Drept roman unitatea i

�

UNIVERSITATEA „DANUBIUS“ DIN GALA�I

DEPARTAMENTUL DE ÎNV��MÂNT LA DISTAN�� SI FRECVENTA REDUSA

FACULTATEA DE DREPT

ANDY PU�C�

GABRIELA MIRONOV

MIRELA COSTACHE

�

�Anul I, semestrul I�

DREPT ROMAN

Drept roman 3

CUPRINS

1. Introducere în studiul dreptului roman

2. Procedura civil�

Procedura ac�iunilor legii 38

Procedura formular�45

Procedura extraordinar�54

Obiectivele specifice unit��ii de înv��are

Rezumat 58

Teste de autoevaluare 58

R�spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare 59

Lucrarea de verificare 59

Bibliografie minimal�59

Importan�a dreptului roman 8

Diviziunile dreptului roman 25

Izvoarele dreptului roman 28


Rezumat 35



Bibliografie minimal�36

Drept roman 4

3. Persoane �i capacit��i. Familia

No�iuni generale 61

Puterea p�rinteasc�� 77

C�s�toria 84

Concubinatul, adroga�iunea, adop�iunea, legitimarea 93


Rezumat 98



Bibliografie minimal� 99

4. Tutela �i curatela

Apari�ia �i dezvoltarea tutelei 101

Curatela� 107


Rezumat 108



Lucrarea de verificare 109


Bibliografie (de elaborare a cursului)

Drept roman 5

INTRODUCERE

Modulul intitulat Drept roman se studiaz� în anul I, semestrul I, �i vizeaz�dobândirea de competen�e în domeniul dreptului roman.

Competen�ele pe care le vei dobândi sunt urm�toarele:

• cunoa�terea principiilor de drept roman; • identificarea procedurii civile romane; • descrierea elementelor constitutive ale persoanei �i ale capacit��ii

juridice; • explicarea rolului tutelei �i al curatelei.

Con�inutul este structurat în urm�toarele unit��i de înv��are:

- Introducere în studiul dreptului roman;

- Procedura civil�;

- Persoane �i capacit��i. Familia;

- Tutela �i curatela.

In prima unitate de înv��are, intitulat� Introducere în studiul dreptului roman,

vei reg�si opera�ionalizarea urm�toarelor competen�e obiective specifice, care-�i vor conferi capacitatea:

- s� identifici izvoarele dreptului roman; - s� descrii formele de organizare statal� a Romei; - s� identifici principiile dreptului roman,

aceasta dup� ce vei studia con�inutul cursului �i vei parcurge bibliografia recomandat�. Pentru aprofundare �i autoevaluare î�i propun exerci�ii �i teste adecvate.

Dup� ce ai parcurs informa�ia esen�ial�, în a doua unitate de înv��are, Procedura civil�, vei achizi�iona, odat� cu cuno�tin�ele oferite, noi competen�e:

• s� descrii procedura civil� roman�; • s�-�i asumi concep�iile privind procedura legis a ac�iunilor; • s� motivezi procedura extraordinar�; • s� argumentezi no�iunile de imperium �i jurisdictio,

care î�i vor permite s� rezolvi testele propuse �i lucrarea de verificare corespunz�toare primelor dou� unit��i de înv��are. Ca sa î�i evaluez gradul de însu�ire a cuno�tin�elor, vei rezolva o lucrare de verificare care, dup� corectare, o vei primi cu observa�iile adecvate �i cu strategia corect� de înv��are pentru modulele urm�toare.

Drept roman

Dup� ce ai parcurs informa�i capacit��i. Familia,

competen�e care-�

• s� descrii condi

• s� identifici elementele definitorii ale capacit

• s� enumeri condi

• s� descrii no

Dup� ce ai parcurs informaTutela �i Curatela,

competen�e:

• s� descrii no• s� argumentezi modul de c• s� dezvol�i într• s� rezumi într

Lucrarea de verificare, pe care o vei rezolva în teinforma�ii despre strategia de înv��are pentru examen îrepartizat.

Pentru o înv��are eficient

• Cite�ti modulul cu maxim• Eviden�iezi informa

adnotezi în spa• R�spunzi la întreb• Mimezi evaluarea final

s� apelezi la suportul scris;• Compari rezultatul cu suportul de curs

anumite secven• În caz de rezultat îndoielnic, reia întreg demersul

Pe m�sur� ce vei parcurge modulul îverificare pe care le vei regr�spunde în scris la aceste cerinurm�toarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagigradul în care ai reuacurate�ea rezolv�rii, de modul de prezentare

N.B. Informa�ia de specialitate oferitconsecin��, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandasarcinilor de lucru, a testelor putea fi evaluat cu o not

�

ce ai parcurs informa�ia esen�ial�, în a treia unitate de înv��are, i. Familia, vei achizi�iona, odat� cu cuno�tin�ele oferite, noi

�i vor permite s� opera�ionalizezi obiectivele de mai jos:

descrii condi�iile puterii p�rinte�ti;

identifici elementele definitorii ale capacit��ii juridice;

enumeri condi�iile de validitate ale c�s�toriei romane;

no�iunile de concubinaj, adroga�iune, adop�ie.

ce ai parcurs informa�ia esen�ial�, în a patra unitate de înv��i Curatela, vei achizi�iona, odat� cu cuno�tin�ele oferite, noi

descrii no�iunea de tutel� �i curatel�; argumentezi modul de constituire �i de administrare a tutelei dezvol�i într-un eseu r�spunderea tutorelui; rezumi într-un text de o pagin� rolul tutelei �i a curatelei.

Lucrarea de verificare, pe care o vei rezolva în termenul stabilit, îii despre stadiul preg�tirii tale individuale. Rezultatul verific

are pentru examen î�i vor fi comunicate de c�

��are eficient� ai nevoie de urm�torii pa�i obligatorii:

ti modulul cu maxim� aten�ie;�iezi informa�iile esen�iale cu culoare, le notezi pe hârtie, sau le

adnotezi în spa�iul alb, rezervat special în stânga paginii;spunzi la întreb�ri �i rezolvi exerci�iile propuse;

Mimezi evaluarea final�, autopropunându-�i o tem� �i rezolvând apelezi la suportul scris;

Compari rezultatul cu suportul de curs �i explic�-�i de ce ai eliminat anumite secven�e;În caz de rezultat îndoielnic, reia întreg demersul de înv��are.

ce vei parcurge modulul î�i vor fi administrate douverificare pe care le vei reg�si la sfâr�itul unit��ilor de înv��are 2

spunde în scris la aceste cerin�e, folosindu-te de suportul de curs toarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Vei fi evaluat dup

are ai reu�it s� opera�ionalizezi competen�ele. Se va ea rezolv�rii, de modul de prezentare �i de promptitudinea r

ia de specialitate oferit� de curs este minimal�. Se impune în , parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea

sarcinilor de lucru, a testelor �i lucr�rilor de verificare. Doar în acest fel vei putea fi evaluat cu o not� corespunz�toare efortului de înv��are.

6

��are, Persoane

�ele oferite, noi ionalizezi obiectivele de mai jos:

, în a patra unitate de înv��are, intitulat��ele oferite, noi

i de administrare a tutelei;

i a curatelei.

rmenul stabilit, î�i vor oferi tirii tale individuale. Rezultatul verific�rii �i

i vor fi comunicate de c�tre mentorul

iale cu culoare, le notezi pe hârtie, sau le

i rezolvând-o f�r�

i de ce ai eliminat

��are.

i vor fi administrate dou� lucr�ri de ��are 2 �i 4. Vei

te de suportul de curs �i de ni). Vei fi evaluat dup�ele. Se va �ine cont de

de promptitudinea r�spunsului.

�. Se impune în , parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea

rilor de verificare. Doar în acest fel vei

�

Drept roman 7

1. INTRODUCERE ÎN STUDIUL DREPTULUI ROMAN

Obiective specifice:

La sfâr�itul capitolului, vei avea capacitatea:

• s� identifici izvoarele dreptului roman;

• s� descrii formele de organizare statal� a Romei;

• s� identifici principiile dreptului roman.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 8 ore

1.1. Importan�a dreptului roman 8

1.2. Diviziunile dreptului roman 25

1.3. Izvoarele dreptului roman 28


Rezumat 35




�

Andy Pu�c�

Drept roman

1.1. Importan�a dreptului roman

Spre deosebire de alte sisteme de drept ale Antichiremarc� prin formularea puternic� influen��care au urmat societatea feudal

Reglement�rile dreptului roman se caracterizeazoric�rui tip de stat, dovedind care a eclipsat sistemele de drept contemporane, pradaptate fiec�rei perioade istorice. Dreptul roman a reuproprietatea privat�supravie�uit �i dup�de-a lungul secolelor care au urmat, constituind un peinspira�ie pentru codurile civile burgheze. Astfel, reglememateriei obliga�iilor juridice romane.

O importan�� deosebitjuridice. Multe din principalele concepte prezint� sub aspectul lor formal, asemenea celor romane. no�iuni �i categorii romane: obligareprezentare, bunuri, revendicare, mo

În cursul evolu�iei lor istorevident schimbândudiferitelor societ��i contract s-a p�strat intact, sub aspectul fos� fie folosit pe scarp�r�ile contractante, dar în practicrealit��ii.

La Roma egalitatea contractualîncheiate între cet��socoti�i drept lucruri, erau prin definimas� a celor lipsi�i nu avea niciun mijloc practijuridic� egal� cu a contractantului proprietar.

Societatea feudal�egalitatea contractualmembrii nobilimii fp�mântului le impunea acordând acestui principiu un nou conlegea consfin�e�te egalitatea juridic

Se cuvine s� subliniem importanviitorului jurist. Întrprintr-o logic� remarcabilstudiul perseverent al acestor opere ajutdreptului s�-�i formeze deprinderi care sfenomenului juridic, o folosire corectveridic� a normelor de drept

Introducere în studiul dreptului roman

a dreptului roman

Spre deosebire de alte sisteme de drept ale Antichit��ii, dreptul roman se prin formularea �tiin�ific� a normelor �i regulilor juridice,

influen�� asupra societ��ii romane, cât �i asupra celorlalte societcare au urmat societatea feudal� �i societatea burghez�.

rile dreptului roman se caracterizeaz� prin tr�s�turi specifice rui tip de stat, dovedind o vitalitate impresionant� �i o eficien

care a eclipsat sistemele de drept contemporane, prin construc��rei perioade istorice. Dreptul roman a reu�it s� fundamenteze

proprietatea privat� �i produc�ia de m�rfuri sclavagist�, dar normele sale au i dup� pr�bu�irea Romei, fiind aplicate cu modific�rile de rigoare

a lungul secolelor care au urmat, constituind un permanent izvor de ie pentru codurile civile burgheze. Astfel, reglementarea propriet

�iilor �i mo�tenirilor din aceste coduri, are la baz�

�� deosebit� o are dreptul roman din punctul de vedere al juridice. Multe din principalele concepte �i categorii juridice actuale, se

sub aspectul lor formal, asemenea celor romane. �i ast�zi operi categorii romane: obliga�ie, contract, termen, condi

reprezentare, bunuri, revendicare, mo�tenire legal�, testamentar�, ac

�iei lor istorice, forma acestor concepte s-a men�evident schimbându-�i con�inutul în raport cu dezvoltarea socialdiferitelor societ��i �i cu interesele noilor clase sociale. De pild�, conceptul de

�strat intact, sub aspectul formei pân� în epoca noastr� fie folosit pe scar� larg�. Teoretic, el implic� ideea de egalitate juridic

ile contractante, dar în practic� conceptul nu a corespuns în întregime

La Roma egalitatea contractual� a caracterizat numai raporturile juridice încheiate între cet��enii liberi posesori ai mijloacelor de produc�ie. Sclavii fiind

i drept lucruri, erau prin defini�ie în afara oric�rei ocrotiri, iar marea a celor lipsi�i nu avea niciun mijloc practic pentru a putea ob�

cu a contractantului proprietar.

Societatea feudal� consacra pe un alt plan social-economic acelaegalitatea contractual� se aplica în cazul raporturilor ce se încheiau întmembrii nobilimii funciare, dar era str�in� oric�ror obliga�ii pe care obiceiul

mântului le impunea �erbilor lega�i de glie. La rândul ei, societatea burghezacordând acestui principiu un nou con�inut, îl consacra pe un plan general:

� �te egalitatea juridic� a tuturor celor ce devin parte la contract.

subliniem importan�a didactic� a dreptului roman în formarea viitorului jurist. Într-adev�r, operele jurisconsul�ilor romani se caracterizeaz

� remarcabil� �i printr-o mare putere de analiz�. Cercetarea studiul perseverent al acestor opere ajut� pe cei ce îmbr��i�

i formeze deprinderi care s� le înlesneasc� o analiz�fenomenului juridic, o folosire corect� a judec��ilor logice, o interpretare

a normelor de drept �i o solu�ionare echitabil� a spe�elor


8

ii, dreptul roman se i regulilor juridice, exercitând o

i asupra celorlalte societ��i

�s�turi specifice i o eficien�� practic�

in construc�iile juridice � fundamenteze

, dar normele sale au irea Romei, fiind aplicate cu modific�rile de rigoare

rmanent izvor de ntarea propriet��ii, a

tenirilor din aceste coduri, are la baz� construc�iile

o are dreptul roman din punctul de vedere al �tiin�ei i categorii juridice actuale, se

i ast�zi oper�m cu ie, contract, termen, condi�ie,

, testamentar�, ac�iuni etc.

a men�inut identic�, inutul în raport cu dezvoltarea social-economic� a

�, conceptul de în epoca noastr� �i continu�

ideea de egalitate juridic� între conceptul nu a corespuns în întregime

caracterizat numai raporturile juridice �ie. Sclavii fiind

rei ocrotiri, iar marea c pentru a putea ob�ine o pozi�ie

economic acela�i principiu; se aplica în cazul raporturilor ce se încheiau între

ii pe care obiceiul i de glie. La rândul ei, societatea burghez�

inut, îl consacra pe un plan general: a tuturor celor ce devin parte la contract.

a dreptului roman în formarea ilor romani se caracterizeaz�

�. Cercetarea �i ��i�eaz� cariera

o analiz� profund� a ilor logice, o interpretare

Andy Pu�c�

Drept roman

1.1.1. Regalitatea

Cu opt secole înaintea erei noastre, în partea de mLatium, pe care astpatriarhale, care alcacestor comunit��i care formau aînver�unate, cetatea Roma, afluviului Tibru.

Locuitorii Romei seTreptat, s-au dezvoltat meseriile, iar comermai activ. La început, cultivarea plocuitorii care, fiind uniaceluia�i str�mo� comun) comunitate numit�

Cu timpul cultivarea în comun a pogoarelor în m�sura în carDezvoltarea uneltelor de producdescompunerea ginîn mod independent de procurarea mijloacelor de exiacapareaz� p�mântul comun, mai întâi sub forma unei posesiuni tecare, treptat se va transforma întrConsolidarea economicconcentrarea proprietmai puternice.

O alt� îndeletnicire a romanilor era pcomunit��ii, dar treptat încep sînst�ri�i care pl�teau în schimb regelui, o dare de padic� o tax� rânduit

Rezum� în 5-7 rânduri aspectele specifice Regalit

Odat� cu dezvoltarea vienoi. Au fost organizate primele asocialucr�torilor în argint, în aramcizmarilor. Ca urmare a dezvoltnecesit��ilor societ��i cet��ile regiunilor din jur care puteau oferi lucruri peDintr-o epoc� foarte veche sunt cunoscute târgurile anuale (s�pt�mânale (nundinae

s�rb�tori mai importante, în cetatea Romei.


Cu opt secole înaintea erei noastre, în partea de mijloc a peninsulei numitLatium, pe care ast�zi o numim Italia, tr�iau mai multe comunit

alc�tuiau o puternic� unitate militar� �i economic��i care formau a�a-zisa „federa�ie latin�”, a ajuns dup

unate, cetatea Roma, a�ezat� pe colinele ce str�juiau malul stâng al

Locuitorii Romei se ocupau în principal cu agricultura �i cu cre�au dezvoltat meseriile, iar comer�ul cu cet��ile vecine a devenit tot

mai activ. La început, cultivarea p�mântului se f�cea în comun de clocuitorii care, fiind uni�i prin leg�turi de rudenie (c�ci se sim�eau urma

� comun) �i condu�i de o singur� c�petenie, formau o strânscomunitate numit� gint� (gens).

Cu timpul cultivarea în comun a p�mântului face loc cultiv�rii individuale a �sura în care apare �i se dezvolt� proprietatea privat

Dezvoltarea uneltelor de produc�ie �i apoi a rela�iilor de schimb au dus la descompunerea gin�ii �i la consolidarea familiilor mari, care încep sîn mod independent de procurarea mijloacelor de existen��. Aceste familii

�mântul comun, mai întâi sub forma unei posesiuni tecare, treptat se va transforma într-o proprietate privat� a capului de familie. Consolidarea economic� a unor familii �i dec�derea altora va duce la

priet��ii funciare, ca proprietate privat�, în folosul familiilor

îndeletnicire a romanilor era p�storitul. P��unile au apar�inut la început ii, dar treptat încep s� fie date în folosin�� i capilor de familie

�teau în schimb regelui, o dare de p��unat numit rânduit� dup� num�rul capetelor de vite înscrise la p��

Sarcina de lucru 1

7 rânduri aspectele specifice Regalit��ii.

cu dezvoltarea vie�ii de cetate apar felurite me�te�uguri �i îndeletniciri noi. Au fost organizate primele asocia�ii de meseria�i: a cânt�re�ilor din flaut, a

torilor în argint, în aram�, a dulgherilor, a post�varilor, a olarilor cizmarilor. Ca urmare a dezvolt�rii mijloacelor de produc�ie �

ilor societ��ii romane apare nevoia schimbului de produse între ile regiunilor din jur care puteau oferi lucruri pe care Roma nu le avea.

� foarte veche sunt cunoscute târgurile anuale (nundinae) ce se organizau, odat� cu pr�znuirea anumitor

tori mai importante, în cetatea Romei.


