Drept Diplomatic Si Consular

7/21/2019 Drept Diplomatic Si Consular

http://slidepdf.com/reader/full/drept-diplomatic-si-consular-56ddfd6b5dda2 1/110

cuRs

1.

cuRs

2.

cuRs

s.

Cup

ns

Diplomalia:

notiune,

caracteristici, definitie.

Dreptul diplomatic:

rol, caractere,

izvoare

,..,...........................,, 1

1.1. Diplomatia.Notiune,

caracleristici,

def:nitie

................,

1

1 .2. Dreptul

diplomatic...............,.........................................

3

Anexe

...................,....

.....,........................ 6

Reguli

aplicabile

diplomatiei bilaterale.

Relaliile diplomatice:

noliund,

specitic, elemente

definitorii. Stabilirea relatiilor

Oiptomatici.

incetarea

relatiilor diplomatice,

Suspendarea

relaliilor

diplomatice.

Reprezentarea intereselor

unui

alt stat

...............,,,,.....

.....................,,,.... 13

2.1. Notiunea

relatiilor diplomatice..,.................................

'13

2.2.

Stabilirea relatiilor diplomatice,,..................,..............

14

2.3. lncetarea

relatiilor

diplomatice ...................................

15

2.4.

Reprezentarea

intereselor unui

stat..........................

18

Anexe ........................

............................

20

Misiunile

diplomatice

permanente:

notiune,

clasificare,

raportul

de misiune

diplomatice, categorii

de

misiuni

diplomatice

permanente,

structure

gi

organizare

...................

3t

3.1. Beprezentantele

sau

misiunile

diplomatice

-

precizeri

preliminare

...................,.......,..................31

3.2.

Clasiflcarea reprezentantelor

dip|omatice.................

3l

3.3. Notiunea de

,,misiune

diplomaticS"

(permanente).............

.............32

3.4. Raportul

de misiune diplomatica

...............................

33

3,5. Categoriile

de misiuni

dip1omatice......................,,,,...

34

3.6. Slructura

qi

organizarea misiunii

diplomatice............ 36

Anexe ......,.................

:........-...................39

Misiunile

diplomatice

permanenle.

infiintare,

incetare,

transformare,

suspendare.

Membrii.

Corpul diplomatic....,,,..

47

4,1. lnfiinlarea

unei misiuni

dip1omatice............................

47

-'.--_-i-

cuRs 4.



CURS

5.

CURS

6,

CURS

7.

4.3. Suspendarea misiunii

diplomatice.................. ..... . 4B

4.4. lncelarea misiunii

diplomatice...............

.... .....

.49

4.5.

l,4embrii

misiunii diplomatice..........................-...........49

4.6.

Corpul dip|omatic............................-...........................53

4nexe..,.,,,,.,,,,.,...,._.,.

....,,,,,,,,,,,...,.,,,.....56

Procedura numirii membrilor misiunii dipIomatice

.................. 59

5.'1. Dreptul stalului acreditant

de

a

numi

membrii

misiunii diplomatice

................59

5.2. Procedura

numirii

sefului de

misiune........................

60

5.3.

Numirea membrilor

misiunii

diplomatice.......-............

65

5.4. lncetarea functiei

unui membru al

misiunii

dip|omatice.................

..............65

5.5-

Acreditarea

multiple.........................-..........................66

Anexe........................

............................68

Functiile si activitatea

misiunii

diplomalice

.................

.

.....-...73

6.'1.

Precizeri

pre|iminare...................................................73

6.2.

Functiile misiunii diplomatice .....................................73

6.3. Activitatea

misiunii diplomatice ..............................-...79

Anexe........................

......-.....................81

lmunitdtile,

privilegiile

si facilitdtile

diplomalice

........................97

7.1.

Notjunea imunit5lilor,

privilegiilor

si facilitetilor..........

97

7.2. lmunitdlile diplomatice- lmunitatea

de

jurisdictie

......99

7.3. lnviolabilitatea ....

...................

102

7.4.

Privilegiile si

facilitAlile


si

ale membrilor

s;i .......

........-.. 104

4nexe................-.......

... ..

....-.--.

106

Reguli care

se aplice

in

cazul diplomatiei

ad-hoc .................

1

15

8.1. Diplomatia ad-hoc

............................................

....... 1 15

8.2.

I\,4isiunile specia|e.....................................

. ... .

.

...

117

Anexa

..-.....................

..........................

122

Reguli

care se aplic5 diplomatiei

mu|ti|atera|e......................

139

9.1. Diplomatia realizatd

prin

intermediul organizatiilor

internaiionale.............

....-.-..

139

9.2. Reprezentarea

la organizaliile internationale......-..

141

9.3.

Diplomatia

organizatiilor internationale............-......

145

Anexe

........................

..........................

147

CURS

8.

CURS 9.

\,/

CURS

7O. Diplomalia

parlamentare

................_.....

.........

......... .......... 165

10.1. Functia

Parlamentului

Romaniei

de

conducere

inpoliticaexlerne...............

................. ..........

165

10.2.

Comisiile de

politjca

externa

ale

Senatutui

si

Camerei DepJtatilor

....... .............

. ................

i65

10.3.

Diplomatia

parlamentard

internationata................

168

10.4.

Actele

prin

care

Parlamentul

Romaniei

isi

exerciti

lunclia

in

Fraterie

de

politica

extetna....................

I72

CUFS

7/.

Dreptul consular.

Belatiile

consulare.....................................

i75

11.1-

Notiunea

si caracterislicite

dreptului

consular.......

175

11.2.

Relatiile

consulare. Elemente

9enera|e..............._.

176

-

11.3.

Stabilirea si incetarea

relaliilor

consulare .._..........

178

1

1.4.

Organele insArcinate

cu exercitarea

functii1or consu|are

.................................................

179

Anexe........................

..............._..........

1a2

CUFS

/2. infiinlarea

oficiilor

consulare. l\,,lembrii

oiiciilor

consulare.

Ordinea

de

precadere

consutare ........................................... 185

12.1.

iniiintarea

oficiilor

consulare..................................

185

L.

12.2. Personalul

oficiilor

consulare

sj numirea

membrilor

ofic,ilor

consulare

............._. ig6

12.3. Ordinea

de

prec5dere

consulare...........................

1BS

Anexa........................

..........................

190

oUFS 13. Funciiile

consulare. Eiemente

referitoare

la

regimul

consulilor

onoriiici

.....

... ..............

195

.

13.1.

Consideralii introductive..................

.

................

195

|

13.2.

Analiza

functiilor

consutare

....................................

.196

13.3. Elemente

referiloare

la

regimul

consulilor

onorifici ....._............................................. 201

.................203



CURS

I

Diplomofio:

notiune,

corocterislici,

definilie.

Dleptul

diplomolic:

rol,

coroctere,

izvoore

1-1.

Diplomolio.

Noliune,

carocle

stici,

delinilie

1.1,1.

Notiunea

de

diptomatie

a)

lntelesurile

termenului:

'1.

politici

externa:

-

a unui

stal;

-

a unei epoci

(ex.:

diplomalie

tradi,tjonale,

diplomatie

moderne);

-

a

unei regiuni

(ex.:

diplomalja

Orientului

Mijlociu);

2. desemneaze

organul

de

stat

competeni

a

intreline

relatii

externe;

3.

desemneaz5

o

activitate

specilicd

din

cadrul

aparatului

statului.

-

b) Originea

termenului

se regasesle

ln

cuvantul

din li.nba greaca

.diplod

.

insenna

.,a duplica'.

Astlel.

trimisul

care

purta

un

act

oticial,

intocmit

i1

dublu

exemplar

(originalul

fiind

pastrat

in

arhiv:)

era numit

,diplomat".

c)

Aparilia

termenutui

cu

sensul

de

asldzi:

1.

primii

trimisi

permanenlil

-

Venetia

trimite ince

din

secolul al

Xlll-lea

'ambasadori,

insercinati

cu

misiuni

temporare

in

statele vecine.

Treptat.

aceslia

tild a deveni

lri;isi

permanenti

(in

secolul at

Xv-lea).

Exemptut

Venetiei

este

u,mal cu.and

de

Florenta.

-

sec.

al

Xv-lea

-

in

1455

ducele de Milano, Francesco Sforza, trimite primul

reprezentanl permanent

la

Genova.

2.

potrivit

luj

Ehest

Satow,

lermenul a

incepul

sa fie tolosit

in

Anglia,

in

1645.

3. folosire

ulterioare:

-

in

1693,

in cartea

publicale

de Leibnitz -'6odex

Jutis

Gentium

Diplomaticug'.

-

in 1726,

in

lucra.ea

lui

Jean DumonI,,,Cotps

univercel

diplomatique

du

droit

des

gens".

NoTAI

_

Aceste

documente

r€prezenlau

culegeri

de

tratate si

alte documente

de drept

inlernalional.

Prin

urmare,

se

poate

trage

co.lctu/ia

ca

termenul

'diplomatrc

e;a



DrepI

Diplomatic

si

Consular.

Sinteze

pentru

examen

.

in

Terib

Romane,Ietmenul

apare

pentru prima

datA in

opera

lui

Dimitrie

Canlemit:,flrcnicul

tomano-moldo-\4ahilol':

.

consacrarea

lermenuluii in

anul 1787, in ,Anroal

Reglsteral

Marii Britanii,

termenul

apare

pentru

p

ma

datd folosit

cu

sensul

de astdzi. Ulterior,

termenul

se rdspandeste in

intreaga

Europe o dati

cu

consacrarea

misiunilor

permanente

si

4Junctionarilor

de carierd.

t

i

Te

le

Romaner

lermenul

este

consacrat

la

lnceputul secolului

al

XIX-lea

-

apare

pentru

prima

date

in

Dictionarul francez-roman

editat de

Colegiul Sf.

Sava in 1840

1.1.2,

Caracteristicile

diplomaliei

a)

categorie

polltico-iuridici

a' carei

obiect

este

reprezentat

de

relatiile

pe

care

un

stat

le

intretine cu

alte

statei

b) conceptul

diplomatiei: dialogul

-

identificarea

acordului,

a

unui

interes

comun,

prin

mijloace

pasnice;

c) metodele

specifice:

-

negocieri,

consulleri,

schimb de vederi,

corespondente;

'

acomodarea

unor

conflicte

de interese

-

formularea

termenilor

de

solulionare a

acesJuj

conflicti

-

manifestarea

continue a disponibilit5tij spre

dialog

-

,,refuzul

de

a inchide

u9a";

-

flexibilitate

?n

ldentjficarea

solutiilor;

d)

linalitatea

diploma,tiei:

atingerea unor obiective

ale statului legate

de

relaliile

cu

alte

state.

1.1.3. Delinirea

diplomaliei

a)

Definirea diplomaliei

trebuie facuta

din

perspectiva

binomului

stiintdy'

arta:

i1-gtiinte

-

"trdi"r"a

,elatiilor

politico-juridice

dintre

state;

(

2,) Arta

-

administrarea

afacerilor exlerne;

-

aptiludinea de

a ordona

si

conduce negocierile

politice.

b)

La

dargitul

secoluluial XVlll-lea

-

inceputul secolului

al

X|X-lea,

diplomatia

apare

definite ca,,stiin,ta raporturilor

exterioare

ce au

la bazd diplome

sau

acte

scrise

emanand de

la

suverani"

(De

Flessan).

c)

Binomul

gtiinle/ade

este reluat

de

Guillaume de Garden:

,,9f1lrta

rcpoftuilot

si

intercselor

rcspective

ale

statelot sau

ana

de

a

concilia

interesele

popoarclot

intrc

ele; intrun

sens

nai

restans,

stiinla

sau afta negocie

lo ".

d)

Se observ5 legdtura

stranse

dintre diplomatie

si

ideea de

t;iegociere"

,

in acest

sens,

Harold Nicolson

definesle

diplomatia

ca

,.folosirea

tactutui.

subtilitetii

si indemanerii

in

orice

negociere

sau tranzactie".

e) lntretinerea

de

relati;

cu

caracter

permanenl

a

condus

la aparilia

unor

organe

de

stai cu competente

specifice

in domeniul

relatiilor externe:

Diplonalia:

notiune,

caractedstici,

definille.

Dreplul

diplonatic:

tol, camclere,

izvoate

-

s-a

format

o

categorie

profesionald

distinde;

-

diplomatia

capaie

caracterul

de

activitale

oficiala;

-

,diplomatul"

apare

definit, din

aceasG

perspectivd,

ca

,,tunclionar

public

folosit in afacerile

externe ale

statului"i{E.

Satow).

{)

Oelinilia diplomaliel

retinutd

de doctrina

conlemporane:

1.2. Drcptul diplomatic

1.2.1.

Defini ie, rol,

caractere

a)

Crearea

dreptului

diplomatic

a

fost determinaid,

in mod istoric,

de

nocesitatea

aparitiei unor reguli,

la lnceput sub lormd

de

uzante,

care se

rogleme'rteze dcliv'lalea

diplomaticS.

-

initial, aplicarea

acestor

reguli avea

,a

bazd

cuftoazia

-Eomitas

ileitium:

-

cu

timpulaceste

uzante

au

capdtat caracterde norme

de

diept internalional

culumiar

-

normele

cutumiare,au fecut ulterior

obiectul coqtic.drii.

b)

Dreptul

diplomatic

reprezinldo ramure a

dreptului

internafional

public.

in

acest

sens, aparitia dreptului

diplomatic

s-a datorat

inlr-o mare masure

9i

crlstalizdrii unor

reguli de

drept

international

public,

a

ciror aplicare

impunea

oroarea

unor mecanisme

prin

care

sd

fie menlinute

relaliile

intre

state.

Defin itia d

reptutui diplomalici

totalitatea

normelor

jutidice

carc

guveneaze

rlatutul,

sarcinile

qi

atibuliile otganelot

de stat competente

a

intrcline

relatiile

oxterne-

c)

Obiectul

reglementirii:

loaie

aspeclele

activit6tii

diplomaLice:

'

misiunile diplomatice.

d)

Dreptul

diplomatic

are

un

rol instrumental:

-

ajute

la atingerea

obieciivelor

de

politic5

externe a stalului;

-

olerS modalitdti

concrete

de

stabilire

9i

menlinere

a

relaliilor

intre

state;

-

contribuie

direct la aplicarea celorlalte

norme ale dreptului

internalional

nublic.

o)

Dreptul diplomaiic

prezinte

un

caracter dinamic

-

acesta ajuta

ca

l)rincipiile

si

normele

dreptului inlernalional

sd

prinda

viale

Ei

sA se

dezvolte

t)rogresiv,

fiind

ramura

cea mai

mobilS

a dreptului

international.

t)

Fundamentul

dreptului diplomatic const5

in imperativul

stabilirii

9i

rironlinerii

relatiilor

normale

inire stale.



Drept Diptamatic

si

Cansutat.

Sinteze

pentru

examen

1 .2.2,

lzvoarcle

dreptului

diplomatic

.

a)

Fiind

o

ramurd

a

dreptului

international

public,

izvoarele

dreptului

diplomatic

sunt

identice

cu ale

acestuia:

-

lratatul:

-

cutuma;

-

principiile

generale

de

drept;

-

in

mod

subsidiar

jurisprudenta

gi

doctrina.

.

.

trataiul

si

cutuma

sunt

consjderate

izvoarele

principale

ale

dreptului

diplomatic;

.

in

cazul

diplomatiei

multijaterale,

aclele

tnterne

ale

oroanjzatiitor

internalionale

detin

un

joc

importanl

in

randul

izvoarelor;

.

o.caracterislic;

a dreptuluj

diplomatic

este aceea

ca

legile

interne

Dot

constitui

izvol

at

dreptului

diplomatic,

in

masura

in

care-

acestea

rlite_

menleazS procedurile

interne

de

infiintare

a mlsiunilor

diplomatice,

de nu;ire

a

agentilor

diplomatici,

etc.

.

b).

Cutuma

-

a repre?entat primut

izvor

at dreptului

diplomatic,

datorila

laplului

ca

modul

de

formare

a

no.melor

dreptului

diplomdlic

(practica,

uzante)

le-a

impus

acest

caracler.

,

._panii

Ia

codificarea prin

Conventta

de

la Viena

asupra relaliilor

diptomatice

orn

1gtj1.

nu

a

existat.

praclic.

un

corp

de

norme

scrise

ale

dreptului

diplomatic.

c)

Tratatul -

codifjcarea

dreplului

diplomatic

,

Anexa

a

XV[-a.la

Actul

Final

a]

Congrcsutui

de

ta

VEna

din

1815.

privird

anumite reguli

d.e.ciasiticare

siprecadere

a agenlrlor

diplomatici.

a reprezentdl

pn.nulacord

mullilaleral

de coditicare.

prin

epestdocumert

s_au

lnlocuilvechile

crjterii

de

prec5dere

(istorice,

de

prestjgiu

statal

sau

personal)

cu:

-

trei clase

de

sefi

de

misiune

-

vechimea

in

post

a

agentului

respectiv.

Stabilirea

aceslor

criterii

obieclive

a

eliminat

posibilitatea

aDaritiei unor

,dife.ende"

legale de ordinea de

precadere

de ta

curtite suveranilor,

care,

uneofl,

erau

susceptibile

de

a degenera

chiar

i.l

conflicle

tnterstalale.

,

Protocolul

de

la Aix

ta Chapelle

(1818)

a

modificat

regutile

de

precadere

sraor|le

rn

Hegutamentul

din

1915, introducand

o noua

clasa

de

sefide misi_

une.

Prin

urmare.

clasele

de

sefi

de misiure

erau

reprezentate

d;l

-

clasa

l:

ambasadorii

(trimisi

de

objcei

numai

de

marile

puteri

De lanoa

alle

mari

puter).

nunlii

apostolici,

Iegatii

(ambasadori

papati

extraoiOina.i;]

-

clasa

a

ll-a:

ministrii

plenipotenliari,

kimjgii

extraordinari

si internuntii;

-

clasa

a lll-a:

minigtrii

rezidenti;

'

clasa

a

lv--a:

insdrcinalii

cu

alaceri

(permanenli

sau

temporarj).

Alte

incerceri

de codificaret

1924

-

infjintarea

unui

Comitet

de

expe4i

in

cadrul

Societdtii

Natiunilo.;

Dlplamatia:

noliune,

canctetistici,

defjnjtie. Dreptut

diptomatic:

tot,

caractere,

izvoarc

1928

-

Convenlia

de

la

Havana

privind

agentii

diptomatici

_

la care

au

oderat

unele state

sud-americane

.

Convenlia

de la

Viena

asupra relatiilor

diplomatice

din 196.1

Conventia

se caecletizeaze prin

urmdloarele

idei directoare:

-

conceptul

fundamental

al

Conventiei

este

misiunea

diplomatic5;

"

imunitalile qi privilegiile

nu

mai

sunt tegate

doar de

persoana

ambasadorului, fiind

exlinse si

la ceilatti membri

ai

misiunii diplomatice;

-

Conventia

a

consacrat

un echilibru

de interese

intre

slatul

acreditar

si

slalul

acredilanl,

c.eand

drepiul

statului acreditar

de

a

impiedica

o

crestere

e)\cesive

a

efectivului

personalului

misiunii;

-

atranslormat

unele

regulide

curtoazie

(de

exemplu

cu

privire

la

procedura

agremenlului)

in

reguli

juridice.

Bibtiogrofie

minimotd

1N,4.

Anghel,

Drept diplomatic

gi

consrlar,

Ed.

,,Lumina

Lex,',

BucureEti,

.1996,

p.

s-21;

A. Bonciog, D@pt diptomatic, Ed.

,,paideia,,,

Bucuregti,

1997, p.

7_99;

N.

Ciachit,

lstoria

Relatiilot

Intemationale

de

Ia

pacea

Westfalice

(1648)

p6ne

in

contemporcneitate

(1947),

Ed.,,Oscar

prjnt",

Bucuresti,

1998,

p.

i-23,

p.

82-125,

p.

262-345.



Drepl Diplanatic

si

Cansula|

Sinteze

pentru

examen

ANEXA

I

Legile lui Monu

Corleo o Vll-o.

Purtoreo regilot

Si

o

costei militore

(...)

54.

Regele

trebuie

se-gi

aleagd sapte

sau opt

ministri,

ai cerot

p,tinfi

si

buniciau

stat

in

seNiciul regelui:

cunoscebriai

legilot,

viteji,

dibaci in

menuiea

armelor,

de neam

nobil,

si

a

cdrcr credin6 se fie

interfte

pin

judmAntut

pe

(...

)

63.

[Regele

trebuie]

se-gi

aleagi

un

ambasadoL

carc se

cunoasce

peiect

toale

legile,

se

g

e

se inleleage

semnele,

atitudinile si

gesturile;

cu

obiceiui

curate

si care

se nu

se

vende, se

fie

istel

9i

de

bune

familie.

64. Ambasadorul

unui rcge

este

rcspeclat,

dace esb

ptimitor.

cunt,

indemenafic,

cu bund

memoie,

cunoscetot

al

loculuj

si

timpului,

cu bune

infeliqare,

neinfricosat

si elocvent.

65.

Armata depinde

de

genenl,

iar

buna ordine

de

drcapd

aplicarc

a

pedepseloL

tezaurul

si

domeniile

depinde de

rcge, iat

fizboiul

si

pacea

de

ambasadot.

66.intradevdt,

ambasadorut

aprcpie

dugmanul

ri

inwejbeste

pe

allati

;

cecl

el

laleaze

afacerile carc hohresc

ruplura

sau buna

inlctegere.

67.ln

negocieile

cu un

rcge

stein,

ambasadotul

se-ighiceasce

g^ndurile,

dupe oarccarc semne,

dupe huh

gi

dupd

gestutile

sale

si ale timiEilor

sei

secrcti

si

se-i

cunoasce

phnurile,

stand de

vobe

cu consilieii lui

lacomi si

nemutlumili.

6S.Cunoscend

bate

planurile

suvetanului

stein,

regeb se

ia bate

mesutite

pentru

ca

se nu

i

se

poate

face vrcun

teu.

(.)

ANEXA

2

Prolesio

de diplomol

frogment

din R.

B.

Mowot,

A History

of Eurcpeon Diplomocy,

Landon,

1927

,,Este

o

atmosfere

eurcpeane.

Aceleasi

idei se rcgesesc

peste

tot: sunt

cu

totii fmncezi

si isi

gesesc

in

Franla

cea mai bune

exprimare',.

Aceaste atmosfere

europeane

esb cea mai marc

rcalizarc

a

civilizatiei

si, in ciuda

ivalite

br

nafionate,

deseoi incdncenate

oi

a

ta,lboaielot,

aceash

atmoslefu

exisb

ince din

secolul

al Xl-lea.

Atmosfera

europeane

este

si o

tezuttand a

culturii

si

civilizaliei

europene

gi

se

regesegte

in

modul

asemenebr

al

setuiciului

Dlplamalia:

noliune, caractelistici,

det'initie.

Dreptul diplonatic:

to|, caractere, izvaare

totigios, in

comunitatea scobte

si intr'un

standard

loafte bine stabilit

al

comportamentului

si

manierelor.

Aceasta

a fecut

ca

Maile Putei se se

perceape

ca

o

societate

a statelor, ce,

in

timputi

obisnuite,

se

compofte unele

cu altele

cu aceeasi curloazie

Eimatalitate

pe

carc o

rcgesim in compoftamentul

indivizilor

aceluiasi

stat

in

rclaliile lor mutuale.

Maniercle aceslei

societe a

statelor

oste

ceea

ce intelegem

a

fi Diplamatia.

Francezii

au

fost din

totdeauna

maii

exponenti

ai

aftei

diplonatice:

iat

pintre

multele

,daruti'pe

care aceaste

mate

natiune

a

deruifo

Europei, probabil afta

diplomaliei

este

cea

mai

impoftante.

