Drept Roman 1
-
Upload
alex-alexandru -
Category
Documents
-
view
1.507 -
download
0
Transcript of Drept Roman 1
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 1/20
1
Teste grilă drept roman
1. Romanii sunt consideraţi un popor de:a) filosofi;
b) jurişti;c) filosofi şi jurişti;
2. Care din definiţiile de mai jos îi este atribuită lui Justinian:a) jurisprudenţa este cunoaşterea lucrurilor divine şi umane, ştiinţa a ceea ce este drept şi
nedrept;
b) principiile dreptului sunt acestea: a trăi în mod onorabil, a nu vătăma pe altul, a dafiecăruia ce este al său;
c) dreptul este arta binelui şi a echităţii.
3. Una din definiţiile de mai jos îi este atribuită lui Ulpian:
a) jurisprudenţa este cunoaşterea lucrurilor divine şi umane, ştiinţa a ceea ce este drept şinedrept;
b) principiile dreptului sunt acestea: a trăi în mod onorabil, a nu vătăma pe altul, a dafiecăruia ce este al său;
c) dreptul este arta binelui şi a echităţii.
4. Care din definiţiile de mai jos îi este atribuită lui Celsus:a) jurisprudenţa este cunoaşterea lucrurilor divine şi umane, ştiinţa a ceea ce este drept şinedrept;
b) principiile dreptului sunt acestea: a trăi în mod onorabil, a nu vătăma pe altul, a dafiecăruia ce este al său;
c) dreptul este arta binelui şi a echităţii.
5. Prima şcoală de drept roman s-a fondat la:
a) Bologna;
b) Ravenna;c) Pavia.
6. În sec.XI în oraşul Bologna s-a format:
a) şcoala istorică a dreptului roman;
b) şcoala postglosatorilor ;c) şcoala glosatorilor.
7. Cel mai valoros reprezentant al şcolii istorice a dreptului roman a fost:a) profesorul Accursius;
b) profesorul Jacques Cujas;
c) profesorul Savigny.
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 2/20
2
8. Este considerat cel mai mare romanist al tuturor timpurilor:
a) profesorul Bartolus;b) profesorul Andre Alciat;
c) profesorul Theodor Mommsen.
9. Criteriul pe baza căruia putem distinge între dreptul public şi privat ne este înfăţişat decătre:a) jurisconsultul Ulpian;
b) jurisconsultul Celsus;c) jurisconsultul Paul.
10. Dreptul privat roman spre deosebire de toate celelalte sisteme de drept ale antichităţii:a) a rămas un simplu document arheologic; b) prezintă numai o valoare culturală sau de cunoaştere;
c) a trăit o viaţă proprie, în sensul că a supravieţuit societăţii care l -a creat.
11. Dreptul civil cuprinde:a) totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile dintre cetăţenii romani; b) totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile dintre cetăţeni şi peregrini;c) normele juridice care se aplică nu numai tuturor fiinţelor umane, ci şi tuturor vieţuitoarelor.
12. În epoca lui Justinian dreptul ginţilor a devenit:
a) un drept natural;
b) un drept general;
c) un drept internaţional privat.
13. La jumătatea secolului VI î.Hr., regele Servius Iulius a iniţiat două reforme care priveau:a) o reformă socială şi o reformă administrativă; b) o reformă socială şi o reformă a regimului politic;
c) o reformă economică şi o reformă administrativă.
14. Adunarea poporului care a luat naştere în epoca regalităţii se cheamă:a) comitia curiata;
b) concilium plebis;
c) comitia centuriata.
15. Comitia tributa este :a) o adunare a plebeilor ce adoptă hotărâri denumite plebiscite; b) o adunare la lucrările căreia participau toţi cetăţenii romani;c) o adunare care exercita atribuţiuni de ordin religios şi în domeniul privat.
16. Magistraţii care exercitau cele mai importante atribuţiuni de ordin judiciar erau:
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 3/20
3
a) pretorii;
b) questorii;c) edilii curuli.
17. Termenul Augustus avea următoarea semnificaţie:
a) primul dintre egali;b) comandant al legiunilor romane;
c) sfânt sau demn de a fi venerat.
