7/23/2019 Drept Roman I

1/4

Drept Roman Cursul I

Obiectul dr privat roman

Dreptul Romancuprinde ansamblul normelor juridice instituite sau sanctionate de statul

roman si este un sistem extrem de vast si de complex, format din numeroase ramuri siinstitutii juridice.

Sistemul juridic roman a trait o viata milenara, cci isi are originea in epoca fondariiRomei si s-a aplicat pana la moartea imparatului Justinian, adica din secolul VIII .r. pana insecolul VI d.r.

!entru a intelege specificul dreptului roman, trebuie sa retinem ca la origine si romanii, casi celelalte popoare ale antic"itatii, au confundat dreptul cu religia si cu morala, dar, spredeosebire de celelalte popoare ale lumii antice, romanii au depasit aceasta confu#ie si au

reali#at o distinctie clara intre normele dreptului, normele religioase si normele de morala,dovada ca inca din epoca vec"e romanii au desemnat normele dreptului prin cuvantul $jus$iar normele religioase prin cuvantul $fas$.

%ai mult decat atat, la romani gandirea juridica&ideologia juridica si-a pus amprentaasupra intregii ideologii si de aceea se spunea in antic"itate ca asa cum grecii sunt un poporde filo#ofi, romanii sunt un popor de juristi. Iar daca tanarul cetatean roman dorea sa seafirme in viata publica, trebuia sa faca dovada ca a fost discipolul unui mare jurisconsult'jurisconsultii erau oameni de stiinta, cercetatori ai dreptului(.

!rin urmare, la romani accesul la viata publica era conditionat de cunoasterea aprofundataa dreptului. Si cu toate acestea, in unele texte juridice clasice constatam ca persista stravec"eaconfu#ie dintre drept, religie si morala, desi aceasta confu#ie fusese depasita de mult in

practica juridica.

Spre exemplu, printr-un text din opera legislativa a imparatului Justinian, ni s-atransmis definitia jurisprudentei sau definitia stiintei dreptului. !otrivit acelui text,$Jurisprudentia est divinarum atque humanarum rerum notitia, iusti atque iniustiscientia.(Jurisprudenta este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este

drept si nedrept).

)onstatam ca in aceasta definitie dreptul se confunda si cu religia si cu morala. *poi,printr-un text al marelui jurisconsult clasic +lpian, ni s-au transmis principiile fundamentaleale dreptului. !otrivit lui +lpian $Juris praecepta sunt haec honeste vivere, alterum nonlaedere, suum cuique tribuere.'Principiile dreptului sunt acestea: a trai in mod onorabil,a nu vatama pe altul, a da fiecaruia ce este al sau).In acesta definitie, dreptul se confunda cumorala, deoarece primul principiu tine de domeniul moralei, iar urmatoarele doua sunt dedomeniul dreptului.

%arele jurisconsult clasic )elsus ne-a transmis o definitie a dreptului, potrivit careia

Jus est ars boni et aequi. 'Dreptul este arta binelui si a echitabilului.)

Si de data aceasta

7/23/2019 Drept Roman I

2/4

dreptul se confunda cu morala, deoarece conceptul de bine este de domeniul moralei, iarconceptul de ec"itate, are la romani sensuri un sens moral si un sens juridic.

aptul ca in unele texte juridice clasice persista confu#ia dintre drept, religie simorala, desi ea fusese depasita de mult in practica, isi are explicatia sa.

In primul rand,romanii au fost un popor profund conservator, un popor care nu arenuntat la valorile sale traditionale, c"iar daca unele dintre acele valori erau depasite de noilerealitati.

In al doilea rand, romanii au fost profund pragmatici, aveau un ascutit simt practic,iar aceasta trasatura a psi"ologiei lor si-a pus amprenta si asupra cercetarii fenomenului

juridic, dovada ca jurisconsultii romani nu-si incepeau lectiile cu introduceri teoretice, ci cuexpunerea unor spete pe care le anali#au impreuna cu discipolii lor si constatau ca intre aceleca#uri exista elemente comune pe ba#a carora incercau sa formule#e anumite principii

juridice. Insa acele principii erau consacrate, adica erau recunoscute ca atare de totijurisconsultii, numai daca ofereau solutii optime tuturor ca#urilor practice dintr-un anumitdomeniu.