Fancezii

nu

s'au afimat

a6t

de

nult

in

domeniut

dreptutui

intemalional,

care

difete

de diplomale dat

arc bgetuft

cu

aceasta,

asa

cum

dreptulintem

difed

si este

legat in

acelasitimp

de

rcalitelib

sociale.

inse,

dace ohndezii

6unt

remarcabili

in sludiul

dreptului

intenalional,

francezilor ttebuie se

b atibuim acela1i

prestigiu

in

dezvoltarca

aftei

diplomatice.

Dace at fi

se

consacfim

diplomatiei

o

limbe,

aceea at

fi

fftnceza,

9i

nu

penltu

ci este cea mai

tespandfte, ci

penttu

ce, dintre toate

limbile,

prin

fnncezd,

rcgasim

cea

mai marc

acuratete

atunci cdnd dotim sa

ltaospLtnem

ideile

in

cuvinle.

in rcalizarca scopuilat

relatiilor

nlernalionale

lance/a

a

iucat

un

rol

impotlant in devenhea

sociedtii statelor

europene. Astfel,

aceasta a

lost limba

diptonatiei

deoarece a rcdus

la

minimum

fricliunile, tensiunile, chiat

qi

dzboaiele,

pe

care

le-ar

pulea

da o

neinlelegerc

exacte

a

cuvintelot.

Totodate,

ar

fi neintelept dace

am disprclui ada diplanafice

or

dace

am

g;ndi

cA in

aceasta.

mai mult decet

in oticarc aIa

profesie.

se

poale

lucta

fara

o

prcge

rc foafte aten ;

si sofida ce tebuie

in continuu cuhivale.

ln Evul

Mediu nu

existau

diplomali

de

prcfesie.

AceleaSi

persoane

erau

de obicei

,angajate

in

rclaliile

interslatale

-

de obicei,

prcolii,

carc aveau

standatde

asemenebare

dobendite

in

educatie, manierc

Fi

profil

moral

La

inceputul

secolului

at XVLlea

profesia

de

diplomat era

vezute ca

o

meserie

consacrate

in Eti

precum

ftanla

gi

Anglia. Asffel

ce, dupe Fanla,

in

Anglia

gesim

cea

nai desevercift

diplomalie.

Fiecarc

percoane

arc

o

natufi sensibiE

dife

E de cealafte

qi

un cuvent

spus

greqit

oti

o

jignirc

poate

crca

loafte

multe

neinlelegeri.

Aceea1i

sensibilitate

o

regesim

si

Ia

nivelut

guvenelor

si

statelor

si

de

aceea,

orice

percoane care

are insercinatea

de a reprczenta un

slat

in rclatia cu un

alt

slat trebuie

se

aibe in vedere acest

aspect. In cazul

in carc acea

percoane

se

cofipofte

grc9it

in

retalia cu celalalt stat,

va

e1ua in

mad lamentabil

in

a

duce la

bun

sfersil

hsercinarea

pe

carc

o

arc.

Existe

o cale

bune sau

o cale

grcsite

in a

face un lucru, iar in

afate de

calidti

ca

femitate,

tact,

amabilitate,

pe

cate

otice

prcfesla

o cere,

pentru

cea de

diplomat este necesar

se

posezi

cunoqtinlele

necesare

precum

istoia,

Constituliile

altor stale,

drcpt internafional,

Iimbi

steine

si

sa

ai

un

foafte

mare bagaide

cunoFtinle

al

documentelot diplomatice.

De

asemenea,

este impottant

se cunosti regulile

de

prctocol

si

cele ale

ldrii

in

carc

le

afli.



Drept

Diptomatic

si

consutal

sinteze

pentru

exanen

tuimul

ttatat

de diptomalie

este cel

scris de

cete

Abraham

Wicquefort,

consilier

al ducelui

de

Brunswick,

L,Ambassadeur

et

Ses

functions.

ce a lost

publicat

la

Hagain

1681.

Acest

tratat

este

o abodarc

umaniste.

ce se

bazeaz|

pe

experienta prop

e

a autotului.

Astfel,

Wicquefort

sustine

necesitatea

cuooasterilIsto

eide cete

amba'adori,

aceasta

fiind

o

valoare

lundamenble

pentru

diplomati.

EI

afib

ce

ambasadotii

buni sunt

cei care

sunt

si

buniistoticj

spre

exemplu

Macchiavettj

s

phjlip

de

Commines.

Ambasadatut

trcbuie

sA

fi

absolvit.o

lreapte

supeioare

de

prcge

rc

Fcohft,

inse se nu fle un

dogmatic

siat

trebuise

cunoasce

limbile

uzuale:

tatina

siftunceza.

Trcbuie

se fie-mercu

bine imbrecal

si

sa nu fie

niciodah prins

lere

cravate.

Contete

d

Avaux

eta

atet de

scrupulos

incet

nu

a

fost

niciodafi

vezfi

de

seMitori

in alte

haine

decat cele

pe

care

le

purta

in cele

maisolemne

ocazii:,,nu

isiperesea

niciodate

patulfere

se aibb mantaua

pe

uncri

si nu

o

dedea

niciodaa

jos

panA

cdnd

nu

se

ducea

la cDlcarc "

Totusi,

ambasadorulnu

arc

nevoie

sd face

efortui in

afimagnific,

deoarcce,

ba6

lunea

stie

ce nu

aceasta

este

adevenh

putere

a

6ii7ate.

Nimeni

nu

percepea

mai bine

Spania

pentru

ce ambasadord

Erii

sale

Ia

Roma,

atunci

cend^il

acompania

intr-o

ceEbrie

pe

pape,

isi tua

;u el

gase

tesuri,

fiecare

cu

cite

sase

cai-

doue

sub

de

valeli

si sai/ec

de bagaje.

Manierele

e^tetioare, sunt

ereo

etpresia

polilicii

unui

slat.

Ambasadorul

ltebuie

se

aib1 multe

catitdli

moale.

Servien,

ambasadorul

Fnntei ta

congresut

de ta

Westphatia.

avea

numeroase

catitaii.

iiip,i;;";:;;rt;

siu

vulcanic risca

sa slrice

o

ce negocierc.

pe

de

altb

pafte.

presedinlete

Jeannin.

ce

lusese

inainte

ambasadot.

nu

numai

ce

avea

modetatie

in

compo^dament

dar

eta moderatia

intruchipah.

e^

oirrcitsiiciau

irgiiiia)ii

sale. insa

era imposibil

sa

rczisli naturii

sate

placute.

tab

ponrct;l

fecu de

cete

Wicquetort.

diplomatului peiec :

este

ul

bjnefdcator;t

statului

sbu

si

at

umanidlii.

Anglia

a avut

astfel de

oament, in

toati

peioada

secotului

trecut.

Lordul

Claderon

eta

un

astfel

de om,

iat

cei

carc

au

vezd

cum

a

fost

condus

ministetul

de

externe

britanic

in

anul

1g1g pot

aprccia

cet de

mult

conteaze

pentru

un

diplomat

se

posede

cunostinte,

se fie

inteligent,

se

aibe

hbgitate

ii

sam".

lrpk)tnatia:

noliune,

cancteistci,

definitie.

Dreptul diplanatic:

tol, caractere, izvoarc

ANEXA 3

Holdrareo Guvernului

nr.

665 din

20 iunie 2002

privind

lnflinloreo Prolocolului Nolionol

(publicotd

in

M.

Of.

nr. 486

din

li

lulie 2002)

Attlcolul 1

Se inliinteaze

Prcbcolul

Nalional,

ca

sttudud

otganizatorice specializatd,

itl

cadtul

Ministerului

Afaceilot

Externe, la

nivelde

directie,

care are

ca

atributie

rsiguarea

activi6tilar

de

prctocol

si

ceremonial,

precum

Si

elaborcrca de

norme

unitare in acest

domeniu.

Atticolul 2

(l)

Protocolul National asigurd serviciile de specialitate

Wimului-minisltu,

tninislrului

afacerilot

externe,

precum

si sttuctutilot

conduse de ace|tia.

(2)

Protocolul National

colaborcaze

cu compaftimentele de

prolacal

ale

Adninistratiei

Ptezidenliale si

ale

Parlamentului

Rameniei,

in

vederca asigureii

aplicerii unitarc a narmelot de

protocol

si ceremonial.

(3)

Protocolul

National urmercsb

otganlzarea rigurcase,din

punctde

vederc

ptotocolar, a

cetemoniilot

publice

la

care

parlicipe

invitali

steini

ai

ministerelot

si ai

celorlalte structuti

ale

administrcliei

publice

centtale

fi

locale.

Anicolul

3

Prin

activitatea

sa

Protocolul National indeplineste

urmebarcle

obiective:

a) sprijine

realizarca,

Nin

mijloacele

si

metodele specifice

protocolului

diplomatic,

a acliunilot

de

poli

ce exbrne

a

ministerclor

si

a

celo alte sttuctui

ate

adminisltuliei

pLtblice

cenrale si

locale:

b)

sryUine

acfivitatea

oliciale

a

misiunilor diplomatice

9i

a oficiilor

consulare

din

Romenia,

in

conlomitate

cu

prevederile

Conventiei

cu

ptivire

la

relatiile

diplomalice,

incheiad la Viena

la 18 aprilie

1961,

ratificafi de

Romenia

prin

Decretul

nt. 566/1968,liale

Convenlieide

la

Viena

cu

privire

la

relatiile

consularc,

din

24

aprilie

1963,

la

carc

Romania a aderat

prin

Decrctul

nt.

481/1971;

c)

indrume

ac

vitatea

de

protocol

a ministerelor

si

a

celo

alte structuri

ale

administratiei

publice

centnle

si

lacale.

Atticolul

4

Pentru

realizarca

obiectivului

prevezut

Ia

an.

3lit.

a) Prolacolului

National

ii

rcvin urmebarcle attibutii:

a)

elaborcaze

norme

de

protocol

pe

carc le supune

spre aprobarc

instantelor

superioarc

9i

umeregte

aplicarea

unihfi

Fi

coercnh a acestota;

b)

pub

ce indrunebtut de

protocot,

instrument de baze

in

otganizarca

activi

6t

l

o

r

sp ecif ce

;



Drept

Diptcnatic

si Consutal

Sinteze

penttu

exanen

c)

pafticipe

h

rcalizarea

acliunilot

de

protocol

organizate

de

Administratia

PrezidentBl,t

st cle

Parlament,

in

cazul

dcliuntlor

ale

carct

DrooHme

si

otgani/are

sun comune

cu

ale acestor

tnstiulii:

d)cootdoneaze

activitatea privind

acredihrca

sefitor

misiunilor

diptomatice,

steini

si romeni;

e) asigure

pregetiea

si indtumarca

in

probleme

de

protocot

a

consilietitor

diplonatici

de

pe

Enge ministerc

9i

cetelalte

institutii

centftte;

f)

editea/d

anuat

s

pune

la

dispo,litie misiunilot diplomatice

st

inshtutittot

inleresale

L$ta

Coryului

diplomatic

acreditat

ta

Bucutesli:

g)

ac ualizea,la

hsta

selitor

de

state,

de

guverne

sl d

ministritor

alacefllor

extetnc. inclusiv

{isele

cu

datete

personale

alc

acestora.

ptp:cum

si

aidinca

de

precederc

a

getilot

misiunilot

diptomatice

si reprezentan,telor

organizatiilor

inlemationale

acreditati

in

Romenia;

h)

pafticipe

a6turi de

celelalte

institulii

abititate

la organizarea

acliunilor

de

marcare

a

Zilei

Nalionale

a Romeniei

gl

a

ahor

evenimente

nationale:

i)

examineaze

ptupuneile

transmise

cle

misiunile

diptomatice

ale Romeniei

ptivind

conferirea

de odine

si

medalii

unot

cetdteni

steini,

pe

care

ulterior

Ministetul

Alaceilot

Exteme

le

supune

sprc

aprcbarc

farutilot

supetioare;

j)

pune

la

dispozitie

Cancelariei Ordinetor informaliite necesare

privind

sistemul

de decotutii,

inclusiv

otdinea

de

precedere

a acestora

si

Dtuctica in

malctic

din alte tbri-

si

prczinb

sugestij

wzend pedcctionarea

sub

aspcct

otganizatotic

si

de atdin

protocolar

a

practicii

din RomAnia,

in

conlormitaie

cu

uzan

tel

e

in

te rn

ati

on

al

e

;

k)

asiguft

,ealizarca

actiunilor

curente

de

protocol

ale

pimului-ministtu,

precum

si ale apantului

primului-ministtu

si

Secrctaiatului

Genent

a;t

Guvernului.

la

nitet

de

mnistru.

consitier

de

stat

si

se.rctar

de

stat:

l)

palizea?b

actiumle

dc

prolocol

curcnte

in

cadtut Mjnislcrulut

AtacFrtitol

Externe,

pafticipa

h

prcgetirca

personalului

care

ufineazd

se

pbce

in

misiune

permanente

in

steinebb,

indeplinegte

celelalte

sarcini

ce

ii rcvin

conlom

ptevederilot

Regulamentului

de

otganizare

si

lunctionare

a Ministerului

Alaceilor

Externe:

m)

sfabileste

relatti

de

colaborrte

si

schtmb

de

c\petgnte

cu

stru.luri

similare

din

alte

tdti.

inltetine

contace

de

luctu

curcnte

cu

fiisiunilp

djplamatice

acreditate

in

Romania

ptivind

prcblemete

ce

inte

in competenta

sa;

n) studiaze

si

sintetizeaze

Wactica

protocolului

pe plan

internationat

si

elabarcaze

prcpuneri

de

peiectionarc

a

ptacticij

de

prctocol

din

Romenia;

o)

indeplineste

orice

alte

atibutii

specifice

domeniutui

sdu

de activitate

skbilite

de

primul-ministru

si de ministtul

afacerilor

externe.

Articolul

5

in indeptinirea

obiectivului prevezd

b aft.

3 tit.

b)

ptotocotutui

Nationat

ij

rcvin

u

r

maloarele

ah

ibutii

:

l)Flonatia:

natiune,

caracteistici,

det'inilte.

Drcptut

diplomatic:

rot,

caractere, izvoare

.a)

urmeregte

aplicarca

si

rcspectarca

prevederilar

Conventiei

cu

privire

la

ftlaliile

diplomatice,

incheiad

IaViena

ta tB

apritie 1961,

ratifjcatd

de Romdnia

t)tin

Decretul

nr

566/tg6g,

siate

Conventiei

de

Ia Viena

cu

ptivite

la

relatijte

(nnsulare,

din

24

aprilie

1963,

la

care Bomenia

a adetat prin

Decretul

t

.4Bl/1971,

asigutend

rcspectarca

conditiei

de

reciprocitate;

,

b)

urmarcsle.

tn

lim

ete

competentclor

sale.

respectatea

obligatitor

care

'lrcue

din

paniciparea

Ratneniei

Ia

acotdutile muttilateate.

formil;nd

in

caz

,la

nevotp

ptopuneri

ptivind

amendarca

oti

comptetarca

notmelot

in

vigoare,

tn vederca

alinierii

acestora

Ia nivelul

obliqatiilor

asumate:

t') ptopune

avizarca praiectelor

de acle

normative

cate

prcduc

et'ecle

in

taport

cu misiunile

diplomatice

din

Romenia,

asigurend

punerea

de

acord

a

ptevederilot

aceslora

cu

angajamentele

intemationale

ate

Romeniei;

d) editeaze

inFo timbd

de

circulatie

internationah

Ghidut

de

prctacol,

ttcstinat

Cotputui

diptamatic

si consutat

din

Ro^ainiu,

uauptaii

6

"[iJiiii

;peciflcul

din

Romenia

rcglemenarite

cu catacter genetal

care guverieaze

Articolul

6

in indeptiniea

obiectivului

prevezd

h

att.

S

tit.

c)

protocalutui

Nationat

ii

rev

in

u

rmeba

tel

e atrib

uti

:

a)

insttuieste petiodjc

personatul

din

compaftimentele

de

protocol

ate

sl

ructu

ti

o

r

g

u ve

m

am

e nta

I

e

;

b)

indtume

mebdologic

compartimentele

de

protocol

ale

ministerelot

si

.tlcaltot

slruclu

i ale

admnisltalic

j

publice

cenlrdte

sitocale,

in

ceea

ce

privesie

aplbarea

nomelor

specifice

de

protacol,

cercmoniat

gi

curtoazie

Fi

respecb;ea

sfich

a

reciptocitdlii.

Atlicolul

7

Protocolul

National

elaborcaze periodic

nome

cu

apticabititate

la nivelul

ministerclor

si

al celorlalte

structuti

ale

administratiei publice

lacale,

pe

care

f:4inis:e.rul

4lacerilot

Extene

te

supune

sprc

aprcbare

Guvernului,

cu

ptivirc

la

nivelul cheltuielilor

pe

care

le supofte

partea

rcmene

in

cazul

vizitelor

unor

oaspeti

de

peste

hotarc,

baremuile

de

cazarc

si

mase,

tnend

seama

de

evolutia

pretuilot

inteme,

cu respectarea

regtemenldrilor

i vigoare.

Atticolul

I

(1)

Sttuctura

oryanizatoice

si numetut

de

personal

ale

protocolului

Nafionat

<p

aproba

prin

otdin

al ministtutui

ataccritot

externe.

(2)

Nu.merul

maxim

de

postui

in

apantul

protocolutui

Na,tionat

este

de

50,

cu incadrarca

in

numerd

de

posturi

aprcbat

pentru

Ministetut

Afacerilo;

Extefie.

Trci

postuti

pot

funciona

la Admnistratia

prezidentiata.

iat

a

e

trei

in

cadrul

aparatului

de tucru

al

primutui-minishu-

ta

cercrea

acestora.

ptin

detasare,

in

conditiite

legii.



Aept Diptonatic

si

Cansutar.

Sinteze

penLa

examen

Atticolul

I

Seful

Protocolului

Nalionat

arc,

de

rcgule,

grudul

diplomatic

de

ambasadot

si

functia

de

diectot

genetul.

Articolul

10

..

Ppzelt ,hgaftrc

inte

in vigoare

ta

OO

de

zile

de ta

data

pub

cerii in

Monitotul

Oficial

al Romaniei,

pattea

l.

CURS

2

Reguli

oplicobile diplomoliei

biloterole.

Reloliile

diplomotice:

noliune,

specific,

elemenle

definilorii.

Stobilireq

reloliilor

diplomotice.

lncetoreo

leloliilor

diplomotice.

Suspendoleo

telotiilor

diplomolice.

Reprezentoleo

intereselol

unui oll

stot

2.1.

Noliuned

reldliilot diplomdlice

2.'1.1.

Oefinitie:

-

in coldiliile

in

care.

i1 regle'nenlarile

internalionale

existenle

nu exisla o

definitie

a

relatiilor internationale, doctrina a

fost

aceea care

a

definit

acest

lermen.

-

Relatiile

diplomatice

apar definite

ca fiind:

,,corducerca,

prin

intemediul

organelot

rcprczeDlative

si

p

n miitoace

painice,

a

rclatiilar exteme

ale

unui

sibiect

de drept intenationat

cu

oicare alt

subiect sau

subiecte

"

t

Specilicul

relaliilor diplomalice

const5 in

laptul

ce:

apar

ca

un rezultal

al evoluliei

de ansamblu

a

relaliilor dintre

doua

-

constituie

o

premisA

pentru

dezvoltarea

aprofundarea

colaborerii

intre state.

generali a relaliilor

9i

Pentru

Relatiile

diplomatice

conslituie

expresia

generale

a

existentei unor

relalii

2.1.2-

-

ele

state

9i

normale

intre

state.

.

lipsa

relatiilor

diplomatice

poate

fi

dovada unor

tensiuni

polilice

intre

doui

slalel

'unii

autoriau

sustinut

punctulde

vedere

ce lipsa

relallilor diplomatice

ale

unui

anumit

stat

sau eiistenta

unor

relaliifoartercsltense

poi

pune

6ub

semnul

intebeii

independenta

acelui

stat

.

acesl

punct

de

vedere nu

poate

fi acceptat,

in dreptul internalional

considerandu-se

ce:

-

caracterut

restrans

sau

lipsa relatiilor

diplomatice

ale

unui

stal nu

poate

constitui

qn

argument

pentru neprimirea acelui

slat

intr-o organizatie

inlernalionaie:-"

ii

-

lipsa

r;laliilor

internalionale

nu

conslituie

un

obstacol

in incheierea

unui



Drept

Diplonatic si Consular. Sinteze

pentru

exanen

2.1.3. Din elemenlele definitorii

ale

relatiilor

djplomatice relinem:

- pd4ile

in relatiile internationale

sunt statele

gi

alte

subiecte

de drept

international

(mlsc;4le

de

eliberare

nationala.

Sf:lnlul

ScaLn

elc.):

-

reldlrile

drplorralice

aulcaracter

Fermanent.

2.2. Stdbilited relaliild diplomotice

a) Esle necesa';

s

ubliniered dislinctiei inlre

.stab

ilirea

re laliilor dip lo

ma

lice

si

.,"rnfiintarea

unei

misiuni

diplomatice

permanenle

l4lr-un

anumit stal

.

b)Dreptul

internaiional

nu

reglementeaze expres condiliile stabilirii

relaliilor

diplomatice, inse

din

practica

statelor

si

din doctrine s-a desprins ideea

ca

pentru

stabilirea acestor relatii este

necesarA

intrunirea

cumulativi a

urmetoarelor

conditii:

-

entitetile

intre

care

se stabjlesc relatiile diplomatice

sA

aibS

personatitate

juridicd

in dreplul

inlernational;

-

cele douA slate sau

guvernele

celor doue stale

sa

se

li

recunoscul

reciproc;

-

se

existe un acord in sensul stabilirii

relatiilor

diplomatice.

2.2.'1.

Existenta

personalit5li

iuridice

de

drept

inlernalional

a)Calitatea de

subieci

de

drept international

(existenta

personalitatiijuridice

de drepl

international)

are drept consecinla capacitatea

unei entildti de

a

fi

litular

de drepturi

9i

obligatii in dreptul international

(capacitatea

juridica

internalionalS).

Subjectul de drept intemaliona _

pdmar

este

sdtu}.Aleturi

de acesta,

au

aceastd

calitate:

o4ganizatiile

intemafionale,

popoarele

-

ca

titulare ale

dreptului

la

autodeterminare, mlf

cerile de

eliberare nalionale, aite

erdlSi(Sfantul

Scaun,

Ordinul

Suveran N,,lilitar de Malla).

b) Nu toate subiectele dreptului internalional sunt

p

vite

pe

acelasi

plan

din

punctul

de vedere

ql

stabilirii

relatiilor

diplomatice,

-Ceea

ce este esential este

ca

aceste

entileti,

subiectededrept

iniernational

sa aibe

capacitatea

de

a"si exprima valabil consimlamantul

pentru

actuljuridic

prin

care se creeazd

relatiile diplomatice.

-

De

aici

se

deduce concluzia

cd

nu orice subiect de drept inte'national

este

in

mod

necesar

si subiect de

relatii diplomatice.

c) Se

admite in dreplul

international ce

pot

intreline

relalii

diplomatice

(au

drept de

legatie):

-

statele;

-

-

organizaliile

internalionale;')

-

migcSrile

de

eliberare

nationale;

.

-

Sfantul Scaun;

-

Ordinul Militar

Suveran

de Malla.

-

tt\tll

|plicabile

diplonatiei bilaterale.

Relalii diplonatice: stabilirc.

incetarc,

suspendare

2.2.2. Recunoasterea

reciprocd

ld)

Recunoaslereal reprezintd

o

premise

si

un

punct

de

plecare

in

stabilirea

r

glnlIlor

diplomatice.

\

ln

acelagi limp,

.ecunoasle'ea

este o condilie a exer.l/aal dreplului

de

lo0rllo,

qi

nu

al existenlei

acesluia

(el

nescandu-se

o

date cu aparitia statului

0a dublecl

de drepl

internalional).

,b) Este necesar

ca

recunoasterea sd

fierdd-

jialgl

nu

numat'de

ldai.'