9

ijloc a peninsulei numit�iau mai multe comunit��i gentilice

i economic�. În fruntea ”, a ajuns dup� lupte juiau malul stâng al

i cu cre�terea vitelor. ile vecine a devenit tot

cea în comun de c�tre to�i �eau urma�i ai

petenie, formau o strâns�

�rii individuale a proprietatea privat�.

iilor de schimb au dus la i la consolidarea familiilor mari, care încep s� se ocupe

��. Aceste familii mântul comun, mai întâi sub forma unei posesiuni temporare

a capului de familie. derea altora va duce la

, în folosul familiilor

unile au apar�inut la început i capilor de familie

unat numit� scriptur�, rul capetelor de vite înscrise la p��unat.

uguri �i îndeletniciri � �ilor din flaut, a

varilor, a olarilor �i a �ie �i a cre�terii

ii romane apare nevoia schimbului de produse între Roma care Roma nu le avea.

foarte veche sunt cunoscute târgurile anuale (mercatus) �i znuirea anumitor

Andy Pu�c�

Drept roman

Ca o consecin�� a crepatriarhal�. Provenisclavii erau folosi�îndeletniciri; socotireligioase �i mai la toate evenimentele familiale. Dezvoltarea a muncii, a comer�purtat Roma, au avut drept rezultat aparipopula�ii str�ine (plebeii).

Între timp, popula�cuceririlor, a crescut în parte pe seama emigrdistrictelor subjugate, cu precîn afara vechilor ginromanus, din poporul roman propriulor, puteau s� aib� proprietpresteze servicii militare, dar nu puteau sparte la adunarea curiilor sau la împapar�ineau statului.

Ei erau plebeii lipsicontinue a num�rului lor militar �i înarma�populus, care, ducând o viaelemente venite din afarfunciar� era împ�plebe, în timp ce bogmai ales în mâna plebei.

Reforma. Servius Tulius

Datorit� acestei st�patricienilor care formau egalitate politic� cu acepentru p�strarea pozicontinu� a privilegiilor lor fa

La început, încercarea plebeilor bogaîmp�r�i cu ace�tia conducerea, a fost oarecum timidLupta pornit� de plebe împotriva cetdescompunerea orânduirii gentilice

În secolul al VI-lea î.e.n., când la Roma domnea potrivit tradiTulius, a avut loc o adevdespre momentul, nici despre desfcare au pus cap�t vechii organiztrebuiesc c�utate în luptelpresiunile plebeilor care vroiau spresiuni generate tocmai de crevechea organiza�ie gentilicorganizare social� care cuprind în egal


�� a cre�terii productivit��ii muncii, apare sclavia în forma ei . Proveni�i din prizonieri de r�zboi sau din aservirea datornicilor,

sclavii erau folosi�i la muncile agricole, la cre�terea animalelor îndeletniciri; socoti�i membri inferiori ai familiei, ei participau la ri

i mai la toate evenimentele familiale. Dezvoltarea divia muncii, a comer�ului �i a meseriilor, ca �i r�zboaiele de cucerire pe care lepurtat Roma, au avut drept rezultat apari�ia în jurul cet��ii a unei importante

ine (plebeii).

Între timp, popula�ia ora�ului Roma �i a regiunii Roma, m�ritcuceririlor, a crescut în parte pe seama emigr�rilor, în parte pe seama populadistrictelor subjugate, cu prec�dere a celor latine. To�i ace�ti supu�în afara vechilor gin�i, curii �i triburi, nu f�ceau parte deci d

, din poporul roman propriu-zis. Ei se bucurau de libertatea persoanei aib� propriet��i funciare, erau obliga�i s� pl�teasc� impozite

presteze servicii militare, dar nu puteau s� ocupe nici o func�ie te la adunarea curiilor sau la împ�r�irea p�mânturilor cucerite care

ineau statului.

Ei erau plebeii lipsi�i de orice fel de drepturi publice. Datorit�rului lor �i a faptului c� erau instrui�i din punct de vedere

narma�i, ei au devenit o for�� amenin��toare pentru vechiul populus, care, ducând o via�� familial� închis� nu mai putea creelemente venite din afar�. La aceasta se poate ad�uga faptul c� proprietatea

era împ�r�it�, pe cât se pare, aproape în mod egal între populus plebe, în timp ce bog��ia comercial� �i industrial�, pu�in dezvoltate, se afla mai ales în mâna plebei.

acestei st�ri de lucruri, plebeii boga�i vor porni la luptpatricienilor care formau populus romanus, urm�rind s� ob�

� cu ace�tia din urm�. La rândul lor, patricienii luptau atât strarea pozi�iilor dominante fa�� de plebei, cât �i pentru consolidarea

a privilegiilor lor fa�� de sclavi �i de clien�i.

La început, încercarea plebeilor boga�i de a intra în cetatea patricienilor �tia conducerea, a fost oarecum timid� �i de propor� de plebe împotriva cet��ii patriciene va accelera treptat

descompunerea orânduirii gentilice �i procesul de cristalizare a statului.

lea î.e.n., când la Roma domnea potrivit tradi�iei regele Servius avut loc o adev�rat� revolu�ie. Nu se poate spune nimic precis nici

despre momentul, nici despre desf��urarea �i nici despre cauzele revolu�t vechii organiz�ri gentilice. Un lucru este cert, c�

utate în luptele dintre plebei �i patricieni. Întrpresiunile plebeilor care vroiau s� p�trund� în cetate al�turi de patricieni presiuni generate tocmai de cre�terea puterii economice �i politice a plebei

�ie gentilic� trebuia s� dispar�. Se introduc noi elemente de organizare social� care cuprind în egal� m�sur� pe plebei �i pe patricieni.


10

ii muncii, apare sclavia în forma ei din aservirea datornicilor,

terea animalelor �i la alte i membri inferiori ai familiei, ei participau la ritualurile

i mai la toate evenimentele familiale. Dezvoltarea diviziunii sociale zboaiele de cucerire pe care le-a

ii a unei importante

�rit� în timpul rilor, în parte pe seama popula�iei

ti supu�i noi se aflau ceau parte deci din populus

zis. Ei se bucurau de libertatea persoanei � impozite �i s��ie �i nici s� ia

mânturilor cucerite care

i de orice fel de drepturi publice. Datorit� cre�terii i din punct de vedere toare pentru vechiul

nu mai putea cre�te prin uga faptul c� proprietatea

e în mod egal între populus �i in dezvoltate, se afla

i vor porni la lupt� împotriva � ob�in� deplin�

. La rândul lor, patricienii luptau atât i pentru consolidarea

i de a intra în cetatea patricienilor �i de a ropor�ii reduse.

ii patriciene va accelera treptat i procesul de cristalizare a statului.

�iei regele Servius ie. Nu se poate spune nimic precis nici

i nici despre cauzele revolu�iei, ri gentilice. Un lucru este cert, c� aceste cauze

i patricieni. Într-adev�r, sub turi de patricieni – i politice a plebei –

e introduc noi elemente de i pe patricieni.

Andy Pu�c�

Drept roman

Mai întâi, teritoriul Romei a fost împmai multe subdiviziuni administrative, numite tribupatru triburi urbane, iar locuitorii satelor dependnumite rustice.

Astfel, cetatea se extinde, înglobând pe lângdin jur, adic� atât pe patricieni cât roman încadra�i dupconsecin��, calitatea de cetal unei gin�i, ci din faptul de a fi domiciliat întrcurând constituite. Fiecare trib era condus de nistrâng� impozite, s�publice, s� �in� evidense ocupe de opera�le ridic� administrarea acestor teritorii.

Din cinci în cinci ani avea loc la Roma recenscet��enilor. Poporul era adunat pe câmpul lui Marte din fiecare cet��ean f�întinderea p�mântului careîi avea etc.

Cet��enii erau împ�posedat�: din prima clasde p�mânt, din clasa a doua cei ce stce aveau minimum 10 jugclas�, proprietarii ce stp�mânt �i deci nu aveau calitatea de proprietari, erau soco

Proprietarii funciari care fde „boga�i în p�mântnumi�i proletari, deoarece singura lor avere o formau co

În aceea�i ierarhie patricienii. Pozi�ia �criteriu (bog��ia) –constituia singurul element de evaluare socialcet��ii avea o deosebitpolitic. Fiecare clascenturii. Acestea erau de douani, iar celelalte din cei ce trecuserarmata activ�, iar celelalte, rezervele.

La lupt� poporul mergea în ordinea claselor: prima era formosta�ii greu înarmas�r�cimea (proletarii) era folositdrumurilor �i podurilor, la ccet��i antice, îndatoririle militare erau rânduite în racet��eni; cu cât cineva avea mai mult pap�rarea cet��ii.

Reforma lui Servius Tulius apare acare s-a încheiat procesul de trecere spre formarea statul

�


Mai întâi, teritoriul Romei a fost împ�r�it în urma reformei lui Servius Tulius în mai multe subdiviziuni administrative, numite triburi: popula�ia orpatru triburi urbane, iar locuitorii satelor dependente de cetate, în alte triburi

Astfel, cetatea se extinde, înglobând pe lâng� locuitorii din cetate atât pe patricieni cât �i pe plebei. Totodat� locuitorii teritoriului �i dup� domiciliu în triburi deveneau membri ai cet

, calitatea de cet��ean al Romei nu decurgea din calitatea de membru i, ci din faptul de a fi domiciliat într-unul din triburile teritori

curând constituite. Fiecare trib era condus de ni�te administratori îns impozite, s� supravegheze repararea drumurilor, podurilor

� eviden�a num�rului cet��enilor �i a resurselor lor materiale, socupe de opera�iile de recrutare, într-un cuvânt de toate problemele pe care

administrarea acestor teritorii.

Din cinci în cinci ani avea loc la Roma recens�mântul popula�enilor. Poporul era adunat pe câmpul lui Marte din apropierea cet

ean f�cea o declara�ie sub prestare de jur�mânt cu privire la mântului care-l st�pâne�te, la num�rul copiilor �i sclavilor pe care

enii erau împ�r�i�i apoi în cinci clase, în raport de suprafa�: din prima clas� f�ceau parte to�i cei ce aveau cel pu�in 20 de jug

mânt, din clasa a doua cei ce st�pâneau minimum 15 jug�re, din a treia cei ce aveau minimum 10 jug�re, din a patra cel pu�in 5 jug�re, iar din ultima

, proprietarii ce st�pâneau minimum 2 jug�re de p�mânt. Cei ce nu aveau i deci nu aveau calitatea de proprietari, erau socoti�i „capite censi

Proprietarii funciari care f�ceau parte din aceste cinci clase purtau denumirea �mânt” (locupletes) în opozi�ie cu cei lipsi�i de avere funciar

i proletari, deoarece singura lor avere o formau copiii (proles

i ierarhie �i sistem de organizare intrau f�r� deosebire �ia �i rangul social al acestora se m�sura acum dup

– întrucât – ca �i în Atena dup� reforma lui Solon constituia singurul element de evaluare social�. Aceast� nou� organizare a

ii avea o deosebit� importan��, atât din punct de vedere militpolitic. Fiecare clas� social� era împ�r�it� în mai multe subdiviziuni numite centurii. Acestea erau de dou� feluri: unele alc�tuite din b�rba�i între 18 ani, iar celelalte din cei ce trecuser� de aceast� vârst�. Primele centurii formau

, iar celelalte, rezervele.

poporul mergea în ordinea claselor: prima era format� din cavalerii ii greu înarma�i, iar urm�toarele formau infanteria u�oar�. La rândul ei,

cimea (proletarii) era folosit� numai în spatele frontului, la repararea i podurilor, la c�ratul proviziilor etc. A�adar, la Roma, ca

i antice, îndatoririle militare erau rânduite în raport cu averea steni; cu cât cineva avea mai mult p�mânt, cu atât era mai interes

Reforma lui Servius Tulius apare a�adar ca o adev�rat� revolu�ie politica încheiat procesul de trecere spre formarea statului sclavagist roman.


11

it în urma reformei lui Servius Tulius în �ia or��eneasc� în

ente de cetate, în alte triburi

locuitorii din cetate �i popula�ia locuitorii teritoriului

domiciliu în triburi deveneau membri ai cet��ii. În ean al Romei nu decurgea din calitatea de membru

unul din triburile teritoriale de te administratori îns�rcina�i s�

supravegheze repararea drumurilor, podurilor �i edificiilor i a resurselor lor materiale, s�

un cuvânt de toate problemele pe care

mântul popula�iei �i averii ierea cet��ii, unde

mânt cu privire la �i sclavilor pe care

suprafa�a de p�mânt �in 20 de jug�re �re, din a treia cei re, iar din ultima

mânt. Cei ce nu aveau capite censi”.

ceau parte din aceste cinci clase purtau denumirea i de avere funciar�proles).

deosebire �i plebeii �i sura acum dup� un singur

reforma lui Solon – averea nou� organizare a

, atât din punct de vedere militar, cât �i în mai multe subdiviziuni numite

�i între 18 �i 46 . Primele centurii formau

� din cavalerii �i �. La rândul ei,

ului, la repararea adar, la Roma, ca �i în alte port cu averea st�pânit� de

mânt, cu atât era mai interesat în

revolu�ie politic� cu ui sclavagist roman.

Andy Pu�c�

Drept roman

Aristocra�ia gentilicpatricieni �i plebei bogadrepturile pe care le posedau patricienii.

Le lipseau unele drepturi politice, nu se puteau ccuno�teau secretele procedurii de judecatastfel puteau ocroti pe cei carecet��eni cu drepturi inferioare în cetate.

La rândul ei plebea su�ureze pe cât posibil viadivizat� în dou� p�egalitate politic� cu patriciatul iar cei srândul lor, patricienii, mâparte din privilegiile de altsociale, accentuate de nemulva str�bate în secolele urm

Explic� în trei fraze prin ce se caracterizau plebeii, pat

�

�

�

�

1.1.2. Republica

Dup� înl�turarea regalitcând legendarul rege Tarquinuis Superbus este izgonBrutus �i Collatinus, romanii au pus bazele unei noi forme statal�: republica.

Cu toate luptele sussatisfacerea integralhot�rât în semn de protest retr�gându-se pe muntele sacru în areîntoarce în cetate au cerut debitorii înrobi�i pentru datorii au fost eliberanou termen de plat�datorie (de debite). În al doilea rând, plebeii au anual câte doi reprezentannevoie s� ocroteascneîndrept��it.

Având la îndemâncontinua lupta împotriva patriciatului. apar�. Luptând pentru întocmirea de legi scrise, ob


ia gentilic� era acum înlocuit� cu aristocra�ia funciar�, alci plebei boga�i. Cu toate acestea, plebeii boga�i nu aveau înc

drepturile pe care le posedau patricienii.

Le lipseau unele drepturi politice, nu se puteau c�s�tori cu patricieni, nu teau secretele procedurii de judecat� de�inute de preo�ii patricieni, care

astfel puteau ocroti pe cei care-i socoteau apropia�i lor; într-un cuvânt erau înceni cu drepturi inferioare în cetate.

La rândul ei plebea s�rac�, ap�sat� de lipsuri �i greut��i, nu dorea decât sposibil via�a pe care o ducea. Unitar� prin originea ei, plebea era � p�turi ce urm�reau scopuri deosebite: cei boga� cu patriciatul iar cei s�raci – s� scape de s�r�cie

rândul lor, patricienii, mândri de trecutul lor, voiau s�-�i p�streze cel puparte din privilegiile de alt�dat�. Aceste conflicte de interese �sociale, accentuate de nemul�umirile sclavilor, al c�ror num�r va cre

bate în secolele urm�toare întreaga istorie a Romei.

Sarcina de lucru 2

în trei fraze prin ce se caracterizau plebeii, patricienii �i sclavii.

�

�

turarea regalit��ii care, potrivit tradi�iei, are loc în anul 505 î.e.n., când legendarul rege Tarquinuis Superbus este izgonit în urma conspira

i Collatinus, romanii au pus bazele unei noi forme de organizare : republica.

Cu toate luptele sus�inute �i dârze duse de c�tre plebei, ace�satisfacerea integral� a revendic�rilor cerute �i de aceea, nemul

rât în semn de protest �i amenin�are s� p�r�seasc� cetatea Romei, se pe muntele sacru în apropierea râului Arno. Pentru a se

reîntoarce în cetate au cerut �i au reu�it s� ob�in� mai multe concesii. Mai întâi �i pentru datorii au fost elibera�i din închisori, dându

nou termen de plat�; cei ce n-au avut cu ce pl�ti au fost ierta�i în întregime de datorie (de debite). În al doilea rând, plebeii au ob�inut dreptul de aanual câte doi reprezentan�i (tribuni) – anul 490 î.e.n. – care puteau interveni la

ocroteasc� (auxilium) persoana cet��eanului plebeu amen

Având la îndemân� un mijloc atât de eficace, plebeii au putut mai ucontinua lupta împotriva patriciatului. �i unele rezultate nu au întârziat s

. Luptând pentru întocmirea de legi scrise, ob�in s� fie redactat


12

ia funciar�, alc�tuit� din i nu aveau înc� toate

tori cu patricieni, nu �ii patricieni, care

un cuvânt erau înc�

i, nu dorea decât s�-�i prin originea ei, plebea era

reau scopuri deosebite: cei boga�i – deplin�� cie �i nevoi. La streze cel pu�in o

. Aceste conflicte de interese �i contradic�ii r va cre�te treptat,

ricienii �i sclavii.

iei, are loc în anul 505 î.e.n., it în urma conspira�iei lui

i Collatinus, romanii au pus bazele unei noi forme de organizare

tre plebei, ace�tia nu ob�in i de aceea, nemul�umi�i, au

� cetatea Romei, propierea râului Arno. Pentru a se

mai multe concesii. Mai întâi i din închisori, dându-li-se un

�i în întregime de inut dreptul de a-�i alege

care puteau interveni la eanului plebeu amenin�at sau

un mijloc atât de eficace, plebeii au putut mai u�or i unele rezultate nu au întârziat s�

fie redactat� în anul

Andy Pu�c�

Drept roman

450 î.e.n., „Legea celor 12 Table”, iar în anul 448 îng�duia încheierea c

Luptând în fine pentru egalitatea politicLicinia Sextia, ca unul din ceidestinele Romei, s�hot�rârile adun�rilor plebeiene sluate de cet��eni în celelalte adun

Republica roman�dezvoltare social-Italiei, devenind, dupa bazinului meditarmate puternice pe care romanii au creata r�zboaielor de cucerire, la Roma se concentreazsclavi pe a c�ror muncsocietate.

Proprietatea funciariar ��ranii, care nu mai puteau rezista cu micile lor ogolatifundiari, care î�adus din provincii, emigreazpozi�ie social� se apropia de fapt de cea a sclavilor.