18. Restitutio in integrum reprezenta:
a) exercitarea controlului asupra legalităţii actelor cu caracter individual, inclusiv asupraactelor administrative;
b) un procedeu administrativ prin care pretorul desfiinţa actul juridic păgubitor pentrureclamant;
c) o jurisdicţie exercitată de către consuli, care puteau judeca orice procese şi puteau pronunţa orice pedepse.
19. Colonii siliţi proveneau din rândul:a) sclavilor;
b) prizonierilor de război; c) celor legaţi de pământ, vânduţi odată cu moşia de care erau legaţi.
20. Imperiul roman de răsărit s-a bizantinizat în anul:a) 395;
b) 476;
c) 565.
21. Izvoarele dreptului în sensul formal desemnează: a) totalitatea formelor necesare pentru exprimarea normelor juridice;
b) totalitatea condiţiilor materiale de existenţă, care determină o anumită reglementare juridică; c) sursele de cunoaştere a fizionomiei instituţiilor juridice în cadrul diferitelor sisteme dedrept.
22. Izvoarele dreptului în sens material desemnează:a) totalitatea formelor necesare pentru exprimarea normelor juridice;
b) totalitatea condiţiilor materiale de existenţă, care determină o anumită reglementare juridică;
c) sursele de cunoaştere a fizionomiei instituţiilor juridice în cadrul diferitelor sisteme dedrept.
23. Izvoarele specifice epocii clasice sunt:
a) obiceiul şi legea; b) senatusconsultele şi constituţiunile imperiale;c) constituţiunile imperiale şi obiceiul.
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 4/20
4
24. Obiceiurile nejuridice:
a) erau întemeiate pe vechi tradiţii şi exprimau interesele tuturor membrilor societăţii; b) erau obligatorii prin sancţionarea lor de către stat; c) erau ţinute în secret de către pontifi.
25. În epoca postclasică importanţa obiceiului creşte:a) datorită decăderii producţiei şi reînvierii unor practici ale economiei naturale; b) datorită faptului că obiceiurile popoarelor din provincie nu veneau în contradicţie cu principiile şi legile romane; c) datorită confuziei între normele de drept şi cele religioase.
26. Legea celor XII Table a fost adoptată în anul:a) 461 î.Hr. b) 451 î. Hr. c) 441 î. Hr.
27. Dacă cetăţenii erau de acord cu proiectul de lege răspundeau prin:a) antiquo;
b) iubet; c) uti ragas.
28. În vederea ratificării legii trebuie să se pronunţe în acest sens:a) adunarea poporului;b) magistratul;
c) senatul.
29. Textul unei legi era cuprins în:
a) praescriptio; b) rogatio;
c) sanctio.
30. În cazul în care încălcarea dispoziţiilor din rogatio are drept sancţiune plata unei amenzi
legea este:a) perfectă; b) mai puţin perfectă; c) imperfectă.
31. Legea celor XII Table:
a) corespunde întrutotul condiţiilor materiale de existenţă ale societăţii romane din secolul alV-lea î. Hr.; b) cuprinde dispoziţii împrumutate de la greci;
c) prezintă foarte multe elemente comune cu dreptul grec.
32. Legea celor XII Table:
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 5/20
5
a) a fost abrogată în vremea împăratului Augustus Octavianus; b) a fost abrogată în vremea împăratului Constantin; c) nu a fost abrogată niciodată.
33. Edictele valabile pe durata întregului an se numeau:
a) edicta perpetua; b) edicta repentina;
c) album.
34. Edictul pretorului a fost sistematizat în timpul împăratului:a) Traian;
b) Hadrian;
c) Marc Aureliu.
35. A afirmat că: ”dreptul pretorian este vocea vie a dreptului civil”:
a) Ulpian;
b) Marcianus;c) Paulus.
36. Jurisprudenţa sacrală devine laică în anul: a) 321 î.Hr. b) 311 î Hr. c) 301 î.Hr.
37. Agere ca activitate ce o desfăşura jurisconsultul se referă la:
a) îndrumările date judecătorilor cu privire la felul în care trebuie condus un proces;
b) consultaţiile juridice date cetăţenilor în cele mai variate domenii; c) explicaţiile date cetăţenilor în legătură cu forma actelor juridice.