It

Actuljuridic

alrecunoasteriiconslituie

o ofert6

adresate

staluluirecunoscut

rl. I

intretine relaliile care

sunt

obisnuite intre state, inclusiv

relatii

diplomatjce.

Stabili.ea

de

relalri

diplomatice

constiluie electul normal al

recunoaqterii

nrl

stat;

-

1n numeroase

cazuri,

stabilirea

relaliilor

diplomatice

si recunoaslerea au

kx)

simultan

gi

se realizeaza

prin

acelasi document.

d)

in

cazul miscdrilor

de

eliberare nalionale,

recunoagterea

are

un

rol

rxril$tllufly,

constituind

un

faclor

decisiv

p

ntru

stabilirea

relaliilor diplomatice.

i2.2,3.

Acordul

intre

cele

doue

subiecte de

drept

international

o) Aceasta condilie este

previzuti

de art.

2

din Conventia de la Vjena

Eiupra 'e atiilor diplomalrce, care prevede cd ..Stabiltrca de rclatii diplomatice

hlto

state

[...]

se face

p

n

consimlementul mutual'.

bJ

Oaca

recunoaste.ea

.eprezinta

un ac(

politico-juridic.

Acordul

prin

care

ro oxprimd

consimtamantul statelor

reprezinte

un act

eminamente

juridic;

o) Forma

in care

se

poate

exprima

acest

acord de

vojnti

poate

fi:

-

un tralat

solemn;

-

un

acord

pfi'r

scnimb

de

note

sau

siiisori.

d)

in

doctrina se

susline

existenta

unei

obligatii

generale

a statelor

de

t.labili

relatii

diplomatice

cu celelalte state,

argumentul fiind

reprezentat

do

principiuldreptuluiinternationalconstandin

indatorirea staieior de a coopera

lnlro ele, stipulat de Rezolutia Adunarii

Generale a O.N.U, nr. 2625 din

24

oclombrie

1970.

2.3.

inceldreo

rcldtiilq

diptomdlice

Relatiile

diplomatice

pot

incela

prin:

-disparitia

unuia

dintre

cele doue

subiecte

de drept

international;

\ruperea

relatiilor

diplomalice;

laparitia

sterii de

rdzboi.

1

Vozi A.

NAstase, B. Aurescu,

C. Jura, Drcpt intenational

public.

Sinteze

pentru

atrvnon,

ed.

a

ll-a, Ed.

,,All-Beck',

Bucuresli,

2001,

Curc

8,

p.

68-71.



Drcpt

Diplomalic

si

Consular Sinteze

penttu

examen

2.3.1. Ruperea

relatiilor

diplomatice

a)

Reprezinte

iun

act unilateral prin

care

un stat decide

s;

pune

capdt

relatiilor

sale

diplomatice

cu

alt stat.

b) Motlvele

rlrperii

.elalrilor

diplomatice

pot

fi reprezenrate

de:

-

reactia impotriva

unui

act

jlicit

sau

fale

de

violarea

unui

drepl;

-

reaclia

provocatd

de

comporlarea

inamicala

a unui stat

sau

de strangerea

relatiilor

cu

anumit

tert stat

(doctrina

Hallstein);

-

decizia

unei organizalii

internalaonale;

Ruperea relatiilor

diplomatice

poate

constitui,

de

asemenea, un

act

disctelionar

al

statului.

c)

Pe

scurt,

se

poate

aiirmaca

ruperea relaliilor

diplomatjce

se

poate

dalora:

-

unor cauze

politice;

:

unor

cauze

juridice;

d)

Ruperea

relatiilor

diplomatice

reprezinta

un

tac

cu o dubld

nature:

pe

de o

p^arle

'eprezirt,l

un.acl

juridic.

pe

de alter

parte

un act

politic.

e)

ln

doctrine

s-a

acreditat

ideea

ce

ruperea


ar fi

incompatibile

cu

principiile

Cartei Natiunilor

Unile,

in

condiliilein

care,

arlicolul

33

din

Carte

prevede

obligatia

slalelor de

a supune

orice diferend

unor

proceduri

de

solulionare

pasnice.

:

Aceast5 opinie

ar

putea

fi sustinutd

cu mai mufte fermitate

in

cazulin

care

printr-o

rezolulie

a

Consi,iuluide

Securitate s-a cerut

pddilorin

litigiu

se

recurqe

la

un anumit mecanism

de

solutionare a diferendelor.

in aceastd

situatie,

ruperea relatiilor

diplomatice

ar

fi

conkara

recomandarii.

f)

N/odul

in care are loc ruperea

relatiilor

diplomatice

imbrace, de

obicei,

forma

unei

declaratii

exprese,

in

practice,

insd,

aceasta

poate

avea loc

si

lacit,

conditia

esentrala

liind

aceea ca manifestared

de

vointase

fie neechivoca.

2.a):i Rdzboiul

a)

De regule, rezboiul

antreneaza

automat

ruperea

relatiilor

diplomatice.

Este necesari

precizarea

distinctiei intre

lslarea

de razboi",

ca stare de drept,

rezullat5

in

urma

declardrii

rAzboiului,

si

;,actiunea

de

rezboi",

ca situatie

de

tap):

b)

Std.ea de razboi

anlreneazal

rupe'ea

relatiilor

diplomatice. chiar

daca

nu esle

urmata de

acliune

de

rezboi

(exemplu:

intre

Romania

si

Bulgaria,

in

1913,

a existat

stare

de

rdzboi,

tere

actiune de rdzboi).

c)Acliunea

de razboi, antreneaze,

de regulS, ruperea

relatiilor diplomatice,

inse

existe situatii cand acestea

pot

fi

mentinute

(de

exemplu, conflictul chino-

japonez

din 1931-1932

sau

conllictul intre lndia si

Pakistan

din 1965).

@,4rmisilrir.//reprezinla

o categoriejurjdica

apale.

dalorilb

faptutuica

relatiile

diplomatice

lntre

beligeranli

sunl

'eluate,

fdra ca slarea de

raTboi

sal

lnceleze.

2.3.3. Ruperea

relatiilor

diplomatice

ca

act

concerlat

in

cadrul

unei

aliante sau

politic

lln]uli

aplicabile

diplonaliei

bilaterale.

Relalii diplonatice: stabilirc,

incekrc,

suspendare

a)

Ruperea


poate

ti

cerute de o

organizalie

lnlornationald

-

in acest caz ea capblb

fo,ma

unei.,lanctiuqlcolective.l

in

opinia

unor

autori, legitimitatea

acestei misuri

se

bazeazd

pe

o

norma

do drept

internalional

(decizia

organizaliei

respective); alli

autori

sunt

inse

de

pArere

ca

fundamentarea

trebuie ciiulata

inlr-o

obliga ie

cu caracter

convenlional.

{,'

b)

Elementele caracteristice

ale

ruperii colective

a

relaliilor diplomatice

0orute

de o organizatie internaliona6

sunt:

-

preeminen-ta

respectivei organizalii fale de

fiecare stat;

J

-

existenta unei

obligatii

juridice

care incumba statelor

membre;

t

-

caracterul de

sancliune al

mesurii aplicate in mod colectiv.

c)

Buperea

relaliilor diplomatice in

mod

colectiv

poate

cdpata

inse

gi

forma

unei

actiuni

politice

concedate.

ln aceaste situatie, nu se

poate

vorbi despre o

obligalie

juridica.

I

:

NOTA:

Un

exemplu

de

aslrel

de

actiune conceriata

a

lost ruperea

de

catre

stalele

arabe a relaliilor diplomatice

cu

Franla

9i

lrarea Britanie, ca urmare

a intervenliei

acestoraimpotriva

Egiptuluiin timpu

I crizei

Canalu lui

Suez

din

octombrie-noiembrie

1956.

2.3.4.

Schimbatea radicale

a

sltuatiei

politice

interne

.

in cazul unei

schimbdri

pojitice

fundamentale

(de

exemplu: trecerea

de

la

'yronarhie

la republica sau

schimbareape

cai revolutionare),

practica

dreptului

,nternalional

impunea

ca noul_glrvern sE_]]g if

ice schimbarea

pro$lqgllq

ceare

lqc,u]1qA9 9lqe:

.

ln cazul

in

care recunoagterea

nu intervenea imediat,

se

producea

o

auspendare

sau o

rupere

a

relatiilor

diplomatice,

pe

perioada

in care statele

analizau

decizia cu

p

vhe la

recunoagterea

noului

guvern.

2.3.5.

Electele ruperii relaliilor diplomalice

constau

in:

,aj

intreruperea raporlurilor oficiale lntre cele doua

state;

E)

inchiderea

misiunilor

diplomatice

ale

slatelor

respeclive:

iD

statutul

juridic

al agentului

diplofialic

nu inceteaza: de asemenea. se

me;linq inviolabilllalea

lp€lului

misiunii

dip-lqm3lice

si

A

arhivelor

acesteia;

(d/

drepturile

si

bunurile cetalenilor

unuia

dinlre state

pe

teritoriul

celuilalt

slat

reman neateclatej

Oin

temeiul

principiului

pacta

sunt seNanda.

ruperea relaliilor

diplomatice

nu

produce

elect asupra tratatelor

bilatp

consacratd

si

prin

arl 63di

ecai

daca

acesGdS6l6fexecuta

n

ruperea

re

atice

atrage, de

regole, ruperea relatiilor



$

intervenirea

unei

stari de

tensiune;

g

ocuparea

ieritoriului

unui

slat;

q)

interveni,ea

unei

lovituri

de stat.

-

in

privinla

eiectelor,

relaliile

se menlin

in forma

in care

se

prezentau

ja

data

suspenda.ii,l

lCfiind

nevoie

de

la

post

a

vechiului

set

de misiune. r/

____---'-:

.

2.4-

Reptezentorco

intereselot

unui

slc/l

.LJ

^

Y

€l

lnstitutia

'puteril

protectoare

a cepa:€l

caractet

cufumlb/, in

secolul

i

al

XIX-lea,

liind

codificatd

p.in

Conventia de

ta

Viena

asupra retatiilor

diptomatice

in-eGl .

b)

Conditiile

constituirii

,,puterii

protectoare',

sunt reprezentate

de:

o

-

Alegerea

..puterii

prolecloare

de cdlre

slatul

care doreste

sa asigure

.erolggllaiolelesciOIsale.

in acest

context.

este

necesard

detinirea

mandjutui

de

proleclie,

care

poate

fi

diplomatic

si

consular

sau

exclusiv

diplomatic;

s" Existenla

acordului,,puterii

protectoare',;

c

"

Obtinerea consimtdmantului statului primitor cu privire

ta

puterea aleasd.

c)

Natura

juridicd

a institutiei protectiei

intereselor

unui

alt stat

nu

este

bine

definiE in

dockind:

Dtept

Diptomatic

si

ConsutaL

Sinteze

penLa

exanen

2.3-6.

Suspendarea

relaliilol

diplomatice

a)

Atet suspendarea,

cat

si

ruperea

relatiilor

diplomatice

sunl forme

de

incetare

(temoorard

sau definitiv")

a

aceslora

fiind

necesar

acordul

de vointd

al statelor

pentru

reluarea

lor.

b)

Suspendarea

relaliilor

diplomatice

se

individualizeaz5

prin

urmetoarele

tresdluri:

spre

deosebire

de ruperea

relalijlor

diplomatice,

suspendarea

poate

interveni ca urmare a

unui

lapt neaqteptat

sau a

unor

i

spre

deosebire

de ruler6iiidriitor

dipEffi6;:;;;G;;ffi;:

suspendarea

este

temporara

sau

[9 1e 1ana;

pot

fi:

ipotezele

mentionate

de

doctrini

pentru

suspendarea

relatiilor

diplomatice

mandat

incredinlat

de

un

guvern

cetSlenilor

slatului

sdu.

ubstituire

de

competeq e.

are

la

baze o colaborare

F.l-hoc.

cdreia aceaste

insiitutie

tutie

juridica

d)

Fundamenlarea

juridica

a instituliei

protectiei

iltereselor

altuj stat se

regdsegte

in

faptul

ca

nu exisld

nici

o reguta

de

drept international

care

sa

interzice

unui stal

sd recurob

la

orocedeul repreTentdrii.

Astfel.

reprezenlarea

esle

rezullalulacordului

de

voinE

al statului

reprezentat

si

at

..puterii

protectgqlql

-

Una dintre

opinii

sustine

existenta

unuj

altuia

pentru

protectia

intereselor

sale si

ale

-

O

alqua

teze

se

fundamenteaze

pe

o

-

De

asemenea,

exisE

siopiniaionform

tl.utlt

apllcabile

diptonatiei

bilatercte.

Relalii

diptomatice:

stabjthe,

incetare,

suspendarc

,M,

Anghel,

22.42;

A,

Bonclog,

Bibtiogrqfie

minimold

Drcpt

diplomatic

si consula4

Ed.

,,Lumina

Lex",

Bucuresti,

1996,

Dtept

diplomatic,

Ed.

,,paideia',

Bucuresli,

1997, p.

99_57.



Drept Diplonatic si Cansular. Sinteze

pentru

exanen

ANEXA

I

Curteo

lnlernolionold

de Juslilie

Cozul

privind personqlul

diplomotic

$i

consulor ol Slolelor

Unite Io

Teheron

(l.C.J.

Reporls l980,

p.

3)

,,La

4

naiembrie

1979, cebva

sute de studenti

iranieni

si alti

demonstzti

au

ocupat

prin

tofte

4nLbjtsada

Slatelal

Unite

la

Iehp[4

Acest act

a

fost

rcalizatca

pratest

fab

de admiterea

in

Statele

Unite,

pentrutratament

medical,

a

fostului

,ah.

Demonstrantii nu au lost optili

de

faftele de otdine ianiene

care,,pur si

simplu au

disperut de

la

loculfaptei".

De

asemenea, consulatele

Statelot

Unite de

pe

tetitotiul

4 9 g 4 rto9 gcup,ate.

Athivele

sidocumentele

au

fost retinute

9i ?_ Cpe$oane

au

fost retinute

ca ostatici

(femeile

si

percoanele

de

culoarc au fost eliberate),

dintrc carc

50

erau

nembri ai

ee$pljlaLaidtplomatis

+L

cansulal

Fi

doud erau

percoane

ptivate.

Pintr-o

prime

hoterere,

Cuftea a dispus mesuri

provizorii,

Ia solicitarea

Statelor

Unite.

lntt-o a doua hatdrere, Cuftea

s-a

pronuntat

asupra solicibrii Statelot

Unite

de a declara

ce

lranul a

incebat

anumite

ttatale intefiationaie,

inclusiv

Convenlia de

la

Viena

asupn

rclaliilor diplomatice

din

1961

si

Canventia

de

Ia

Viena

asupra relatiilot consulare

din

1963.

Cele

doue

hoterariale

Cu

,tii

(15

decembrie 1979

Ei

24

mai^1980)

constituie

adevdra1e

pledoatii pentru

respectarea dreptului

diplomatic. {n

hot5rarea

din

15 decembrie

1979,

Curtea evocA istoria.

qlqptqlui

djplqmalla,

ardtand

ce,de-a

lungul istoriei,

in

scopul asigurarii

inviolabilitdtii

diplomatilor

si ambasadelor,

natiunile

de orice credintd si de orice culturd au

respectat

anumite

obligatii".

Curtea

noteazS,

de asemenea,

cA

,,in

conducerea relaliilorintre slate

nu

exista

exigenle

mai iundamentala

ca ceea a invio abilitatii

agentilor

diplomalici

gi a

misiunilor diplomatice,

in temeiul cdreia

instilutia diplomatiei,

.Qr]-privilegiile

qi

-]nunrlalillcarciisuot

atasate, a rezislal teslului secolelor si s-a

dovedit

un

instrument esenlial

de

cooperare eficientd in cadrul comunitdlii internationale".

ln

ceea

ce

privegte

relaliile consulare, de asemenea

,,slabilite

J^ntre

popoare

din

timpuri strSvechi",

Curlea

arate c5:

,,

acestea nu sunt

mai

putin

importante

in

conlextul

dreptului internalional contemporan, in conditiile in care ele

favorizeazd

dezvoltarea relatiilor amicale

intre naliuni siasigure

protejarea

si

acordarea de

asistentA

streinilor avand

resedinta

in alt stat. Nici un slat

nu

este obligai sa

intretina relatii

diplomatice sau consulare,

ins5

nu

poaie

se

omile a recunoasie obligatiile imperative

pe

care acestea

le antreneaz5

si

care sunt in

prezent

codificate

in

Conventiile

de

la Viena

din

1961

si 1963".

Redem, in cantinuare,

cabva

lagmente din Hoarerea

din

24 mai 1980,

refeitaare

Ia

incebarca Conventiei

de

la Viena

din

1961 cu

pivirc

Ia

relatiile

diplomatice

si a

Conventiei

de

la

Viena

din

1963 cu

privire

la

relatiile consularc.

(...

)

llaguli

aplrcabile

diplomatiei bilateraie. Relatii

diplomatice:

stabhe,

incetare, suspendarc

61.

[Aceasta]

nu inseafine

ce

lranul

nu este,

in

consecinte,

fiber de

orice

rcsponsabilitate

in ceea ce

priveste

aceste

atacuri;

deoarccp

chiar

atitudinea

ir

a

fq;t

in conltadiclie

cu obhoaliile

asumaple

plan

btetnalianrl-

Pnnt-un

lumdt

dc

dispo,'

it

ale Conventiilor

dto

196l si t963.

in sarcina

lranulLli

au

tost

impuse

cele mai categorice

obligalii,

in calitate

de stat

de resedinte,

de a

lt)a

loab

mesurile

necesare

pentru

a asigura

pratectia

Ambasadei

si

(:onsulatelot

Statelor

Unite, a

personalului

acestorc,

a

arhiveloL

a

libefteli

de

comunicare

si

a

libefte

i de miscare a

fiembrilor

perconalului

aceston.

63)

ln opinia Cuflii. obligdlile

guvenulut

rcnian

in

dscutie

nu

sunl numai

t)bligatii

de nature

conventionale,

shbilite

prin

Conventiile de la Viena

din

1961 si 1963,

ci sl

obligatii rezultate

din

drcptul

international

genetal

[dreptul

tDIern

ation a

I

c utu

m i

arl.

63.

Faptele retinule de Cutte arate

ce

Ia 4 noiembtie

1979,

guvemuliranian

it onis

se

ia,,mesuib

necesare"

pentru

a

proteja

localuile,

personalul

si

.nhivele

misiunii Statelot

Unite

de

atacurile manifestantilor,

sau

se ia oice

fel

(b

mesurifie

pentru prevenhea

acestuiatacfie

pentru

opitea acestuiainainle

(le

a fi

ajuns in

punctul

final.

De

asemenea,

la 5 noiembtie

1979

Guvenul

tnnian,

de asemenea,

a omb

se

ia mesurile necesare

pentru prctejarea

t

onsulatelor

StaFtot

Unite

dn

Tabriz si

QljLa/.

in

plus.

la2)tele

rcteva. in opinja

Outlii,

laptd

ce omisiunea

Guvenului iranianAe

a

fua acesb

mesuri

nu

a fost

rlatorate

numai

simplei

negl|ente

sau lipsei de mijloace

adecvate.

(...

)

67. Aceasft

inacliune a

Guvenului

iranian

constituie

in

sine o

violare

ttvidente

si serioasd

a

aft.

22,

par.

2

si

a ai.

24, 25, 26 27

Fi

29

din Conventia

io

Ia Viena din

1961

cu

ptivhe

la

relatiile

diplomalice

si a

aft. 5 si

36 din

''nnventta

de

la Viena din

1963

cu

privie

la rclatiile

consularc.

in mod stmilat.

ltnctiunea

Guvernului

ianian

in ceea

ce

p

veste

ocuparca consulatelor

din

litbriz

si

Shiraz, antreneaze incelceri

serioase si evidente

ale mai multor

ttlicole

ale

Conventiei din

1963.

(...

)

74.

Aprobarca pe

care

4lalolahuLKhoneini

gi

alte

organe

de

stat

inniene

t

acordat-o acestei situatii

de

fapt

si

decizia de a

o

peryetua,

a transfomat

tx)ntinuarca

ocupetii

Ambasadei

si

a

detinetii de

ostaticiin

acte ale

statului.

Militantii,

autoti ai invaziei

si

repibi

ai rcspectivilor

ostatici, au

devenit astlel

trtcnti

ai

statului

itanian,

carc este

ftspunzebt

pe plan

intenational

pentru

(...

)

77. Aceste

fapte constituie,

prin

urmare, incelcdti suplimentate

celot comise

thft

in

raport

cu

prevedeile

Conventiei de

la Vieoa

din

1961

si

Conventiei

de

l;t

Viena

din 1963.

(..)



Dtepl

Diplomatic

si Consutar. Sinteze

pentru

examen

Pentru aceste

motive,

Curtea,

...,

cu trci'prezece

voturi

contrc

doue,

Decide ce

Republica

Islamicd

han

a

incdlcat

obligatiite

sale

cete

S.\J.A.

in

viftutea

convenliilot,Ln vigoarc

intrc

cele

doue

state,

precum

gi

in viftutea

rcgulilor

indelung

stabilite ale dteptutui

i;iemational

genetat.

ANEXA 2

Convenlio de

Io

Vieno

cu

privire lq

reloliile

diplomolice

(qdoplotd

lo'lSoprilie

1961j

rotificotd

de Romdnio

prin

Decretul

nr.

566/

1968,

publicotin

B. Of.

ol

R,S,R,,

porteq

l,

p,

89)

(...)

Atticolul

2

Stabilirca

de relalii

diplomatice

intre

state gi

trimiterea

de

misiuni

diplomatice

permanente

se facpin

99t9 qEUA

JUA4.i

:,

(...

)

\...

Attlcolul

1U

Statul

aaeditat

trcbuie,

chiat

si

in caz

de conflict atmat,

6e

acorde

intesniri

care se

pemi6

persoanelor

carc beneficiaze

de

Allflit_egii

Fi

imudJef,

altele

decAt

cetetenii statului

acreditat,

ca

si

membilot

familiilor

acestot

pegoane,

indilercnt

de

nalionalitatea

loL

se

pereseasce

b

oriul seu

in

tetmenele

stabilite

cele

mai

pottivite.

Eltrebuie,

indeosebi,

dace

este

nevoie, se

b

pune

h dispozitie

mljloacele

de

transport

necesarc

pentu

ei

insisi si

pentru

bunuile

lot.

Atticolul 45

in

cazul

rupeii

rclatiilot diplomatice

intre

cete doue state

sau

dace

o

misiune

este rechemate

definitiv

sau

tempotq:

'.g)

statui

aiieaitiate

obtigat, chiat in

caz

de conflict

armat,

se

rcspecte

si

se

protejeze localurile

misiunii, precum

si bunutile si

arhivele sale:

U)

statul

AQreditant

poate

incredinta

paza

tocalurilor

misiunii,

cu

bunuile

carc

se

gesesc

aici,

prccum

Qi

arhivele,

unui

stat

teft acceptabit

pentru

statul

acreditat:

c)slalut

acrcdi2lts/oa,€

incrcdink

protectia

interesetor

sale

si

ale cehtenilor

sei

unul stat te4

acceptabil

pentru

statul

acrcditar.

Atticolul

46

Cu consim,tdmentul prcalabil

al statului

acrcditat

si

la

cercrca unui stat

teft

nereprczentat

in acest

stat, statul

acrcditant

poate

6e igi asume

prcteclia

temporare

a inlercselor

statului

lerl

si ale cetdlenilor

acestuia.

(...

) rr :

i

tl4lr

lpllcable

diplonaliei

bitaterate.

Retatii

diptonatice:

stabjthe,

incetare,

susoendare

ANEXA

3

Nolororeo

Guvernului

Romoniei

nr.

646

din

20

iunie

2002

Prlvlnd

orgonizored

Si

tunclionqreo

Minislerului

Afocerilor

nlarne

(publicotd

in

N,4.