Reprezentând o realtotul pentru a neutraliza foroferindu-i distribu�sustr�gându-le atenaristocra�ia roman�sporite de exploatare a muncii servile.

Aceast� stare de lucruri a accentuat contradicurban�, iar sc�derea numeconomic a dus la slprincipiului întemeiat pe cens, cetrecruta�i �i în consecinsim�itor. Toate acesteaconduc�toare romane. De aceea, cercul aristocratic grupat Aemilianus, propune o largpropriet��i ��r�ne�efectivele armatei. La Roma existau în mijlocul secteritorii publice, în marea lor majoritate ocupate

Cercul lui Scipio propune ca acest ogor public spar�iale în favoarea funciar�. Majoritatea aristocraînf�ptuirea reformei este însGrachus, membru al cercului poporului el preg�c� un cap de familie putea stpublic; pentru fiecare fiu adult se mai adst�pâni în total mai mult de 1000 jug

�


50 î.e.n., „Legea celor 12 Table”, iar în anul 448 î.e.n. „Legea Canuleia”, care duia încheierea c�s�toriilor dintre patricieni �i plebei.

Luptând în fine pentru egalitatea politic�, ob�in în anul 367 î.e.n. prin Legea Licinia Sextia, ca unul din cei doi consuli, care conduceau vreme de un an destinele Romei, s� fie plebeu, iar anul 287 î.e.n., prin Legea Horten

�rilor plebeiene s� aib� putere de lege, întocmai ca hoteni în celelalte adun�ri recunoscute de Constitu�ia roman

Republica roman� cunoa�te între sec. al II-lea �i I î.e.n. o epoc-economic�. Roma î�i extinde cuceririle r�zboinice în afara

Italiei, devenind, dup� r�zboiul punic din sec. al III-lea î.e.n., adev�a bazinului mediteranean. Asemenea cuceriri au fost posibile datoritarmate puternice pe care romanii au creat-o special în acest scop. Drept urmare

zboaielor de cucerire, la Roma se concentreaz� un num�r tot mai mare de ror munc� începe s� se bazeze întreaga produc�ie de m

Proprietatea funciar� începe, la rândul ei, se concentra în tot mai puranii, care nu mai puteau rezista cu micile lor ogoare concuren

latifundiari, care î�i lucrau p�mântul cu sclavi, cum �i datorit� grâului ieftin adus din provincii, emigreaz� la Roma, unde se transform� în proletari a c

� se apropia de fapt de cea a sclavilor.

Reprezentând o real� primejdie pentru p�turile dominante, acestea au fu a neutraliza for�ele revolu�ionare ale proletariatului urban,

i distribu�ii gratuite de alimente pentru a nu muri de foame le aten�ia prin organizarea, tot gratuit�, a jocurilor de circ. Pentru

ia roman�, cheltuielile erau mari, dar îi asigura lini�tea �sporite de exploatare a muncii servile.

stare de lucruri a accentuat contradic�ia dintre aristocra��derea num�rului micilor proprietari funciari �i a poten

omic a dus la sl�birea puterii militare a Romei. În adevprincipiului întemeiat pe cens, cet��enii r�ma�i f�r� p�mânt nu mai puteau fi

i în consecin��, efectivele o�tirii �i capacitatea ei de lupt�itor. Toate acestea au prilejuit o serioas� îngrijorare în rândul p

toare romane. De aceea, cercul aristocratic grupat în jurul lui Scipio Aemilianus, propune o larg� reform� agrar�, în scopul rena

�ne�ti �i, implicit, a ��r�nimii cu ajutorul c�reia sefectivele armatei. La Roma existau în mijlocul sec. al II-lea î.e.n. întinse teritorii publice, în marea lor majoritate ocupate de aristocra�i.

Cercul lui Scipio propune ca acest ogor public s� fie supus unei redistribuiri iale în favoarea ��ranilor cu p�mânt pu�in sau lipsi�i de orice proprietate

. Majoritatea aristocra�iei s-a opus acestei reforme. Lupta pentru ptuirea reformei este îns� continuat� cu mult curaj de c�

Grachus, membru al cercului Scipio �i rud� cu el. În calitate de tribun al poporului el preg�te�te în anul 133 î.e.n. un proiect de lege prin care

un cap de familie putea st�pâni cel mult 500 de jug�re de p�mânt, din ogorul public; pentru fiecare fiu adult se mai ad�uga 250 jug�re, dar o familie nu putea

pâni în total mai mult de 1000 jug�re; p�mântul ce dep��ea aceast


13

î.e.n. „Legea Canuleia”, care

in în anul 367 î.e.n. prin Legea doi consuli, care conduceau vreme de un an

fie plebeu, iar anul 287 î.e.n., prin Legea Hortensia ca putere de lege, întocmai ca hot�rârile

ia roman�.

i I î.e.n. o epoc� de rapid��zboinice în afara

lea î.e.n., adev�rata st�pân�eranean. Asemenea cuceriri au fost posibile datorit� unei

o special în acest scop. Drept urmare r tot mai mare de �ie de m�rfuri din

începe, la rândul ei, se concentra în tot mai pu�ine mâini, are concuren�ei marilor i datorit� grâului ieftin

în proletari a c�ror

turile dominante, acestea au f�cut ionare ale proletariatului urban,

ii gratuite de alimente pentru a nu muri de foame �i , a jocurilor de circ. Pentru

�tea �i posibilit��i

ia dintre aristocra�ie �i plebea i a poten�ialului lor

birea puterii militare a Romei. În adev�r, potrivit mânt nu mai puteau fi

i capacitatea ei de lupt� se mic�orau îngrijorare în rândul p�turilor

în jurul lui Scipio , în scopul rena�terii micii

�reia s� se refac�lea î.e.n. întinse

fie supus unei redistribuiri i de orice proprietate

a opus acestei reforme. Lupta pentru cu mult curaj de c�tre Tiberius

cu el. În calitate de tribun al te în anul 133 î.e.n. un proiect de lege prin care se hot�ra

�mânt, din ogorul re, dar o familie nu putea

ea aceast� suprafa��

Andy Pu�c�

Drept roman

se confisca de la marii proprietari jug�re cet��enilor s�

Cu toat� împotrivirea îndârjiTiberius a fost asasinat de patricieni. Intenîntregime în via��, de

Opera lui Tiberius Grachus estcade în lupta cu aristocracu aceast� ocazie, nu au fost însruinat în concuren�importate din provinciile romane.

Evenimentele au dovedit cuna din bazele orânduirii republicane sclavagismului evoluat, ale relcontinu� expansiune. Mai multe legi agrare ulterioare din cimportant� dateaz�ob�inute prin reformele frapropriet��ilor funciare se accentueaztribunul poporului, Marcius Filippus declara cfunciar� apar�ine unui numRepublicii, odat� cu concentrarea proprietaccentueaz�, fapt care prilejuieacestora. Dintre toate rSpartacus, eveniment cardecât cea adus� de expedi

Dup� r�scoala lui Spartacus, lupta dintre sclavi mai mult, str�b�tând ca un fir roacela�i timp, se înte

Lupta politic� se duce între trei grupsenatorial� a proprietarilor de sclavi); cavalerii (reprezentacomercial �i c�m�micilor proprietari de pdeosebiri serioase în privininteres comun care le unea g�sirea celor mai potrivite forme de conducere politiscop.

De aceea, ele urmprecum �i consolidarea puterii centrale care, pentru a putesclavilor �i ale s�Instaurarea dictaturii apnecesitate fireasc�îndrituit s� o exercite, fiecare grupare se socotea îndreptconduc�torii ei.

De aici, luptele necru��toare – ce nu spân� la urm� grupsingura solu�ie de salvare a statului sclavagist


se confisca de la marii proprietari �i urma s� fie distribuit, în loturi de câte 30 enilor s�raci.

împotrivirea îndârjit� a aristocra�iei, proiectul de lege este votat, dar Tiberius a fost asasinat de patricieni. Inten�iile acestuia nu au putut fi traduse în

��, de�i mul�i proletari au fost împropriet�ri�i cu aceast

Opera lui Tiberius Grachus este continuat� de fratele s�u Caius, dar cade în lupta cu aristocra�ia. Rezultatele ob�inute prin împropriet�

ocazie, nu au fost îns� durabile, deoarece noii împroprietruinat în concuren�a cu marile latifundii lucrate de sclavi �i cu grânele ieftine importate din provinciile romane.

Evenimentele au dovedit c� men�inerea unei mici propriet��i funciare stabile una din bazele orânduirii republicane – devenise imposibil� în condisclavagismului evoluat, ale rela�iilor comerciale, monetare �i ale c

expansiune. Mai multe legi agrare ulterioare din care cea mai dateaz� din anul 111 î.e.n., au anulat practic toate rezul

inute prin reformele fra�ilor Gracchi. Datorit� acestui fapt, concentrarea ilor funciare se accentueaz� – �i de aceea, pe drept, în anul 104 î.e.n.

tribunul poporului, Marcius Filippus declara c� la Roma toat��ine unui num�r de cel mult 2000 de familii. În ultimul secol al � cu concentrarea propriet��ii funciare, exploatarea sclavilor se

, fapt care prilejuie�te r�bufniri tot mai puternice din partea acestora. Dintre toate r�scoalele cea mai puternic� a fost aceea condusSpartacus, eveniment care a pricinuit lumii romane o team� –

� de expedi�ia lui Hanibal.

scoala lui Spartacus, lupta dintre sclavi �i st�pânii de sclavi se ascute � �tând ca un fir ro�u întreaga istorie posterioar�

i timp, se înte�esc contradic�iile �i în cadrul clasei st�pânitoare.

� se duce între trei grup�ri politice: optimates

a proprietarilor de sclavi); cavalerii (reprezentan�i ai capitalului �m�t�resc) �i a�a-zi�ii populares (reprezentan�i ai intereselor

micilor proprietari de p�mânt, meseria�i etc.). De�i între aceste partide existau deosebiri serioase în privin�a politicii externe �i interne, totu�i ele aveau un interes comun care le unea – men�inerea sclaviei ca form� de exploatare

sirea celor mai potrivite forme de conducere politic�, în realizarea acestui

De aceea, ele urm�reau în egal� m�sur� înt�rirea pozi�iei lor economice, i consolidarea puterii centrale care, pentru a putea în�bu

i ale s�r�cimii din Italia, trebuia s� îmbrace o form�Instaurarea dictaturii ap�rea a�adar pentru toate cele trei grup�ri politice ca o necesitate fireasc�; cu toate acestea, când se ridic� problema cine era cel mai

o exercite, fiecare grupare se socotea îndrept��it� s� o exercite prin

De aici, luptele civile pentru dobândirea puterii – adesea sângeroase ce nu s-au terminat decât prin instaurarea monarhiei, pe ca

grup�rile politice din Roma, au trebuit s� o accepte ca fiind ie de salvare a statului sclavagist roman.


14

fie distribuit, în loturi de câte 30

iei, proiectul de lege este votat, dar iile acestuia nu au putut fi traduse în

i cu aceast� ocazie.

u Caius, dar �i acesta inute prin împropriet�ririle f�cute

durabile, deoarece noii împropriet�ri�i s-au i cu grânele ieftine

i funciare stabile – devenise imposibil� în condi�iile

i ale c�m�t�riei în expansiune. Mai multe legi agrare ulterioare din care cea mai

din anul 111 î.e.n., au anulat practic toate rezultatele fapt, concentrarea

i de aceea, pe drept, în anul 104 î.e.n. la Roma toat� proprietatea

r de cel mult 2000 de familii. În ultimul secol al ii funciare, exploatarea sclavilor se

bufniri tot mai puternice din partea a fost aceea condus� de

nu mai mic�

pânii de sclavi se ascute �i u întreaga istorie posterioar� roman�. În

pânitoare.

optimates (aristocra�ia �i ai capitalului �i ai intereselor

i între aceste partide existau �i ele aveau un

� de exploatare �i , în realizarea acestui

iei lor economice, �bu�i r�scoalele

îmbrace o form� autoritar�. �ri politice ca o

problema cine era cel mai � o exercite prin

adesea sângeroase �i au terminat decât prin instaurarea monarhiei, pe care

o accepte ca fiind

Andy Pu�c�

Drept roman

Identific� 5 elemente care au dus la lupta dintre patricieni

Astfel de la Republicurm� constituind forma cea mai corespunzepoc� în care contradicroman cu pr�bu�irea.

La trecerea Romei spre dictaturfactori:

A) vechile forme ale organizaînceteaz� s� mai fie satisfcuprindeau în sec. I î.e.n. nu numai Roma

B) armata Romei se transforma întrdevenind un instrument docil în mâinile marilor coms� o foloseasc� pentru a pune temelia unui regim dictatorial în inst�pânilor de sclavi

Astfel, înlocuirea Republicii cu monarhia nu scalea dictaturilor militare, care a înrca singur� form� de menputernice contradic�de senat consul unic, se afla acum faconduc�tor devenise Caesar cuceritorul Galiei. În realitatpolitici nu aveau vederi deosebite cu privire la viambii socoteau c�clasei posedante, mereu ameninItalia.

De altfel, toate p�trebuia s� se statorniceascdivergen�e cu privire la noua formvedea o alt� cale de instaurare a ei. Pompeius dorea ca senatulini�iativ�, s�-i ofere conducerea autoritarcontemporanii – principatul, în timp ce Caesar, puRomei, pe care le socotea învechite, era mai încrezcele legale. Înc� din anul 5garan�ii legale pe care le ceruse, afirmase punând mâna pcine m� va ocroti”.

Nodul gordian al evenimentelor trebuia aconstitu�ional�, fie printr

�


Sarcina de lucru 3 � 5 elemente care au dus la lupta dintre patricieni �i plebei.

Astfel de la Republic�, Roma trece la dictatur� �i apoi la monarhie, aceasta din constituind forma cea mai corespunz�toare a dictaturii sclavagiste într în care contradic�iile interne �i primejdiile din afar� amenin

�irea.

La trecerea Romei spre dictatur� �i apoi spre monarhie au contribuit înc

A) vechile forme ale organiza�iei de stat corespunz�toare statului cetate, mai fie satisf�c�toare pentru nevoile noului stat, ale c

cuprindeau în sec. I î.e.n. nu numai Roma �i Italia, dar �i numeroase provincii;

B) armata Romei se transforma într-o armat� profesional�, de devenind un instrument docil în mâinile marilor comandan�i, care nu se sfiesc

� pentru a pune temelia unui regim dictatorial în interesul clasei pânilor de sclavi �i al grup�rii politice din care f�ceau parte.

a Republicii cu monarhia nu s-a f�cut deodat�, ci treptat, pe calea dictaturilor militare, care a înr�d�cinat cu încetul ideile conducerii unice

� de men�inere a regimului sclavagist roman, mputernice contradic�ii interne. Oligarhia senatorial� în frunte cu Pompeius ales de senat consul unic, se afla acum fa�� în fa�� cu partidul popular, al c

tor devenise Caesar cuceritorul Galiei. În realitate, cei doi oameni politici nu aveau vederi deosebite cu privire la viitoarea structur�ambii socoteau c� puterea central� trebuie înt�rit�, în vederea salvgardclasei posedante, mereu amenin�at� de mi�c�rile sclavilor �i ale s

De altfel, toate p�turile st�pânitoare erau de acord ca la conducerea se statorniceasc� dictatura. De�i între Pompeius �i Caesar nu existau e cu privire la noua form� de organizare statal�, totu�i fiecare din ei,

cale de instaurare a ei. Pompeius dorea ca senatul din proprie i ofere conducerea autoritar� a statului sau cum o numeau

principatul, în timp ce Caesar, pu�in respectuos faRomei, pe care le socotea învechite, era mai încrez�tor în c�ile de fapt decât în

� din anul 51 î.e.n., când i se refuzaser� de c�tre senat unele ii legale pe care le ceruse, afirmase punând mâna pe garda sabiei „

”.

Nodul gordian al evenimentelor trebuia a�adar s� fie dezlegat fie pe cale �, fie printr-o lovitur� de sabie. Ca militar încercat


15

�i plebei.

i apoi la monarhie, aceasta din sclavagiste într-o

amenin�au statul

i apoi spre monarhie au contribuit înc� doi

toare statului cetate, toare pentru nevoile noului stat, ale c�rui hotare

i numeroase provincii;

�, de mercenari, i, care nu se sfiesc

pentru a pune temelia unui regim dictatorial în interesul clasei

cut deodat�, ci treptat, pe cinat cu încetul ideile conducerii unice

inere a regimului sclavagist roman, m�cinat de în frunte cu Pompeius ales

cu partidul popular, al c�rui e, cei doi oameni

ructur� a societ��ii; , în vederea salvgard�rii

i ale s�r�cimii din

pânitoare erau de acord ca la conducerea statului, i Caesar nu existau �i fiecare din ei,

cale de instaurare a ei. Pompeius dorea ca senatul din proprie a statului sau cum o numeau

in respectuos fa�� de legile ile de fapt decât în �tre senat unele

e garda sabiei „iat�

fie dezlegat fie pe cale de sabie. Ca militar încercat �i ca om

Andy Pu�c�

Drept roman

politic bine orientat în politica contemporanDivergen�a dintre el

Biruind prin for�a armelor, Caesar deveni stpe care le avea acum erau absolute, iar momentul isdictator pe via�� decontrolul puterii legiuitoare. Senatul se afla, de el îi desemna compozicontrola organiza�iile religioase romane, atât de importante în via

Asasinarea lui Caesar în anul 44 î.e.n. nu a însemncum credeau în modistoriei, dictatura devenise singura formroman, ce p��ise pe calea descompunerii. La rinaugureze o epoc�caesarilor.

1.1.3. Imperiul

Politica lui Caesar este continuatÎn�elegând �i satisfascensiune politic�în teorie însemna împpractic� asigura acestuia din urm

Potrivit acestei formule, împunde �i numele de politic� suprem� se împetichet� constitu�ionalDiocletian – 284-monarhia absolutistapar�, vreme îndelungatpentru a impune ca împagraveaz� tot mai mult.