38. Cavere ca activitate ce o desfăşura jur isconsultul se referă la: a) îndrumările date judecătorilor cu privire la felul în care trebuie condus un proces; b) consultaţiile juridice date cetăţenilor în cele mai variate domenii; c) explicaţiile date cetăţenilor în legătură cu forma actelor juridice.
39. A creat în spiritul echităţii acţiunea de dol:a) Quintus Mucius Scaevola;b) Aquilius Gallus;
c) Servius Sulpicius Rufus.
40. Şcoala sabiniană a fost fondată de către:a) Caius Ateius Capito;
b) Marcus Antistius Labeo;
c) Massurius Sabinus.
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 6/20
6
41. Şcoala proculiană a fost fondată de cătr e:
a) Marcus Antistius Labeo;b) Proculus;
c) Caius Cassius Longinus.
42. A fost considerat de contemporani drept cel mai mare jurisconcult:a) Gaius;
b) Ulpius Domitius;
c) Aemilius Papinianus.
43. Sunt lucrări cu caracter enciclopedic care cuprind dreptul civil şi dreptul pretorian:a) Institutiones;
b) Sententiae; c) Digesta.
44. Reprezintă scrieri cu caracter cazuistic care prezintă speţe imaginare, create în scopul de
a valorifica subtilitatea gândirii juridice:a) comentariile ad edictum;
b) colecţiile de questiones;c) Sententiae.
45. Răspunderile date de către jurisconsulţi investiţi cu ius publice respondendi au devenit
izvoare de drept în sens formal în timpul împăratului:a) Octavianus Augustus;
b) Hadrian;
c) Marc Aurelius.
46. Prin legea citaţiilor din anul 426 a împăratului Valentinian al III-lea a f ost confirmatăautoritatea lucrărilor a:
a) cinci jurisconsulţi; b) şase jurisconsulţi; c) şapte jurisconsulţi.
47. Hotărârile Senatului au devenit izvoare de drept în sens formal în vremea împăratului:a) Traian;
b) Hadrian;
c) Marcus Aurelius.
48. Erau instrucţiuni date de împărat înalţilor funcţionari de stat atât în domeniuladministrativ cât şi în cel penal:a) edicta;
b) decreta;
c) mandata.
49. Reprezentau hotărâri judecătoreşti date de către împărat:
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 7/20
7
a) decreta;
b) edicta; c) rescripta.
50. Prima încercare de sistematizare a dreptului roman a fost făcută prin:
a) Codul Theodosian;b) Codul Gregorian;
c) Codul Hermogenian.
51. Reprezintă o culegere oficială de constituţiuni imperiale:a) Codul Hermogenian;
b) Codul Theodosian;
c) Codul Gregorian.
52. Codul lai Justinian a fost redactat de o comisie formată din 10 membrii care l-a avut înfrunte pe:
a) Teofil;b) Doroteu;
c) Tribonian.
53. Fragmentele extrase din lucrările jurisconsulţilor au fost sistematizate în:
a) 30 de cărţi; b) 40 de cărţi; c) 50 de cărţi.
54. Reprezintă o lucrare care se adresează studenţilor: a) Institutiones;
b) Codex;c) Digestele.
55. Glosele reprezintă:a) modificări pe care juriştii le-au făcut cu bună ştiinţă; b) texte devenite anacronice şi adaptate la noua situaţie; c) alteraţiuni de text făcute din eroare, cu ocazia copierii manuscriselor clasice.
56. Pedepseşte cu o pedeapsă publică fapta creditorului care prin violenţă ia un bun dinpatrimoniul debitorului său: a) Costituţia lui Valentinian al II-lea;
b) Lex Iulia de vi publica et privata;c) Drecretum Marci.
57. Prin Decretum Marci:
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 8/20
8
a) se pedepseşte cu o pedeapsă publică fapta creditorului care, prin violenţă ia un bun dinpatrimoniul debitorului;b) se pedepseşte cu pierderea creanţei creditorul care, chiar fără folosirea violenţei, ia un bunde la debitorul său; c) se pedepseşte cu piederea dreptului de proprietate proprietarul care intră în stăpânirea
lucrului său prin mijloace violente.