Of.,

podeo

I

nr,

46e

oin

I

iulie

2AO2)

ln temeiut

prevedeitot

art.

lO-7

din

Constitutia

Romeniei

st

ale

art

40

aln

(-l)

din Legea

nt.90/2oot

p

vind

oryanizarca sifunctionarea

GuveT;;l;i

notndnioi

si

a

minislerclot

Guvernul

RomAniei

aip6

ptezenta

hoadre.

Attlcolul

1

(1)

Ministerul

Afacetilot

Exteme,

denumit

in

continuarc

M.A.E.,

este

organ

do

.'pe.cialitale

al administtatjei pubtice

centale.

cu

personatitate

iuridic;

in

attbotdinea

Guvemului,

avend

sediul

in

municipiul

Bucuresti,

Aleea

Modrogan

nl, 14, sectorul

1.

(2)

M.A.E.

asigud

realizarca politicii

exteme

a statului

rcnen.

inctusiv

ryr :ip:rea

la-ercc?sut

de

integrcre eurcpeane

si

ewoattanlice

a

Romeniei,

/

colaborcaze la

elaborarca,

fundamenlarca

si

realizarea

palticii

econo;i;e

aRomeniei

in conlormitate

cu

rcgtementetile

legate

in

vigoire

sicu

projraiit

cle

quvernarc.

(3)

Pentru

rcalizarca

obiectivelor

din domenid

seu

de activitate

M.A.E.

oxo

tci6

umeb,are

le

fu

ncti :

q de sttategie,

ptin

carc se

asiguta

elaborcrca

stntegiei

de

punere

in

epllcarc a

Progrcmului

de

guvernarc

in domeniul

sau

de

aitivirate:

lb)

de

reglemenlare.

pin

carc

se asigute

etaboarea

cadrului

normativ

si

hslilutional

penttu

rcalizarea

obiec

velor

strategice

din

domeniul

seu

de

activitate;

_U)de

reprczentarc,

pin

carc

se asigura,

in numele

statului

sau

al

Guvemului

Flomantet.

teptezenhrea

pe plan

jntern

si

enem

in

domenju

sau

de aclivitate:

U)

de

autoritate

de stat,

pin

carc

se

asigud

utmairca

si contrctul

apticetii

Fl

tespecterii reglementeritu legale

din

domeniul

6eu de

activitate

si L

ietor

pnvind

otganizarca

si]unctbnarca

institutiilor

carc isi

desfasoarb

activitatea

[n

sutordinea

sausub

autoitatea

sa:

g

de admi

strare.

pin

carc

se

asigufi

administrarca

pattimoniului

sau,

potivit

dispozitiilot

legale.

Atticolul

2

(l)

in

realizarea

potiticiiexteme

a

RomenieiM.A.E.

arc

urmebarele

atributii

principale:

1.

ape6

,i

prcmoveaze

pe

plan

extem

inleresete

nationale

ate

Romeniei;



Drept

Diplomatic

si

Consulat.

Sinteze

pentru

examen

UA

inilaze

ac vifili

intemalionale

menib

se duce h dezvoltarea de rclalii

paqnice gide

coopeare

cu

toate

statele,

intemeiate

peprincipiile gipe

normele

genenl

admise ale

drcptului intemalional;

3.

asigute

promovarea

intercselot

Romeniei in oryanizatii internalionale

cu caracler

univercal. european. euroatlanlic.

regional si subrcgional:

4. asigure coneclarca

teiila institutiile eurapene

gieurcauantice

cu carcctet

LoJjlb

et

r? 9

gic

I

i..W

np

0

9

;

5.

asigufi,

prin

acliuni de

poli

ce

exbne,

consolidarea

stalului

de

drcpt

9i

a

stuctutilot

democatice din societatea

rcmeneasce,

precum

Si

prciectarca

unei

imagini

reale a Romeniei

in

lume:

6.

umeregte evolulia

vielii internalionale

9i

sennaleaze

bndinlele

carc

apat

in contextul internalional;

7. contribuie

la

asigurarea

prezenlei

active

Fi

demne a Romeniei

Qi

a

cetebnilot sei

in

plan

intemafional;

8.

prcmoveaze

in

plan

intenalional valo le democraliei, rcspeclarca

drcpto

lot

omului, colabotarea

paqnice gi

solidaritatea

umane;

9. aped

in streinebb drepturile

giintercsele slatuluiroman, ale

cefilenilot

siale

persoanelot

jutidice

rcmene, in baza

legislaliei rcmene

siin confornitate

cu practica intemalionale

si

cu

acotdurile

bilatetale

9i multilaterale

la

care

Romenia este

pafte;

10.

aclioneaze

pentru

in6 rca legetutilor

cu

rcmenii

din

afara

frcntierclot

Roneniei

pi

penttu

pestarca,

dezvoltarea

qi

expimarca

idenftelii lor

etnice,

culturale, lingvistice

gi

rcligioase,

cu

rcspectarea legislaliei

statului

ai

cerui

rczidenti

sunt;

11. initiaze

sau

patticipe

h negocierca

trctalelot,i a altor intelegeri

internali

on al

e,

pe

ntru Rom

an

ia

;

12.

singur sau, dupe

caz,

imprcune cu celelalte ministere

prczinte

Guvenului

propuneri privind

semnarca,

ntificarea,

aprobarea sau acceptarea

inlelegeilot

intemationale,

adenrea

la acestea

sau denunlarcalol,

efectueaze

schimbul

instrumentelor de

ratiticare, depune

instrumentele

de tatificarc sau

de

aderarc, notifice

aprobarca ori

acceptarea inlelegedlot internalionale

9i

denunlarca loL

elibercaze documente

Eeft

icend_deplinele

putei;

13.

umercsb, direct sau

in

conluctarc

cu

ministerele

si

cu

celelalte aulofteli

publice

centtale

de specialitate, aplicarca

prcvedeilot

tntatelor

si

ale altot

intelegeri intemalionale

la carc Romania

este

paie

9iprczina

prcpunei

pentru

indeplinhea intocmai

,i

cu bune-crcdinle

a obligatiilot

asumate;

14.

elaborcaze

sau

coopereaze cu

ministercle si cu

celelalte auto

fili

publice

centale

de specialitate

la

elaborcrca

prciectelot

de acte

nomative care au

bgetud

cu rclatiile exteme

Qi

cu

polilica

de comert

exbrior

ale

Romeniei;

15.

asigud

asistenle

pemanena

si

coodonare in

domeniul

rcla[iilot

internalionale

tuturct

ministetelor. ln acest scop

functioneaze in cadrul

M.A.E.

lh'Utll |plicabile diplonaliei

bilaterale. Relatii diplonatice: stabilirc,

incetare,

suspendare

Cotpul

consilieilot diplonatici, al cerui

petsonal

funclioneaze

pe

lenge

membii

Orvomului:

16. lormuleaze notme siasigufi sptijin institutiilot

centrale de

stat

in

materie

da

prclocol

si

curtoazie

intenationala.

in

acesl

scop. in cadtul

M.A.E.

fu

cloneaze

Prctocolul nalional,

care

indeplinegte atributiile ce

revin

confom

bgl'laliei

in vigoarc si

uzantelot

intemalionale;

17.

asigure, sprijine sau

cootdoneaze,

dupe

caz,

indepliniea

obligatiilor

aarc decury

din

dispoziliile Acordului

european

instituind

o

asociere

intrc

notnAnia,

pe

de o

pafte,

siComuni6,tile Economice Europene

gistatele

membrc

tloacestota,

pe

de

ahe

parle,

denumitin continuare

Acordul

european,

Wecum

ll

acliviEfile

desfequrate

de

paftea

rcmene in

cadrul

instituliilot

create

Win

a6'St

acod;

18.

pafticipe,

aleturi de Ministerul

Integtetii Eurcpene

Si

celelalte

minislerc,

l,

coordonarea

procesului

de

pregetire

a adererii

Romeniei

la

Uniunea

turopeand,

cu urmebarele

attibutii

specifice:

a)

asigure

pregedintia

peftii

romene

h

lucdtile

Consiliului

de

asocierc;

b)

pafticipe

la

subconitetele de asociere

prevezub

de Acardul european;

c)

coopercaze

cu

ministercle interesate

la

organizarca rcuniunilot

inlomale

alg

ministtilor,

in

functie de tematica

gi

calendarul stabilite

de Consiliul Atacetilot

0enercle:

d)

coopercaze

cu

ministerele

interesate

la elabonrea,

realizarca

si

prcmovarca

in teib

menbrc

ale

Uniunii Europene

si

in firile

candidate

a

unolstrategiide

informate, comunicarc

side

imagine

privindevolulia procesului

de

prcgetie

a

Romaniei

pentru

aderare;

19.

este

rcprczentat 6au

participe,

dupe

caz,

impreune

cu

Ministerul

lnbgterii

Europene Ia etape desemnate

ale

prccesului

de negocierc

penttu

adorarea

la

Uniunea Eurcpeane;

20. colaboteaze

b

elaborurca

politicii

Romeniei in domeniul relatiilor

aconomice

intenalionale, in confomilate

cu

Ptogtamul

de

guvemarc gi

cu

Ptogramul

de dezvoltarc a Romaniei

pe

temen mediu, cu luarca in

oonsiderare

a

tendinlelot

qi

proceselor din economia

mondiale;

21.

promoveaze

inbresele

economice

ale Romanieiin rclatiilecu alte

state,

prccun

Ei

cu

otganizaliile economice cu vocalie un[versale,

cu

caracter

Egional

qi

cu alte

grupdti

economice;

22.

padicipe

sau colaboteaze, dupe caz, la negocierea

ji

la incheierea de

talate,

acordu

gi

alte intelege

internalionale

cu

caactet

econofiic

sao

pentru

stabilirca cadrului

jutidic

necesat in vederca desfequdii relaliilor

comerciale

exteme ale

Romeniei,

potivit

legii:

23.

pesteaze

oiginalele

tututot

lntelegetilot

intenationale

bilatercle

si

copiile

cenificate de

pe

inlelegerile intemalionale, originalele inlelegeilor

lntornationale

al

ceror depozitar este Romenia

si

indeplineste obligaliile ce

docurg

din aceasa calitate;



Drcpt

Diplonatic si Cansular.

Sinleze

pentru

examen

24.

pesteazi

sigiliul

dc slal

at

Rameniei:

25.

supune

spre

aprobarc scisoile

de

acleditarc,

ceretile

de agremenl si

de exequatur:

26.

,tine

bgetuncu

misiunile

diplomatice sicu

oficiile

cansularc

din

Romenia,

in

conformitate cu

regulile

si

cu

practica

intenationale:

27. otganizeaze,

indrume si contrcleaze ac vitatea

misiunilot

diplomatice

sj

a

oliciilot

cansulare

ale Romeniei;

28.

arganizeaze curietul

diplomatic.

(2)

indeptine1te

orice alte atributii stabilile

prin

acte

normative.

Articolul 3

(1)

M.A.E. avizeaze, in mod

obligato

u, actiunile

pe

carc

]e initiaze

ceblalte

ministerc si autotiEti

ale administtatiei

publice

centale

si locale

in

probleme

cate

lin

de

activitatea

lot

specifice,

dat

care au legefuA cu

telatiile

internationale

ale

Romeniei, inainte de inchelerca

documentelor

alercnte

acestot

acliuni.

(2)

M.A.E.

avizeazA

in

prcalabil,

i

naq

gbligatoriu,

proiectele

de acarduri,

conventii

si

alte

intelegei

internafionale,

pe

carc

le incheie

ministercle si

autoiEtile adminisltaliei

publice

centrale,

precum

si

praiectele

de documente

de

coopetare

intenationale

pe

care

leincheie

autorifitile

administraliei

publice

\ocale

cu autoriali

9i [ ]4t9

4 l

4te$QLe.

Atticolul

4

(1)

Minisltul

alacerilot

externe canduce

intreaga activitate a M.A.E.

si il

rcprczinte

in Epotlutile cu celelalte

autorihti

publice,

cu

percoanele

juridice

Ei

lizice

din

bre

si

din

steinebb,

prccum

siin

justilie.

(2)

Ministrul alacerilot

exteme indeplneste, in

domeniul de activitate

al

ministerului, atribuliile

genetale

prcvezub

la

art. 53 din Legea nr.

90/2001

pivind

otganizarea

si lunctionarca

Guvehului Romeniei si a mini'lerclot.

(3)

Ministrul

alaceilot extetne

respunde

de intrcaga activitate

a ministerului

in

lata

Guvernului,

ptecum

si,

in

calitate de membru

al

Guvernului,

in fala

(4)

Ministrul

afacetilor

extene

arc

calitatea de

otdonalot

principalde

credite.

(5)

in exercitarca alribuliitor

sale

ministtul alacerilor

exteme emite otdine

si insttucliuni,

in

conditiile legii.

Articolul

5

(1)

Minislrul

afacerilor

extene

este

ajutat in activitatea sa de

4

Qecret?ri

-

ele

stat.

(2)Atributiile

sectetarilot de

stat

se

stabilesc

ptin

ordin

alministtului

afacerilor

(3)

Sectetarul

de stat

pentru

rclalia cu Parlamentul,

comunicarc, imagine

si

romanii

de

prctutindeni

are in atributii

si coardonarea activitetii Fundatiei

ttt\tuli

aplcabila

diplanatiei bilatenle.

Belalii diplonatice: stabilire,

incelarc,

suspendate

t

)ttllLrale

Romene

Qi

a

Cemisiei

Fulbright. intreaga activitate

in

aceste

domenii

tn

desfesoafi

in

colaborare

cu

Ministetul lnlormaliilor

Publce.

Atticolul

6

(1)

M.A.E.

arc

un secretat

genercl gi

un

secrctat

generaladiunct,

numiti

lte

baze de

concurc sau

le

examen,

potrivit

legii.

(2)

Secretatul

genenl

exercid

in

ptincipal

atribuliile slabille

prin

Legea

t

.

ga/2001.

Secrelatul general

paate

indeplini

si

alte

insercindti

prcvezub

rb

regulamentul de organizarc

gi

functionare

a

ministetului ari

incrcdintate

Atticolul 7

(1)

Structura

otganizatoice a

M.A.E. este

prevezua

in

anexa

nL 1 ln

cidrul

acesteia,

ptin

otdin al ministrutui

afaceilot

exteme,

se

pot

organiza

(2)

Attibuliile

sisarcinile

ditectotilotgenerali,

precum

9i

ale

campartimentelar

tlit

aparatul

centtal de lucru al

ministerului

se stabilesc

prin

rcgulamentulde

nryanizare

si

funclionarc a ministerului,

aprcbal

prin

ordin

al

ministrului

,taceilot exteme.

(3)

Numerd

maxim de

postui

in

M.A.E. este

del.7As,

din

care 5 :9-in

entrala

M.A-E-,

exclusiv

demnitaii

si

postutile

afercnte cabinetelor

acestara

Articolul I

(1)

Pe lenge ministrul

alaceilot exteme

funclioneaze, ca organ

consultativ,

()alegiol

Ministerului

Aface

lot Externe.

(2)

Componenk

si

regulamentul

de

funclionare

ale Colegiului

ministerului

:;o

aproba

pin

otdin al

ministrului

afaceilar

externe.

(3)

Colegiul

ministerului se intruneFte,

de regule,

Mmestrialsau

oi

de

ceb

nri

este nevoie, la cererea

si sub

prcsedinlia

ministtului

afacerilor

externe,

t)cnlru

dezbaterea

unor

probleme

impoftante

privind

acfivitatea

ministerului

Arlicolul 9

(1)

M.A.E.

este

incacitut

cu

perconal

diplomatic

€i

cansular,

cu functionari

publici,.Brccum

9i

cu

perconal

contractual.

(2)

Perconalul diplomatic

gi

consulat arc

drcpturile

si obligaliile

stabilite

pin

Slalulul

cotptJlui

diplomdlic

si

consular.

(3)

Statul

de

lunclii

si

structura

postutilor

pe

compartimenle,

incadarca

t)ersanalului,

modilicarca,

suspendarea

sau

incetarea

rcpoftutilot

de

ser'/iciu

t)ri, dupe caz, a nportutilot

de munce se aprobe

prin

ordin

al ministrului

n[acerilot exteme.

Atticolul

10

(1)

geyja

ex_letiot

al M.A.E. cuprinde

lnisiunile

diplanatice,

oficiile

t)onsularc si centrcle culturcle.



Drept

Diplomatc

si

ConsulaL

Sinteze

pentru

examen

e)

Numerd

maxim de

postui

prevezd pentru

seNiciul

exte

ot al

M.A.E.

este

de

1.144.

lst

infiintarca. desfiinlatea

si schimba-tea

rangului

mgiunilor

diptomatice

si

oliciilor

consulate

se

fac potrivit

legii.

inliinhrca

sau

desfiintarea

centrctot

culturale ale

Romenieiin

strehetab

se face

prin

hotdare a Guvenului,

initiata

de M.A.E.,

cu avizul

Ministerului

Culturii

si

CulteloL

(4)

Sttucturc

de

perconal

si

rcgulamentul

de

functionarc

ale

misiunilot

diplomatice, oliciilot consularc

gi

centrelot cultutale

se

aprcbe

prin

ordin

al

mi

n

isttu u i aface ri o t

externe.

(5)

Numirea

directorilot

centrclor culturale

in

domeniul

relatiilot culturcle

se

face de

cete

M.A.E.,

cu

avizul

Ministerului

Culturii

si

CulteloL

(6)

Numirca

diplomatilot cu

attibulii in

domeniul relaliilor

economice

si

comerciale

se

tace de

cetrc

Depaftamentul

pentru

Comeft Ertetiot

din

cadrul

aparatului

de

lucru al

Guvenului,

cu avizul M.A.E.

(7)

Numhea

diplomatilor

cu

at

bulii in

domeniul rclatiilor culturcl-gtiintifice

9i

educationale se lace

de cetre M.A.E. cu consultarea

Ministerului

Cuftutii

si

butteloL

Fundatiei

Culturale Romane

giacelorlalte

autoi^tiate

adninistn ;i

p

ubli

ce ce

nt

nl e

inle rcsate.

(8)

Numirea

atasatilot aped i

gi

a

perconalului

carc

este

incadrat

in birouile

ata?alilor

apererii

se

lace de

mini'trd

apefitii

nalionale.

(9)

Numirca

atasatilot

de

afaceti

intene gi

a

personalului

care este incadrct

in

bircuile

atasatilor

de

alaceti

interne se

face

de

ministrul

de interne.

(10)

Numirca specialistilor

in

prcbleme

financiar-bancarc

se face

de

ministrul linanlelor

publice.

Atticolul

11

(1)

M.A.E.

asigufi

adm[nistnrca

centrclot

culturale

ale

Romaniei

in

steinetaE.

(2)

M.A.E.,

inpreune

cu

Ministerul

Culturii

si Cultelof in

colaborare cu

Academia Romene

s,i cu alte

organe

ale

administratiei

publice

centtale

interesate, cootdoneaze

si finanleaze

prcgtamele

si

prciectele

centrelot

cultuele ale

Romeniei

din

steinebte.

Articolul

12

(l)

Seful misiunii

diplomatice

este

rcprczentant

unic al

Romeniei in

statul

in carc

este

acreditat.

(2)

Functionarii

desemnati

se

isi desfesoarc

activitatea

in

seviciul exteiot

al

M.A.E.

aclioneaze sub indrunarca

gefului

misiunii

diplomatice.

(3)

Perconalul

cu attibutii

in domeniul

rclaliilot

economice si comerciale,

al

rclaliilot

cultural-stiintifice

sieducalionale,

ataratii

apefirii siperconalulincadrat

in

bioutile atasalilot aped i,

atagaliide aface inteme

6i

personalul

incadrat

in

bkoutile

ata,alilot

de alacei

intene,

prccum

gi

specialistii

in

prcbleme

financiar-bancarc

sunl supugi

autotialii

gelului

misiunii

diplomalice

in care tsi

desftgoare ac

vitatea

si actioneaze

sub indtumarca acestuia, liind

investiti

hsutrll

ttt)llcabile diplamatiei

bilaterale. Relalii diplanatice:

skbilire,

incetare,

suspendarc

cu

al butii de consiliere

a

acestuia, cet

gi

cu

atribulii

specilice in

domeniul

do

specialilate.

iloolul

13

(l)

Ministerul

lntegrerii Europene desemneaze,

cu avizul M.A.E.,

in

limita

alocate

prin

hotddrea

Guvernului

privind

organizarca

gifunctionarea

l\lotului

lntegreii Eurcpene,

functionai

publici

care

iii

deslegoare

aollvllatea

in

cadtul

Misiunii

Permanente

a

Romeniei

pe lenge

Uniunea

,urcpeane,

la ambasada Romeniei

din sktul ce detine

prcQedinlia

Consiliului

Unlunll

Eurcpene

9i

la

ambasadele

Romeniei

din alte

state

membrc sau

Andldale

la

lJniunea

Eurcpeane,

pentru

indeplinirca

atribuliilot

specifice

ale

aaosluia

privind

negocietea

adeArii Romaniei la Uniunea

Eurcpeand,

png\tirca

penttu

aderare si

amonizarca

legislaliei

rcmene

cu

rcglemenarile

Qomunitarc.

(2)

Pe

dunta misiunii

lor tuncliona

i

publici

desemnali

de

Ministerul

h ogdrii

Europene

seisidesfagaarc

activitatea conlom

alin.

(l)sunt

delaqali

l. M.A.E.

Attlcolul

14

(1)

in

subotdinea M.A.E.

functioneazdt

Academia

Diplomatice, institulie

publicA

cu perconalilate

juidica,

avend ca

scop

principal

specializarca,

ax

nderca

si

perfectionarca

prcga

ii

in

domeniul diplomatiei

st

relaliilot

lnlemalionale

a

personalului

M.A.E.,

in

cadrul

ptogtamului

de

pregefue

9i

po

iecliona

rc

a

acestui

a.

(2)

Academia

Diploma

ce

poab

se organizeze,

in

cooperare cu

Ministerul

Educaliei

giCerceE

i

gicu

alte

ninisterc

interesate,

cursuide

scufte

sau

de

lunge

duta6 in vederea

fome i

Fi

peiec,tionerii

in

domeniile

relaliilot

lnternalionale

qi

diplomaliei

a altot

funclionai

sau a

altar categodi

de

persoane.

(3)

Oryanizarca

si

functionatea

Academiei Diplomalice

sunt

rcglementate

prln

H.G. u. 99/2002,

publicatd)

in M. Ol.

nL

118

din

13

tebrua e

2002

Atticolul

15

(1)

in subordinea

M.A.E.

lunclioneaze

Agen,tia

Naliona6 de

Contrcl

al

Expollurilot

Stategice

si

al

lnteEicetii

Amelot

Chimice ca

otgan

de

specialitate

al

adninistraliei

publice

centrale. cu

personalitate

iu

dice, condus

de un

ptegedinte

cu rang

de

secrctat

de stat,

numit

ptin

decizie

a

primului-ministtu.

(2)

Structurc

oryanizatoicd

a Agenliei

Nalionale

de

Control al

Expofturilot

Slrategice

$i

al

InteEiceriiArnelorChimice

se

stabile,te

pin

odin alnini'ttului

afaceilot

exteme.

Adicolul 16

(1)

in

cootdonarea

M.A.E. lunclioneaze

hstitutul

Romen de

Studii

lntenalionale,,Nicolae

Titulescu".

(2)

lnstitutul

arc

ca scop

pincipal

elaboarea

de

studii

qi

cercefii,

precum

Qi

oryanizarea

de

seminaii, simpozioane

si alte manifesfii

gtiintifice,

interne



Dtep

Djptomatic

si

Cansutat.