Odat� cu domnia împprovincii, iar puterea imperialintitulat „st�pân �i

în întregul stat, proclamând ca zeu suprem soarele pe împ�rat drept împuternicitul s

Dac� pân� la împ�roman mai era camuflatdictatura militar� ia forme declarate. Acum începe epoca dominatului.asemenea monarhilor orientali, împdeus (st�pân �i zeu), iar senatul pierzândutransforma într-un sfat imperial (devota�i monarhului. Concentrând întreaga putere în mâinildevin de acum înainte autocra

�


politic bine orientat în politica contemporan�, Caesar a ales cea de a doua cale. a dintre el �i Pompeius se reducea acum la chestiune de for

�a armelor, Caesar deveni st�pânul Romei �i al lumii. Puterile pe care le avea acum erau absolute, iar momentul istoric îi apar

�� de�inea puterea militar� iar ca tribun, tot pe viacontrolul puterii legiuitoare. Senatul se afla, de asemenea, în subordinele sale: l îi desemna compozi�ia �i îi prezida dezbaterile. În fine, ca mare pontif

controla organiza�iile religioase romane, atât de importante în via�a statului.

Asasinarea lui Caesar în anul 44 î.e.n. nu a însemnat restaurarea republicii, acum credeau în mod gre�it conspiratorii �i partizanii lui. Impus�istoriei, dictatura devenise singura form� politic� de organizare a statului

ise pe calea descompunerii. La r�spântia istoriei, Caesar inaugureze o epoc� nou� care va transforma republica Romei în republica

Politica lui Caesar este continuat� de Octavian Augustus, nepotul si satisf�când interesele aristocra�iei, Augustus a avut o str

ascensiune politic�. Imperiul este acum instaurat sub numele de principat, care în teorie însemna împ�r�irea puterii de stat între senat �i împ�rat, dar care în

asigura acestuia din urm� o întâietate indiscutabil�.

Potrivit acestei formule, împ�ratul era doar primul dintre cet��eni (i numele de principatus dat noii forme de guvern�mânt, iar puterea

� se împ�r�ea egal între împ�rat �i senat. Formula �ional� – pentru o realitate cu totul diferit�, a d�-305 e.n., care în mod f��i�, f�r� nici un ocol, a instaurat

monarhia absolutist�. Dar treptat, semnele anarhiei �i ale dec�derii încep s, vreme îndelungat� – câteva decenii – o�tile romane se vor bate între ele

pentru a impune ca împ�ra�i pe comandan�ii lor, situa�ia social- tot mai mult.

cu domnia împ�ratului Aurelian (270-275), ordinea a fost stabilitprovincii, iar puterea imperial� c�p�ta un caracter monarhic tot mai f

pân �i zeu” (dominus et deus) �i încearc� s� introduc�în întregul stat, proclamând ca zeu suprem soarele (dominus imperii romani

rat drept împuternicitul s�u pe p�mânt.

la împ�ratul Diocletian (284-305) structura dictatorialroman mai era camuflat� prin termeni republicani, odat� cu reformele acestuia,

� ia forme declarate. Acum începe epoca dominatului.asemenea monarhilor orientali, împ�ratul devine în mod constant

�i zeu), iar senatul pierzându-�i orice rost de independenun sfat imperial (consistorium sacrum) alc�tuit din oameni

i monarhului. Concentrând întreaga putere în mâinile lor, împdevin de acum înainte autocra�i.


16

, Caesar a ales cea de a doua cale. i Pompeius se reducea acum la chestiune de for��.

i al lumii. Puterile toric îi apar�inea. Ca

iar ca tribun, tot pe via�� avea asemenea, în subordinele sale:

i îi prezida dezbaterile. În fine, ca mare pontif iile religioase romane, atât de importante în via�a statului.

at restaurarea republicii, a�a i partizanii lui. Impus� de legit��ile

de organizare a statului spântia istoriei, Caesar �tiuse s�

sforma republica Romei în republica

de Octavian Augustus, nepotul s�u de sor�. iei, Augustus a avut o str�lucit�

este acum instaurat sub numele de principat, care �rat, dar care în

��eni (princeps), de mânt, iar puterea

i senat. Formula – simpl�, a d�inuit pân� la

nici un ocol, a instaurat i ale dec�derii încep s�

tile romane se vor bate între ele -economic� se

275), ordinea a fost stabilit� în ta un caracter monarhic tot mai f��i�. El s-a

introduc� un cult unic dominus imperii romani) �i

305) structura dictatorial� a statului cu reformele acestuia,

ia forme declarate. Acum începe epoca dominatului. Zeificat ratul devine în mod constant dominus et

i orice rost de independen��, se �tuit din oameni

i monarhului. Concentrând întreaga putere în mâinile lor, împ�ra�ii

Andy Pu�c�

Drept roman

Conservator, asemenea întregii sale suprastructuri, statulvechile rela�ii sclavagiste, care limitau modului de produc�

De aceea, proprietatea sclavagistîncerc�rile de a se generaliza formele juridice pe care lenoului mod de producdintre st�pâni �i sclavi. Datoritcare pe plan social se manifesta în puternice rpopula�iilor s�race, dezagregarea Imperiului Roman se accentueazm�surile birocratice Constantin. La aceasttot mai primejdioase ale popoarelor migratoare.

Cele dou� imperii romane

Împ�r�irea definitivApus – la moartea împa�a-numita problem

În anul 476 Roma va sucomba sub loviturile triburilOdoacru, în schimb partea de rnumele de Imperiul Bizantin, încIustinian forme noi de organizare pe care noile forcu st�ruin��.

1.1.4. Organizarea social-politic�

Gin�ile

În epoca cea mai veche, locuitorii Romei trse tr�geau dintr-un stramintirea, formau o gintcel al str�mo�ului întemeietoalc�tuit� din mai multe familii ce se simcomun�, ginta poseda un teritoriu ce alcob�tii.

Cu timpul, p�mânturile comune sele au fost însu�ite de capii unor familii mai puternice Membrii gin�ilor se întruneau adesea în sfat pentru a lua hotpracticau acela�i cult existau o puternic�membrii gin�ii nu se puteau cexogamia.

În fruntea gin�ii se afla o c(pater) gin�ii. Tata (tat�l gin�ii (pater gentis

membrii gin�ii pentru a îndeplini aceastrezida �i puterea de a

Cu timpul, în interiorul gindin îmbog��irea unor familii, în dauna altora. Însu


ator, asemenea întregii sale suprastructuri, statul roman menii sclavagiste, care limitau �i frânau dezvoltarea noilor elemente ale

modului de produc�ie feudal, în germene.

De aceea, proprietatea sclavagist� continua s� r�mân� dominantrile de a se generaliza formele juridice pe care le reclamau, în interesele

noului mod de produc�ie pe cale de formare, raporturile sociale ��i sclavi. Datorit� acestei contradic�ii mereu mai accentuate

plan social se manifesta în puternice r�scoale �i r�bufniri ale sclavilor �race, dezagregarea Imperiului Roman se accentueaz

surile birocratice �i administrative luate de împ�ra�ii romani dupConstantin. La aceast� pr�bu�ire au contribuit pe plan extern atacurile mereu tot mai primejdioase ale popoarelor migratoare.

irea definitiv� a statului roman în dou� – Imperiul de R�s�la moartea împ�ratului Theodosius în anul 395, nu a putut solu

numita problem� a reanim�rii cet��ii eterne.

În anul 476 Roma va sucomba sub loviturile triburilor de heruli conduOdoacru, în schimb partea de r�s�rit a imperiului î�i va continua existennumele de Imperiul Bizantin, înc� o mie de ani pân� la 1453, g�Iustinian forme noi de organizare pe care noile for�e de produc�ie le reclamau

politic� a Romei

În epoca cea mai veche, locuitorii Romei tr�iau organiza�i în gin�un str�mo� comun, din a c�rui existen�� r�

amintirea, formau o gint�. De aceea, membrii gin�ii purtau nume comune, pe ului întemeietor, pe lâng� numele individual al fiec�

din mai multe familii ce se sim�eau legate prin aceast�, ginta poseda un teritoriu ce alc�tuia proprietatea comun�

mânturile comune s-au împu�inat tot mai mult în m�ele au fost însu�ite de capii unor familii mai puternice �i mai numeroase.

�ilor se întruneau adesea în sfat pentru a lua hot��i cult �i celebrau acelea�i s�rb�tori religioase,

existau o puternic� solidaritate �i un trainic spirit de ajutor reciproc; în fine, �ii nu se puteau c�s�tori între ei, practicau cu alte cuvinte,

�ii se afla o c�petenie, un �ef, numit capul (magister

ii. Tata (pater) în sensul lui ini�ial, nu era legat de ideea de putere, pater gentis) era conduc�torul, capul comunit��ii gentilice, ales de

ii pentru a îndeplini aceast� demnitate; tot în puterea acestora i puterea de a-l destitui.

Cu timpul, în interiorul gin�ilor apar fenomene de diferen�iere socialirea unor familii, în dauna altora. Însu�indu-�i p�r�i însemnate din


17

ator, asemenea întregii sale suprastructuri, statul roman men�ine i frânau dezvoltarea noilor elemente ale

dominant� cu toate reclamau, în interesele

ie pe cale de formare, raporturile sociale �i economice ii mereu mai accentuate �i

bufniri ale sclavilor �i race, dezagregarea Imperiului Roman se accentueaz�, cu toate

�ii romani dup�au contribuit pe plan extern atacurile mereu

�s�rit �i cel de putut solu�iona

or de heruli condu�i de i va continua existen�a sub

la 1453, g�sindu-�i sub e de produc�ie le reclamau

i în gin�i. To�i cei ce �� r�m�sese doar

ii purtau nume comune, pe numele individual al fiec�ruia dintre ei,

eau legate prin aceast� descenden��tuia proprietatea comun� a membrilor

inat tot mai mult în m�sura în care i mai numeroase.

ilor se întruneau adesea în sfat pentru a lua hot�râri comune, tori religioase, iar între ei

i un trainic spirit de ajutor reciproc; în fine, tori între ei, practicau cu alte cuvinte,

magister) sau tat�l ial, nu era legat de ideea de putere,

ii gentilice, ales de demnitate; tot în puterea acestora

iere social�, rezultate � �i însemnate din

Andy Pu�c�

Drept roman

p�mânturile comune, membrii familiilor înstpatricieni (patricii

Clien�ii

Odat� cu apari�ia aristocrasocial�, o parte dintre familii decade, transformândudependente, numite clien

Treptat num�rul ac(r�zboaie, dezrobiri de sclavi, statornicirea în Roma motive, din alte cetanticii considerau c�din Latium supu�i de cuceritori, emigranstr�ini stabili�i în capital

Clien�ii erau îndatora�i membrii gin�ii exista un raport de supunere, ce se manifesta înîndatoriri pe care primul le avea facare-i era st�pân �i ocrotitor totodat

Plebea

Al�turi de patricieni a c�rui etimologie aratn�scut� mai ales din cuceririle Romei mai bine supravegheatpoporul roman.

Cu timpul, plebea a crescut numeric, dar splebe se îmbog��e�aristocra�ie. Dup� reforma lui Servius Tullius, pe mplebeiene, treptat, vârfurile patriciene transformar� într-III-lea î.e.n., acest proces pde aristocra�ie patricianini�ial, de acum termenul de plebe (popula�iei, fie rustice, fie urbane. Clasa staristocra�ia patriciodin ��rani înst�ri�i, din proprietari de ateliere me

Descrie în trei fraze epoci din Istoria Romei.


mânturile comune, membrii familiilor înst�rite î�i iau denumirea de patricii).

�ia aristocra�iei gentilice, printr-un proces firesc de dezagregare , o parte dintre familii decade, transformându-se în persoane

dependente, numite clien�i (clientes).

rul acestora cre�te, clientela fiind alimentat� �i din alte surse zboaie, dezrobiri de sclavi, statornicirea în Roma a celor fugi�

motive, din alte cet��i etc.). Asupra originii clientelei existau opinii anticii considerau c� sunt plebei, iar literatura modern� – urma�i ai aborigenilor

�i de cuceritori, emigran�i veni�i la Roma din regiunile vecine, i în capital�, în temeiul unor conven�ii, sclavi elibera�

ii erau îndatora�i mai întâi s� lucreze p�mânturile comunit��ii; între client �ii exista un raport de supunere, ce se manifesta în

îndatoriri pe care primul le avea fa�� de gint� �i mai ales fa�� de pân �i ocrotitor totodat� (patronus).

turi de patricieni �i clien�i, locuia la Roma o popula�ie numit� plebe, termen rui etimologie arat� c� era vorba de mul�ime, gloat�. Aceast

mai ales din cuceririle Romei �i adus� în apropierea cet��supravegheat�, era supus� la diferite îndatoriri fa�� de cetate, de

Cu timpul, plebea a crescut numeric, dar s-a diferen�iat ca structur��e�te, în special cu specula�ii comerciale, devenind o adev

ie. Dup� reforma lui Servius Tullius, pe m�sura cre�terii aristocraplebeiene, treptat, vârfurile patriciene �i plebeiene se contopir

-o cast� privilegiat� unic�, denumit� nobilitas. În secolul al lea î.e.n., acest proces poate fi privit ca încheiat; odat� cu dispari

ie patrician� (gentilic�) dispare �i aceea de plebe în sensul ei ial, de acum termenul de plebe (plebs) va desemna p�turile s

iei, fie rustice, fie urbane. Clasa st�pânitoare nu se identifica numai cu ia patricio-plebeian�, ea cuprindea �i p�turile mici �i mijlocii alc

�ri�i, din proprietari de ateliere me�te�ug�re�ti, din negustori etc.

Sarcina de lucru 4

Descrie în trei fraze minimale Imperiul, una dintre cele mari epoci din Istoria Romei.


18

denumirea de

un proces firesc de dezagregare se în persoane

�i din alte surse a celor fugi�i din diverse

i etc.). Asupra originii clientelei existau opinii diverse: �i ai aborigenilor

i la Roma din regiunile vecine, ii, sclavi elibera�i f�r� forme.

mânturile comunit��ii; între client ii exista un raport de supunere, ce se manifesta în diferite

�� de �eful gin�ii,

ie numit� plebe, termen Aceast� popula�ie

în apropierea cet��ii pentru a fi �� de cetate, de

iat ca structur�; o parte din ii comerciale, devenind o adev�rat�

�terii aristocra�iei i plebeiene se contopir� �i se

. În secolul al cu dispari�ia no�iunii

i aceea de plebe în sensul ei �turile s�race ale

ânitoare nu se identifica numai cu i mijlocii alc�tuite

ti, din negustori etc.

minimale Imperiul, una dintre cele mari

Andy Pu�c�

Drept roman

În aceea�i perioad�tot mai larg�, în special în economia ruralsclavilor în anul 357 î.e.n. este o dovadajunsese în acea epoc

Spre finele Republicii, structura socialales dup� r�zboaiele punice, prin apari

Clasa nobilimii (agricultur�, ca urmare a concentrultimul secol al republicii comer�ului �i a capitalului finaristocra�ia comercial c

Membrii acesteia se numesc cavaleri (în trupele de c�l�rade numeroase, care scampanie.

P�tura mijlocie (meseria�i �i negustori, continurealiz�rii scopurilor ei politice, toate drepturile cet��existen�a deoarece nobilii

Epoca Principatului

În epoca Principatului,Aristocra�ia funciarfac� parte din nobilime trebuia ssester�i, precum �i str

P�tura imediat urmreprezentan�i ai capitalului comercial într-o tagm� func�calitatea de cavaler. El trebuia s

La rândul ei, plebea suferurban�, f�r� nici o activitate productivdistribu�iile de alimente fplebei, mai ales dezrobimeserii sau acte de comercondi�ii inumane; concuratcentrele urbane, îngroîntregii productivitr�zboinice devin tot mai puternice

În afara sclavilor, în agriculturcolonilor, adic� a arendabaz� de contract, în rândul csclavilor �i micii arenda

Îndatoririle acestora erau stabilite de obiceiul pachite arenda – care în sec. I e.n. se pl


i perioad�, adic� în sec. al IV III-lea î.e.n., sclavia se dezvolt, în special în economia rural�. Impozitul introdus asupra eliberanul 357 î.e.n. este o dovad� nivelului destul de ridicat la care

ajunsese în acea epoc� sclavia.

Spre finele Republicii, structura social-politic� se complic� �i mai mult, mai zboaiele punice, prin apari�ia unor noi st�ri sociale.

limii (nobiles) î�i înt�re�te pozi�iile economice, în special în , ca urmare a concentr�rii st�pânirii p�mânturilor �

ultimul secol al republicii – a latifundiilor. Ca o consecin�� a crei a capitalului financiar �i c�m�t�resc apare o nou�

ia comercial c�m�t�reasc�.

Membrii acesteia se numesc cavaleri (equites), deoarece str�mo�ii lor serviser�l�ra�i ai Romei, fapt ce presupunea existen�a unei averi destul

e, care s� fi permis între�inerea calului �i a cheltuielilor de

tura mijlocie (populares) alc�tuit� din mici proprietari funciari, mici i negustori, continu� s� creasc� aliindu-se uneori în vederea

rii scopurilor ei politice, cu plebea. Ca �i mai înainte, plebea, detoate drepturile cet��ene�ti, tr�ia în condi�ii mizere, neavând cu ce s

a deoarece nobilii �i cavalerii foloseau la toate muncile numai sclavi.

În epoca Principatului, structura social� anterioar�, în linii mari, se menia funciar� î�i p�streaz� primatul social politic. Pentru ca cineva s

parte din nobilime trebuia s� aib� un cens de cel pu�in un milion de i, precum �i str�mo�i care s� fi exercitat diferite magistraturi în stat

tura imediat urm�toare era aceea a cavalerilor (equites). Ei continuau si ai capitalului comercial �i c�m�t�resc, dar treptat se transforma func�ion�reasc�. Exercitarea multor dreg�torii atr�gea dup

calitatea de cavaler. El trebuia s� aib� o avere de cel pu�in 400.000 de sester

La rândul ei, plebea sufer� unele transform�ri. În cea mai mare parte, plebea nici o activitate productiv�, tr�ia din venituri aleatorii

iile de alimente f�cute de c�tre stat �i particulari. O p�turplebei, mai ales dezrobi�i, aveau îndeletniciri lucrative, exercitând felurimeserii sau acte de comer�. Plebea rural� continua s� tr�iasc�

ne; concurat� de sclavi �i coloni, plebea continua exodul spre centrele urbane, îngro�ând rândurile proletariatului antic. Sclavii rîntregii productivit��i de m�rfuri, dar nemul�umirile �i r�zvr

zboinice devin tot mai puternice �i mai numeroase.

În afara sclavilor, în agricultur� începe s� se extind� tot mai mult munca � a arenda�ilor liberi. Ace�tia erau de dou� feluri: arenda

de contract, în rândul c�rora intrau marii arenda�i ce exploatau munca micii arenda�i, a�eza�i din tat� în fiu pe p�mânturile latifundiarilor.