58. Caracterul formalist al legislaţiunilor este dat de faptul că:a) părţile erau obligate să se prezinte în faţa magistratului şi să pronunţe anumiţi termeni; b) legisacţiunile erau prevăzute în legi şi erau redactate după termenii legilor; c) atât părţile cât şi magistratul pronunţau formule şi termeni care trebuiau respectaţi cu ceamai mare stricteţe.
59. Era o convenţie prin care părţile stabileau data la care urmau să se prezinte în faţamagistratului:
a) Vadimonium eztrajudiciar;
b) Condictio; c) In ius vocatio.
60. Era dreptul magistratului de a supraveghea îndeplinirea formelor proprii legislaţiunilor prin care părţile urmau să-şi valorifice pretenţiile:a) imperium;
b) stipulationes praetoriae; c) iurisdictio.
61. Pronunţarea cuvântului dico avea următoarea semnificaţie:a) magistrul numea pe judecătorul ales de către părţi;
b) magistratul atribuia obiectul litigios, cu titlu provizoriu, uneia din părţi; c) magistratul ratifica declaraţia unei părţi, recunoscând dreptul acesteia.
62. Când magistratul ratifica declaraţia unei părţi, recunoscând dreptul acesteia, pronunţa:a) do;
b) dico;c) addico.
63. În procedura legisacţiunilor, litis contestatio avea următoarea semnificaţie:a) părţile puteau recurge la serviciile unui avocat; b) judecătorul pronunţa o sentinţă de condamnare sau de absolvire;
c) luarea de martori.
64. Reprezintă o legisactiune de judecată:a) manus iniectio;
b) pignoris capio;
c) condictio.
65. Pignoris capio semnifica:
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 9/20
9
a) cererea de judecător sau arbitru; b) luarea de gaj;c) acţiunea legii prin care se judecau procesele cu privire la proprietate şi la creanţe.
66. Reprezintă o parte principală a formulei:
a) adiudicatio; b) prescripţiunile;
c) excepţiunile.
67. Reprezintă o parte accesorie a formulei:
a) demonstratio;
b) prescripţiunile;
c) condemnatio.
68. Demonstatio a formulei cuprindea:
a) afirmarea pretenţiilor reclamantului;
b) cauza judiciară a pretenţiilor reclamantului; c) mijloacele de apărare prin care pârâtul nu nega în mod direct pretenţiile reclamantului.
69. Litis contestatio în procedura formulară consta în:a) jurămâtul pe care reclamantul îl făcea în faţa magistratului; b) eliberarea de către pretor a unei acţiuni civile, când exista o acţiune corespunzătoare;
c) remiterea unei copii de pe formulă sau din dictarea ei de către reclamant pârâtului.
70. Dreptul nou creat în virtutea efectului creator a lui litis contestatio era întotdeauna: a) un drept real;
b) un drept de creanţă;
c) un drept nepatrimonial.
71. În cazul în care una dintre părţi murea după litis contestatio:a) trebuia operată o modificare a formulei; b) moştenitorii se puteau prezenta în faţa judecătorului şi continua procesul; c) procesul se oprea nemaiputând continua cu moştenitorii.
72. Cel mai vechi reprezentant în justiţie a fost:a) cognitor ;
b) procurator ;c) postulare pro alio.
73. Venditio bonorum însemna:a) vânzarea cu amănuntul a bunurilor debitorului; b) vânzarea în bloc a bunurilor debitorului; c) redeschiderea procesului între aceleaşi părţi cu privire la acelaşi obiect.
74. În procedura extraordinară judecătorul era:a) o persoană particulară;
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 10/20
10
b) ales din rândul proprietarilor cu cele mai întinse domenii; c) un funcţionar public.
75. În procedura extraordinară recunoaşterea drepturilor şi executarea sentinţei se realizauprin:
a) participarea nemijlocită şi exclusivă a organelor de stat; b) citarea făcută de către reclamant pe baza autorizaţiei magistratului;
c) prezenţa obligatorie a pârâtului.
76. Se bucurau de o personalitate completă numai cei care întruneau următoarele elemente:
a) status libertatis şi status civitatis;
b) status libertatis şi status familiae;
c) status libertatis, status civitatis şi status familiae.
77. Aveau caput (personalitate sau capacitate):
a) fiul de familie;
b) şefii de familie; c) sclavii.