Sinteze

pentru

examen

si

internalionate,

de

nafuA

se

spriine

t

encn<.

ate

Rom

nis

.)romovarea abiectivelor

de

poti

ce

(3)

Structura

de

pesanal,

oroanize

de

stuaii

nternatiin"aie';;;;;;;";ti,',;-;':

.'..s:

tuncttonarea

tnstitututui

Bomen

a

patrmoniutu;

rosti

i iriiiii'rli,#T""

t

o'"cum

si

madatitatea

dc

Drchnre

tntenationale

sunt

reglementate

Din

Hd2Drtp:

lntema

onat

studii

si

Retalii

nr.

zOr

ain

s

noienbiii

Z,id"*

*

,,,u

nt.

t.0/3/2001.

pubticah

jn

M.

df.

Atticolut

17

^-

ln,coordonarea

M-A

E.

lunctionea,/a

Fundalia

Culturate

Roman,.,

infiinla|

tin

H.G.

M.

354

tgso.

tepubticatb

in

M.

Of. nr.

2tB

ctin

22

s"pt"iLi.'iiiii

Articolul

18

-. ,-yr1olu,"?.r,O.E.

isi

deslesoare

activitatea

Comisia

Ftttbiqht.

care

dmnisttea.ze

schimburite

ectucationate

si

s,inrit,""

ir,i"

dir.iJi

ti^iiiJ,

t

Guvenul

Statelor

lJnite

ate

Aneici

Atticolut

t9

-

Pin

bugetutM.A.E.

set'inanlcaza

dc ta

bugetutdp

stdfche

ujelite

lunctjonale

s

j^ -t .tr.elne,e

aterente

personarutui

din

se.riciut

"rt"rior.

"i

uiiiiili'i

amentul

economic

si

cometciat

Atticolul

20

,

.-(-1,).Ptin

bugetut

M.A.E.

se

finanteaza

,cle

ta

bugetut

dc

siat.

potrivit

legii,

unc

onarca

institulilot

prcvAzub

ta

pct.

t

un

anexa

nt. 2

-lz)

un

atoca

i

de

la

bugetut

de

stat

prin

bugetut

M.A.C.. prccum

si din

a.nttuti

e\vabugetare

se

linanpazb

;nstit,ttiite

pievazute

ia-

pci

j;;;;,

:;;;;

.

(3)

M.A.E.

supofte

din

bueetitDtoDtiu

si

de

|uncrionar;

a

ch;,;,;;i;;"i;

l;;i ff:::::":":::l:i',::/Ji"t:,::,,;y,f:i,

:i:::Xiii:,,

in

domeniut

teratiitor

nternarionate

p;i,iii

i

ili',i,,i'"oii

Atticolul

21

Palrimoniul

carc

fevenea

DeDartan

p

rcm

ov

a

re

e

"on

oi,

i

ii i

"i

J"

i7-lui

t

d t

n

e n

I u

t

u

i

pe

n ttu

C

o m

e

rt

E \ t

e

t

io r s i

tarapuh

ra

sectetatiatut

Generat

al Guve-11'.calcul

si

biotica

va

li

lrunsmis

a"

is

,.iru

au

iiiiu-iiiiii

;,7;;:;':';i: ":Uprotocot

incheiat

in

termen

Anicolul

22

Anexele

nr

I

gi

2 fac

parte

integrand

din

prczenta

hote^re.

Articolul

23

--.Pe.data

inbetu

in

vigoarc

a

prezentei

hotar;ti

se

abrcga

H.G.

nr.

2t,2t0t

nvtnd

organizarea

si

functionaree

Minia

n

u.

or

ii

i-s

iii

to i"i;;i;;Z;;,':';'::i,:;1";,:i::,' :;;tE:E

il:,,::::

CURS

3

Mlslunile

diplomolice

permonenle:

notiune,

closlflcore,

roportul

de

misiune

diplomoticd,

Oolegorii

de

misiuni

diplomotice

permonente,

slruciurd

$i

orgonizore

Roptezentonlele

sou

pnisiunile

diptomalice

_

prccizdri

preliminorc

ll

lhlorlta

iaptutui

cA

a pi,>,./'rFrp

rnsarctnrre

.I

c6ndlrcerea

dfacerij

{lo

unujltql

1g{utslatulrifuilistrut ataceritor

exr".F"ilr:F-,,

0rrar

pintr-o

t'ltplicare

activa

in

viala

hlerndtio

ala

a

stutuftrj,

tol"lilate,

lolor s,log-dturilor

necesare

retatiitor

internationure

"lef9"- erlir;UG;:

l:'l:,i.:l::_?^,r1l',191

inrernarionare

a,r

"inn

{n.;rl-r

s @'

lrrf

ln rstorica

a

.etarijlor

inte;naljonatii

a

ut

"n*"

r-ffi*

lllll

l?'111t-11t

l:

,ncepur

desennari

sub

numete

sen;-;;-asenri

illl*"::::t,r1 rybtici,

au

fost

intocuiti,

rr"pt"t,?

i"p|."r""i*ii

llli:llil,oq,qqt"",re

j9Je"'

a

"a

u"tio,ni

J

iiniu

;;;

;;;;;;

Z

existente

intrc

statele

rcspective,

se

o-sleleJtguldEb

:,.1i:1"^

t:ti::,:"tgl,p

erau

organe

de

dtir

cu rot

direct

in inrretinerea

si

lvolhroa

relaliilor

internationat;

-

I

nprozentanti

ai statului

au functionat

ince

din

antichitate.

sub

diferite

rlr Grecia

-

presbelh

Roma

--/qgnl.

3.2-

Cldsilicored

rcprczentdnlelor

diplomatbe

1,2.1,

in

lunctie

de

durata

lor,

distingem:

.

taprozentantele

diplomatice permanente;

r

'

roprozentanlele

diplomatice

temporare.r

NorA:

_

Anllrula

in

secolut

at

Xv-lea

in

[a'ia

,n p.incip.t

ifl Velelia

.

repre/enlanta

p.i',rrrpnra

a

devenir.

keplat.

lorna prirc.pa,a

o.j *prez".Ji"

olpi,ir"*jl

i"

l.r

gono'aliar

.dupa

l

pdcea

Wesr

phaliciii

I i

64

8).

",i"b,

,*,,"

"

"u

i.,"ri

""niiiU]l

rIr)lxxln

a

J obt at

statete-u

ropene

siie

supravegheze

reci roc

.



Drept Diplanatic

€i

ConsulaL

Sinteze

pentru

examen

iRgprezenla1li9&_qd.hoCl-

misiunile

speciale

poi

funcliona in

stateie in

care

nu lunclioneaze

misiune

diplomatica

permanenle

sau alunci cand

caraclerul

problemei

ce se

trateaze impune

prezenla

unei

misiuni speciale,

de exemplu,

pentru

nLrmirea

unui reprezentant

pentru

a indeplini

o anumitd

sarclne

sau

pentfll

3

iglti"Jq"

tap-qi .9,99€ qq€E

(aniversare,

incoronare

etc.).

De

asemenea, o

alte

catego e de reprezentante

temporare

este

reprezeniata

de

misiunile condJse

de

persoane

cr

responsabililate

pq I

ca diregg.

3,2,2.

in

tunclie de scopul sau obiectul

lor,

dislihgem:

-

reprezentanla

penlru

negocieri

politice

(,?lsslon

a caractdrc

politique);

-

reprezenlanfa trimise

pentru

scop

de_Qg-lglllial

lde

ceremonie);

-

reprezentanta

trimise

pentru

a

comunica

un

gest

(dbbddlence)sau

pentru

a comunica schimb5ri inlervenite

in

conducerea unui slal

(d'eliquette).

Reprezentanta

sau

misiunea

diplomatca

reprezinle

tume n u

g

e

n

eic

penltu

desemnarea

organelorde

stat

permanente

insarcinate

cu intretinerea

relatiilor

diplomatic,e.

3-3-'.No iuned

de,,misiune diplomaticd"

(pemanentd)

r

.3.3.1.

in

lileratura

de specialitate,

lermenul

,misiune

diplomatce"

poate

avea

sensul

de:

-

raport

iuridic

bilateral

de

drept international

(raportul

de

misiune

diplomaticA);

'

sarcind incredinlatd de

statul

trimildtor agentului

diplomatic;

I

-

grup

constltuit din

totalitatea

persoanelor

cu funclie

diplomatice;

-

organ al slalului

trimitalor.

3.3.2.

Definilie:

Misiunea

diplomaticd este otganul

unui

subiect de

drepl

international,

insliluil

in

mod

permanent

pe

ldnge

un ah subiect de drept

intemalional

qi

insercinat

cr

intotincrca

el2tiilar

apt^m,ti6e

ea

aeelsabk$t

o

Misiunea diplomaticA reprezinle institutia

centrala

a

Conventieide

la

Viena

SsuplqjlSllllgl_dip]Soq

-

Conventia stipuleaze

exprcs ce

misiunea

diplomatice

se

bucuft

de

privilegii

si

inuniati

ptoptii.

De

asemenea, misiunea

diplofiaice

de

coeziune

siunitate

oryaniceactelor

intrcpdnse de memb i

acesteia.

Misiunea

diplonatica6Etrebuie contundata

cu

membrii acesteia. din

urmatoarele motive:

-

infiinlarea

unei misiuni

diplomatice

este

rezultatul

unei

proceduri

cu tolul

diterite de cea a numirii membrilor

misiunii diplomatice;

-

cele mai

multe

documente ale

misiunii,

prin

care

aceasta

isi

realizeaze

activitatea sunt

emise in numele ei

si

nu in

numele

sefului misiunii sau

a

altui

membru

al

sdu;

Misiunile

diplonatice

pemanente

I

trlrlofla misiunii

$

Ooate

ti afectale de

schimb5rile ce intervin

in

nllhlul]oa

are

privilegii

si

imunitdti

pfoprli,

distincte de cele

acordate

lkll

acesleia.

TIOTA:

lorirt

lsloric

lnrtllulia

,legaliqla

ca

misiune

de

negociere inlre

stale este

gUlogqULaj]Ilcele

,1

vochi

linll

a,

aparand

o data cu lormarea primelor

statb.

Totusi

misiunile

"lMtlco

{JtaL

losr cunoscJte

pene

in secolul

"l

Xlvlea. Fapt,rt ca S{antut

rrnr voil

.epre/enlanlrpermaner '

pe

larga

regii

6.anre

sipe la.g5

lrperalul

16

Oorrslantinopole

(apoc

sarii

sau

responsales), pane

la

marea schisma, nu

ll

ll

oonsiderat

un

inceput al

diplomaliei

permanente,

daiorite

faptului

ce

acesli

,

tlll

lvoau o

misiune

esen alme4le

rel.gtoase.

ln

iocolul al

Xlll-lea,

Venelia trimile

primil

agenti

diptomatici in cetetatte

state

o.

Acesfitrimisi, numilioratores

sau

ambasciatoriconUnui,

devin

permanenti

rs(x)lul al

XIV-lea.

Exemplul

Venelle

a

lost

urmat la

scurl timp de

l\4ilano

lrislo

Francesco

Sfo?a lntlelinea

o

misiune

permanenta

pe

lange Cosimo

de

rllclr),

Ducatul de Savoia

9i

alte

state

italiene,

care

au inceput se

timit5

llanli

pe

lanqa reqii Angliei,

Franlei

9i

Spaniei.

MlElunile

permanente

se extind rapid

in secolul

al

XVI-lea,

mal

ales dupa

pacea

ld Virvins (1598) care a

faciLitat

relaliile

inlre statele

catolice

si

cele protestante.

,1n

jurulanului

1600, Anglia,

Franla, Spaniaq-i

siateie

componente

ale

lmperiulul

alo.german

aveau

relalii

permanente.

llilltut]a

s-a

generalizatin

a douajumatate a

secoJului

al

XVll-lea, sub

impulsul

rln Ludovic

al

Xlvlea

9i

Riche

ieu

diplomatiei

franceze

si,

prin

aceasta,

nrrlloi tuturor

statelor

europene.

I

x[rlonta

]nsUtutiilor

diplomatice

romanestieste

atestata

de h

inceputu I

existentei

lalAlo

r

Tdrilor

Romane.

Asllel,

in

1457,

Venelia

a acredltat

un

arnbasador

pe

C0d€a

din

Suceava,

cea

dintai

misi ne

diplomaice

pemanente

inslituite

in

lla nomane.

P

mulreprezentant

diplomatic a

lost

capuchehaia, agentul acreditat

It

on

inalta

Poa{d.

unii

dorrni aveau

agenti

diplomatici in

marile

capitale

a rupodo.

Astlel, Consiantin

Brancoveanu

avea

irirnisi

la Viena

siVenetia,

iardomnii

liloldovol

aveau

reprezentanti

in

Polonia

si Ungaria.

O

(llltd cu

anul

revolLrlionar

1848 se

poate

volbi de o

diplomatie romeneasce

Chiar

rna nre

de

a-si

L caslrgal

independella,

slatJl

roman

d dvut rurre.oase

nlll

ollcioase,

care,

in anii 1877-1878,

s-au

transformat

in legati.

3.4-

Rdporlul de

misiune cliplomdticd

a,t.

Dsllnilie

rful

de

misiune

diplomaticd

teprczlnle

ftpottul

iutidic

de

drcpt

lk

Dol

carc

de

expresia acordului

de

vointe

al

statelor cu

privie

la

I

do rcprezentanle

diplomatice

petmanenb,

efectuat in scopul de

a

d

Fl

dozvolta

relatiile

diplomatice.



Drcpt

Diplonatjc

qi

Consutar.

Sinteze

pentru

examen

(Qr-4.2.\

Elementele

raportului

de

misiune diplomaticd

sunt:

*

Sudeciele raporlului

de

misiune

diplomalic5: slaiul

ac.edjlant

(trimitato4

si slatu-Ied?dfflar

(primltor);

'-Obrac&{

raportului de misiune

diplomalice: relatiile

diplomatice

dintre cele

doud

state;

+

Coatinutul

@patlului

de

misiune

diplomatica:

totalitatea drepturilor

si

obligaliilor

,egate

de

crearea,

lunctionarea

si

incetarea

misiunilor

diplomatice

ale

celor

doue

state-

3.5. Cdtego

ite

de misiuni

diptomalice

Ne

vom

opri

asupra clasificdrii

misiunilor diplomatice

pe

baza

unui criteriu

dublu:

-

un criteriu

evolutiv;

-

in

funclie

de subiec,tii intre

care

se

intrelin

relaliile

diplomatice:

operem

distinctia

intre

misiunile

intre

stale

{diplomatie

bilaterale)

si

misiunile

intre

alte

subiecle de drept

international

-

intre

state si organizatii

internationale,

intre

organizatii

internationale

(diplomatia

multilaterald).

,3ast,tj

in

cadrul qiplomatiei

bilaterale

sunt cuprinse:

-

ambasada;

-

nuniiatura

apostolice;.

-

legatia;

-

internunliaitura;

-

lna,tul

Comisariat.

a) Ambasada esle misiunea

diplomatice

cea

mai

importante

atet

ca

liidlg

(avand

rangul cel

mai inalt), cat

9i

ca.frecvenld

(fiind

cel

mai des totositd

9i

tinzand

spre

exclusivitate).

NOTA:

in

trecut,

ambasadele tLrnqionau numai

in

retatiile dintre marite

puteri;

Astezi.

peste

99%

din

misiunile

diplomatice

inire

stalg_qqllambasale

(Romania

este

reprczentali

in relatiile diplomatlce

numai

la

nivel

de

ambasadd

incepand^c_U-L

mar 1974.

dnd

,livelul

de

reprezenrare lntre

Rom:rnia si

B?zitia

a

fosl

ridical

de

la-TrivefAe

leoatie

la

nivel de

ambasadat

SeIul

titular al

acestei

misiuni

diplomatice are

titlulde

ambasador

silace

parte

djn

pima

clasA in

ierarhia

diplomatici.

Totusi,

loafte

putini

din

cei

care conduc

ambasade

au

rangul

de

ambasador

si

in

ierarhia administrative

internd

(aceslia

au, in

majoritatea cazurilor,

rang

de

ministru-consilier

sau consilier, ,unclionand

ca

ambasadori

in

stalul acreditar

numai

pe

durata misiunii

lo0.

ln mod exceplional,

ambasada

poate

fi

condusa

de

un

insarcinat

cu aface

Misiu

nile

diplom atice

pemane

nte

b)

Nuntiatua

aposlolce

este misiunea

diplomatica

de cel mai

inalt rang

a

SlAntului

Scaun intr.un

slat, slabilite

in

vederea

inketinerii

Fratjilorqr-aq€sla

NOTA:

Nunliaturile

intreln

atat

lclatildipbEatiqe,

cal sJ-glezEg 9

-

intrelin relalii

oficiale cu

statul

aceditar,

guvernate

de dreplul inlernalional, dar

9i

relalii cu

o

ganJl

national

cdlo.,c

din aLesl

stal.

gLvernateiellpll&rnon:c

I

Nunliatura apoJolce

este

colduse de Ln lunliutcore'ace

parle.

ca

si

ombasadorul,

din

prima

clasd

a sefilor de

misiune.--

o,Lqoata

este o misiune

diolomatica

dc

rano

inferior ambasadei

{rangul

rl doilea).

rorA:

Aceasta este

condusa

de un

minisiru

(care

poartS,

de oblcei,

tillul

de

Jlllis-

oxtraordinar

si

minslru

plenipotentiar'')

sau un r.ninistru

rezident

-

care

fac

parte

din

clasa

a

doua

a

geiilor

de misiune,

sau de un

insercinal c afaceri

ad-interim

saJ

permanenl:

Legatia este

o

misiune

diplomatica

,,pe

cale

de

disparilie".

ln 1968

exlstau

in

capitalele

Jumii

ma

pllin

de

100

de

legalii.'Dispa

tia"

acestei categorii de misiuni

dLplomatice

este

expicabile

in

contextulin

care

practica

din

trecut de

a se acredita

ambasade

nu.naiinlre

ma

.e

pure'i

{a

relariile drnlre stalele

rrici

lunclion6nd

legalile)

a

losl

aba

doralaireptal.

sub ir"per;u

pnncipiu

lui

lundarnenlal

al dr eptu'ui

lnlernalional care

este

.egglitatea

suverana a

dalelor;

Deosebhea

inl€

legalie

gi

ambasade

apare

numai in

ceea

ce

privegle

unele

prollqloe-

de

precedere

si ceremonial.

kU

lnlernunliatwa

apaslolice

este misiunea S';ntului

Scaun

care

oorospunde ca

rang

Jggalj-q1.

Ea este

condusa de

un internunliu,

cate

oorospunde ca

?ng

rrmisului

extraordina'

9i

ministrului

plelipotentiar.

d)

lnaltul

Comisatial

este misiunea diplomalicd a

unui

stal trimisa inlr-un

tll

slal cu care

acesra

esle

legat

prir

relatii

speciale,

deosebit

de

slranqe.

NOTA:

Aceasld

misiune diplomatice

se

practica

intre

statele

ab ciror

relalii prezinte

{r_J.n.le

part.r'liritat|

de

eremplu.

intre

Ira,ea

Brrlanie sr

slalele

din

t";;;;;a tl't

Acesre

m s

uni

surl conduse

de

Jn

inalt

io'nisar

(High

Commissionerj,

ca

e

esle

egal

in ranlcJ

ambasddorLrti

"

O astfel

de

pncticd

-

de

dati mai

recenta

existe

si

in relatia dintre

Franla

Ei

uneie

dintre

lost€le sale

colonii

(membre

ale

Comunitetii

lrancotone).

Aceste

m

siunj

poartd

denumirea

de

inalie

Reprezentanle

(Hautes

Repr6sentations),liind

ogale

in rang

cu ambasadele;

Practic,

difercnlele

dintre

acesle nisiuni

diplomatice

9i

ambasade

nu se

rcgesesc

decet

h

nivelul

ptotocolului.



Drept Diptomatic

sj

Consutal

Sinteze

penttu

examen

3.5.2i.

in

cadrul

-diplomaliei

muttitaterate

intatnim:

-

teprezentantele

petmanente

sau.delegatiite

ftFrmalenle:

-

misiulile

organizaliilor

inte'lationale

in

diterite

sldte.

a) Reprezentantele permanente

sau

delegatijle

permanente

sunt misiunile

djplomatice

ale unui

stat

pe

langd

o organjzatje

internationale.

NOTA:

Ele

se

deosebesCde

misiunile

diptomatice

traditionale

p

n

urmabarete

traselui:

- luncliile

acestei

mrsjrni diptoma'i.e

prezintd

anJnire

lrasatufi [stincte.

delerminale

de nalJra

subiectul.ji

pe

leng:r

care sunt

acredtlald-

-

existe

unele diferenle

iate de

mislunile

ctasice

in

ceea

ce

priveste

organul

€aQ€rnlgjAl9dj 4eq

9i

qroanl'l .a." n

megle_aqeditarca;

- procedura

numjrii

sefutui

de

misiune

@)necesitd

so Eitarea

agrementului;

-

reprezentanla

permanente

are

sediul

pe

teritorjul

unei efiiteti

suverane. care

este

nel dislincla

de

subiectJl

de

drepr internattonal pe

tanga

care

este

acreditatai.

b) Misiunea

unei

organizalii

internationale

intr-un

stat

este

categoria

cea mai recenta

d

misiunilor

diplomalice

si

poate

ti.

tn

principiu,

acrediiata

fie,

intr-un

stat membn,.

flq

jl t ll 4l el0q& -elg

qaliei.r

-

3.6. Shuclurd

gi

orgdnizdteo

misiunii

diplomalice

Struclura

si otganizarca

inlernd

a

unej

misiu.ri

diplomatice

este

de

competenta

exclusive

a

statului

acreditant.

in

majoritatea

situatiilor.

ete

sunl determinale

de marimea,

capacitatea

si

inleresele

slatului

acreditanl

si

de

importanta

pe

care

o

prezinte

statul

acreditar

penku

acesta.

ln

absenla

uTor

norme generale

si a

u'lei

pracl,ci

unito.me,

se

poate

lotusi

evidentia

o

schemA

generala

a

structurii

misiunii

diplomatice,

care

cuprinde

urmdtoarele

subdiviziunil

-

cancelariai

-

seclia

politica;

-

sectia

economicd si

comerciale;

-

seclia

culturala;

-

sectia

consulara;

-

biroul

de

prese;

-

biroui

atasatului

militar;

-

biroul

atasalului

de afaceri

interne.

3.6"1.

Cancelaria

este

compartimentul

cel

mai

importanl

at misiunii

diplomatice,

unde sunt

primite,

pregilite

si

lransmise

actele care

sunt

de

compelenta

sefului

de

misiune.

Cancelaria

coordoneaze

activitatea

cejorlalte

sectiiale

misiunii

si

pestreaze

-41yele

9i

ead r 9,qlpqrE 99

ltri'll

gene.al:

al;l

cele in€'ne, ale

slalului

acreditar. cdt

si

cele internatio.rale

'lo

n 'n prezent ocupa

un

rol din

ce

in

ce

mai important

i,l

activitatea

unel

Itliilunl

diplomatice).

Problemele

politice

sunt

in mod normal

t'atate

cu

auloritaiile

slalului

lurooitar.

in

prinul

rand

cu

M.A.E|.

rnsZr

nu se

poate

face abslrdctie

de

ltcositatea

intretine'ii

unor

relatii

cu

mernbrii

cercurilor

po'ilice

locale

sau

lltnrno:

nenbrii

partidelor polilrce. presa,

diferile

grupuri

de inlluentd,

corpul

lplomalic

strain acredilat

rn acel

stal etc.

l[0,3.

Sectia

economicd

si

comerciala[e

ocupa

cu dezvoltared

relatiilor

adolomice,

ro

generai,

si

a

celo' cometciale.

in special,

i,lke

stalul acreditanI

lt

6latul

acreditar.

Principalele

functii

ale

lggli.iL9la9I|9lalalC-pAtll-lezllxoale

|rlloI

-

lunctia

de infomare

Qu

privire la situalia

economice

si

raporturile

oomsrciale

ale statului

a.rFdiler si de studiere

a

pietei

.9ub

principalele

ei

llptcter

productia.

consumul. s:luatia

frnanciarS; .