Îndatoririle acestora erau stabilite de obiceiul p�mântului. Neputând scare în sec. I e.n. se pl�tea în bani în majoritatea cazurilor


19

lea î.e.n., sclavia se dezvolt� pe scar�. Impozitul introdus asupra eliber�rii nivelului destul de ridicat la care

�i mai mult, mai

iile economice, în special în mânturilor �i form�rii în

a cre�terii rolului resc apare o nou� aristocra�ie;

�ii lor serviser�a unei averi destul

i a cheltuielilor de

din mici proprietari funciari, mici se uneori în vederea

i mai înainte, plebea, de�i avea ii mizere, neavând cu ce s�-�i câ�tige

i cavalerii foloseau la toate muncile numai sclavi.

, în linii mari, se men�ine. primatul social politic. Pentru ca cineva s�

�in un milion de rcitat diferite magistraturi în stat.

). Ei continuau s� fie resc, dar treptat se transforma

i atr�gea dup� sine in 400.000 de sester�i.

ri. În cea mai mare parte, plebea ia din venituri aleatorii �i din

�tur� sub�ire de i, aveau îndeletniciri lucrative, exercitând felurite

�iasc� în acelea�i i coloni, plebea continua exodul spre

ând rândurile proletariatului antic. Sclavii r�mân baza i r�zvr�tirile lor

tot mai mult munca feluri: arenda�i pe

i ce exploatau munca mânturile latifundiarilor.

mântului. Neputând s�-�i tea în bani în majoritatea cazurilor –

Andy Pu�c�

Drept roman

colonii r�mâneau datori prcât� vreme mai datorau ceva st

Chiar �i dup� ce arenda în bani a fost înlocuitdin recolt� – situa�împrejur�ri dependendac� între timp î�i achitau datoriile. Ei devin parte componenturmând soarta acestuia în cazuri de vânzPe de alt� parte, neînordinare, ci de c�tre proprietarul lor funciar.

Epoca Dominatului

În epoca Dominatului structura socialfruntea piramidei sociale se afla familia imperialaristocra�ia senatorial(perfectisimi, egregii

structur�, mici meseria

La baza piramidei socialer�zboi sunt transformacelor dintâi o importan�i pe urma�ii lor de p

1.1.5. Organizarea de stat a Romei

Perioada Regalit��ii

În perioada regalit��Roma a fost organizatafla regele (rex). El era conducjudec�tor �i totodat�

Pentru solu�ionarea problemelor mai importante, el convoca adunce urmau s� hot�rascsenatul sau sfatul b�era privit ca de�in�sf�tuiasc� pe rege deciziile acestora erau date ca fiind deopotrivavând în fruntea lor menpopulusque romanus

Adun�rile populare (cetate, cu excluderea bineînintrau: alegerea regelui, solucelor vinova�i de crime grave etc. Dupconducerea statului se afladeterminat�, de regulexpirarea mandatului erau rîndeplinit îndatoririle ce le reveneau. Magistraturlor, în mod gratuit.


mâneau datori proprietarilor, neavând dreptul s� p�r�seasc vreme mai datorau ceva st�pânilor.

ce arenda în bani a fost înlocuit� cu cea în natur� –situa�ia colonilor nu s-a îmbun�t��it, devenind datorit

ri dependen�i de st�pân, care-i silea s� r�mân� pe p�mântul s între timp î�i achitau datoriile. Ei devin parte component� a domeniului

urmând soarta acestuia în cazuri de vânz�ri-cump�r�ri, dona�ii-schimburi etc. parte, neîn�elegerile dintre coloni nu erau judecate de c�

�tre proprietarul lor funciar.

În epoca Dominatului structura social� preveste�te castele evului mediu. În fruntea piramidei sociale se afla familia imperial� (nobilissimi

ia senatorial� (ilustres, spectabiles, clarisimi) �i apoi cavalerii perfectisimi, egregii) dup� care venea plebea, o p�tur� foarte diferit

, mici meseria�i, mici proprietari, ��rani etc.

La baza piramidei sociale se aflau sclavii �i colonii. În general, prizonierii de zboi sunt transforma�i acum în coloni, nu în sclavi, iar legisla�ia epocii acorda

celor dintâi o importan�� mai mare. Apar norme legislative care leagii lor de p�mântul pe care îl lucrau (sclavii agricoli).

1.1.5. Organizarea de stat a Romei

În perioada regalit��ii romane, mai exact pân� la reforma servianRoma a fost organizat� sub forma unei democra�ii militare. În fruntea cet

). El era conduc�torul militar �i civil al cet��ii, supremul ei i totodat� �eful ei religios.

ionarea problemelor mai importante, el convoca adun��rasc�. Al�turi de rege la conducerea treburilor ob

senatul sau sfatul b�trânilor. Alc�tuit din �efii gin�ilor (patres gentium

era privit ca de�in�tor al tradi�iilor romane, în care calitate era chemat s pe rege �i s� confirme hot�rârile adun�rilor populare. De aceea,

eciziile acestora erau date ca fiind deopotriv� întocmite de senat având în fruntea lor men�iunea „senatul �i poporul roman

populusque romanus).

rile populare (comitia curiata) cuprindea pe to�i b�rba�xcluderea bineîn�eles a sclavilor �i clien�ilor. În competenta lor

intrau: alegerea regelui, solu�ionarea problemelor majore ale cet��i de crime grave etc. Dup� instaurarea Republicii, anul 509 î.e.n.,

conducerea statului se afla în mâna magistra�ilor. Ale�i pe o perioad, de regul� pe un an, ei nu puteau fi destitui�i din func

expirarea mandatului erau r�spunz�tori în fa�a poporului de modul cum îndeplinit îndatoririle ce le reveneau. Magistraturile era executate de titularii lor, în mod gratuit.


20

�seasc� domeniul

– de obicei 1/3 it, devenind datorit� acestor

�mântul s�u, chiar i achitau datoriile. Ei devin parte component� a domeniului

schimburi etc. elegerile dintre coloni nu erau judecate de c�tre instan�ele

te castele evului mediu. În nobilissimi), urma �i apoi cavalerii

foarte diferit� ca

i colonii. În general, prizonierii de �ia epocii acorda

mai mare. Apar norme legislative care leag� pe coloni

la reforma servian�, cetatea ii militare. În fruntea cet��ii se

��ii, supremul ei

ionarea problemelor mai importante, el convoca adun�rile populare ob�te�ti se afla

patres gentium) senatul iilor romane, în care calitate era chemat s�

rilor populare. De aceea, întocmite de senat �i de popor,

i poporul roman” (senatus

�rba�ii adul�i din ilor. În competenta lor

ionarea problemelor majore ale cet��ii, judecarea instaurarea Republicii, anul 509 î.e.n.,

�i pe o perioad�i din func�ie, dar la

a poporului de modul cum �i-au ra executate de titularii

Andy Pu�c�

Drept roman

Competen�a magistrapotestat �i imperium

puterea judec�toreascafara ei (militiae).

Cei mai înal�i magistrasuprem� �i conduceau opentru un an de zile, de catribu�ie principal�

În fapt, pretorul nu judeca procesele ci numai orgacalitate avea largi atribuapare a�a-zisa preturdintre cet��enii romani a numit pretorul urban (peregrin (praetor peregrinus

În anul 443, se creeazîntocmi recens�mântul, adiclistele censului. Ei erau alepopulare centuriate. Edilii curuli supravegheau orgpie�elor de m�rfuri, se ocupau de aprovizionarea populaaveau în grija lor poliDe aici �i unele atribuocazia vânz�rilor de sclavi questorii, care administrau tezaurul public aveau îocupau de vinderea pr

Perioada Republicii

Un rol important în vialor (490 î.e.n.) tribunii plebei. Func�iile lor eraumagistra�ii patricieni.

Ei posedau a�a-zisul drept de veto, dreptul la opunere legalopri �i paraliza toate ordinele convocarea adun�rilor populare, proiectele de lege, alegerile întrmecanismul guvernamental. Ei aveau dreptul de a proconsulilor, de a-i aresta tribunalul devine din funcîntregului corp cet��alc�tuiau structura organiz

În cazurile excep�ionale (rîncredin�at� de c�tre senat unui dictator, la ale cîmpotrivi, dar ale cde �ase luni.

Al�turi de magistrajucat senatul, adev�exclusivitate din fo


a magistra�ilor se circumscrie în cadrul a dou� no�imperium. Potestat cuprinde atribu�iile administrative, iar �toreasc� în interiorul cet��ii Roma (domi) �i comanda militar

i magistra�i romani erau consulii ce de�ineau în stat puterea civili conduceau o�tile în caz de r�zboi. În num�r de doi, ei erau ale

pentru un an de zile, de c�tre comi�iile centuriate. Urma apoi pretorul a cie principal� o constituia în special administrarea jurisdic�iei civile.

În fapt, pretorul nu judeca procesele ci numai organiza instan�a, dar în aceastcalitate avea largi atribu�ii – vezi procedura de judecat�. În anul 242 î.e.n.,

zisa pretur� peregrin� a c�rei competen�� îngloba judecarea pricinilor enii romani �i str�ini (peregrini). De la aceast� dat�, primul pretor s

a numit pretorul urban (qui ius in urbe diceret) iar cel de al doilea, praetor peregrinus).

În anul 443, se creeaz� cenzura. Doi la num�r, cenzorii aveau sarcina de a �mântul, adic� s� evalueze averea cet��enilor �i s�

listele censului. Ei erau ale�i pe o perioad� de cinci ani de c�populare centuriate. Edilii curuli supravegheau organizarea �i func

�rfuri, se ocupau de aprovizionarea popula�iei (cura annonae

aveau în grija lor poli�ia ora�ului (cura urbis) �i organizau spectacolele publice. i unele atribu�ii jurisdic�ionale legate mai ales de neîn�elegerile ivite cu

rilor de sclavi �i animale ce se încheiau în pie�e �i târguri. În fine questorii, care administrau tezaurul public aveau în grij� arhivele statului

e vinderea pr�zilor capturate în r�zboaie etc.

Un rol important în via�a public� a Romei l-au jucat – chiar de la data aparilor (490 î.e.n.) tribunii plebei. �efi ai plebei, tribunii erau magistra

iile lor erau la început func�ii de ap�rare a plebei fa�� de cetate ii patricieni.

zisul drept de veto, dreptul la opunere legal�, cu care puteau i paraliza toate ordinele �i decretele magistra�ilor, hot�rârile senatului,

adun�rilor populare, proiectele de lege, alegerile într-mecanismul guvernamental. Ei aveau dreptul de a pronun�a amenzi împotriva

i aresta �i chiar de a-i condamna la moarte. De�tribunalul devine din func�ie plebeian� o magistratur� cu eficienîntregului corp cet��enesc, el r�mâne totu�i un element str�in printre cele care

tuiau structura organiz�rii romane de stat.

În cazurile excep�ionale (r�zboaie grele, r�scoale etc.) conducerea statului era de c�tre senat unui dictator, la ale c�rui acte nimeni nu se putea

împotrivi, dar ale c�rui împuterniciri excep�ionale, nu puteau dep

turi de magistra�ii civili, un important rol politic în via�a statului roman lsenatul, adev�rata citadel� a aristocra�iei sclavagiste. Alc�tuit aproape în

exclusivitate din fo�tii magistra�i, senatul avea o competen�� multipl


21

no�iuni juridice: iile administrative, iar imperium,

i comanda militar�, în

ineau în stat puterea civil�r de doi, ei erau ale�i

riate. Urma apoi pretorul a c�rui �iei civile.

�a, dar în aceast�În anul 242 î.e.n.,

îngloba judecarea pricinilor �, primul pretor s-

) iar cel de al doilea, pretorul

r, cenzorii aveau sarcina de a �i s�-i înscrie pe

c�tre adun�rile �i func�ionarea cura annonae),

i organizau spectacolele publice. �elegerile ivite cu �i târguri. În fine

arhivele statului �i se

chiar de la data apari�iei efi ai plebei, tribunii erau magistra�i ai cet��ii.

�� de cetate �i de

�, cu care puteau �rârile senatului,

-un cuvânt tot a amenzi împotriva

i condamna la moarte. De�i cu timpul cu eficien�� asupra

in printre cele care

scoale etc.) conducerea statului era rui acte nimeni nu se putea

ionale, nu puteau dep��i termenul

a statului roman l-a �tuit aproape în �� multipl�. În

Andy Pu�c� Introducere în studiul dreptului roman

Drept roman 22

domeniul legislativ, senatul confirma legile pe care adun�rile populare le votau, le interpreta, adaptându-le la cazurile particulare �i chiar le putea suspenda aplicarea în cazuri deosebite (legibus solvere). Tot senatul era acela care putea declara printr-o hot�râre special� (senatus consultum ultimum) starea de asediu în cazuri excep�ionale. Cu alte cuvinte, senatul se considera ca o legalitate vie, superioar� literei moarte a textelor legislative.

Senatul putea suspenda pe magistra�i din func�iile lor �i numi în locul lor, când nevoile o cereau, un dictator. Tot el controla exerci�iul cultelor religioase �i analiza dac� considera oportun introducerea altora noi.

În administrarea finan�elor Romei senatul avea, de asemenea, un rol important, fapt care punea în dependen�a sa nemijlocit� pe to�i magistra�ii statului. Tot în mâna senatului se afla politica extern� a Romei, ca �i organizarea militar� a acesteia, fixarea contingentelor de o�ti, încredin�area comandamentelor marilor armate etc.

Cel de al treilea element al organiz�rii de stat, îl constituie adun�rile populare. Vechile adun�ri curiate �i-au pierdut treptat importan�a lor politic�, în competen�a acestora r�mâne totu�i solu�ionarea anumitor probleme de dreptul familiei �i investirea magistra�ilor cu puterea suprem� (imperium). Adun�rile pe centurii organizate conform tradi�iei de c�tre regele Servius Tullius, sufer� o modificare în structura lor organizatoric� în anul 241 î.e.n. Reforma a însemnat o coordonare a centuriilor cu triburile teritoriale. Fiecare trib, adic� diviziune teritorial� a fost împ�r�it, potrivit cu averea locuitorilor în cele 5 clase �i fiecare clas� în dou� centurii, una de juniori (iuniores) �i alta de seniori (seniores). În total se ajungea la un num�r de 373 de centurii (inclusiv cele 18 centurii de cavaleri �i cele 5 centurii auxiliare) fapt care, avându-se în vedere mecanismul de vot, a ridicat importan�a �i rolul politic al p�turilor mijlocii, dar nu �i al celor nevoia�e. Votarea se f�cea în ordinea claselor �i în fiecare clas� se urma ordinea tradi�ional� a triburilor. Votul se exprima la început pe fa��, oral �i numai spre finele republicii s-a adoptata votul secret.

Sarcina de lucru 5

Identific� formele de organizare social-politic� a Romei.

În competen�a adun�rilor centuriate intra alegerea magistra�ilor, luarea deciziilor cu privire la pace sau r�zboi, votarea legilor, iar ca instan�� de judecat�, cercetarea (provocatio ad populum) plângerilor împotriva m�surilor nedrepte luate de magistra�i fa�� de cet��enii romani, precum �i infrac�iunile politice, ce atr�geau pedeapsa capital�.

�


Drept roman 23

Ultima categorie de adun�ri populare sunt adun�rile pe triburi (comitia tributa). De�i la început la aceste adun�ri nu luau parte decât plebeii (concilia plebis) ele au devenit totu�i cu timpul adun�ri comune tuturor cet��enilor.

În anul 287 î.e.n., Legea Hortensia a hot�rât ca deciziile adun�rilor tribute au putere de lege, fapt care a asigurat acestor adun�ri o larg� competen��legislativ�. În afara Peninsulei Italice se g�seau provinciile romane. Prima provincie roman� a fost Sicilia (241 î.e.n.) Num�rul acestora a crescut sim�itor în urma cuceririlor romane, ajungând la finele republicii la peste 30. Provinciile erau conduse �i administrate în conformitate cu dispozi�iile pe care le d�dea senatul sau generalul biruitor (lex provinciae). Aceste norme stabileau d�rile pe care provincialii urmau s� le suporte reglementând totodat� situa�ia juridic� a locuitorilor din respectiva provincie. Având în fruntea lor un guvernator roman cu grad de proconsul sau de propretor, care de�inea depline prerogative militare, judec�tore�ti �i administrative, provinciile erau supuse unei exploat�ri care le sec�tuia toate veniturile �i resursele naturale.

Epoca imperial�

Organizarea de stat sufer� importante transform�ri în epoca imperial�. În fruntea imperiului se g�sea împ�ratul care concentra în mâinile sale puterea suprem�. Începând din timpul domniei lui Vespasian, toate atribu�iile de �ef al statului erau conferite împ�ratului în bloc, printr-un Senatus consult, numit legea de imperio, c�ruia unele texte îi dau calificativul de regia.

Acest Senatus consult confer� împ�ratului la însc�unarea sa, puterea tribuniciar� (inviolabilitatea persoanei, dreptul de intercesiune etc.) pe via�� i asupra întregului teritoriu al statului, precum �i alte atribu�ii: dreptul de a încheia tratate, de a bate moneda, de a convoca senatul, de a recomanda pe magistra�i, de a atribui p�mântul, de a judeca în ultim� instan�� în materie civil� �i penal� etc. Tot prin acest Senatus consult împ�ratul primea imperium

proconsular, adic� comandamentul suprem asupra întregii armate �i pontificatul, adic� demnitatea de preot suprem al religiei romane.

De�i teoretic împ�ratul era ales, în fapt, func�ia începe s� devin� treptat ereditar�, deoarece împ�ra�ii romani obi�nuiau înc� din timpul vie�ii s�-�i desemneze succesorii, sau s�-i asocieze la domnie.

Epoca Principatului

În prima epoc� a Imperiului Roman continua s� existe, dar numai formal toate magistraturile republicane. În fapt, ele sunt un simulacru, deoarece împ�ratul concentreaz� în mâna sa tot mai multe prerogative constitu�ionale.

Consulii î�i pierd mai toate atribu�iile politice p�strându-�i competen�a în domeniul jurisdic�iei gra�ioase (adop�iunile, emancip�rile �i dezrobirile). În schimb, dobândesc în oarecare limite, unele atribu�ii noi în materie de jurisdic�ie contencioas� (apelurile în materie civil� se judecau de c�tre împ�rat sau de senat; împ�ratul obi�nuia s� le trimit� spre cercetare senatului, iar acesta consulilor). Cenzura dispare, deoarece începând cu Domitian, calitatea de cenzor este preluat� în mod permanent de împ�rat, iar tribunatul plebei are

Andy Pu�c�

Drept roman

aceea�i soart�, întrucât puterea Augustus tot împ�ratului.