In al treilea rand,romanii nu aveau vocatia teoriei, dimpotriva aveau fobia ei, spredeosebire de greci, care erau maestri ai teoriei, astfel incat romanii au formulat putinedefinitii si acelea imprumutate de la greci 'definitiile nu se confunda cu principiile dreptului,deoarece definitiile sunt creatii ale teoriei, iar principiile sunt creatii ale practicii(.

/ri grecii nu au facut distinctie intre drept si morala, dimpotriva, ei considerau ca

dreptul este o componenta a moralei. !ractica juridica romana a creat acele concepte,categorii, principii si institutii care s-au dovedit instrumente ideale ale gandirii juridice, astfelincat au fost receptate si aplicate cu deplin succes atat in evul mediu, cat si in epoca moderna.*ceasta evolutie a fost posibila intrucat romanistii s-au preocupat foarte serios dereconstituirea valorilor juridice romane inca de la inceputul evului mediu.

*stfel, in sec VII d.r. in orasul Ravennas-a fondat prima scoala de drept roman,scoala care si-a propus sa reconstituie te#aurul gandirii juridice romane. In secolul 0 in orasul!avias-a fondat o scoala de drept similara, insa lucrarile elaborate de repre#entantii acelorscoli s-au pierdut. 1e aceea noi, modernii le cunoastem exlusiv din surse indirecte.

)ert este ca acele lucrari nu au putut avea un nivel stiintific notabil, intrucat in modsigur profesorii acelor scoli nu au cunoscut 1igestele imparatului Justinian 'o culegere defragmente din lucrarile jurisconsultilor clasici, lucrari care s-au pierdut, pe cand 1igestele s-au pastrat, au ajuns pana la noi, astfel incat pe ba#a 1igestelor au putut fi reconstituitelucrarile jurisconsultilor clasici(.

In sec 0I in orasul "olo#na, profesorul Irnerius a fondat scoala #losatorilor.2losatorii s-au condus in cercetarile lor dupa metoda exegetica, in sensul ca ei au comentatde asa maniera textele juridice romane, incat acele texte sa poata fi intelese si de cei care nu

aveau pregatire de specialitate. *cele explicatii sunt denumite glose. Insa acele glose nu s-auaplicat in activitate instantelor judecatoresti, incat scoala glosatorilor nu a avut o finalitate

7/23/2019 Drept Roman I

3/4

practica. )el mai valoros repre#entant al acestei scoli a fost profesorul *ccursius, care a scris%area 2losa, care cuprinde peste 34555 de comentarii.

In sec 0IV tot la "olo#na, profesorul 6artolus a fondat scoala post#losatorilor, cares-au condus dupa metoda dogmatica, caci ei nu au cercetat nemijlocit textele juridice romane,

ci au cercetat glosele cu scopul de a extrage din acele glose principii juridice care sa fieaplicate in practica instantelor judecatoresti. !rin urmare, scoala postglosatorilor a avut ofinalitate practica, iar principiile formulate de postglosatori s-au aplicat nu numai in Italia, ciin intreaga 7urop de *pus, mai cu seama in 2ermania, pentru ca germanii, in secolul 0V, aurenuntat la dreptul lor national, intrucat era primitiv, si au preluat principiile formulate de

postglosatori, le-au adaptat si le-au aplicat la realitatile din 2ermania feudala.

!e acesta cale, in sec 0VI, in 2ermania s-a format un nou sistem de drept pe care ildenumim $+sus modernus pandectarum$ sau $+sus "odiernus pandectarum$ adica 81reptulmodern al !andectelor$ sau 81reptul de asta#i al !andectelor$ 'grecii desemnau 1igestele luiJustinian prin cuvantul !andecte(.