-

-

funclia

de

asistente:

misiunea

pregetesle

si negociazal

sau

pdnicipe

la

ltooocierea

acordunlor

comerclale;

"

J g e- ettofpg43 g

a

posibilitdlilor

concrete

de

amplificare

9i

dlvorsificare

a

schimburilor

comerciale;

4tq 9994q9 9-{2 e4 lyi.care

merse

de

la.realizi::i

lylPit5lii

panfla

pirt[Firea

talSfui

lii,

relalli cu

liercurile

de af?ceri

etc

in structura unor

misiuni diplomalice

intrd un

)u

linancie

Misiu

nile

di

plamatice pem

ane

nte

(;nlcela.ia

este

condusa de

dn consilior

sau

de

n

sec'eiar

I

func iolari

kJmalici

cu

rang

imediat

inferior

SFfrl,ri

.le misiune,

care

rdspund direct

in

acestuia

si

care

ilinlocuiesc

in

caz

de

absentd

(ca

lisercinat

cu

alaceri'

;3.6.2.

Seclia

politice

are rolul

de a

gestiona

problemele

politice

sicele

de

care are

ca

rarcine

studierea

politicii

financiare

locale

(p9 94valulali,

investitii

str5ina

rlc.).

13.6.4.

s-991 g

(biroul)

S 999q i g[ql4'

a'e

ca

principal

rol:

-

orolgyglgA

rn stalul de

resedinLd a

cullurii

'ralionale

a statuluiacredilant:

-

dezvoltarea colaborerii

in

domeniul

cultural-9tiinlilic;

-

4i@a

ta

etaoorarea acordurilor

culturale

9i

supravegherea

aplicerii

kt:

-

diiuzarea de

materiale,

organizarea de

manifest5ri artistice,

expozitii etc.

@acapalal

un

rol

din

ce

in

ce

msrfiFoft;iin ;ondiliir"@

-usp-e4;

qb 99 .

audieqB si

tehnici

de transmiterc.

ln

aceste

conditii

obiectul

I'r'ormatiei

care

E;tobiectul acliviralii

biroului

de

presa

s-a

ldrgit continuu.



-

ipre irifer.ior,

spre

staiut acreditant

bjrout

de

G;e=f"Aiffi*

m"U

djn

slatul

acreditar,jedactan.r rapo.rte

gibuleline infnrmarive

trjmise

instituliilOf

Drcpt

Diplornatic

Fi

Consular.

Slnteze

penttu

exanen

Activitatea

biroului

de

prese

se

desfesoard

in

doue

directii

principalei

buleline

inf nrmarive

trimise

instituliilOf

1 rq

g4irffi

spre statul

acreditar:

biroul de

prese

stocheaze

si

transmit6

date

Utile

presei

tocale

din

statut acreoitar

cu'privire

ta ;tr;;ld;i;;i;i;l

trimitetor,

organizeaze

conferinle

de

prese

etc.

i@trSeclia

consulard

se

atganizeaza

i^

cadrul

11isiunii

atu,tci cand

in

capitala statului

respectiv

@

exista

un consita-fefJ-ta-lutui

acredilant,

Posibililatea

exercilarii functiiloJ

consutare

de

cdke

misrunea

diplomatica

est6

recunoscutar

expres

de

art.3

din

Convenlia

de ta Viena

;;p,t;;Atji'or

diplomatice

din

1961.

.--.'-.....-

Sectia colsulara

indeplinesie

activilbli

soscifice of;ciilo

r con

su

la

re:

emiLerea

de

pasapoane

si vize.

emilerea

de acle administElv-e.

loEriate.

exercilar;a

asistentei

si

oidte-ctidi

conslrlare

I

--_----:--__::---

:-

- l

l3lt4[Biroul

atasatului

militar isi giiseste

raliunea

in necesitatea

statulul

aciedilanl de

a

cunoasle

institutiile militare

ale

statului

acredilar

si capacitateA

militar5 a

acesluia

si

de

a colabora

pe plan

militAl

Fu

ncf i i te

atasaliio

r

mil

ita

ri

au

inf

V6bei6l-ndep

i

n

i

ri-

etoare

tor patru

f

.*t"g".ii

J"

""i;ri

@;,.yare

a

situatiei

militare

a statutui

acreditar;

-

lunctia

de colaborurc

cu

autoritdtile

mililare

locale

in vederea

efectueiil

schimbului

de

tnformatii.

reallzarea

unor

actiuni

comune

etc.

-

lunctia

de

rcprezentare

in

cursul

unor ce.emonii

miljlare

ale

slaiulul

acreditar;

-

funclia

de

a acoda

asistenfi

de

sp1"jatitate

sefului

de

misiune.

Este

de

retinut

{aptul

ca alasatul

militar

este subordonal,

X1

plimlL

r:ind,

sefului

de

misiule. dar

si

MinisLe'utui

Aparbrii

din

statut

acrediiiii.

--l

3.6.8. in

practica.recentii.

misiunite

diptomatice

pot

avea in

corponente

n

birol' al

atasatului de.tacer"nrArnF,

care are

rolui

facilitarii

coopera;il

1n

acesl domeniu intre statul acreditant

s;slatul

acreditar

sial

inform5.ii statului

acreditant

cu

privire

la actiunile gi

capacitetile

statului

prjmitor

in

domeniul

afacerilor

interne.

d

Siin cazul alasatului

peilru

ataceriinlerne

functioteazao

dubla subordona16,

fata de getul

nisiuniisi

tata

de

N,4i'risterul

de tnterne

al

statutui

acredilant.

Bibtiogrotie

obligoforie

l.M.

Anghel,

Drcpt

diplomatic

si

consular,

Fd,

,,Lumina

Lex',,

Bucuresti,

1996,

p.42-56;

A. Bonciog,

Drept diptomatrc,

Ed.

,.Paideia

.

Bucuresti.

j997,

p.

57-8t.

Misi

unile

diplon

atice

Pemane

nte

,l

nllo

de

lo

Viend

qsupro

]eloliilor

diplomolice

k;[

l.

le6ti6

l96l;roiificoid

de

Romanio

prin

Decretul

7lCOe,

puoticotin

A

Of

qlR,S,R,.porteo1'p

89)

'llaht

oe

misiune

se

inparl

in trci

clase

si

anume:

iio.i-a

u^t*aao,ito,

sau

nunliilot

acreditali

pe

lenge

tetii

de

stal

sia

tl

Eoll

de

misiune

cu

nng

echivalent:

li*Joo

i

u,r,qia,

minigitor

sau

intenuntiitot

acrcditati

pe

bnge

sefii

lloeon

a

insercinalilor

cu

alaceti

acreditali

pe hnge

ministerete

afacetitot

lit

atLva

de

precddere

gi etichefi,

nu

se

face

nici

o

diferenle

intu

gelii

de

a

ht raport

cu

clasa

|ot.

2

a

diplomolice

pelmonenle

ole

Romaniei

ln

carc

funclioneazd

misiune

diplomaticd

a

Romeniel

t4

)uropa

L

Alblnia

I,

Auclrla

I,

np\ublica

Belarus

l,

nogatul

Belgiei

,.

Eol'nla

gi

HeftPgovina

I,

Hopublica

Bulgaia

l,

Ro7ublica

Cehe

I,

nepublica

Ciqru

,,

naPublica

crcatia

lO,

Regatul

Danemarcei

ll,

noqublica

Ebne

l

r,

Oo

n

feciealia

Elveliane

lt.

Fo7ublica

Finlanda

11.

Bo\ublica

Franceza

16

no1ublica

Georgia



Drept

Diptonatic

si

Consutar.

Sinteze

penttu

examen

16.

Republica

Federah

Ge

nanie

17. Republica

hlanda

18.

Republica

ltatiand

19. Repub

ca Federaa

lugoslavia

20. Republica

Letonia

21.

Marcle

Ducat

al

Luxemburyului

22.

Macedonia

23. Regatul

Unitat

Maii

B

tanii

si

htandeide

Nod

24.

Republica

Moldova

25. Regatul

Notuegiei

26.

Regatul

Olandei

27.

Republica

pobne

28. Republica

Poftugheze

29. Federctia

Ruse

30.

Sfantul

Scaun

31. Repubtica

Slovace

32.

Republica

Slovenia

33.

Spania

34. Regatul Suediei

35. Republica

Turcia

36.

Ucraina

37.

Republica

Ungaia

America

l.

Republica

Aryentina

2.

Republica

Federctiv,

a

Bnziliei

3.

Canada

4.

Republica

Chile

5.

Republica

Colunbia

6.

Republica

Cuba

7.

Statele

Unite

Mexicane

8. Republica

Peru

9.

Statele

Unite

ale

Americii

1o.

Republica

OientaE

a

Uruguayului

1

1.

Republica

Venezuela

Atrica

1.

Republica

Af

ca

de

Sud

2.

Republica

Angola

3. Republica

Camerun

M isi

unile di

plomalice

Pe

manenle

4 Republica

Federale

Democra6

Etiopia

6

Republica

Ghana

6,

Republica

Kenya

7.

Republica

FedeGIe

Nigeia

8.

Republica

Senegal

e,

Republica

Zimbabwe

A

entul

Mijlociu si

Af

ca

de

Nord

L Republica

Algetiane

Democtatice

Fi

Popuhre

2,

Bepublica

Anbe

Egiqt

3,

Sktul

Emhatele

Arabe Unile

4,

Regatul

Hasemit

al lordaniei

6.

Bepublica

lrck

L

Statul

Kuwait

7.

Republica Libaneze

8,

Marea

Jamahiie

Arcbe

Libiane

Popuhre

Socialisfi

L

Regatul

Matoc

10. Statul

Aahr

11.

Republica

Aabe Siiane

12. Bepublica

Sudan

13.

Republica

Tunisiane

14.

Bepublica

Yemen

15.

Statul

lsrael

16.

Regatul

Atubiei

Saudite

Asta, O

entul Miitociu

siindepdrtat

L

Republica

Azetuaidjan

2. Bepublica

Amenia

3.

Australia

4.

Bepublica Populare

Chineze

5.

Republica

Populara

Democnh

Corceane

6.

Republica Filiqine

7. Republica

lndia

L

Bepublica

lndonezia

9.

Republica

lslamice

han

10. Japonia

lL Republica

Kazahstan

12. Malayezia

13.

Republica

lslamlce

Pakistan

14.

Republica

Singaporc



Drept

Diptonatic

si

Consujar.

Sinteze

pentu

exanen

15. Regatul

Thaitandei

1 6.

R

epub

I

ica

Tu tkmenistan

1

7.

Fl

ep u

bli ca

U

zbekistan

18.

Republica

Socialiste

Vietnam

Misiuni

pemanente

L

Misiunea

Romeniei

pe

hnge

Conunja,tite

Europene

_

Btuxelles

2. Misiunea

Romaniei Ia

N.A.T.O.

-

Bruxelles

3.

Misiunea

Romaniei

pe

Enge

Comisia

Dunerii

_

Budapesta

4. Misiunea

Pemanente

a Romeniei

pe

Enge

Oficiut

Natiunitot

Unte

gi

lnstitutiilot

Specializate

-

Geneva

5.

Reprezentanta

Pemanente

a

Roneniei

pe

Enge

Organizalia

Mondiale

a

Tutismului

-

Madrid

^..9;

Mj",iun"1.P.,'lurenh

a Romeniei

pe

tenge

Cons

iut

Oeani/atiei

Awailei

Uivile

Intefiationale

-

Montrcat

7:

R?lte.zenk ,k

petmanente

a

Roneniei Ia

progtumul

Naliunitor

lJnite

pentru

Mediu

si

Centrul

Naliunilot

Llnite

pentru

Asezeri

Umane

_

Nairobi

8.

Misiunea

Petmanente

a Romeniei

Ia Natiunile

lJnite

_

New

yok

9.

Delegatia

PemanenE

a

Romeniei

pe

hnge

LJ.N.E.S.C.O.

_

paris

10.

Reprezentanta Permanente

a

Romeniei

la

F.A.O.

_

Roma

11.

Misiunea

Permanente

a

Romeniei

Ia O.S.C.E.

,

Viene

ANEXA

3

Misiuni

diplomotice

ocredilqle

in RomAnio

Ambasade

1. Statul

de Tnnzilie

al

Afganistanutui

(sediut

_

Moscova)

2.

Republica

Af

ca

de Sud

(sediul

-

Budapesta)

3. Republica

Albania

4.

Republica

Algeiane

Democta

ce si

populare

5.

Republica

Angota

(sediut

-

Betgrad)

6.

Republica

Aryentina

7.

Republica

Armenia

8. Austrclia

(sediul

-

Belgrad)

9. Austria

10.

Republica

Azetuaidjan

11.

Republica

Popuhfi

Bangtadesh

(sediut

,

Varyovia)

12.

Republica

Belarus

13.

Regatul

Belgiei

Misi

unile

di

plon

atice

per

nanente

11,

Hopublica

Benin

(sediul

-

Moscova)

lt.

Republica

Botswana

(sediul

-

Londra)

lC,

Bepublica

Fedeative

a Braziliei

ll,

Fepublica

Bulgatia

lt,

Burkina

Faso

(sediul

-

Rona)

le.

Repubtica

Burundi

(sediul

-

Moscova)

,0,

Bepublica

Camerun

(sediul

-

Moscova)

,1,

canada

tl,

Republica

Cehe

,9,

Republica

Chile

t{,

Bepublica

Po?ubft

Chineze

t6,

Republica

Ciptu

(sediul

-

Atena)

t6,

Republica

Colunbia

17.

Fepublica

Congo

98,

Republica

Coreea

29.

Repubtica

Populah

Democrate

Corceane

30.

Cosk

Rica

(sediul

-

Vargovia)

91.

Republica

Crcalia

32,

Bepublica

Cuba

93.

Begatul

Danemarcei

94.

Repubtica

Ecuador

(sediul

-

Budapesta)

35,

Fepublica

Arabe

Egiqt

36.

Republica

Ebne

97.

Republica

H

Salvador

(sediul

-Rona)

38.

Confederalia

Elveliane

39.

Statul

Etiteea

(sediul

-

Moscova)

40.

Republica

Estonia

(sediul

-

Vatgovia)

4l. Bepublica

Federad

Democtate

Etopia

(sediul

-

Viena)

42. Republica

Filiqine

43.

Republica

Finlanda

44.

Republica

Franceze

45.

Republica

Gambia

(sediul

-

Pa s)

46. Republica

FederaE

Germania

47.

Republica

Ghana

(sediul

-

Belgrcd)

48.

Repubtica

Guatemala

(sediul

-

Viena)

49.

Repubtica

Coopentiste

Guyana

(sediul

-

Londn)

50.

Bepublica

India

51.

Bepublica

lndonezia

52.

Begatul

Ha|emlt

al

lordaniei

53.

Republica

IBk



Drcpt

Diptonatic

€i

ConsutaL

Sinteze

pentru

examen

54.

Republica

hlanda

(sediut

-

Atena)

55. Republica

lslanda

(sediut

-

Copenhaga)

56.

Statul

lsrcdl

57.

Republica

ltaliane

58. Republica

Federch

lugoslavia

59.

Jamaica

(6ediul

-

Geneva)

60.

Japonia

61.

Republica

Kazahskn

(sedlut

-

Budapesta)

62.

Republica

Kerye^an (sediut

-

Kiev)

63.

Republica

Kenya

(sediul

,

Betlin)

64.

Statul

Kuwait

(sediut

-Roma)

65.

Republica

Democa6

populafi

Laos

(sediul

_

Moscova)

66.

Regatul

Lesotho (sediul

-

Rona)

67.

Republica

Letonia

(sediut

-

Kiev)

68. Republica

Libanezi

69. Republica

Libeia

70.

Marca

Jamahiie

Arabe

Libiane

popuhd

si Sociatisd

71.

Republica

Lituania

(sediul

,

Varsovia)

72.

Marele

Ducat

de Luxembury

Gediut

-

Atena)

73.

Macedonia

74.

Republica

Madagascat

(sediul

-

Roma)

75.

Republica

Malawi

(sediut

-

Bertin)

76.

Malayezia

77.

Republica

Mati

(sediut

-

Rona)

78.

Republica

Malta

79.

Otdinul

Suveran

Militat

de Malta

80.

Regatul

Unit at Mat

Btitanii

si

tdandei

de

Nod

81.

Regatul

Marcc

82. Statele

Unite

Mexicane

83. Republica

Moldova

84. Mongolia

(sediut

-

Sofia)

85.

Republica

Mozambic

(sediul

*

Moscova)

86.

Uniunea

Myannat

(sediul

-

Belgrad)

87. Republica

Niget

(sediul

-

Bettin)

88. Republica

Fedetald

Nige

a

89. Regatul

Notuegiei

90.

Regatul

Olandei

91.

Sultanatul

Oman

(sediut

-

Roma)

92.

Republica

lslamice

Pakistan

93.

Statul

Palestina

Mi siu

nil e

di

Plonatice

Pem

ane

nte

napublica

Panama

(sediul

-

Budapesta)

Ropubllca

Peru

Republica

Polone

i

ncpub

ca

Poiugheze

Sldlul

Qatat

Fodenlia

Rurt

Bepublica

Rwanda

(sediul

-

Berlin)

Slentul Scaun

0t,

Fopublica

Anbe

Siiane

W,

Bepublica

Slovace

04,

Republica

Stovenia

(sediul

-

Varc,ovia)

106,

Begatul

sqaniei

106,

Republica

Democrate

Socialisld

Si Lanka

(sediul

-

Rona)

f,

gtatele

Unite

ale

Ameicii

108,

Re7ublica

Sudanului

100,

Regatul

suediei

l1O.

Regatut

Swaziland

(sediul

-

Londra)

ll1.

Repubtlca

UniE

Tanzania

(sediul

-

Berlin)

112.

Regatul

Thailandei

ll3,

Republica

Tunisiane

Gediul

-

Belgnd)

ll4,

Tu*menistan

I15.

Re?ublica

Turcia

11,6.

Ucraina

ll7.

Republica

Ungare

118.

Republica

Otientaa

a

Uruguayului

1

19.

Republica

Venezuela

l20,

Republica

Socialisfi

Vietnam

121.

Republica

Yemen

122.

Republica

Zanbia

(6ediul

-

Berlin)

ngprczentanle

ale otganiza,tillot

intemalionale

1.

Detegatia

Comisiei

Europene

in Ronenia

2.

Centtut

de intomarc

al

O.N

U

pentru

Romenia

3.

Progtamul

Naliunitot

Unite

pentu

Dezvoltate

4.

inattul

Comisaiat

al Naliunilor

Unite

pentru

Befugiali

5.

Fondul

Naliunilor

Unite

pentru Copii

(U

N.l

C.E F

)

6.

Fondut

Na iunilor

Unite

pentru

Populalie

(U.N

F

P A

)

7.

Centrut

Eiropean

pentru inveldme

superior

U

N.E

S'C

O"C'E

P

E

S'

9ucuresti

Drept

Diptc,natic



si

Consulat.

Sinteze pentru

examen

,,8.

Birout

Regional

penttu

Europa

CentralA

si Orienhh

a

Agentiei

Un

ive

rsi

ta

rc

a

F

rancof

on i

ei

9.

-Otganizatia

tntemalionate

pentru

Migrctie

(O.t.M.)

10.

Banca

Eurcpeane

pentru

Reconstruclie

si

Dezvaltarc

(B.E.R.D.)

11.

Banca

Mondiah

12.

Fondul

Monetat

tntemalional

(F.M.t.)

13. Biroul

lntenational

al

Muncii

1

4.

Cotpontia

Financiaft Intemalionah

(t.F.C.)

CURS 4

Misiunile diplomolice

permonenle,

infiinlole,

incetore, llonslormole,

suspendore,

Membrii.

Corpul

diplomolic

4.1.

lnliinlorco unei misiuni diplomalice

4,1,1. Condiliile

inliintdrii

unei misiuni dlplomatice

G)

Pentru

infiinlarea

unei

misiuni diplomalice esle necesard

intrunirea

ltriroloarelor

doua' condltil cum

ive:

.6e

existeli-elaljiiiploilaficd

intre cele doue

subiecle

de drept

interndtional:

'

65

intervin5 un

acord

intre cele doue

subiecte

de

drept internalional

lru

efectuarea

schimbului

de

misiuni

diplomatice.

(

llzate,

datorita

taplului realizarea i6i?sre

cuprirsa

aulomal

in exislenta

llhllilor

diplomatice

intre

cele

doua

subiecte.

c)

in ceea

ce

priveste

condilia

exislenlei relatiilor diplomatice,

precizim

hplulca

este

posibil

ca momentul stabilirii

r3 q jl9$ pl rn9 99 sq Jgjlgid,a

ru

|tl

al

infiinlSrii

misiunilor di&matice.

[]

Sunr

premise

ale

iniiintarii misiunii d;plonatice

urrnatoarele elemente:

l;o.nduqlCa4lqj€

9i

recunoastereat

Acesle

elemenle nu vo'mai

ti

rorA: .

in liledtura

de

specialitate s-a

afirmal

cd

o

ate

premisa

a

iniiinlerii

misiunilor

diplomatice

este existenta dreptuluide

legalie-

activd

pentru

sublectul

acredilant

$l

pasive peniru

cel

acreditar.

Dreptul de legatie

apare

in

doctrina

de

drept international

ca

prerogativd

a

unui

0ubiect

de

a

trimite o

misiune diplomatice

pe

lanoa

a[

subiect,

respecliv

de

a

p1'1r

o

misiJne diplomalica

a JnLi

all subiecl.

Unii

aulori

contesta existenla unui dreot

de

leoatie,

consjderandul

superllu,

ca

liind

rezultatul unej

gregite

intepreleri a

condiliei

Ei

noliuni

de

personalilate

juridica

in

dreptul

internalional.

Totuqi, majo

taie

doctrinei considerd,

fed

a

nega

exislenla dreptuluide

legatie,

ca acesta reprez;nta ..expresia_ri q.i

ajersonalitatjl

Ld'id

Le inlernationale

(A.

\y'aresca)

tiind

pane-ioii.nituiiiaceiteii.

Se

consiaez.

tolLsi.

ca drpplulde

logalie

reprezinta

o

pompetenti,

s"L tt -dlQp

i ,

ceruia

sa-i

co.espurdd o

obligatie

corelativd oe a

primim

siunea

diplomg geggat4CLarreqElt.

Argunentdl

lunda.nental

ir

aceal

sens

il

consllLie necesilatea

existenlei acordulul

ceor doue subiecle

in vederea deschiderii

de

misiuni di lornatice.



4.1.2. Necesitatea

incheierii

unui acord

inlre cele

dou5

state

pen

inliintarea

misiunilor

diplomalice

_

a)

Articolul2

al

Conventiei

de

la

Vjena

asupra

relaliilor

diplomatice preved

ce

'stabilirea

de relatii

diplomaiice

intre

state

,l

t

miterea

de

nisi;l

&etmanpnle

se fa?

ptin

consimlAmAnt

mtttual'.

Din

textul

acestei

prevederi

rezultd

expres

ca este

necesare

intre

acordul

slatelor

in vederea

stabiliii

relatiiro+ di

Vedqea

?nf

iintarii

@iqi-udlor

diolori;iff

.

incheiirei

acorduluiin

vederea

infiintdrii

misiunilor

dipiomatice

este

sup

luturor

regulilor

dreptului

tratatelor.

-

@PefCFEGloriE

a

rctuliprimirea

unei misiuni

diptomaljce

nu

poa

ii

coniestat.

Totusi,

se

considerd

ce in

societatea

contemporani

exi;ti

obligatie

a

stalelor

de

a

primi

in

mod

jeciproc€g.qqijiploAatici,

tera

ca

aceasta

obiigatie

se aib5

caracter

iufldic.l

-

O

Prin acordul

djntre

cele doue

stale, se

va

stabil

;sngul rn;s;r.;|.,

clasa

din

care

vor face

parte\sefii

misiqlrllql(art.