Edilii curuli pierd �ocup� de organizarea jocurilor cur��enia str�zilor, bcategorie a func�ionarilor imperiali ajutând pe împ

Senatul se transformsenatorii fiind supusenatul cerceta apelurile civile, iar în materie penalcrimele îndreptate împotriva împdomeniul legislativ senatul dcaracter general, dar împ�ratului, care în ultimurma a le lua.

Epoca Dominatului

În epoca Dominatului, senatul este înlocuit cu un ssacrum) alc�tuit din oameni de încredere ai împî�i pierd competensenatului �i mai ales asupra împ

În jurul s�u împ�ratul avea numerohot�rârile sale. În fruntea lor se afla prefectul pretoEl era conduc�torul gItalia.

Odat� cu centralizarea puterii de stat birouri centrale menite savea nevoie în rezolvarea multiplelor probleme cu c

Biroul ab epistulis

r�spunsurile, biroul biroul a cognitionibus

solu�ion�rii proceselor ce urmau a fi judecate în apel, iar rolul unui oficiu de studii

Din timpul domniei lui Augustus, provinciile romaneimperiale (provinciae caesarius, principis

împ�ratului (legatus augusti propretore

senatus, populi) în fruntea cDeosebirea era c� cele dintâi aflândude mai bun� organizare supravegherea �i ordinele directe ale împaccentuat în epoca imperialînr�ut��ea treptat, avea nevoie de venituri tot mai mari penevoile ce-i st�teau în fa


�, întrucât puterea tribuncian� revenea înc� de pe vremea lui ustus tot împ�ratului.

Edilii curuli pierd �i ei din atribu�iile avute în perioada republican de organizarea jocurilor �i paza ora�ului; continu� s� se îngrijeasc

zilor, b�ilor pie�elor. Questorii la rândul lor, intr�ionarilor imperiali ajutând pe împ�rat sau consuli ca secretari.

Senatul se transform� �i el într-un organism politic �i dependent de împsenatorii fiind supu�i �i uneori chiar ale�i de acesta. În materie judec

l cerceta apelurile civile, iar în materie penal� solu�iona în primcrimele îndreptate împotriva împ�ratului sau procesele privind pe senatori. În domeniul legislativ senatul d�dea senatus-consulte, adic� acte normative cu caracter general, dar �i aici activitatea sa era mult limitat� de aceea a

ratului, care în ultim� instan�� dicta senatului hot�rârile pe care acesta

În epoca Dominatului, senatul este înlocuit cu un sfat imperial (uit din oameni de încredere ai împ�ratului. Adun�rile poporului

i pierd competen�a avut� în epoca republican�, atribu�iile lor trec asupra i mai ales asupra împ�ratului.

u împ�ratul avea numero�i dreg�tori meni�i s� duc� la rârile sale. În fruntea lor se afla prefectul pretoriului (prefectus praetorio

�torul g�rzilor imperiale �i mai apoi, �eful tuturor armatelor din

cu centralizarea puterii de stat �i cu dezvoltarea birocra�iei, sbirouri centrale menite s� furnizeze împ�ratului informa�ii �i materiale de care avea nevoie în rezolvarea multiplelor probleme cu care era confruntat.

ab epistulis rezolva coresponden�a primit� de c�tre împ�rat le, biroul a libellis tria cererile ce urmau s� fie cercetate de împ

a cognitionibus procura împ�ratului datele necesare în vederea rii proceselor ce urmau a fi judecate în apel, iar biroul a memoria

rolul unui oficiu de studii �i documentare.

Din timpul domniei lui Augustus, provinciile romane s-au împ�r�it în provincii provinciae caesarius, principis) conduse de un împuternicit al

legatus augusti propretore) �i provincii senatoriale () în fruntea c�rora se afla un reprezentant al senatului.

Deosebirea era c� cele dintâi aflându-se la marginile imperiului, aveau nevoie organizare �i ap�rare militar�, de aceea ele au fost puse sub �i ordinele directe ale împ�ratului. Exploatarea provinciilor s

accentuat în epoca imperial�, întrucât statul roman, a c�rui situa�ie financiarea treptat, avea nevoie de venituri tot mai mari pentru a satisface

�teau în fa��.


24

de pe vremea lui

iile avute în perioada republican�, nu se mai se îngrijeasc� de

elor. Questorii la rândul lor, intr� în marea rat sau consuli ca secretari.

i dependent de împ�rat, i de acesta. În materie judec�toreasc�

iona în prim� instan��ratului sau procesele privind pe senatori. În

acte normative cu i aici activitatea sa era mult limitat� de aceea a

rârile pe care acesta

fat imperial (consistorium

ratului. Adun�rile poporului iile lor trec asupra

� la îndeplinire prefectus praetorio).

eful tuturor armatelor din

�iei, se înfiin�eaz�i materiale de care

are era confruntat.

�rat �i îi tocmea fie cercetate de împ�rat,

ratului datele necesare în vederea a memoria juca

�r�it în provincii ) conduse de un împuternicit al i provincii senatoriale (provinciae

rora se afla un reprezentant al senatului. se la marginile imperiului, aveau nevoie

, de aceea ele au fost puse sub ratului. Exploatarea provinciilor s-a

�ie financiar� se ea treptat, avea nevoie de venituri tot mai mari pentru a satisface

Andy Pu�c�

Drept roman

1.2. Diviziunile dreptului roman

1.2.1. Dreptul public �i dreptul privat

Dreptul roman cuprinde douprivat (ius privatum

intereselor deosebite pe care le ocrote

Dreptul public ocroteprivate, adic� pe cele ale cetpublic: cultul, sacerdoreferitoare la organizarea religioasprivat fac parte normele dreptului natural, al ginaceste norme exprimând interese private.

Normele dreptului public referindumodificate de c�tre particulari, ele se impun tuturor, aprin actele normative respective. Normele de drept interesele membrilor societinteresele lor o cer, sf�r� a se înc�lca regulile fundamentale ale sistemului dreptului roman.

1.2.2. Dreptul civil �i dreptul gin

Dreptul privat roman este alcgin�ilor �i de drept natural. Dreptul civil (organizat ini�ial, din punct de vedere politic, în cetstr�veche, când statul roman cuprindea cetatea Roma depindeau de ea, dreptul roman se reducea exceptândinterclanale în curs de lichidare

Acesta se aplica numai cetde schimb sau socialetr�s�turi de patriarhalitate autenticsingur� nevoile prin munca membrilor ei Nivelul for�elor de producDatorit� acestui fapt, tranzacde rare erau actele juridice menite sordinea de drept existent

Pentru mentalitatea epocii tranzac�iile economice primejdioase în raport cu consecinpersoanelor �i bunurilor, intermediul obliga�mijlocirea modurilor de alienare a proprietdomina încheierea oricpronun�area unor cuvinte sacramentale, la îndeplinirea anumitor soschi�area unor gesturi rituale etc. Tot acest formalism

�


ui roman

i dreptul privat

Dreptul roman cuprinde dou� ramuri: dreptul public (ius publicum

ius privatum), deosebirea dintre aceste dou� ramuri rezidintereselor deosebite pe care le ocrote�te.

Dreptul public ocrote�te interesele publice ob�te�ti, iar cel privat pe cele pe cele ale cet��enilor lua�i în mod izolat. Fac parte din dreptul

public: cultul, sacerdo�iile, magistraturile, cu alte cuvinte raporturile jorganizarea religioas� �i la cea statal� în general. Din dreptul

privat fac parte normele dreptului natural, al gin�ilor �i ale dreptului civil, toate aceste norme exprimând interese private.

Normele dreptului public referindu-se la organizarea de stat, �tre particulari, ele se impun tuturor, a�a cum au fost stabilite

prin actele normative respective. Normele de drept privat îns�, referinduinteresele membrilor societ��ii, luate izolat îng�duie p�r�ilor, în m�

teresele lor o cer, s� se abat� de la aceste norme �i s� le suplineasc�lca regulile fundamentale ale sistemului dreptului

i dreptul gin�ilor

Dreptul privat roman este alc�tuit din principii de drept civil, de drept al i de drept natural. Dreptul civil (ius civile) este dreptul unui popor, �ial, din punct de vedere politic, în cet��i (civitates

veche, când statul roman cuprindea cetatea Roma �i regiunile depindeau de ea, dreptul roman se reducea exceptând unele raporturi interclanale în curs de lichidare – în exclusivitate la dreptul civil.

Acesta se aplica numai cet��enilor, deoarece romanii aveau cu str�de schimb sau sociale neorganizate. Faptul apare explicabil pentru o epoc

turi de patriarhalitate autentic�, când fiecare familie roman� î nevoile prin munca membrilor ei �i a sclavilor de care dispunea.

elor de produc�ie era sc�zut, iar economia natural� acestui fapt, tranzac�iile comerciale erau rare �i, în consecin

de rare erau actele juridice menite s� le dea eficien��, pentru a se valida în ordinea de drept existent�.

Pentru mentalitatea epocii – reflex al unei st�ri economice mai puiile economice �i formele juridice ce le înso�eau ap�

primejdioase în raport cu consecin�ele pe care le puteau avea asupra �i bunurilor, �i anume limitarea libert��ilor person

intermediul obliga�iilor �i înstr�inarea bunurilor din cadrul familial prin mijlocirea modurilor de alienare a propriet��ii. De aici rezida �i formalismul ce domina încheierea oric�rui act juridic. În asemenea ocazii, se proceda la

r cuvinte sacramentale, la îndeplinirea anumitor soarea unor gesturi rituale etc. Tot acest formalism impregnat de puternice


25

ius publicum) �i dreptul ramuri rezid� în natura

ti, iar cel privat pe cele i în mod izolat. Fac parte din dreptul

iile, magistraturile, cu alte cuvinte raporturile juridice în general. Din dreptul i ale dreptului civil, toate

se la organizarea de stat, nu pot fi a cum au fost stabilite

�, referindu-se la ilor, în m�sura în care

le suplineasc� cu altele, lca regulile fundamentale ale sistemului dreptului sclavagist

de drept civil, de drept al ) este dreptul unui popor,

civitates). În epoca i regiunile limitrofe ce

unele raporturi

enilor, deoarece romanii aveau cu str�inii raporturi neorganizate. Faptul apare explicabil pentru o epoc� cu

, când fiecare familie roman� î�i satisf�cea i a sclavilor de care dispunea.

ar economia natural� predomina. i, în consecin��, tot atât , pentru a se valida în

ri economice mai pu�in evoluate, eau ap�reau ca acte

ele pe care le puteau avea asupra ilor personale prin

inarea bunurilor din cadrul familial prin �i formalismul ce

rui act juridic. În asemenea ocazii, se proceda la r cuvinte sacramentale, la îndeplinirea anumitor solemnit��i, la

impregnat de puternice


Drept roman 26

elemente de magie, îndeplinea îns� un imperativ social: atr�gea aten�ia p�r�ilor asupra con�inutului actului încheiat �i asupra consecin�elor lui inerente.

Formalismul cu elementele sale vizuale �i auditive folosite sub sanc�iunea nevalabilit��ii actului – urm�rea s� evite orice surpriz� pentru p�r�ile contractante. Timpul necesar pentru îndeplinirea unor asemenea formalit��i, d�dea posibilitatea reflexiei �i a unei schimb�ri de atitudine. La rândul lor, martorii – a c�ror prezen�� constituia în vechiul drept roman o condi�ie de fond a actului – puteau datorit� acelora�i elemente formaliste, s� refac� – mai u�or din memorie, elementele �i limitele conven�iei încheiate între p�r�i �i în consecin�� s� l�mureasc� – mai bine instan�a de judecat� în cazul unui eventual conflict ce ar fi putut izbucni între p�r�ile contractante.

Sarcina de lucru 6Descrie �i enumer� dreptul roman în func�ie de natura intereselor pe care le ocrote�te.

În ultimele secole ale Republicii, odat� cu dezvoltarea societ��ii romane, produc�ia de m�rfuri cre�te �i odat� cu ea cresc �i necesit��ile schimbului. Raporturile comerciale �i schimbul de m�rfuri dep��esc limitele cet��ii Roma �i antreneaz� pe str�ini (numi�i �i peregrini) în re�eaua comercial� a capitalei. Vechiul drept civil î�i pierde treptat din exclusivitatea sa, �i în scopul dezvolt�rii impetuoase a economiei de schimb, o parte din normele sale sunt extinse �i asupra peregrinilor, pentru a reglementa raporturile comerciale tot mai frecvente ce se încheiau între ace�tia �i romani, pentru a solu�iona conflictele inerente unor asemenea rela�ii.

Spre exemplu, contractul verbal care se încheia prin pronun�area anumitor

cuvinte solemne a devenit accesibil �i peregrinilor, în acest chip ei au putut

încheia astfel de contracte cu romanii cu singura deosebire c� termenii folosi�i

pentru încheierea unui contract verbal între un roman �i un peregrin erau al�ii

decât cei utiliza�i în contractele verbale între cet��enii romani. Normele juridice romane, extinse asupra peregrinilor pentru a le face acestora accesibile c�ile de conlucrare în materie comercial� cu romanii sunt cunoscute sub numele de dreptul gin�ilor (ius gentium).

Iat� de ce afirma�ia jurisconsultului Gaius, c� dreptul gin�ilor este un drept comun tuturor persoanelor, este o idealizare contrazis� de realitatea faptelor din societatea sclavagist�.

Mai întâi c� peregrinii – locuitori ai statului roman care nu aveau cet��enie roman� – se puteau bucura numai de anumite reglement�ri romane ce constituiau – a�a cum am v�zut – dreptul gin�ilor �i, în al doilea rând, deoarece raporturile juridice dintre peregrini erau reglementate de dreptul lor na�ional. Pe de alt� parte, cei pe care-i numim noi ast�zi str�ini, cunoscu�i sub numele

Andy Pu�c�

Drept roman

generic de barbari, erau în afara ordinii juridice fiind reglementate de cutumele lor locale.

1.2.3. Dreptul praetorian

Dreptul pretorian (romani �i mai ales pretorii lenoile condi�ii economice ale societRepublicii.

Transformarea vechiului sistem de drept nevoile vie�ii sociale, au fost realizate pe temeiul echitate (aequitas). Echitatea reprezinta�a cum acesta era înCelsus define�te dreptul ca fiind binelui, dou� elemente al cvârfurilor st�pânitoare.

Echitatea în acest sens devine în mod cpozitiv roman, însuflevigoare. În adev�r, magistraechit��ii, au putut solucompletând, modificând sau chiar înlvechiului drept civil.

A�a de pild� –sistemul contractual, procedura de judecatde proprietate, sistemul de interpretare a normelorimportan�a cuvenit�(voluntas) etc.

Pretorii au introdus unele reguli vechiului drept civil, snumeroase domenii. Acest dualism juridic a constitudreptului roman, dovedind cevenimentelor, pân�

Activitatea pretorilor sace�tia le înscriau, la intrarea în funccunoscut sub numele de edict (numeroase reglementmereu �inute, prin intermediul edictului pretorian, la nivcontemporane.

1.2.4. Dreptul natural

Este definit ca un drept comun tuturor mam� în con�tiin�a oamenilor de ideile filozofiei grececele mai mult ori un drept permanent, echitabil bonum) adev�rate norme ideale în raport cu imperfec


generic de barbari, erau în afara ordinii juridice romane, raporturile dintre ei fiind reglementate de cutumele lor locale.

Dreptul pretorian (ius praetorium) este alc�tuit din normele pe care magistrai mai ales pretorii le-au creat în vederea adapt�rii dreptului civil la

ii economice ale societ��ii romane în plin� efervescen��

Transformarea vechiului sistem de drept – rigid �i formalist – �i adaptarea lui la ii sociale, au fost realizate pe temeiul �i în conformitate cu ideea de

). Echitatea reprezint� conceptul de moral�, de bine a cum acesta era în�eles de clasa st�pânitoare. De aceea, jurisconsultul roman

�te dreptul ca fiind „ars aequi et boni”, adic� �tiin�a echit elemente al c�ror con�inut se desprinde din morala pânitoare.

Echitatea în acest sens devine în mod constant m�sura critic�pozitiv roman, însufle�ind procesul permanent de transformare a dreptului vigoare. În adev�r, magistra�ii, mai ales pretorii, c�l�uzindu-se de principiile

ii, au putut solu�iona toate problemele pe care via�a le scotea la ivealcompletând, modificând sau chiar înl�turând institu�iile devenite desuete ale vechiului drept civil.

dreptul pretorian a ameliorat sistemul succesoral rsistemul contractual, procedura de judecat�, reglementarea juridic�de proprietate, sistemul de interpretare a normelor �i a actelor juridice, dând

a cuvenit� fondului �i inten�iei reale a p�r�ilor ce au încheiat actul

Pretorii au introdus unele reguli �i institu�ii noi, care concurând cu cele ale vechiului drept civil, s-au impus în detrimentul acestora, înlocuindunumeroase domenii. Acest dualism juridic a constituit una din caracteristicile dreptului roman, dovedind c� ceea ce este mai aproape de via��

elor, pân� la urm�, biruie.

Activitatea pretorilor s-a desf��urat dup� anumite principii generale pe care tia le înscriau, la intrarea în func�iune, în planul lor anual de activitate,

cunoscut sub numele de edict (edictum). Aceste principii s-au materinumeroase reglement�ri concrete, devenite treptat institu�ii juridice pretoriene

inute, prin intermediul edictului pretorian, la nivelul cerin

Este definit ca un drept comun tuturor vie�uitoarelor, s�dit fiind de natura �tiin�a oamenilor �i în instinctele celorlalte vie�uitoare.

de ideile filozofiei grece�ti, jurisconsul�ii romani vedeau în dreptul natural de cele mai mult ori un drept permanent, echitabil �i bun (semper aequm et

rate norme ideale în raport cu imperfec�iunile dreptului pozitiv.