78. Potrivit unui text din Paul s-a statuat un principiu potrivit căruia personalitatea începe :a) la naşterea persoanei; b) din momentul concepţiei; c) din momentul dobândirii capacităţii de fapt.
79. Străinii care veneau la Roma pentru a nu cădea în sclavie trebuiau :
a) să se pună sub protecţia unui cetăţean roman; b) să se căsătorească cu un cetăţean roman;
c) să se angajeze la un cetăţean roman.
80. Cetăţenii care sufereau anumite pedepse puteau fi vânduti ca sclavi:a) numai în cetatea Romei; b) peste hotare;
c) numai statului roman.
81. Sclavii:
a) puteau întemeia o familie potrivit dreptului roman; b) aveau dreptul să se plângă în justiţie dacă era lovit sau suferea o vătămare corporală din partea unui terţ;
c) trăiau în simple uniuni de fapt fără consecinţe juridice (contubernium).
82. Ius honorum însemna: a) dreptul de a alege;
b) dreptul de a încheia acte juridice; c) dreptul de a candida la o magistratură.
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 11/20
11
83. Dreptul de a încheia acte juridice potrivit dreptului civil roman era:
a) ius commercii;b) ius connubii;
c) ius suffragii.
84. Modul originar de do bândire a cetăţeniei era:a) prin beneficiul legii;
b) naşterea;
c) prin naturalizare.
85. A acordat cetăţenia aproape tuturor locuitorilor liberi ai imperiului:
a) lex Iulia;
b) lex Plautia Papiria;c) Edictul împăratului Caracalla.
86. Latinii veteres se bucurau de următoarele drepturi:
a) ius commercii;b) ius commercii şi ius suffragii;
c) ius commercii, ius connubii şi ius suffragii.
87. Proveneau din rândul sclavilor dezrobiţi fără respectarea formelor solemne:
a) latinii coloniari;
b) latinii iuniani;c) latinii fictivi.
88. Dediticii erau:a) acei peregrini care puteau uza de dreptul cetăţii în care locuiau;
b) o categorie inferioară de peregreni; c) oameni liberi cu o condiţie juridică specială.
89. Bona desemna:
a) dreptul patronului de a dispune de bunurile dezrobitului;
b) respectul pe care dezrobitul îl datora stăpânului său; c) serviciile datorate de către dezrobit patronului său.
90. Serviciile datorate de către dezrobit patronului său erau desemnate prin cuvântul:a) Bona;b) Obsequim;
c) Operae.
91. Addicti erau:
a) fiii de familie vânduţi de către părinţii lor în scopul realizării unui câştig; b) debitorii insolvabili atribuiţi creditorilor lor; c) oamenii liberi care se angajau ca gladiatori.
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 12/20
12
92. Erau oameni liberi care se angajau ca sclavi:
a) persoanele in mancipio;b) addicti;
c) auctorati.
93. Prin lex a maioribus constituto a fost introdus:a) colonatul servaj;
b) colonatul voluntar;
c) colonatul silit.
94. Puterea asupra descendenţilor era desemnată prin:a) dominium;
b) patria potestas; c) dominica potestas.
95. Mancipium semnifica:
a) puterea bărbatului asupra soţiei; b) puterea cumpărătorului asupra fiului vândut de către tatăl său; c) puterea asupra sclavilor.
96. Nu erau sub puterea lui pater familias:
a) copiii;
b) nepoţii din fii; c) nepoţii din fiice.
97. Putem afirma că:a) toţi agnaţii sunt cognaţi;
b) toţi cognaţii sunt agnaţi; c) toţi cognaţii sunt rude de sânge.
98. Fiul de familie devenea persoană sui iuris:
a) la moartea tatălui său; b) la împlinirea vârstei de 25 de ani; c) la moartea lui pater familias.
99. Reprezenta o formă de căsătorie rezervată numai patricienilor:
a) confarreatio; b) usus;
c) coemptio.
100. Vârsta necesară pentru căsătorie a fost fixată la:
a) 12 ani pentru fete şi 16 ani pentru băieţi;b) 12 ani pentru fete şi 14 ani pentru băieţi; c) 14 ani pentru fete şi 14 ani pentru băieţi.