15

din

Conventia

de la Vien

De

asemenel

statele

pot.siabili

electivul

maxim

al

misiunilor (art.

11

Conventie)

si& 9 ionailllcare pol

face

parie

din aceasta.

Drept

Diplomatc

si Consular

Sinteze

pentru

examen

4-2.

frunslomorco

misiunii

cliplomdlice

Mhhnile

(tiplomatice

permanente.

lnliintare,

incelare,

tnnsfotmate, suspendare

l,rlncipiul

reciprocitdlii

suspenderii

(9)se

aplice

in mod automat,

relevanld

nd

6ltlalia

care

a

determinat

imposlbilitatea

functionerii

unei misiuni,

de

rmplu,

in

ipoteza ocuoerii teritoriului

unui stat

(cazul

statelor

ocupate de

elo

germane

in

al doilea

razboi mondial,

ale

ceror

guverne

au

func,tionat la

dra).

r)

Pentru

reinslala'ea

misiunii

diplo'natice

nu

este

necesar un

nou acord.

;lt6'aptului

cb ete-tul suspenda'ii

este

numai

intreruperea

lemporarA

a

otlonarii

misiunii

diolomatice.

ln

'poteza

mentineriGcel6asi

persoane

in

funclia

de

9ef

al

misiunii, reluarea

cllondrii

misiunij6Qi[plle

emiterea

de noi scrisori

de

aareditarF

4.4. tncelored

misiunii

diplomdlice

incetarea


reprezinld

lntreruperea

comDlete

a

lqnirii

misiunii

diplomatice

9i

a

existentei

a.asteia

ca

6rgan

de

stat

b)

incetarea

misiunii

diplomatice

poate

ii

qgclg l 99i1i9lq 14ela sjr

ului

acreditant, dar

poate

fi

si

rezultatul

unorimprejurari

cum

ar

fi rlpglga

llor,

lip 9ma:li ie

sau dis9arilia

un'tie

'lint'e

suhia^rala

ranortl'lui

'le

d)

lndependent de

ruper6a relatiilor

diplomatice,

incetarea

misiunii

poate

{gprcauze

(in

principal

cu

caracter

politic,

ce altag

decizia

unilateralS

.

un

act

inamical

din

partea

statului

acredilar

(situalie

in

care

desfiintarea

lunii

are

semnificalia

unui

qest

politic);

.

modificarea

formei de

guvernemant

a statului

acreditar

sau

acreditant:

.

abdicarea

sau

decesul

unui suveran;

.

declararea

geluluide

mislune

ca pe$ona

non

g/ata

siexpulzarea

acestuia;

.

raliuni

de economie

bugetara a shtului

acreditant;

inceterii

misiun

4.5. Memtuii misiunii

diplomdlice

4,5,1.

Notiunea de

membri

ai misiunii

diplomatice

6Dlplomatt=

setulde

misiune si

nembrii

personalului

diplomalic

al

misiunii

6

Membrii

personalulul misiuniif=

personal

diplomatic.

personal

Lhnlco-admlnisttativ

si

personal

q9_99ry$ u

a) Transformarea

misiunii

diplomatjce

conste,

in esent5,

j -SgbinlbelO

Ianguglgi :

De obicei,

schimbarea

are

loc

in

sens

superior

(ins5

poate

apt

rea

si

in

sens

inferior

-

de

exemplu,

in 1938

misiunile

diplomatice

intre

Romanh

si

Sldnlul

Scaun

au

fost

coborate

de la

ralgql

dqambjqada

la

cet

de leoatie)..

OCa

si infiintarea

misiunii

diptoma

;

s"n-0"*1r"":grf

ri"""""H;l;

poate

avea loc in

mod unilateral,

fiind necesar

un acord

inlre

statul

acreditanl

si

statul

acreditar.

@tr,t63iiilda

r.angului

misiuniiva

opera

din momentut

intrarit

in

vigoaro

a

aaordului,

qi

nu

in

momentul

numirii noului

tii

lar.

Va

fi

necesar, inse,

ca modificarea

se

se reflecte

in

scrisorile

de

acredilar6

ale noului

sef de r.lisiune.N

4.3-

Suspenddted

misiunii

diplomatice

a)

Suspendarea

misiunii diplo,Iatice

intervine

in

contexlul

mentinerii

relatiilor

diotomarice.

cand misiunea

fuI

mai este,

din dife,ite

notiG,

fr-;eataa

lunclioneze

si

si reprezinte interesele

slaluluiacredila.t

in

slaLulacredilar.

in cazut in

care

aceeasi"p

o)

S f,e_q9 €bireje

s €pc

,

ln

cazul in

care aceeagj

persoane

este menlinutd

in posl,

va

fi necesard

transmiterea

de

noi

scrisori de

acreditare.

J

celor doud state

pentru



UIUi

6)La

aceste

categorii de

membri propriu-zisi

ai

personalului

misjunii,

mai

treb ie adaugate

doue

categoriir

memb;ll

de lhmiti{ai

personatutui

misffi

si

membril

personalului

pilvaf(angajali

ai unor

membri

ai

personalutuj

misiunij).

NOTA:

Distinctia

de

la

pct.

B are la

baze

un

criteriu

funclionat

si se

reftect5 inlr-un

regim

luridrc

distncr

de

privilegii

Si

imunitati

pentru

fiecdre

calego

e.

df)\

s"rrt de misiune

a)-D6tinitie

-

agenlul

diptomatic irnputernrc l

cu

conducetea

misiunii

diplomalice,

liind

investit

cu

respunderca

pentru

activitatea

acesteia

in

rapotT

cu

slalul

acrcditat

si.

pe

plan

intern,

in

raporl

cu

statul acrcdilanl.

Q)

Seful

de

misiune

este:

-

superior

ierarhic

fata

de

toli mdmbrii

misiuaii. indiferent

de

gradul'

diplomatic

al

aceslora:

Drept D;ptamalic

Fi

Consutat.

Sintezc

pentru

e\anpn

NOTi:

Prim€le misiuni

au constat

in

cdreia i

se

extindeau

p

vileoiile

-

titular

al

unot

prerogative

speciale:

SerjC

de

a

ii de ordin

3d0 19 g iy-

disciplinar, de coordonare

siindrumare

generaE

a

tuturor;ti;j

consulare

din

statul

acreditar

etc.

-OTiii6ulne

$iu[x

;;-misiune

sunt cupinse,

intr-o iormuld

generati,'in

scrisorile

de

acreditare.

turastltcare:

-

E

in functie de

caracierul

misiunii

V

--

--i-._

-_----

l

:titulat

(conduce

misiunea

cu

titlu

propriu,

fiind

inveslit

cu

mancial

misional

direct de

drganul competent

intern

gieste

chemat a

indeplini acest

mandat

pe

termen

nedeterminat).

-

lnterimar

(nu

conduce misiunea

in nume

propriu,

ci

cu titlu

temporar,

provizoriu,

pafie

la

revenirea

titulq. , ui).'

z. ln tuffie

oet-witi

mfiqnit.

-

permanen ;

-

cu

o

misiune

specia14

(nepermanent).

3.

in functie

de intinderea

sarcinii;

-

cu misiune

genqrali

(permanente);

-

cu misiune eoecialS (misiune

de

negocieri

sau de cereionialli

4. in

tunctie

de

rangul

lor

(clasa),

conform art.

14

din Conventia

de

ta

Viena

din

1961:

N.l ttln

dlplomalice

pemanente.

infiinlare, incetare,

tansfotmarc,

suspendare

ilOTA:

Cr

lorfl

R6gJlamentului

de

la Viena

din 19

madie

1815.

arendat

ta

Aixla-

p0llo la

2lFoiembri-i€1&

existar

paT

CEs-6T6361i oe

misiur:

r

tfrbasadorii,

legalii s] nunlii;

.

mlnlltrii

plenipotenliari,

trimigii

extraordina

si

intemuntiii

'

mlnlElrii rezidenli;

'

hldrclnalii

cu

alace .

at

cols:dera.

initial,

ca

numai

cel din

prima

categorie aveau

ca.acler

lrorlativ

(reprezellau

persoana

seiul.ri de

staiEondl

r.

U-tte:icii

s-a;F?6aial

;duldb

misiune reprezinte, maid;graba,

inleesele

statului trimitator, indiferent

olrla

d

n

care

lace

pate.

'DupA

pdmul,

dar

maiaies

dupa

aldoilea rezboimondial,

s-a

generalizat practica

llo

l

de ambasadod.

Corforlr]

a{in.

{2)

al. aft.

14 din

Convenria

din

1961.

..in afar.i

de

precddere

si

h.la

6urse

fdce

nici

o deosebiie

ntre

sefi:de misi,rne

1n

raport

ciiElior".

orul

--gel

mai rispandit

sef de mlsiune

din

prima

clase.

rmenul

provine

din vechiul cuvant francez

,,ambaxadeu|,

ce detive, b

BAu,

din

,3mbacthd', ,,ambactia",

din legile

salice si

burgundiene,

cu

l0r

celorlalte misiuni

djplomatice din statul acreditar

(in

primul

caz)

si,

llv.

lUlnclia

de

negociere

a

anbasadorului.

care avea depline

puteri.

cele doue

cuvinte

sunt

un si.nplu

calificativ ramas in

uz.

'

ln

aceeasi clas5

cu ambasadorul

se

mai afle

si

nuntii

(sau

pronuntii),

riu

qi

rjbrmanent:

e.

ins5rcinatul

cu

ataceri

?d

interim

(a,i.)

sau

ln

lunctiei

.

il inlocuiegte

pe

titularul

postului

care este temporar

absent

sau

in

ll

Comisari,

inattii

Reprezentanli.

(J

()

Trlmisii,

ministrii

si internuntli

I,'-

Prlmele doue

de']uniri

au acelasi

sens.

al doilea

fiind

mai frecvent.

l,.insircinatul

cu

afaceri

tilular sau

ordinar

(permanent,

en

titre,

en

J,

avec lettres)

-

cgqelq_Uleglde

misiune

titulai,

conducand

misiqned

mposibilitatea

materiala de a-Si, exercita

tun Ii gjonf-;-f,o1.n

j,l3 Oir

lonvenfia

de

la Viena

din 1961.

1

'

.

ambasadorii

sau nuntii

acreditali

pe

langd

sefii

de stat

ii

ceilati

qefi

de

misiune

cu rang

echivalent:

-

lnsercinatul

cu

afaceri a.i. este,

automat,

qlplgrnCtuL-eU_IanguLixqedjat

-

trimigil,

minitirii sau

lnternuntii

acreditati

pe

lange

sefi

de

stat;

-

insircinaiii

cu

ataceri acreditali

pe

langa

ministerele

de

externe.

lnloior

gefului

de

misiune

care se

geseste

efectiv

in misiq 1e

9i

a fost

notificat

o0

ataie-la

MA.E.

alGtatu-lui acreditali

Dtepl Diplomatic

si

Consular. Sinteze

penttu

permanenle.



exceptia cazului cand. neexistand,in

rnisiune

un agenl

diplondtic

care

sa

poata

fi

numit,

statul

acreditant trinite

un diplomat din lare

pentru

a indeplini,

aceaste funclie.

-

Misiunea

acestui sef de misiunF

interimar ia sfersil

prin

revenirea

sau

acreditarearsef

ului

de

misiUne

tillllar

-

lnsarcinalulcu

afaceri

a.i.hglpoale

sa delege.

la

rand,rt

sbu,

tunctia,

tiind

necesar

un mandat in acest

sens

la

M.A.E. acredilant,

notilicat

la

l\,,|.A.E.

acredilar.

-

Conforrn

art.

l9

alin.

@

din

Colvenlia de

la Viena. .,in

cazut

in

care nici

un membru

al

personalului

diolomatic

al

rr:risiunji@lesie

p.rezent

in

staiul

examen

acredilar,

un membru al

personalului

adminislreiiv

si

te.nic

poale,

cu

consimtdmentul

statului acreditar,

se

fie desemnal de

cetre statul

acreditant

penlru

a

gera

afacerile

adminiskative

curente

ale

mqiljjj

Nu e

vorba despre

un

insdrcinat

cu afaceri a.i.,

cidespre

un

gerant

aTatacerilor

administrative

curente, ceg)poale desfesu.a

tunctiile drplomatice

ale unui sef

de

misiune.

4.5.3.

Personalul

diplomatic al misiunii

activitelii diplomatice,

cu exercitarea functiilot

diplomatice.

NOTA:

lnitial,

termenul

desemna

conform

Regulamentului

din

1815,

numai

pe

seJul

Conform

Convertiei de la

Viena

rart.

1

J.

agentJt

diptomatrc

reprerinra

qelulS

misiJnii

sau

un membru

al

pelsonalului

diplomatic

al misiu.rii

tcare

are catilatea

de diplomal, conlorm

art. 1,

litera

d).

.

Agenlul

diplomatic este,

totodate,

un

functionar

public

siun

mandatar

at

statului

acreditant

tala

de statul acredilar,

stalutul seu fiind

reglementat,

din

punct

de

vedere

al numirii si carierei, de drcptul

administrativ

inten

at slatului

acreditant

si,

din punctul de vedere

al

aclivitetii sale

in

domeniul relatiilor externe,

qe

dreptul

intemational.

tF,,l

Categorii de

diplomati:

"

ministrul-consilier;

-

consilierul:

-

secretarul

ll

-

secretarul lll

"

secretarul lll;

-

diferiti

atasati: diplorhatici, militari,

camerciali,

de

prese,

culturali,

financiari,

de

afaceri

interne

sau

de emigratie

etc.

A

Mlihnlle

diplomatice

lnfiinlare,

incetare.

transfornare, suspendarc

NOTA:

lrx

std,

in

prezent,

tendinla

tot

mai

larga

de

numire

de

ataEali specializalj,

l|qhrql

ca

aiare

pe

lisia

Corpului

Diplomatic.

4,1,4.

Personalul nediplomatic al

misiunii

ul

misiunii

,din

al

cdrui

menaj"

fac

parte.

Membrii

personalului prlvat

[art.

1

lit.

h)]

-

persoanele

foiosite

in

lcasnic al

unui

membru al misiunii,

nefiind

angajali ai

statului

acreditant.

4.6.5.

E ectivul misiunii

diplomatice

Ituatia

sub-echipdrii:

un

9ef

de

misiune, j{ qilea

diplomat,

personal

ldhlinlstraliv

gi

de

serviciu.

'

0

st " i1.-"1 ',?:":h2+*ip?l::

lca

modalitate de a@cregterea

influenlei statului

acreditant

in

stat

ldltar.

Exemplu: S.U.A.,

Franta,

Marea

Britanie,

Germania,

Rusia etc.;

.

p939li_ 9 yate-q9_.,gre9 el93-de

cs9 tJqe_.lt qrn4 1j4,49$elre"

form

art.

11

din

Conventia

de

la Viena,

,,in

lipsa unui

acord explicit

electivului

misiunii,

statul acrcditat

poate

cerc ca

acest

efectiv se

fie

in limitele a ceea

ce

el

considete

ca

rczonabil si

normal,

avend

in

Ldorc

inpquftrile

qi

condiliile existente

in

acest

stat

gi

sarcinile misiunii in

/2d".

De

asemenea,

prevede

cI

in

NorA:

Este

vorba

de

o

limitare a dreptllui discrelionar al

statului

acredilant

de a

Blabili

dimensiunile

misiunir sale.

De

regula, lunclioneazi

o

anume reciprocitate

9i

metoda negocierilor,

in funclie

ds

criteriul sLlbiecliv

indical

(ceea

ce

apreciaza

statul

acredilar ca

rezonabil

9i

,

nomal).

4.6. Cotpul Diplomotic

4.6.1.

Delinitie

toklitatea

personalului

diplomalic

al

misiunilot

slr'ine

tcraditate

int-un skt

si

ilJSltil

pe,llrglaiiploaalicA,

abetuind

sinqurul

oruan

aoloctiv

al

agenlilot diplomatbi.

Drcpt

Diplonalc

Consular.

Sinteze

pentru

examen

Mtrlrnile



€i

Trdsdturi

lnclude

gi

membrii

de familie

ai

agenlilor

diplomatici.

Lista Corpului

Diplomatic

se

intocmeste

gi

se

publice,

de

regulS

anual,

Aceaste

institutie

este

create

gi

functioneaza

pe

baze cutumiare,

d)Are

o tunclie reprezenlativi

(protocolare)

gi,

ca scop,

asigura

proteclia

membrilor sei

si

aprivileoiilor

acestorat poate interveni

si

in situatii de incalceri

manifeste

ale

dreptului international.

Uneori.

in

mod

exceptional.

p9q qirl 9p d

7

si.o

lunclie administratlvl

(exemplu:

art. +9 din

Conventia

dE taTi6g;-

din

1907

-

Corpul diplomatic

din Olanda

formeaze

Consiliul

administrativ

permanent

al Cu(ii

Permanente

de

Arbitraj).

-

Decanul are funclii

de

tip

onorific

gi

reprezentative,

participand

la ceremonil

9i reprezentand

intregul Corp

Diplomatic,

inclusiv

in

exercitarea unor

sarcinl

concrete sau

administrative.

NOTi:

in

Romania, din

anul

1998,

s-a

revenit

ia

practica

interbelice

potrivit

careia

decanul

corpului diplomatic

este nuntiul

apostolic.

.6.4.

Ordinea de

precedere

(d

Definitid

-

Ptecederca

este

Ecu

Conform art.

16

din Convenlia de la Viena, gefii

de misiune

primesc

rangulin fiecare

chse

dupe

data

li

olalh

cFre

si-au

asumat

funcliiic

(criiedul

velhimii).

NOTi:

Conform

Convenliei, modificerile

scrisodlor de

acreditare

nu

afecteazd

rangul

de

precddere,

daca

nu

implica

schimbdri de

clasa.

Aceste

reguli

afecleare

uzanlele

din statJlde

acredilare

legate de

precbderea

rePrezenlantului

papal.

Lista diplomatica indica

ordinea de

precddere pe

baza

celor doue criterii: clasa

9i

vechimea in cadrul cJasei.

c)

Alte reguli

culumiare:

-

lnsarcinatli

cu

afaceri

en

pied

au

precedere

tald

de

cei

a.i,i

nul Corpulul

Dlplomatic

este:

de mislune

dln

inEfatul de

resedinte

sau

(?n

unele state foste

colonii britanice sau franceze,

ez sau

francez

sunl decanii Corpului

Diplomalic).

diplomatice pemanente.

infiinlare,

incetare,

Vanstornare,

suspendare

Irr

r9p6n

6u

alli demnilarj

al

statului

acredilar,

seiii de,nisiune

vin

duo.j

r,l

(lo

stat,

prinut

minisku.

m,niskul

de extern-.-pieg-6drnlir-e

afrEGior

llrllv€

9i

pregedintele

Curtii

Supreme

de

Justilie,

dai

inaintea

celorlalli

'

Ordlnea

de

prec5dere

intre

membrii

Corpului

Diplomatic,

allji

decat

Eefii

rldlune

este:

ministru-consiljdr,

consiljer,

secretariil,

tt, tll,

aiasat

Oiptomatic.

ordrul clasei

lor,

funclionarii

diptomatici-sllljllqinjg_gg-pl9l4 9l9lag

.t/l0hlqe-a

9edQ 1-lq 9qt][9 g j-aercd&L

Bibliogrolie

obtigotorie

Ang^hel, Drcpt

diplomatic

si

consulat,

Ed.

,,Lumina

Lex',

Bucuresti,

1996,

are

vechimea cea mal

16'Bsi

aonclog,

Drept

diptonatiic,

Ed.

,,paideia,,,

Bucuresti,

1997, p,

B1-86.

Drept

Diplonatic

si

pentru Mtthnile

cliptomatice

penanente.

infiintare, incetarc,

transfomarc,

suspendate



Consutar. Sinteze

examen

ANEXA

I

Convenlio

de lo Vieno

cu

privire

lo relotiile

diplomolice

(odoptotd

lo I B oprilie

l96l; rotificold

de Romonio

prin

Decr

nr,

566/

1968,

publicot

in

B.

Of, ol

R.S,R.,

porleo

I

,

p,

89)

(..

)

Articolul

1

in sensul

prczentei

Conventii,

umebarele

exprcsii

se

inteleg

asa

cum

prccizeaze

mai

jos:

a)

prin

expresia,sef

de misiune"

se intelege

percoana

insercinate

de

acrcditant

se

actioneze

in aceastd

calitate;

b)

pin

expresia

,,membdi

misiunii"

se

inlelege

selul

misiunii

si memb

perconalului

misiunii;

c)

prin

exprcsia,fiembii

personalului

misiunij, se intelege

m

perconalului

diplomatic,

ai

personalului

administtativ

si tehnic si

ai

de

serviciu

al misiunii:

d)

ptin

expresia

,,membrii

perconalutui

diplomatic',

se

intelege

personalului

misiunii carc

au

calitatea

de

diplomati;

e)prin

exprcsia,,agent diplomalic" se intelege selul misiunii sau un

al

perconalului

diplomatic

al misiunii;

l)

ptin

exprcsia

,,membtii

personalului

administrativ

si

tehnic"

se

int

membii

personalului

misiunii,

angajati

in

setviciul tehnico-administntiv

g)

prin

exprcsia

,,memb

i

personalului

de

serviciu,

se

inteteqe

perconalului

misiunii, angajati

in

ser,/rciul

casnic

at misunii:

h)

ptin

expresia

,pm

de

seNiciu

particutaf,

se

inlelege

persoanete

in

seNiciul

casnic al unui

membtu

al misiunii,

care

nu

sunt angaiati

ai

sla

acreditant;

i)

prin

exprcsia

,,localuti

ale misiunii"

se

intetege

cledi

le

sau

peftib

din

caditi

si

din

terenul

aferent care,

indifercnt de

prcprietat,

sunt

folosite inscopu le

misiunii,

inclusiv

resedinla

,efului

de

misiune.

Atticolul 2

Stabiliea

de rclatii diplomatice

intrc

state

sitimiterea

de misiunidiplomatice

permanente

se

lac

pr[n

consimleme

mutual-

(...)

Arlicolul 12

Statul acreditant

nu

ttebuie

se

skbileasce,

fefi a

fi

obtinut in

prcatabil

consimtemantul

expres al statului

acreditar, biouri

ficend

paie

din

misiune

in

alte

loca

Eti

decet

cele

in

care

este

skbifte

misiunea insesi.

(.

..

)

14

I

$ofii

de

misiune

sunt

repaftizatiin

trei clase

si

anume.

rcoea

a

ambasadorilor sau

nunliilor

acreditati

pe

lenge sefii de stat si a

gl

lliseli de

misiune avend tang

echivalent;

h) ttceea

a trimisilar,

ministrilot

sau

inrcnunttllot

acredilati

pe

Eng; sefii

a) rceea

a

insercineribrcu

alacei

acreditatipe

lenge ministerele afaceilor

t

h

afare de

precedere

si etiched, nu

se

face

nici

o

deosebirc

intre

gefii

n

slLtne

in rcport

cu clasa lor.

15

S|lole

convin asupra

clasei

cereia

trebuie se"i

apa4ine

Fefii

nisiunii \ot.

16

I

$o{it

de misiune

pimesc

engul in

fiecarc clasa dupe dab si

ora

la

cate

nsumat

functiile, in conformitate

cu

art. 13.

I,

Modificerib aduse sctisorilor

de

acrcditarc

ale unui sef de misiune, care

Itrp

ce schimberi

de

cbse,

nu

alecteaz4

nngul

seu

de

precederc.

,,

Prczentul

anicol nu afecteaze uzantele

care sunt

sau

arputea

fiacceptate

,lalul

acrcditat in ceea ce

priveste precdderea

reprczentantului Sfentului

17

1,,.)