27

romane, raporturile dintre ei

tuit din normele pe care magistra�ii rii dreptului civil la

efervescen��, spre finele

�i adaptarea lui la i în conformitate cu ideea de

, de bine �i de r�u, aceea, jurisconsultul roman

tiin�a echit��ii �i a inut se desprinde din morala �i interesele

sura critic� a dreptului ind procesul permanent de transformare a dreptului în

se de principiile scotea la iveal�,

iile devenite desuete ale

dreptul pretorian a ameliorat sistemul succesoral roman, dic� a dreptului

i a actelor juridice, dând ilor ce au încheiat actul

rând cu cele ale au impus în detrimentul acestora, înlocuindu-le în

it una din caracteristicile ceea ce este mai aproape de via��, de mersul

anumite principii generale pe care iune, în planul lor anual de activitate,

au materializat în ii juridice pretoriene

elul cerin�elor sociale

dit fiind de natura uitoare. Influen�a�i

ii romani vedeau în dreptul natural de semper aequm et

iunile dreptului pozitiv.


Drept roman 28

Acest concept a constituit obiectul a numeroase discu�ii speculative, rupte de realitate �i potrivnice acesteia. Printre principiile pe care juri�tii romani le socoteau de drept natural se num�rau: legitima ap�rare, nevalabilitatea unei obliga�ii care are ca obiect un lucru imposibil, îmbog��irea f�r� iusta causa etc. Aceste reguli echitabile prin ele însele au p�truns – spre deosebire de altele – în dreptul pozitiv, dar sfera lor de aplicare nu s-a extins asupra tuturor oamenilor, cum ar fi fost logic într-un sistem de reguli aplicabile neamului omenesc, c�ci sclavii – simple lucruri – se g�seau în afara ordinii de drept �i, în consecin��, în afara oric�rei ocrotiri. De asemenea apare ca ilogic� ideea unui drept comun tuturor vie�uitoarelor – o specula�ie filozofic� – animalele fiind incapabile de a c�dea sub influen�a legilor.

1.2.5. Dreptul de excep�ie

Dreptul de excep�ie (ius singulare) �i dreptul comun (ius commune). Dreptul de excep�ie este o dispozi�ie divergent� fa�� de ansamblul unei anumite reglement�ri juridice. O asemenea dispozi�ie se justific� printr-o ra�iune practic� deosebit� (propter aliquam utilitatem). Este cu alte cuvinte, o derogare de la normele generale în vigoare.

În opozi�ie cu dreptul de excep�ie, dreptul comun (ius commune) reprezint�normele de aplicare general�.

Spre exemplu, în materie de testamente, normele dreptului comun cereau

pentru întocmirea acestora îndeplinirea anumitor condi�ii de fond �i form�; în

schimb osta�ii sub arme nu erau obliga�i s� respecte aceste condi�ii, ei

putându-�i confec�iona testamentul în forme simplificate.

Drept comun sunt, de asemenea, normele de urm�rire penal� privind pe infractori; dispozi�iile îns� care înl�turau orice urm�rire penal� a magistra�ilor în timpul anului în care î�i exercitau demnitatea de magistrat constituie un drept de excep�ie. În anumite situa�ii, dreptul de excep�ie are denumirea de privilegium, cum este cazul anumitor magistra�i care, chema�i s� fie judeca�i de instan�ele din provincii, cer ca pricina s� fie adus� spre cercetare înaintea pretorului din Roma.

1.3. Izvoarele dreptului roman

1.3.1. Obiceiul juridic, consuetudinea

Doctrinarii consider� c� dreptul roman a fost în cea mai mare m�sur� un drept consuetudinar. Astfel, obiceiul vechi avea aceea�i valoare �i �i-a respectat-o în egal� m�sur� ca �i legea, bazându-se pe consim��mântul tacit al poporului, fiind o mo�tenire de la str�mo�i. Dreptul reglementat de obicei este nescris, dar asem�n�tor legii �i aplicarea lui constant�, repetat� în timp, în cazuri identice, îl face s� devin� obligatoriu.

În timpuri str�vechi, stabilirea consuetudinii – obicei care se repet� mereu în cazuri identice – constituia o preocupare special� a pontifilor, începând cu sec. al III-lea î.H., devine obiect de preocupare �i pentru juri�tii laici.

Re�ine rolul �i

importan�a colegiului!

�


Drept roman 29

Ini�ial, se crease un colegiu al pontifilor care în fiecare an desemna pe unul din membrii s�i s� acorde consulta�ii în ce prive�te formele solemne ce trebuiau respectate pentru declan�area unui proces �i asigurarea ap�r�rii în cadrul acestuia. Aceste consulta�ii erau acordate tuturor persoanelor interesate, adic�nu numai p�r�ilor din proces, ci �i judec�torilor �i autorit��ilor care aveau obliga�ia s� organizeze procesele. Consulta�iile pontifilor, r�spunsurile date de ace�tia la întreb�rile puse de persoanele interesate, aveau loc dup� expunerea faptelor de c�tre aceste persoane �i erau valabile chiar dac� nu erau motivate, în schimb erau obligatorii, dându-le acestora (pontifilor) posibilitatea de a exercita permanent controlul asupra modului cum se aplic� în practic� obiceiul. Rolul acestor consulta�ii a crescut odat� cu dreptul ce li s-a acordat de împ�ra�i, ca activitatea lor în acest domeniu s� se considere ca fiind f�cut� pe baza prestigiului sau autorit��ii principelui (ius repondendi ex auctoritate principis

sau augusti).

În perioada de început a statului roman, �i anume, în timpul regalit��ii �i apoi în primele secole ale Republicii, datorit� dezvolt�rii lente a societ��ii �i caracterului predominant al economiei naturale, cutuma a avut o aplicare deosebit de frecvent� în raporturile juridice dintre cet��eni, fiind în deplin�concordan�� cu nivelul redus de via�� i de cultur� a oamenilor din acea epoc�istoric�.

Mai târziu, spre finele Republicii, pe m�sura dezvolt�rii produc�iei de m�rfuri �i schimburilor comerciale, obiceiul (cutuma) devine insuficient ca izvor de drept, fiind înlocuit treptat de alte izvoare: legea, edictul pretorian, interpret�rile jurisconsul�ilor, senatus consultele.

O perioad� de reviriment o cunoa�te acest izvor de drept în epoca post-clasic��i bizantin�, când datorit� crizei economice �i politice a societ��ii sclavagiste, apar în sânul acestei societ��i germenii noii societ��i care o va înlocui – societatea feudal� – cu toate caracteristicile acesteia, când revenindu-se la economia natural� î�i fac din nou apari�ia cutumele, acestea având acum un rol preponderent fa�� de celelalte izvoare de drept. Ele aveau o aplicare foarte extins� în special în provinciile noi cucerite �i numai autoritatea imperial� sau instan�ele judec�tore�ti puteau interveni pentru a le da interpretarea obligatorie, în cazul existen�ei unor contradic�ii privind modul lor de aplicare.

Sarcina de lucru 7

Explic� în trei fraze obiceiul juridic.

Andy Pu�c�

Drept roman

1.3.2. Legea

A�a cum am men�sclavagiste de m�devenise necorespunzraporturi economice, sociale de aplicare general�

Sunt cunoscute în dreptul rom

1. legi aprobate de adun2. reglement�ri cu caracter administrativ (3. clauze introduse în actele juridice (

Jurisconsultul Gaius definequod populus iubet atque constituit

poporul hot�r��te la propunerea unui magistrat (senatore magistratus

Realitatea nu era întotdeauna aceasta, astfel primeregale (leges regiae

curiate (comitia curiata

Rom�. Ele aveau un profund caracter religios.perioad�, în realitate un ordin dat de rege fa�a adun�rii.

A doua categorie de legi votate de aceast(adunarea centuriata

propuse �i supuse adunpurtând numele acestora.

Dup� ce erau votate în aduncare le investea cu

Cea mai veche lege RomanTable, care a ap�rut ca urmare a luptelor dintre patricieni î.e.n.

Legea cuprinde trei p

În prima parte (praesriptio

numele magistratului care a propuslegii, adic� actul sanc�iunile ce se aplicîmp�r�ite în 3 categorii: perfecte (perfectae) �i imperfecte (contrare dispozi�iilor prevprevedeau doar ni�actele respective, iar cele imperfecte nu stabileauindirect�. A�a spre exemplu, prin oprite dona�iile f�cute peste o anumit

Legile datae erau reglementsau cet��i. De obicei, erau redactate de comandantul armatei din aceaîmpreun� cu o comisie a senatului.

Re�ine p�r�ile componente

ale legii!

�


a cum am men�ionat, apari�ia legii este rezultatul dezvolt�rii producsclavagiste de m�rfuri �i a schimburilor comerciale, când dreptul cutumiar devenise necorespunz�tor pentru a reglementa aria tot mai întinsraporturi economice, sociale �i politice, sim�indu-se nevoia unor acte normative de aplicare general�, cu dispozi�ii clare �i precise.

Sunt cunoscute în dreptul roman trei categorii de legi:

legi aprobate de adun�rile populare (leges publicae Romani);�ri cu caracter administrativ (leges datae);

clauze introduse în actele juridice (leges privatae).

Jurisconsultul Gaius define�te legea ca fiind o hot�râre a poporului; quod populus iubet atque constituit, iar Justinian afirma c� legea este ceea ce

��te la propunerea unui magistrat (lex este quod populus Romanus

senatore magistratus interogante veluti consule, constituiebat).

Realitatea nu era întotdeauna aceasta, astfel primele legi romane au fost legile leges regiae), fiind votate în perioada regalit��ii de c�comitia curiata) care reprezenta adunarea patricienilor din str

. Ele aveau un profund caracter religios. Legea constituia în aceast, în realitate un ordin dat de rege �i, ulterior, de magistratul cet

A doua categorie de legi votate de aceast� dat� de adunarea poporului centuriata sau adunarea tributa), sunt a�a-zisele legi

i supuse adun�rilor respective de consuli tribuni, dictatori sau purtând numele acestora.

ce erau votate în adun�rile poporului erau trimise senatului spre aprobare, care le investea cu autoritas (autoritate).

Cea mai veche lege Roman�, dar �i cea mai important� este Legea celor XII �rut ca urmare a luptelor dintre patricieni �i plebei în anul 449

Legea cuprinde trei p�r�i: praescriptio, rogatio �i sanctio.

praesriptio) se ar�tau locul �i data când a avut loc votarea, numele magistratului care a propus-o. Partea a doua (rogatio) cuprinde textul

actul normativ propriu-zis. A treia parte (sanctio

iunile ce se aplic� în cazul nerespect�rii legii. Sub acest aspect sunt ite în 3 categorii: perfecte (perfectae), mai pu�in perfecte (

i imperfecte (imperfectae). Legile perfecte anulau toate actele contrare dispozi�iilor prev�zute în aceste legi, cele mai puprevedeau doar ni�te amenzi pentru înc�lcarea acestor dispozi�ii, factele respective, iar cele imperfecte nu stabileau o sanc�iune direct

a spre exemplu, prin Legea Cincia de donis et muneribus

iile f�cute peste o anumit� limit� anumitor categorii de persoane.

erau reglement�ri care se refereau la organizarea unei provincii cei, erau redactate de comandantul armatei din acea

cu o comisie a senatului.


30

ia legii este rezultatul dezvolt�rii produc�iei dreptul cutumiar

tor pentru a reglementa aria tot mai întins� a noilor se nevoia unor acte normative

);

râre a poporului; lex est

legea este ceea ce lex este quod populus Romanus

le legi romane au fost legile ii de c�tre adun�rile

patricienilor din str�vechea Legea constituia în aceast�

i, ulterior, de magistratul cet��ii în

unarea poporului zisele legi rogatae,

rilor respective de consuli tribuni, dictatori sau pretori,

enatului spre aprobare,

este Legea celor XII i plebei în anul 449

i data când a avut loc votarea, ) cuprinde textul

sanctio) prevede rii legii. Sub acest aspect sunt

in perfecte (minus quam

perfecte anulau toate actele zute în aceste legi, cele mai pu�in perfecte

�ii, f�r� a anula iune direct�, ci una

Legea Cincia de donis et muneribus erau anumitor categorii de persoane.

ri care se refereau la organizarea unei provincii cei, erau redactate de comandantul armatei din acea provincie

Andy Pu�c�

Drept roman

Ultima categorie de legi clauze introduse de pacestuia: leges mancipii

locationis la loca�mai complete în concordan

1.3.3. Edictele magistra�ilor

La intrarea lor în funcprogramul în anul de magistraturedict reprezenta în fapt anun(exdicere) în fa�a poporului adunat.

Mai târziu, edictele erau scrise pe o tablafi�ate în for timp de un an cât dura magistratura, fii(perpetua), adic� valabile pe întreaga perioaddeosebeau de edictele date în situa(neprev�zute).

Un rol important au avut edictele magistrade a numi judec�tor, de a organiza procese între particulari, acestfiind conferite pretorului urban, pretorului peregrguvernatorilor de provincie translaticia, adic� o parte dsub noua magistraturcuprindea noi dispozi

Edictul magistratului cformule de ac�iuni pretoriene, prescripînceput s� aib� un rol deosebit începând cu secolul al IIdezvolt�rii producmagistra�ilor, a pretorilor a devenit foarte necesarnou� manier� rela�pretorian are conform afirmaajuta dreptul civil (a-l ameliora (vel corringendi iuris civilis gratia

Se constat� a�adar cdrept (praetor ius facere

(honorara) reu�ea screa prin aceste edicte un adev

În epoca imperial�principelui �i, respectiv, împpretorului s� fie creator de drept. Prin codificarea edictului, anii 125-138 e.n. de cHadrian, s-a instituit obligatextul codificat. Ulterior, a fost dat pretorilor s� fac� nici o schimbare textului oficial al edictului, lide orice ini�iativ�neprev�zute de lege.

Re�ine rolul �i importan�a

edictelor!

�


Ultima categorie de legi – leges privatae reprezint�, a�a cum am arclauze introduse de p�r�i cu ocazia încheierii unui act juridic în raport d

leges mancipii la vânzare, leges venditionis la vânzare, la loca�ie etc., reu�indu-se astfel întocmirea unor acte juridice cât

mai complete în concordan�� cu voin�a p�r�ilor contractante.

intrarea lor în func�ie, magistra�ii superiori aveau obliga�ia s�programul în anul de magistratur� în care urmau s� func�ioneze. Termenul de edict reprezenta în fapt anun�ul acestui program care la început era rostit verba

poporului adunat.

Mai târziu, edictele erau scrise pe o tabl� de lemn vopsit� în alb (ate în for timp de un an cât dura magistratura, fiind denumite

� valabile pe întreaga perioad� de timp sus ar�deosebeau de edictele date în situa�ii deosebite, care purtau numele

Un rol important au avut edictele magistra�ilor investi�i cu jurisdictio

judec�tor, de a organiza procese între particulari, acestfiind conferite pretorului urban, pretorului peregrin, edililor curuli la Roma, guvernatorilor de provincie �i questorilor acestora. Edictele cuprindeau

, adic� o parte din edictele vechi ale c�ror dispozi�ii fiind valabile sub noua magistratur�, erau men�inute �i pars nova, o parte noucuprindea noi dispozi�ii introduse de magistratul în func�iune.

Edictul magistratului cuprindea, printre altele, formule de ac�iuni pretoriene, prescrip�ii, excep�ii etc. Edictele magistratului au � un rol deosebit începând cu secolul al II-lea î.H., când datorit

rii produc�iei sclavagiste �i schimburilor comerciale, intervenilor, a pretorilor a devenit foarte necesar� pentru a reglementa într

rela�iile sociale �i economice care se formau. A�pretorian are conform afirma�iilor jurisconsultului roman Papinian rolul de a ajuta dreptul civil (adiuvandi) sau de a-l completa (vel supplendi

vel corringendi iuris civilis gratia).

�adar c�, în ce prive�te edictul, pretorul nu putea crea norme de praetor ius facere non potest), dar prin reglementarea lui pretorian

�ea s� se apropie de ius civile; mai târziu în epoca clasiccrea prin aceste edicte un adev�rat drept pretorian (ius praetorium

În epoca imperial�, rolul pretorilor se diminueaz�, ace�tia fiind subordonai, respectiv, împ�ratului care nu mai sunt de acord s fie creator de drept. Prin codificarea edictului, care a avut loc între

138 e.n. de c�tre juristul Salvius Iulianus din dispozi�ia a instituit obliga�ia ca la intrarea lor în func�ie, pretorii s

textul codificat. Ulterior, a fost dat �i un Senatus consult care nu le mai permite � nici o schimbare textului oficial al edictului, lipsin

�iativ� în ce prive�te reglementarea juridic� a unor situazute de lege.


31

a cum am ar�tat, unele i cu ocazia încheierii unui act juridic în raport de natura

la vânzare, leges

se astfel întocmirea unor acte juridice cât

�ia s�-�i prezinte ioneze. Termenul de

ul acestui program care la început era rostit verbal

în alb (album) �i nd denumite �i perpetue

de timp sus ar�tat�. Ele se ii deosebite, care purtau numele repentina

jurisdictio, dreptul tor, de a organiza procese între particulari, aceste atribu�ii

in, edililor curuli la Roma, Edictele cuprindeau pars

�ii fiind valabile �i , o parte nou� care

uprindea, printre altele, formule de ac�iuni civile, Edictele magistratului au

lea î.H., când datorit�schimburilor comerciale, interven�ia

pentru a reglementa într-o i economice care se formau. A�a-zisul drept

inian rolul de a vel supplendi) sau chiar de

te edictul, pretorul nu putea crea norme de ), dar prin reglementarea lui pretorian�

; mai târziu în epoca clasic� se va ius praetorium).

tia fiind subordona�i ratului care nu mai sunt de acord s�-i permit�

care a avut loc între tre juristul Salvius Iulianus din dispozi�ia împ�ratului

ie, pretorii s�-�i afi�eze care nu le mai permite

nici o schimbare textului oficial al edictului, lipsindu-i astfel � a unor situa�ii

Andy Pu�c�

Drept roman

1.3.4.Senatus consultele

Senatus consultul

cauze. La început nu au constituit izvoare de dreptsenatul nu avea ini�dreptul de a interpreta legile tradi�ia roman�, ori aplicarea lor în anumite situaraport de interesele statului. Senatul în acea periopina �i recomanda.

Începând din a doua jumhot�rârile senatului aveau putere de lege. De altfel, îpunic, senatul luând comanda operareu�ind s� determine înfrângerea lui Hanibal întrdurat aproape 18 ani (219

În epoca imperial�deplin� începând cu perioada împîmp�ra�ilor în luarea acestor hotcele din urm� pronun

1.3.5.Constitu�iile imperiale

Erau hot�râri pe care împfi aplicate pe întreg teritoriul statului roman, mulegislativ �i fiind redactate de un consiliu imperial (din juri�ti.

