.

indeplinire

ln


26/29

nr. 17812000 privind produsele cosmetice.z Asrfel, porrivir dispoziriilor O.G. nr.211199?,, informagiile trebuie sX fie concretizate in inscrisuri care contin darespecifice: eticheta, cartea tehnici Ei insrructiuni dc utilizare fart. Z0 alin. (Z)modificat] pentru produsele de folosintd indelungare. Tor penrru produsele defolosingd indelungatd, se cere sI fie insotire de o declararie de conformirate(eventual) si de un certificat de garantie. Informaqiile trebuie scrise obligatoriu inlimba romAnd fdrd, a exclude posibilitate a prezentd,rii produsului si inrr-o limbi str5indallturi de Iimba romdnI (art. 20 alin. ultim). De asemenea, potrivit Legii legii nr.17817,000, produsele cosmerice por fi puse pe piagi num ai dacd, pe recipient qi peambalaj informaqiile sunt inscripgionate vizibil, lizibil si cu caracrere care nu se srergu$or.

Demonstratia este o altX modalitate de punere in execurare a obligagiei deinformare asa cum rezukd, din dispozigiile art. 22 din O.G.nr. 21llgg?, potrivit c6ruiaagentii economici sunt obligagi sI demonstreze consumatorilor, la cererea acesrora, cuocazia cumpXririi, modul de utilizare pi funcgionalitatea produselor ce urmeazd, a frvdndute; la lansarea pe piaq5 a produselor, acestia sunr obligagi si efectuezedemonstratii de utilizare.De mare actualitate gi in continul expansiune in directia informariiconsumatorilor este pagina de web. Ea este utilizatd,la incheierea conrractelor prinmijloace electronice, regimul juridic al acestor contracre fiind reglemenrar de Legeanr' 45512001 privind semnd.tura electronic[l si Legea nr. 36512002 privind comerrulelectronicz care finalizeazd. cadrul de reglementare a operaliunilor comercialedesfX;urate cu ajutorul instrumentelor IT& C. De altfel, acesr demers legislariv s-abazat pe dispoziqiile unor acte normative europene care au reugit deja sd contribuie,intr-un mod semnificativ, la dtnamizarea comertului virtual in spariul UniuniiEuropene.3

2 Publicatd in ,,Monitorul oficial al Romdniei" parcea I, nr. 525 din 25 octombrie 2000, modificatX prinLegea nr' 37912004 publicatX in ,,Monitorul oficial al Romdniei" parrea I, nr. 901 din 4 octombrie2004.'PublicatX in ,,Monirorul oficial al Romdniei", parteal, nr.4Z9 din 31 iulie 2001.2 Publicate in ,,Monitoruloficial al RomAniei", parrea I, nr.483 din 5 iulie 2002.3 Este vorba despre: Directiva .IJ.E.95146 privind protecgia persoanelor fizice cu ocazia prelucririidatelor personale, Directiva U.8.97 17 privind protecgia consumarorului in incheierea contracrelor ladistang5, Directiva U.8.9766 privind prelucrarea darelor cu caracter personal si prorecgia vietii privarein seccorul telecomunicatiilor, Directiva U.8.99193 PRIVIND CONDITIILE-CADRU PENTRUSEMNATURI ELECTRONICE, Direcriva U.E. 2000/ 3l privind comerrul eleccronic.

2b


27/29

' Aceste acte normative constituie un instrument juridic aflar la indemanaconsumatorilor on-line care pretind o protectie juridici adecvatd in raporturile cuorice comerciant din spagiul virtual. Consumatorii se bucurl asrfel de un rraramenrde favoare in domeniul incheierii contractelor prin mijloace elecrronice, fiind maieficient protejagi decdt ceilalgi destinatari, in raporturile cu furnizorii de servicii.aPrin dispozitiile art.5 si art.8 din Legea nr.365l20aZ se instituie o obligagieprecontractual5 de informare in sarcina furnizorului de servicii informationale cepoartl asupra unor elemente necesare formdrii consimtimdntului destinatarului.O aki' modalitate de realizare a obligatiei de informare o constituiepublicitatea comerciald. Ea are menirea de a asigura cunoasrerea existentei diferitelorproduse pi servicii cu accent pe comunicarea elementelor de noutate, spre deosebirede etichetare care este destinatd cunoasrerii mlrcii, a naturii produselor, acaracteristicilor lor precum, greutate, termen de valabilitate, conrinut etc.Legiuitorul defineste publicitatea in arr. 4 din Legea nr. r4glz000 aceastafiind vdzutl ca orice forml de prezentare a unei activitdqi comerciale, industriale.artizanale sau liber-profesioniste, avdnd ca scop promovare a v6.nzd,rir de bunuri siservicii, de drepturi gi obligagii.Scopul publicitltii este sporirea vdnzdrilor si, pentru a combare efectelenegative ale publicitXgii in;el5toare, s-a adopratLegea nr. 14BIZ0A0. porrivir arr. 5 dinlege publicitatea trebuie sI fie decentd, corecri si sX fie elaborarl in spiritulresponsabilitdtii sociale, legiuitorul interzic6nd in art. 6 formele de publicitare