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 13/20
13
101. Adrogaţiunea consta în:a) trecerea unui fiu de familie de sub puterea lui pater familias sub puterea altui pater
familias;
b) actul prin care o persoană sui iuris trece sub puterea altei persoane sui iuris;
c) un procedeu de creare a puterii părinteşti pe cale artificială.
102. Emanciparea se folosea în vederea încheierii de acte juridice în nume propriu faţă de:a) fiica de familie;
b) femeia sui iuris; c) fiul de familie.
103. Reprezentau asociaţiile de oameni săraci:a) societates publicanorum; b) collegia fabrorum;
c) collegia tenuiorum.
104. Impuberul care nu se afla sub puterea părintească era pus sub tutelă:a) până la împlinirea vârstei de 7 ani; b) până la împlinirea vârstei de 14 ani; c) până la împlinirea vârstei de 18 ani;
105. Curatela:
a) asigură protecţia incapabililor de fapt; b) îi protejează pe cei loviţi de incapacităţi fireşti; c) asigură protecţia incapabililor de drept.
106. În epoca lui Justinian patrimoniul era desemnat prin cuvântul:
a) substantia; b) familia;
c) patrimonium.
107. Făceau parte din categoria res mancipii:
a) banii; b) drepturile de creanţă; c) pământul Romei.
108. Productele:a) sunt create de un alt lucru, în mod periodic, fără a-i consuma substanţa;
b) sunt lucruri cărora le liseşte caracterul periodicităţii; c) sunt lucruri care pot fi înlocuite unele cu altele.
109. Putem afirma că:a) toţi posesorii sunt în acelaşi timp şi proprietari; b) toţi proprietarii sunt în acelaşi timp şi posesori; c) toţi proprietarii nu sunt în acelaşi timp şi posesori
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 14/20
14
110. Sarcina probei revine:
a) reclamantului; b) pârâtului; c) persoanei martoră în proces.
111. Este un interdict recuperandae possessionis causa”: a) utrubi;
b) uti possidentis;
c) unde vi.
112. Este un interdict retinendae possessionis causa:
a) unde vi;
b) interdictul de claudestina possessione; c) uti possidentis.
113. Animus al detentiunii are următoarea semnificaţie:
a) intenţia de a păstra lucrul pentru altul; b) intenţia de a păstra lucrul pentru sine; c) efectuarea tuturor actelor materiale prin care se realizează stăpânirea asupra unui lucru.
114. Drept subiectiv de proprietate reprezintă: a) acea posibilitate de a stăpâni un lucru prin putere proprie şi în interes propriu; b) totalitatea normelor juridice care reglementează modul de repartiţie a mijloacelor de producţie, precum şi a produselor; c) acea posibilitate de a stăpâni un lucru prin puterea altuia şi în numele altuia.
115. Vorbeşte despre împărţirea teritoriului Romei de către Romulus între triburi:
a) Titus Livius;b) Varro;
c) Dionis din Halicarnas.
116. Prin reforma sa, Romulus a atribuit fiecărui cetăţean:a) două iugăre de pământ; b) trei iugăre de pământ; c) patru iugăre de pământ.
117. Proprietatea quiritară este considerată o instituţia accesibilă:a) cetăţenilor şi peregrinilor;
b) numai peregrinilor;c) numai cetăţenilor.
118. Caracterul absolut al proprietăţii quiritare are următoarea semnificaţie:a) proprietatea quiritară aparţinea numai cetăţenilor; b) proprietatea quiritară nu cunoştea nicio îngrădir e;c) proprietatea quiritară nu se pierdea prin trecerea timpului şi nici nu putea fi revocată.
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 15/20
15
119. Faptul că proprietatea quiritară nu se pierdea prin trecerea timpului şi nici nu putea firevocată, denotă caracterul:a) exclusiv;
b) absolut;
c) perpetuu.
120. Iniţial, cetăţenii, foloseau tradiţiunea numai în scopul transmiterii:a) lucrurilor mancipii;
b) lucrurilor nec mancipii;c) atât lucrurilor mancipii cât şi celor nec mancipii.