Aceste hot�râri se prezentau sub diverse forme: edicte, rescridecrete, jurisconsultul Gaius denumindu

Edictele (edicta) erau date statului, calitate pe care o exercita ca orice magia edicta (ius edicendi

judec�tore�ti pronundiverse pricini. Mandateleobligatorii pentru anumite categorii de persoane, îadministrativ. Rescripteleîmp�rat la sfaturile consilierilor spersoanele fizice prin petiprintr-o epistol� datproblem� de drept, fie cu una jurisdic

În epoca dominatului, constituuneori numite „legi

de constitu�ii din perioaterminat� în anul 438 sub împvigoare Codex Theodosianus care cuprinde constitu313-437.

�


Senatus consultul reprezint� hot�rârea luat� de senatus în solu�cauze. La început nu au constituit izvoare de drept, în perioada republicansenatul nu avea ini�iativ� legislativ�, dar potrivit regulilor constitudreptul de a interpreta legile �i de a le declara nule dac� erau în contr

�, ori aplicarea lor în anumite situa�ii speciale nu era oportunraport de interesele statului. Senatul în acea perioad� avea rolul de a sf

i recomanda.

Începând din a doua jum�tate a secolului al II-lea î.H., se cunoarârile senatului aveau putere de lege. De altfel, înc� din timpul r

punic, senatul luând comanda opera�iunilor s-a investit cu puteri depline, determine înfrângerea lui Hanibal într-un r�zboi de uzur

aproape 18 ani (219-202).

În epoca imperial� recunoa�terea senatus-consultelor ca izvoare de drept este începând cu perioada împ�ratului Hadrian (117-138), dar influenilor în luarea acestor hot�râri este din ce în ce mai evident

pronun�ate din dispozi�ia lor.

râri pe care împ�ra�ii, dup� instaurarea principatului, le luau pentru a fi aplicate pe întreg teritoriul statului roman, multe din acestea având caracter

fiind redactate de un consiliu imperial (consilium principis

râri se prezentau sub diverse forme: edicte, rescripte, mandate decrete, jurisconsultul Gaius denumindu-le constitu�ia princiar�.

) erau date de împ�rat în calitate de magistrat suprem al statului, calitate pe care o exercita ca orice magistrat superior, având dreptul de

ius edicendi). Decretele (decreta) constituiau, în fapt, hotti pronun�ate de împ�rat în virtutea competen�ei sale de a judeca

Mandatele (mandata) sunt instruc�iuni, norme, dispoziobligatorii pentru anumite categorii de persoane, în special în domeniul

Rescriptele (rescripta) sunt de dou� feluri: r�spunsuri date de rat la sfaturile consilierilor s�i în diverse chestiuni juridice ridicate de

persoanele fizice prin peti�ii (scribere) precum �i altele cu o motiva� dat� func�ionarilor ce le solicitau în scris, în leg�

de drept, fie cu una jurisdic�ional� (de organizare a unei instan

În epoca dominatului, constitu�iile dobândesc o importan�� deosebitlegi” – legi edictale (leges edictales). În afara colec

ii din perioada principatului, apare acum o culegere oficial în anul 438 sub împ�ratul Teodosie al II-lea, iar la 01.01.439 intra în

vigoare Codex Theodosianus care cuprinde constitu�iile edictale în perioada


32

în solu�ionarea unei , în perioada republican�

, dar potrivit regulilor constitu�ionale avea erau în contradic�ie cu

ii speciale nu era oportun�, în avea rolul de a sf�tui,

cunoa�te îns� c� din timpul r�zboiului

a investit cu puteri depline, zboi de uzur�, care a

ca izvoare de drept este 138), dar influen�a

râri este din ce în ce mai evident�, fiind în

instaurarea principatului, le luau pentru a lte din acestea având caracter

consilium principis) format

râri se prezentau sub diverse forme: edicte, rescripte, mandate �i

rat în calitate de magistrat suprem al strat superior, având dreptul de

) constituiau, în fapt, hot�râri ei sale de a judeca

iuni, norme, dispozi�ii n special în domeniul

�spunsuri date de i în diverse chestiuni juridice ridicate de

i altele cu o motiva�ie special�, ionarilor ce le solicitau în scris, în leg�tur� fie cu o

(de organizare a unei instan�e).

�� deosebit�, fiind În afara colec�iilor private

da principatului, apare acum o culegere oficial�, lea, iar la 01.01.439 intra în

iile edictale în perioada

Andy Pu�c�

Drept roman

Explic� într-un

1.3.6. �tiin�a dreptului (jurispruden

O situa�ie specificdreptului ca izvor de drept, încprin influen�a religiei în toate sferele de activitate. Sunt cunconsulta�iile juridice ale pontifilor (constituiau un privilegiu doar pentru clasa dominanpatricienilor.

Laicizarea dreptului roman a început odatanul 450 î.H. �i a fost continuatfasti et nefasti) �i formulelor de acFlavius (edil curul

Flavium.

Juri�tii laici devin treptat tot mai cunoscu(consulaere), în rezolvarea unor probleme (juridice (cavere) �important� în interpretarea legilor izvor de drept. Aceastoracolul cet��ii este casa jurisconsultului (

Se remarc� înc� din perioada de început a dreptului roman jurisconromani Marcus Manilius, Marcus Junius Brutus care au fundamentat dreptul civil (

Mai târziu, în epoca clasia marilor realiz�ri pe plan economic, social activit��ilor juridice, pentru ca în timpul imperiului sai împ�ratului, în emiterea de avizmodului cum trebuiau judecate anumite cauze. Apar lcare contribuie la argumentarea loc confrunt�ri de idei proculian� punea un accent puternic pe tehnica juridiccre�rii unor legi noi cu dispoziinterpret�ri gre�ite, în timp ce juridic, adoptând o atitudine conservatoare ce presupunea menvigoare a vechilor legi,

Din �coala proculianCelsus, iar din �coala sabinianIulianus.


Sarcina de lucru 8 un eseu de o pagin� rolul �i importan�a edictelor.

a dreptului (jurispruden�a)

ie specific� dreptului roman a constituit-o considerarea dreptului ca izvor de drept, înc� din perioada de început care se caracterizeaz

a religiei în toate sferele de activitate. Sunt cunoscute în acest sens iile juridice ale pontifilor (responsa) care aveau un caracter secret

constituiau un privilegiu doar pentru clasa dominant� din societate, a

cizarea dreptului roman a început odat� cu apari�ia Legii celor XII Table în �i a fost continuat� cu întocmirea calendarului judiciar (zilele �i formulelor de ac�iuni în anul 304 î.H., oper� a lui Cnaeius

edil curul), aceast� publica�ie fiind cunoscut� sub numele de

tii laici devin treptat tot mai cunoscu�i prin consulta�), în rezolvarea unor probleme (respondere), redactarea actelor

) �i asisten�a judiciar� (agere), încât activitatea lor deosebit de în interpretarea legilor �i aplicarea lor practic�, va fi considerat

izvor de drept. Aceast� activitate justific� pe deplin aprecierea lui Cicero cii este casa jurisconsultului (totius oraculum civitatis

� din perioada de început a dreptului roman jurisconromani Marcus Manilius, Marcus Junius Brutus �i Publius Mucius Scaevola care au fundamentat dreptul civil (fundaverunt ius civile).

Mai târziu, în epoca clasic�, rolul jurisconsul�ilor va fi mai pronun��ri pe plan economic, social �i militar, care cuprinde

ilor juridice, pentru ca în timpul imperiului s� devin� adevratului, în emiterea de avize pentru judec�tori în vederea stabilirii

modului cum trebuiau judecate anumite cauze. Apar la Roma �care contribuie la argumentarea �i fundamentarea unor institu�ii juridice. Au

ri de idei �i chiar rivalit��i sub acest aspect. A punea un accent puternic pe tehnica juridic�, sus�inând necesitatea

rii unor legi noi cu dispozi�ii cât mai precise pentru a nu da loc la �ite, în timp ce �coala sabinian� era refractar� tehnicismului

doptând o atitudine conservatoare ce presupunea menvigoare a vechilor legi, �i doar adaptarea lor la cazuri concrete.

coala proculian� f�ceau parte juri�tii M. Artistius Labeo ��coala sabinian� C. Aetius Capito, Masurius Sabinus


33

a edictelor.

o considerarea �tiin�ei din perioada de început care se caracterizeaz�

oscute în acest sens ) care aveau un caracter secret �i

din societate, a

ia Legii celor XII Table în cu întocmirea calendarului judiciar (zilele

iuni în anul 304 î.H., oper� a lui Cnaeius sub numele de Ius

i prin consulta�iile acordate ), redactarea actelor

), încât activitatea lor deosebit de , va fi considerat� ca

pe deplin aprecierea lui Cicero c�ius oraculum civitatis).

din perioada de început a dreptului roman jurisconsul�ii i Publius Mucius Scaevola

ilor va fi mai pronun�at ca urmare i militar, care cuprinde �i sfera

adev�ra�i sfetnici tori în vederea stabilirii

a Roma �coli de drept �ii juridice. Au

i sub acest aspect. Astfel, �coala �inând necesitatea

ii cât mai precise pentru a nu da loc la � tehnicismului

doptând o atitudine conservatoare ce presupunea men�inerea în

tii M. Artistius Labeo �i P. Juventus , Masurius Sabinus �i Salvius


Drept roman 34

În secolele al II-lea �i al III-lea e.n., apar figuri celebre ca Sextus Pomponius, autorul unei istorii a dreptului roman, Gaius cunoscut prin renumitele sale Institutiones, considerat cel mai important manual de drept roman din perioada anterioar� dreptului bizantin. Aemilius Papinianus era autorul unei lucr�ri de practic� judiciar� Questiones �i a unei lucr�ri de consulta�ii Responsa, Iulius Paulus, autorul unui manual denumit Sententiae, care au r�mas ca realiz�ri monumentale ale dreptului roman. Intervine îns� o perioad� de decaden�� în via�a spiritual� a imperiului care se va reflecta �i în cultura juridic� timp de câteva secole, în care jurispruden�a clasic� roman� este înlocuit� cu specula�ii juridice, f�r� s� mai constituie izvorul de drept atât de mult apreciat în perioada clasic�. Abia în secolul al VI-lea e.n., în timpul domniei împ�ratului Justinian, spiritul clasic reînvie încercându-se readaptarea institu�iilor juridice consacrate la condi�iile Imperiului Roman de R�s�rit, prin monumentala lucrare denumit�Corpus iuris civilis, care cuprinde: Codul (Codex), Digestele (Digeste sine

Pandectae), Institutele (Institutiones) �i Novelele (Novelle).

A. Codul (Codex)

Codul (Codex) a fost întocmit folosindu-se modelul Codurilor Gregorianus (publicat la finele secolului al III-lea e.n. �i care cuprindea Constitu�iile imperiale din perioada 196-291 e.n.) �i Theodosianus din anul 439 e.n., despre care am amintit. Folosindu-se structura Legii celor XII Table, Codul lui Justinian cuprinde 4650 constitu�ii imperiale date în perioada începând cu împ�ratul Hadrian �i pân� în timpul domniei lui Justinian, 534 e.n.

B. Digestele

Digestele constituie o culegere de compila�ii (Pandectae) din deciziile motivate de jurisconsul�i ordonate pe materii (Digeste), lucrare în 50 de volume de mare anvergur� executat� de o comisie de cercet�tori, condus� de Trebonian numit questor sacrii palatii, care a reu�it s� o definitiveze într-un timp record de numai 3 ani.

C. Institutele

Institutele reprezint� un manual de drept pentru uzul studen�ilor (cupidae

legum juventuti) �i este par�ial inspirat din institu�iile lui Gaius, cum �i din operele lui Marcianus, Florentinus �i Ulpianus.

D. Novelele

Novelele sau potrivit denumirii complete authenticae sau novellae

constitutiones domini nostri iustiniani sacratissimi principis, cuprinde constitu�iile imperiale date de Justinian în perioada 533-565, fiind a�adar ultima lucrare dup� apari�ia primelor 3 (Codul, Digestele �i Institutele), încheind astfel monumentala oper� care este cunoscut� sub numele de Corpus

iuris civilis (culegerea dreptului civil) care a dat posibilitatea de-a lungul veacurilor care au urmat s� se aduc� la cuno�tin�� întreg mecanismul juridic al dreptului roman �i de evolu�ia �tiin�ei acestui drept.

Prin moartea lui Justinian în anul 565, practic, epoca sclavagist� se afl� la final, instaurându-se modul de produc�ie feudal, dar opera sa a d�inuit în timp �i în cadrul noii societ��i, formând obiect de studiu atât pentru practicienii dreptului cât �i pentru doctrinari. Legisla�ia lui Justinian a fost aplicat� în continuare nu

�

Andy Pu�c�

Drept roman

numai în Imperiul Bizantin, ci special teritoriul italic, pân

În aceast� perioad�codific�ri: Ecloga(manual de drept) editat în anul 879; acestea din urm� în timpul împ

Teste de autoevaluare

1. Din textele jurisconsultului Ulpian rezulta) drept clasic b) drept public c) ius civile, ius gentium, ius naturale.

2 . Ca o consecin��a)popula�ia str�b)patricienii; c)sclavia.

3. Din punct de vedere cronologic, istoria statului rourm�toarele perioade:a) perioada statalb) perioada regalitc) perioada dominatului

4 . În dreptul roman sunt cunoscute mai multe catega) Legi aprobate de adunb) Legi aprobate de senat;c) Legi aprobate de magistra

Rezumat

Dreptul roman are o importanjuridice. Multe din principalele concepte prezint� sub aspectul lor formal, asemenea celor romane.cu no�iuni �i categorii romane: obligareprezentare, bunuri, revendicare, moetc. Republica romanrapid� dezvoltareîn afara Italiei, devenind, dupadev�rata st�pân�ramuri: dreptul public (deosebirea dintre aceste doupe care le ocrote�cel privat pe cele private, adic


numai în Imperiul Bizantin, ci �i în teritoriile fostului imperiu de rspecial teritoriul italic, pân� în sec. al XII-lea.

perioad�, inspirându-se din lucr�rile lui Justinian, au apdin anul 740, în timpul împ�ratului Leon Isaurul;

(manual de drept) editat în anul 879; Epanagoga din 886, Basilicalele

� în timpul împ�ratului Leon Filosoful.

Teste de autoevaluare

1. Din textele jurisconsultului Ulpian rezult� c� dreptul roman se divide în:drept clasic �i postclasic;drept public �i privat;ius civile, ius gentium, ius naturale.

2 . Ca o consecin�� a cre�terii productivit��ii muncii apare: ia str�in�;

Din punct de vedere cronologic, istoria statului roman a cunoscut toarele perioade:perioada statal� �i nestatal�;perioada regalit��ii, republicii �i a monarhiei;perioada dominatului �i a principatului.

4 . În dreptul roman sunt cunoscute mai multe categorii de legi:Legi aprobate de adun�rile populare, cu caracter administrativ;Legi aprobate de senat;Legi aprobate de magistra�i.

Dreptul roman are o importan�� deosebit� din punctul de vedere al juridice. Multe din principalele concepte �i categorii juridice actuale, se

sub aspectul lor formal, asemenea celor romane. �i ast�i categorii romane: obliga�ie, contract, termen, condi

reprezentare, bunuri, revendicare, mo�tenire legal�, testamentaretc. Republica roman� cunoa�te între sec. al II-lea �i I î.e.n. o epoc

dezvoltare social-economic�. Roma î�i extinde cuceririle rîn afara Italiei, devenind, dup� r�zboiul punic, din sec. al III

�pân� a bazinului mediteranean. Dreptul roman cuprinde dramuri: dreptul public (ius publicum) �i dreptul privat (ius privatum

deosebirea dintre aceste dou� ramuri rezid� în natura intereselor deosebite pe care le ocrote�te. Dreptul public ocrote�te interesele publice obcel privat pe cele private, adic� pe cele ale cet��enilor lua�i în mod izolat


35

i în teritoriile fostului imperiu de r�s�rit, în

rile lui Justinian, au ap�rut �i alte ratului Leon Isaurul; Prohironul

Basilicalele din 892,

dreptul roman se divide în:

man a cunoscut

rile populare, cu caracter administrativ;

din punctul de vedere al �tiin�ei i categorii juridice actuale, se

�i ast�zi oper�m ie, contract, termen, condi�ie,

, testamentar�, ac�iuni i I î.e.n. o epoc� de

i extinde cuceririle r�zboinice zboiul punic, din sec. al III-lea î.e.n.,

a bazinului mediteranean. Dreptul roman cuprinde dou�ius privatum),

în natura intereselor deosebite te interesele publice ob�te�ti, iar

i în mod izolat.

Andy Pu�c�

Drept roman

5 . Reforma lui Servius Tulliua) Formarea republicii ca organizare statalb) instaurarea imperiului;c) formarea statului sclavagist roman.

R�spunsuri la întreb1. b; 2. c; 3. b; 4. a; 5. c.

Bibliografie minimalCoco�, �t. (2005).

Hanga, Vladimir; BocEdi�ia a II-a. Bucure

Jakot�, Mihai Vasile (1993). „Chemarea”, pp. 69

Molcu�, Emil (2007).35-49.

Popa, V. Vasile (2004).


5 . Reforma lui Servius Tullius are ca scop: Formarea republicii ca organizare statal�;instaurarea imperiului;formarea statului sclavagist roman.

spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare 1. b; 2. c; 3. b; 4. a; 5. c.

Bibliografie minimal�t. (2005). Drept roman. Bucure�ti: Universul Juridic, pp. 27

Hanga, Vladimir; Boc�an, Mircea Dan (2006). Curs de drept privat roman.

a. Bucure�ti: Universul Juridic, pp. 35-49.

, Mihai Vasile (1993). Drept roman. vol. I-II. Ia�i: Editura Funda„Chemarea”, pp. 69-81.

, Emil (2007). Drept privat roman. Bucure�ti: Universul Juridic, pp.

(2004). Drept privat roman. Bucure�ti: All Beck, pp. 1


36

rile din testele de autoevaluare

ti: Universul Juridic, pp. 27-38.

Curs de drept privat roman.

i: Editura Funda�iei

ti: Universul Juridic, pp.

ti: All Beck, pp. 1-12.

Drept roman unitatea i

Documents

Transcript of Drept roman unitatea i