inselStoare.Neexecutarea obligagiei de informare atrage dupl sine o varierare de sanctiunidat[ fiind narura diferitr a informatiilor. Acesrea por fi grupare in:- sanctiuni extracontractua]a nulitatea relativi gi daunele interese av6ndtemei deliccual, atunci cdnd neexecutarea obligagiei de informare inrrunesrecondigiile dolului reticent. Rlspunderea delictuali inrervine ardt penrru fapta proprie

cdc si pentru fapta lucrului in condigiile arr. 1000 C.civil in misura in care continurulinformagiei poate fi considerat ,,lucru" in sensul legii civile. Putem retine aicirdspunderea furnizorilor de conlinut angajatd potrivit art. 2l alin. (Z) din Legea nr.365PA02.r Furnizorul de continut este persoana care pune la dispozigia rerrilor* A se vedea, Chcdlin B5iculescu, Horagiu Dan Dumitru, Legea privind comertul electrcnic (partea I),in revisra ,,Pandecrele romdne".nr. 612002, p.253-259.tNu a'n"m in vedere aici rXspunderea furnizorilor de acces care furnizeazd,servicii de conectare laInternet in schimbul unui pret determinat. Ei nu inrrl in relatii concracruale cu furnizorii deinformagie si ignori conginucul acesteia. RXspunderea furnizorilor de acces esre atrasl in caz d,e eroarein executarea prestagiei tehnice a conexiunii pe care sunt obligaqi conrractual sd o asigure.

J+


28/29

informagii (text, imagine, muzicd). Se considerl cX un furnizor de concinur este tinursI r5spundd de exactitatea acestuia iar rlspunderca inrervinc penrru un continur ilicitsau prejudiciabil;- sancliuni contractuale, daune-interese pe temei contractual saurezolugiunelreziliere. Rispunderea poate fi angajatd, penrru vicii ascunse, penrruevictiune sau pentru neexecutarea culpabild a obligagiei de predare in contracceletranslative de proprietate.Sarcina probei executlrii obligagiei de informare revine debitorului obligatieiadicl comerciantului (art. 72 din Codul consumului) in timp ce sarcina probeiexistentei obligagiei de informare incumbl consumarorului, in calitate de crediror alacestei obligatii, conform aft. 1169 C. civ.in dreptul romdn obligatia de informare esre consacrare expres si in cuprinsulaltor acte normative din sfera protectiei consumatorilor. Mengionlm aici OrdonanraGuvernului nr. 107119991 privind activitatea de comercializare a pacherelor deservicii turistice care consacr5, in Capicolul 2, intitulat,,Informarea consumaroruluide servicii rurisrice" o obligatie de informare.Potrivit legii, orice informagii privind pacherul de servicii ruristice, pretulacestuia qi toate celelalte condigii aplicabile conrractului, comunicare de organizacorsau de detailist consumatorului, trebuie sd conqind indicagii corecte si clare, care sI nupermitl interpret5ri echivoce. Materialele publicitare turistice puse la dispoziriaconsumatorului in vederea incheierii contractului - cataloage sau pliante - trebuie sdindice, in mod lizibil, clar .si precis, pretul gi informagiile corespunzdroare referitoarela: destinatie, ruta de parcurs, mijloacele de transporr utilizare, serviciile de mas5oferite ;i categoria de clasificare a unit5gilor de alimenratie (art.5 lit. a-j), precum gi oserie de alte informatii care trebuie furnizate turistului inaintea pleclrii (arr. 8 lit. a-d). Aceste informagii privesc faza preconcractuald. Penrru perioada conrractualX esrereglementatd obligagia de informare din partea furnizorului de servicii rurisrice incadrul Capitolului 3 intitulat ,,Contractul de organizare de cdl5torii rurisrice,,.Conform arL 13, in cazul in care agentul de turism modific1 unilareral (in siruariispeciale) una din prevederile esentiale ale contracrului, are obligatia si informezedespre aceasta pe consumator cu cel pucin 15 zile inaince de plecare. Din acest

'PublicatX in,,Monitorul oficlal al Romdniei" partea I, nr.431 din 31 augusr 1999, aprobarl cumodificXri gi complerXri prin Legea nr.63llZ001, publicari in,,Monitorul oficial al Romdniei,,partea I,nr.754 din27 noimebrie 2001. Legea transpune in dreprul inrern Direcrivag0l3l4lCEE a Consiliuluidin 13 iunie 1990 privitoare la cXldtorii, concedii si circuire in regim forferar, publicar[ in JOCE L.158159 din 23 iunie 1990.

2g


29/29

moment' se na$te ln sarctna consumatorului obligagia de a comunica agenfiei daclacceptI noile condigii sau reziliazd, unilateral contracrul, in termen de 5 zile de laingtiinrarea modifi c5rii survenite.Obligagia de informare se reglseste gi in domeniul asigurlrilor principaluldebitor fiind in acest caz asiguratul. Existenra acesrei obligagii isi are temeiul in art.13 al Legii m. 13611995 privind asiguririle gi reasigurdrile in Romaniar. primulalineat al articolului citac se referi la comuni carea fag5 de asigurltor a parametrilorriscurilor la data incheierii contractului iar alineatul secund are in vedere modificirileriscului survenire pe perioada derul5rii contracrului.

'Publicatd in ,,Monitorul oficial al Romaniei" parrea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995.

Dreptul consumatorului 1

Documents

Transcript of Dreptul consumatorului 1