121. Proprietatea pretoriană s-a aplicat la origine, în cazul:a) transmiterii proprietăţii asupra unui res mancipi prin tradiţiune; b) transmiterii proprietăţii asupra unui res nec mancipi prin tradiţiune; c) transmiterii proprietăţii asupra unui res nec mancipi prin mancipaţiune.
122. Prin reforma pretorului privind dobândirea lucrurilor res mancipi prin tradiţiune, lucrulse consideră a fi: a) în patrimoniul dobânditorului; b) în patrimoniul transmiţătorului; c) în patrimoniul ambilor.
123. Acţiunea publiciană acordată de pretor lui accipiens în scopul redobândirii posesiunii putea fi intentată:a) numai împotriva lui tradens;
b) numai împotriva terţilor; c) atât împotriva lui tradens, cât şi împotriva terţilor.
124. Proprietatea provincială constă în:a) stăpânirea locuitorilor din provincii asupra solului;b) stăpânirea locuitorilor din provincii asupra sclavilor;
c) stăpânirea locuitorilor din provincii asupra bunurilor mobile.
125. Proprietatea peregrină a dispărut:a) prin constituţia lui Hadrian;
b) prin constituţia lui Marc Aureliu; c) prin edictul lui Caracalla.
126. Gaius, prin lucrarea sa, Institutule, ne arată că proprietatea poate fi dobândită: a) potrivit dreptului natural (iure naturali);
b) potrivit dreptului civil (iure civili);
c) potrivit dreptului natural sau potrivit dreptului civil.
127. Proprietatea putea fi dobândită potrivit dreptului natural prin:
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 16/20
16
a) mancipaţiune; b) ocupaţiune; c) uzucapiune.
128. Proprietatea putea fi dobândită potrivit dreptului civil prin:
a) tradiţiune; b) in iure cessio;
c) accesiune.
129. Res derelictae erau:
a) lucrurile fără stăpân; b) lucrurile duşmanilor; c) lucrurile părăsite.
130. În cazul mancipaţiunii era necesară prezenţa a:a) 5 martori;
b) 7 martori;c) 10 martori.
131. La început mancipaţiunea a fost utilizată în scopul transmiterii proprietăţii asupra: a) bunurilor mobile;
b) bunurilor imobile;
c) bunurilor incorporale.
132. Mancipaţiunea fiduciară a funcţionat:a) când plata preţului (cântărirea metalului) constituia o condiţie de formă a actului; b) înainte de apariţia monedei în sens modern;
c) după apariţia monedei în sens modern.
133. Termenul în vederea dobândirii lucrurilor mobile prin uzucapiune este:a) un an;
b) doi ani;
c) trei ani.
134. Traditio simbolica se aplică în cazul:
a) transmiterii unui teren;
b) transmiterii unei case;c) când chiriaşul se transformă în posesor şi proprietar.
135. Potrivit soluţiei date de împăratul Justinian, devenea proprietarul lucrului nou creat:a) proprietarul materiei dacă lucrul nou creat putea fi adus la starea iniţială; b) proprietarul materiei dacă lucrul nou creat nu putea fi adus la starea iniţială; c) specificatorului materiei dacă lucrul nou creat putea fi adus la starea iniţială.
136. Alluvio reprezenta:
a) insula care apărea în mijlocul râului;
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 17/20
17
b) unirea unui lucru imobil cu un lucru mobil;
c) depunerile care se formau pe malul unui râu.
137. Dacă o persoana ridica pe terenul său o clădire folosind materialul altei persoane, proprietatea asupra clădirii revenea:
a) proprietarului materialului de construcţie; b) proprietarului terenului;
c) constructorului.
138. În cazul intentării acţiunii în revendicare, proprietarul trebuia să:a) să fie proprietar quiritar; b) să fie posesor; c) să fie proprietar pretorian.
139. În cazul obligării de către judecător de a satisface pretenţiile reclamantului, pârâtulprefera:
a) să plătească o sumă de bani, stabilită chiar de reclamant; b) să satisfacă pretenţiile reclamantului şi să restituie lucrul; c) să refuze exercitarea oricărei obligaţii;
140. În vederea intentării acţiunii publiciene erau necesare:
a) toate condiţiile uzucapiunii; b) toate condiţiile uzucapiunii, cu excepţia termenului; c) toate condiţiile uzucapiunii, cu excepţia justei cauze.