In secolul 0VI, in $ranta, profesorul *lciat a fondat scoala istorica a dreptuluiroman. *ceasta scoala a marcat o inflorire a cercetarilor de drept roman, intrucatrepre#entantii acestei scoli au valorificat, pe langa textele juridice romane, si informatii dinalte domenii, cum ar fi istoria, filosofia, filologia. )el mai valoros repre#entant al acesteiscoli a fost profesorul Jacques Cujas care, pentru prima oara, a incercat sa reconstituielucrarile jurisconsultilor clasici pe ba#a 1igestelor.

9a inceputul secolului 0I0 ':;5( prin prelegerile pe care le-a tinut la +niversitateadin %arburg, profesorul Savign< a fondat noua scoala istorica a dreptului roman, scoalacare a marcat o noua inflorire a cercetarilor de drept roman, pentru ca, in conceptia sa, dreptuleste eficient numai daca este exprimat in forma nescrisa a obiceiului juridic sau in formatraditiei juridice. )onform lui, numai traditia juridica da expresie psi"ologiei unui popor,numai ea exprima spiritul national, pe cand legea nu pre#inta acest caracter. /ri traditia

juridica germana isi avea originea in principiile formulate de postglosatori, iar intelegereacorecta a traditiei juridice germane era conditionata de cunoasterea aprofundata a dreptuluiroman.

1e aceea, cei mai mari romanisti sunt germani. 1ovada ca in a doua jumatate asecolului 0I0 s-a remarcat in mod deosebit profesorul %heodor &ommsen, considerat detoti autorii cel mai mare romanist. 1e altfel, el a scris si cea mai buna istorie a Romei. 7l s-acondus in cercetarile sale dupa metoda dialectica, intrucat a anali#at institutiile juridiceromane in stransa relatie cu viata economica, sociala si politica.

9a inceputul secolului 00, la 'orbonas-a remarcat profesorul (irard, autorul unuitratat celebru. =otodata, el a publicat o colectie a tuturor textelor juridice romane.

In perioada interbelica, in Italias-a remarcat profesorul !ietro "onfantecare, intrealtele, a publicat cea mai buna editie a operei legislative a imparatului Justinian.

7/23/2019 Drept Roman I

4/4

In Romania, cercetarea stiintifica in domeniul dreptului roman a inceput o data cu%itus )ivius &aiorescu, pentru ca el a fost nu numai fondatorul culturii romane moderne, nunumai un mare filosof si filolog, ci si un mare jurist si celebru avocat, cu studii de dreptroman la Sorbona. 7l a publicat o lucrare intitulata $>n contra ?coalei 6rnu iu$. !rin acea

lucrare, %aiorescu a aratat ca institutiile juridice romane pot fi intelese corect numai dacasunt cercetate in evolutia lor istorica si in stransa relatie cu formele de organi#are pe care le-acunoscut statul roman.

9a inceputul secolului 00, la +niversitatea din 6ucure ti s-a remarcat profesorultefan )on#inescu , autorul unui tratat deosebit de apreciat.

In perioada interbelica s-au remarcat, la )luj, profesorul Ion )tuneanu, iar la6ucure ti profesorii @icolae )orodeanu, )onstantin Stoicescu, 2rigore 1imitrescu si2"eorg"e 1umitriu, iar dupa al doilea ra#boi mondial, catedrele de drept roman au fostilustrate in mod stralucit la 6ucure ti de profesorul )onstantin =omulescu, la )luj de

profesorul Vladimir anga, iar la Ia i de profesorul %i"ai Jacot.

9a cursul nostru nu vom cerceta intregul drept roman, ci numai dreptul privat roman,deoarece acesta este domeniul in care romanii au dat intreaga masura a spiritului lor creator.

Dreptul privat este domeniul in care romanii au creat concepte, principii si procedeejuridice care se aplica si asta#i.

ireste, romanii aveau repre#entarea dinstinctiei dintre drept public si privat, dar nu auteoreti#at-o. *bia la sfarsitul secolului al doilea d. r. jurisconsultul *lpianne infatisea#a

criteriul pe ba#a caruia putem dinstinge intre drept public si privat. !otrivit lui, $!ublicumius est quod ad statum rei romanae spectat, privatum quod ad sin#ulorum utilitatem.

'Dreptul public este acela care se refera la organizarea statului roman, iar dreptul privat esteacela care se refera la interesele fiecaruia).