141. Pretorul a acordat proprietarului pretorian:a) iusti domini;
b) exceptio iusti domini; c) replicatio rei vindicatae et traditae.
142. Dacă imobilul dominant este o clădire servitutea se numea:
a) urbană; b) rustică; c) personală.
143. Via însemna:a) dreptul de a trece prin fondul aservit călare sau pe jos; b) dreptul de a trece cu carul prin terenul altuia;
c) dreptul de a mâna turmele prin terenul altuia.
144. Este o servitute personală:a) ius pascendi;
b) habitatio;
c) servitus oneris ferendi.
145. Se poate afirma:
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 18/20
18
a) se poate aservi propriul lucru;
b) servitutea poate fi transmisă unor terţi; c) toate servituţile sunt drepturi reale.
146. Emfiteoza are următoarele caracteristici:
a) este un drept inalienabil b) este un drept transmisibil urmaşilor; c) nu este un drept viager.
147. Suma de bani pe care o plătea anual titularul dreptului de superficie se numea:
a) solarium;
b) canon;
c) vectigal.
148. Face parte din categoria sui heredes:
a) soţia căsătorită fără manus;
b) fiul emancipat;c) adrogatul.
149. Fraţii, verii, precum şi nepoţii din frate sau de văr vin la moştenire în calitate de:a) gentiles;
b) sui heredes;
c) adgnatus proximus.
150. Fac parte din categoria moştenitorilor pretorieni:a) adgnatus proximus;b) bonorum possessio unde liberi;
c) gentiles.
151. Soţul şi soţia căsătoriţi fără manus fac parte din categoria:a) banorum possessio unde legitimi;
b) banorum possessio unde cognati;
c) banorum possessio unde vir et uxor.
152. S-a acordat un drept la succesiune mamei faţă de copiii rezultaţi din căsătoria fără manus prin:
a) senatusconsultul Tertulian;b) senatusconsultul Orfitian;
c) constituţia împăratului Justinian.
153. Potrivit reformei lui Justinian, intră în categoria a treia a moştenitorilor:a) descendenţii; b) fraţii şi surorile consangvini sau uterini; c) ascendenţii, fraţii şi surorile bune şi copiii lor.
154. Testamentul calatis comitiis era accesibil:
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 19/20
19
a) numai patricienilor;
b) numai plebeilor;c) atât patricienilor, cât şi plebeilor.
155. Soldaţii aveau acces numai la testamentul:
a) calatis comitiis;b) in proncintu;
c) per aes et libram.
156. Nu impunea vreo condiţie de formă:a) testamentul nuncupativ;
b) testamentul militar;
c) testamentul pretorian.
157. Nu-şi pot face testament:a) sclavii publici;
b) fiul de familie care avea un peculium castrense; c) impuberii.
158. Se face prin instituirea de către testator a unui moştenitor, pentru descendentul său lipsitde minte:
a) substituirea vulgară; b) substituirea pupilară; c) substituirea quasi- pupilară.
159. Rudele civile din a doua sau a treia categorie de agnati făceau parte din categoria:a) heredes extranei;
b) heredes sui et necesarii; c) heredes necesarii.
160. Reprezintă o declaraţie de acceptare expresă, dar nesolemnă:a) cretio; b) pro herede gestio;
c) nuda voluntas.
161. Nu puteau primi nimic prin moştenire:a) cei fără copii, dar căsătoriţi;
b) celibatarii;c) sclavii.
162. Petiţia de hereditate are un caracter:
a) temporar;
b) universal;c) poartă asupra unui lucru determinat.
5/12/2018 Drept Roman 1 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/drept-roman-1-55a3599e7a2d7 20/20
20
163. Prin această formă de legat, testatorul transmite direct legatarului proprietatea asupra
unui bun determinat:a) legatul per vindicationem;
b) legatul per damnationem;
c) legatul per praeceptionem.
164. A dispus că legatarul nu poate primi mai mult decât heredele:a) Legea Furia testamentaria;
b) Legea Voconia;c) Legea Falcidia.
165. Fideicomisul a fost sancţionat juridiceşte în epoca:a) împăratului Augustus; b) împăratului Hadrian;
c) împăratului Marc Aureliu.