OKllnea

de

prccederc

a

membilor

personalului

diplomatic al misiunii

este

:t

A

de

cete

Selul

misiunii Ministetului Alace

lot

Exteme sau

oicerui alt

kt asupra ceruia se

va

li

convenit.

19

I

Dacd

postul

de sef

de

misiune

este vacant

sau

dace seful misiunii

este

adlcat

se-Qi

exercite

funcliile, un

insetcinat

cu

afaceri

ad-interim

eaze

cu

tlu

provizoriu

ca

sel

al

misiunii.

Numele insercinatului cu

ad-inteim

va

fi

notificat tie de cete seful

misiunii,

fie,

in

cazul

in

carc

oste

impiedicat

se

hce acesl

luctu,

de cete

Ministerul Afacerilot

Erterne

,lA

lui acreditant Ministerului Alacerilot

Externe

al

stalului acreditar sau

)lrui

alt

ministet asupra

(iruia

se

va

li

convenit.

,.ln

cazutin carc nici

un membtu al

personalutui

diptomatic al

tnisiunii

nu

prezenl

in

slatul acredilaL un membru al

personalului

adminislrativ

qi

poate,

cu consimamenful statului acrcditar, se fie de'emnat

de cete

Acreditant

penttu

a

gha

afaceile administrative

curente

ale

misiunii.

1,,.

)



CURSi

Ptoceduro numirii mimbrilor misiunii

diplomotice

5.1.

Drcptul stdlutui dcrcditdnt de a numi

menbii

misiunii

diplomolice

r

lilll consideratii oenerate

fi5ilptutae

a

oesemla agenlii

diplomatici apa4i're

rn

.nooflqllgi] sl a

lului

ml{drlant.

Prin

urmare,

orgariTarea

misiunri

diplomatice

sip'deoura

oenumlre

nl6lunii".

5.1.2.

Proceduri

interne de numire

a)

in Bomania, numirea

reprezentantilor

diplomatici

este

reglemerlati

de

lrl.

9l alin.

(e)

din Constituiiel

,,Pres,edinGie

Romaniei, la

propunerea

Guvernului, acfedileaza

9i

recheame

deglgplglUteln

;

etatului

acreditant*'

g elg .uaacredita;i@

lp 94lna-se-mtuji

'

A

Orepf ,rt stafr,rtui acreditanl de

a

desemra

membrii mitllii

diplomatice

allo"recunoscul

expres de Convenlia de

la Viena asupra

rel,l,io

diplonati-ce.

ln

atl.7:

,,statul

acrcditant nume9te

ta

alegerea

sa-p;i6nbrii

perconalului

4

Este de

relinut

faptul ce Pregedintele numeqle

SqqSI-g:

lc'edilati

pe

langa seiul de

slat

(ambasadori:).

Ceilalti

merorr

al

hcrufv

insarclniiil

cu ataceri.

surt

numiti de

IM.A.E.

6lsistemul

altor

statbl

I

statele

Unite

ale

Ame1ciit

ambasadorii

sunt

numiti

de

p€Sedi1le

prin

si

Ou

svizJlsiacordul

(.,by

and wilh

lhe

advice

andconsenf

)alSelalului(alicolul

ll,

par.

2

(2)

din Conslitutie).

[prezentantii

diplomatici ai

Romaniei."

maslune

-

Franta: ambasadorii

sj

trimisii extraordinari

sunt nurni

de

guvern

si

osc acreditiarea

presedinte'ui

fart.

13 din

Constitulie).

-

l\,4area Britanie:

numirea

ambasadorilor

se

face de cet€

guvqrn

c)

Din

prevederile

Convenliei de la Vienalidin

practica

statelor'

se

pot

desprinde

urmatoarele criterii

generald

-

Conditie esenliali

pentru

numirea in

tlatului

acreditant

(art.

8

din Conventia

de

serviciul

diploma

c

este

cetdlenia

la Viena .

Temeiul

juridic

al

ii

diplomaticq

eqlC

\z

Drept

Diptanatic

si Consutar.

Sinteze

pentru

examen

diplomalice



.q

"/

Y

^";,?u,t11:To: ":r,:"j,:1",I"?j:,

dipromarice

trebuie

sa

rie

in

m

Kfff{*3\:

^.rin.

(1)

din

conventia

d"

r"

viunl.

-

-

Exisia

dnumite

hasaturi

ounur"i"

-'

'-

q

vc

rd

vlcrrdl

rnoeplrneasca

Denrflr

'

ri h,,h;+a

'^

^^:."-,"?':

o

pe€oana

trebuie

sd

inletisare

potrivild,

studii

etc_

f"1",,j, :,:,rn.

in

serviciur

or,"l,"nJ,

i,i,ifil

""a..1,11

5-2.

prccedurc

numi

i

gelului

de

misiune

5.2.1.

Agrementul

-

inatta

misiu;

pe

caru

""frii"

ri"ir*

-latuia

iodfiqentiaE.A

*

--

--'"-'"'E

este

chemat

sa

o

indeplineasca;

52.1

1.

prccizeri

prctiminarc

le)

Desi

in

mod

normat,

statele

nrr rFf,

un

stat

nu

poate

fi

obrigat

sa

"""uo,.'11t'lT'"jl

'lui

naljuni

prjelene.

nicl

considera

indicat

p""1;,

;;;;]i";:i;'"ur.

asent

diplomatic

pe

carF

nu

ir

Astet,

dreptul

stalului

acredilar

de a ft

este,consjderat

ca

un

principiu

ar

**irffi,:rili,il

,rujagenr

dipromaric

^-_:l,.f,,f

,r.uf.",

inainte

de

numirea

etecti;a

a sefutui

de

misiune,

stalul

c€drtant

va

solicila

consimtdm.intul

_

agrementul

_

statului

""r"iiir,

".".",

._-:l ?r9ptut

slatutui

acreditar

de

a

acorda/retuza

ugru."n,;

JJr"lorno"

E***1T,11

,ralutui

acredilant

de

a

nr.i

.",riO"

.i"irnl.

""",,,"-

'"'{i; :F;:?iffiffiii"0i1"",,",,"#Ii,e;"""",';":*,'"u

posibi,'atii

ffie:

este procedura

pin

carc

un

gtat

solicite

onlirmarea

attuistatTifiG;#iiai:,'**-"

pttn

care

un

stat

soticith

oe

mgune pe

teritoriut

ac.,Ahtj,

"

"

,,.^:::l^" ': ?

'deplinifunctia

de

gef

2" :

_d:

.

r.ry

e

u

"

t

u

p

"

r"

o n

u

si"iu,

i

;;liJ

;;;"

;,

'\:i::i^i:

f:: ::::,ii::: ::::'

;,;;;" :ii lE

l i ?;,ff

iiii#"i:

i"i:*'1ffi',1'::x"tx:liiii:::':Fi

;.:",;:1,:::r::::i^i:

f:U::Xi::';.

'

.Y:

i;

::x

":

::; );. ? 1.e

;,,;

;;;,';

:

;:

tl

;z:

:#n

i,i::,i'::":::::?,1:

^::

o

u

","a,

t.u

io

eui

i

;,:;;:

i;'

:;i;z::,;E::

rimlt

agrcmentul

acestui

stat."

521.3.

T

seturi

ate prccedutii

agrementutuj.

vl

rrocedura

agrementujui

cuorinde:

-

Dtrebarea

(cornunica,ea

intenliei

d€

calitale

de

sef

de

misiure):

-

-

':'-'

ue

a

acredita

o

anumila

persoane

in

-

respunsul.

Proceduta

numirii

nenbrilor

nislunii

{;r,rorea de

agrement:

lnlrto

ti

6cute del

ulllrnul

$ef

de

misiune

inainte de

a-Ei

pdresi postul;

,

'

lninrcinatul

cu

afaceri

a.i.;'

,

mlnlsterul

afacerilor

externe

al

statului acreditant

cdtre

misiunea

stalului

l[rr.

r)

prinde

date bioqrafice

detaliate

ale setului de

misiune

si

orice alte

ulii

uiile

pentru a

facilita

decizia

slalului

acreditar;

0$te

supusa

spre decizie s,efului

de stat

(in

cazul

primelor

doua

clase de

{l{r misiune)

sau

ministerului

afacerilor

externe

(in

cazul

insarcinatilor

cu

.rl).

osle

kansmisd

in

form;

confidentialS.

lldspunsul

va

fi

comunicat

statului

acreditant

prinl,mltr-islelll]aflr4rar

rloirro

sau

prin

misiunea

diplonaticb

a stalului

acredila'

(f,')Dalorird

taprului ca solicildrea

agremenlu'ui

co lstituie

o

obligatie

juridical

nsu

nu

poate

fi

decat

expres.

Forma

in

care este

dat rdspunsul

afirmativ

->

nota diplomaticd

->.

in caz

de teiuz,

respunsul

se

va

comunica

pe

cale

verbald

in

pracice,

amanarea

unui

r5spuns lasolicilareade

agrement

echivaleaze

a

"

refuzarea

agrementului

nu oblige statul

acreditar

a

furniza

explicatii

rotA:

in

praciicd,

motivele

de

refuz

sunt

de

cele

maimulte oride

ordin

politic:

atitudine

lnamicali,

desemnarea

ca

9el

de

misiune a unei

persoane

cunoscule

a

avea

senlimente

neprieteneqti

fata

de

statul

acredilar

elc

-

inexistenta

unei obligatii

de

a motiva

reiuzul

este

recunoscuta

expres

de

Convenlia

de

la Viena asupra

relaliilor

diplomatice

(ai 4

pcl.2):

"Statul

acreditat

nu este

obligat

sd

comunice

safului acreclitant

malivele

unui

refuz

de

aglemen(-

15.2.

1.4)

Efeclele

acodarii

agrcmentului

a)

FroEdura

agrement

vlu'

c'eeaz e

p

te

misele

necesare

proce

dui ac

red E

tit

Dl or,n

orimirea aolementului,

sefu{ de

m,slune dobandesle

qqlilatea

de

-Lir"r,i;"fftii4

la

poate

sosi

rn

caprtala

statului

acrdditar'

'''-d-aoreientut

nu este suticienl

penku

tnveslirea

ln lunclie

asefululde

misiune.

,B.21i1R.trag.r"u

ugrementului.

Dupa

acordarea

agreme,llului

rn

cazul

In clE-datul

acreditar

considera

ca seful

de

nisiune

nu

imai) esie

persoana

potivita

a

indep,ini

aceasta

funclie, staluj

acreditar

9 gdoue

posibilitdti:

-

rq 'agerea

agrementului;

-

decla-atea

percona

no,

grata

a

sefului

de

misiune

in

practicd,

ambele

variante

au

acelaEiefecl,

deosebireafiind

slrict

formald

Drcpt

Diplonatic

si

Consutal Sinteze

pentru

examen

p'

ocedu'a

nunr'i

npmbhlo,

n's,unii

diptam.l'ce



F.IIIAcredita,e"

15?.2.

1

I

Dehnitie.

Acreditarea

rcpreztntA

prccedura

speciala

ptin

cara

dt

eptut

di

plomatic

rcgtementea

/i

atirmat ea

detinitiva

a

g jd iJ 9Se O

nj'jtnea

rneipesoane

cate

a

primitdeia

agrcmenlut.

care

consta

tn

punerci

de

acord

reciproce

a

doue

declaralii de

voin,e:

v6kF

statutui

acreditant

do

a

numi

setul de

misiune

si declantia

exprese a

sbtului

acrcditar

de

a

accepE

aceasle

numirc.

NOTA:

Desi

cele

doue

declaralii

se

pun

in

concordanle,

ele nu

apar insi

ca un

acord

,i gngli 31

ci

dman declaratii

unilaterale

distinclq:

Efectul

juridic

at

celor

doui

dec aratii

este

perfectarea

raportut i

iuridic

de

Inisiune

diolomatice.

t.2.2.2.

Sctisorile de

acrcdikre

QfNotiune:

Declaatia

prin

carc

statul

acrcditant

isi

c^prima

vainta

de

a

numt

o

anumilJ

percoanA

ca

sef de

misiune

in

statut

adedilat

este cuD(inse

inlLuo

documenl

& nal,

numit

sgllgllJlLacrcdjkre.

b)

Scrisoite

de

aqedikre

consinie

ao

neiiiffi

care se

ateste

calitatea

oficiah

a gefului

de

misiune

se

tace

dovada

ce

aceaste

persoane

es€

abilibte

de

guvernul seu se exercite

funcliite diptomatice.

6)

Scrisorile

de

acredilare

sunt

sennate

de:

:selul

statutui

acreditant

si

;;i;Gsale

sefutui statutui

acredilar,.

in

cazul

sefilor de

nisiule

din

primele

doua clase;

-

ministrul

afacerilor

externe

al

statltlui

acrediianl

si

sunt

adresate

ministrului

alacedlor

externe

al statului

acreditar

in

cazul insdrcinatului

cu

afaceri;

d)

Cuprlnsul

scrisorilor

de

acteditarei

"

numele,_titlurile

si

calitatea

specialS

a agentului;

-

obiectul

general

al

misiunii

sale;

-

mentiunea

ce este

abiljtat sA actioneze

Ei

vorbeste

in

numele

sefului

slalului

si

guve..1ului

sdu;

-

dori'rta de a

i

se

acorda o

primi.e

binevoitoare.

@in

cazul inaltului

Comisi'..

scriso.ile

de acreoilare

sunt

i,llocuile

de

scrisorile

de

prczenlarc.(LeltelLof

lnlrcductian

De

ase

me

n

ea,

lhinii'-ut

apoitc

dmcsle

scrisori de

acreditare.

bul

llgsle

sc'tsofl

oe acreotate.

Duld

prin

care

esle

numil

consliluind

si aclul

oe

acredilare.

5.2.2.3. Prczentarca

scrisorilor

Ei;reditarc

-

a)

Data

sosirii viitorului

sef.de

misiune

va fi notificate

N,,|.A.E.

at

statului

acredilar, in

scopul

asigurarii

faptului

ca

vijlorul

sef de

misiune

se va

bucura

le-plLylgsjjle

gr_]rllrlaue

dQlgrnel]le.

b)

Sosirea s,efului

de misiune

pe

leriloriul

siatului

acreditar are

un caracter

P ll t

datoritd faptului

cd

acesta

nu

gi-a

inceput

misiunea

in

mod

oficjal.

jl

lrl ,''',,

se'uluide

misiune

va

'i notiticata

1,4.A.E..

rT9€ 4 ry

j

rgljgq

ll0r

(lo

acrcdit4le.

trdnronea,

att;stabili

data audienlei

pentru

prezentarea

scrisbdlor de

fio,

oare,

de

obicei,

are

loc

la un

intervalde 1-2 sA

amani

de

la

sosire.-

n

l)orloada

cuprinsd

ii:nt6 momentul

sosirii

gi

cel al

prezentirii

scrisorilor

ditare

seful

de misiune trebuie

sd se

abline

de

la orice activitete

tellcd,

S0rlsorile

de acredilare

suni

predate

personal

de

geful

de

misiune

ul,ll

9tq qi

"u{qe

lfilllt

adre*t*

[iLLiCFZi

in

cadrul sefilor

de

misiune

djlllhqlg

bq19lq9q

:iiililstrul

afacerilor externe

in cazul

insarcinatului

cu

afaceri.

, ;

l\odarea scrisorilor

de

acreditare

c5ire

geful

de

stat

are

loc in

cadrul

unel

iltlmorii

specrale.

cdre

are la baza anumite u/drle

ca'e

sunt

Jnilolme

ir

orice

ilit6m

de

prorc--col: prezenlarea

"r

tinLLa

de

gala.

ve,rirea

sefJ,li

protocolJlJi

llgrlru

a-l

inlampina

pe

viitorul

arnbasador,

acordarea

de

onoruri rnilitare

etc De

ol,1c0i,

ambasadorul

rosteste

cu

ocazia acestui eveniment

o aloculiune.

I carul

ins;rc,nallJi cr

alacd'i.

celemolia

predari

scri.onloi

de acreditarg

crlo

mllt]1a_lQlIpE

acesta fiind

primitin

audienla

de

ministrulafacerilor

externe

fDAcceptarea

scrisorilor

de

acreditare echivaleaza cu o

deglejqllg 39 f

'(r'rsul

acceptarii

numirii

selului

de

misiune.

hr uneie

cazuri, aceaste

declaratie

se

poate

regdsi

9i

inir-un document

lotli,

similar

ca

forma si

redactare

scrisorilor

de acreditare.

5.2.2.4.

Efectul

prezenEtii

scrisotilot

de

acrcditarc

0)

Efectul

orezentarii

scrisorilo'de acreoila'e

se

manifeslb

din

punctul

de

vorldre

al:

Y

-

ifriGlrrii

1n calitated

sd

o'icial:1 a

setului

de nisiune:

,-

ord:ni de

precide'e.

b) Din

punctul

de vedere at

momentului

in care

gejul

de misiune

i9i asume

llxrclia

oirciala.

se disting

doua

conceplii:

-

Conceptia

traditionald,

potrivit

cereia

qeful de

misiune

i9i

poate

asuma

ltnlctia

oficiale

numai dupd prezentarea scrisorilor

de

acreditare.

-

Conceplia

moderna

-

mai

pulin

rigide

-

potrivit

careia data

intrdrii in

lunclie

a

gefului

de

misiune

coincide cu momentul

remiterii copiei

scrisorilor

do acredilare

cdtre

M.A-E.

NOTA:

in

sensul celor de

mai sus, art-

13 din

Conventia

de la

Vlena

asupra

relatiilor

-qjpl9[4 SnplCyg e,9q

"Eeful

m]siuhii

bste

eonsiderat

ce

sia

asumat

lunctiile

in

-ktul

acrediiar

de indala ce

9i-a

prezentat

scrisorile de

acreditare

sau

dqi0dala-cl

:-4q.Q:l 9ly? jl9q

"i

o

coo'e

a

scri"o

ilor de acreditaFs-llqsl-prCzqltala

M

A.f

;

slllqJl3qladilq

saJ

?ltu.

mini>ler

asJor)

.i',r. +

va

'i

Lo.lvcnit.

co'lo-n

O

arl,t"

in

viqoore ,n

starLr

acredital

cq,e tfq ll9i19,eq 9ilg_tary 919'-

f

Procedura

nuniii

nembrilor

misiunii

diplonatice

Drcpt

Diplonatic

si

Consular.

Sinteze

pentru

examen



c)

i,n

ceea

ce

priveste

ordieq

de

olecedele intre

sefii

de misiune

dln

aceeasijlqg4

aceasla

este

determinatd

de

ordinea

prezenlarii

scrjsorilor

da

acreditare

sau_de

qpmentut

transmiterii

unei dopjjiFpe

ageslggjql]g

I

5.2.2.5.

Reinnoirca

scisorilor

cle

acrcditare

-

)

Cu

toale

ca. in mod

obisruit.

seful

de misiuhe

continua

sa iie

tilutar

scrisorilor

de

acredtlare

pe

toai6 durala

misiunii

sale.

di,erite

imprejurari

f

lege

necgg{a-lgiruqircacqedjlaij€ef

utui de

misiune

auza

reinnoirii

este reprezentatd

de

o modificare profunda

in

raportul

juridic

inke

cele doua

state,

cum

ar

fi

o

modificare

in

pe;sonalitatea juri

internalionale

a

unuia

dintre state,

o

miscare

revolutionara,

modifj;ale

regim

constitulional etc.

c)

Elect

iuridic:

prin

prezentarea

noilor

scrjsori

misiune

conlinud

aceeagi

misiune

diptomatica.

de acreditare,

seful

da

I

sa.fie

membru

al

personalului

diplomatic

al

misiunii:

si anume

diplomatul

d)

Situatja

insercinatului

cu

afaCeri

a.i. este

diferite

de

cea a

gerantului

afacerilor

administrative

curente,

caie60iface

pade

din

personaluld;bmaticl

aglgge4glql

isi

ia ri,mas

bun

ri

mom

ecri[5qLui.-

slqlului

.a.reclilant

q,rtiel2.tia

oenku

mod-U

l4care

sefirt

de

misiuneE

f q)linit

misiunea.

5.2.3. Numirea

sefului

de misiune

interimar

-

@

.P,ocedva

numirii

insa'cinatutui

cu

a,aceri

a.i. esle

mull

simplificatia.

Aslfel.

la

procedura

urmata

tn

cazul

numirii

oridlrur

membru

al misiunii

diplomatice,

se adauge

obligatia

ca

numele

ins5rcinatuluicu

afaceri

a.i.

sd

fie

PJrConditiile

care

trebuie

tndepli,tile perlruEG

persoani

s6 fie

numila

cq

rnsarctnat

cu

alaceri

suni:

,1.

Numlrea

membrilor

personalului diplomatic

Nilrnlr6a

personalului

diplomatic

presupune

Slat

i9.ai44,qe l-q

lirirt

in

acest

sens,

get

sJ

99[s-IYt 4rnq$gl

statului

acreditar'

irti,

a"r"r,ta

t"ptrrf;al,lP@

rlo

iriAt

oe

rioicatd

precum

cea-geluluide

misiune,

procedura de numire

;flit

simplificata,

aslfelincet

consimlamantul

statului

acreditar

nu

trebuie

rnl

in

mod

obliqatoriu

expre9'

itemente

ate.

proceaurii

n-mirii

membrilor

personalului

diplomatic:

fhu

so

solicita

aorementul

Ei

nici

nu

se

intocmesc

scrisdri

'rF

i

,

pr,,codura

este

cons-ituitd

dintr-o

ngle

oficiale transmise

N'4 A

E'

.

i,,

"rtrr6i"3#tilrili.ililar'

Convenlia

de

la viena

{art

/)

prevede ca

llrlncreditar

poale cere

ca

numele

lor

sa-i

fie supuseinainte

spre aprobare

rri

nreorul siatului acredilanl

de

a

l ll'nembrii

personalului diplo'nalic

i'ttritut

a" dreplul

stdlului

acledilir

de a solicila

Eql i 9l94-qlg 1 qlq

r,'ru aiolomatice

in

limilqlq

Lceea

ce

el considqra

'e-zq'1ab[9qu

pqa -e

,,, sa idmitEluniti-tionalide

o

?llqrlllqiglegqG

(colve,llia

de

la

Viend'

.3.2.

Numirea

personalului

lehnico-administrativ,

nrecum si

a

celui

it.erviciu

'

Lr caiul

acestei

categorii.

se vor

indeplini

aceleasr

reguli

ca

in

caTul

r$o 4lululdiplo@lic

cu

urmaloarele

difelente:

t

-

,purt"n"nia

la

celatenia

stalului

acredita'ltC9)rlai

reprezlnla

o

condllle:

i apare

cerinta

ca

aceasta

persoanal

sa

aiba calilalea

de

persona

'nu

mar

apare

cerrrrld

ud

dlsarLa

Psrowqrrq

eq

""

9:#

tilft

q

i^

cazut

Sg*t9j

j"t".s9,ll

9:,1-"::1111'

pl91"1T,ij:"':::::

j"',J":'j:

i/

Numirca

memb

lot

misiunii diplomolice

LlLt

(9

Esle

necesara

distinctia

intre

Iqrnnoired

scrisoritorlLe

acJeditare

si:

i

acreditarea

succesive:

caz in

care.

prin prezentarea

noilor

scrisori r

tdllur

si

nota

de

respuns;

'

l|i't,toautrt

nu se

va

prezenta

la

post

lnainle

de d

fi avut

loc

schimbulde

acre?ftE6.

?EEEasl

pEEoina

ingepe

o

noud

mErffi

;

-

reacredilarea:

care

reprezlnta

u"tul.p4tearc+dffi

lde

la

care

nour

nenb'u

al

pe'sonalului

d.lp 9q4 lq-vaJace

o

vizitd

de

pre'Teolare la

t..

^

a. ,^,i0-

*

NI'.1

99

grad

imedial

inferior

setului

de misiune;

r persoana

respectiva

se

fie desemnata

in

dceasla

functie

de

statul

sqred|ltlt

qi

neti Eg 49 4tulqlac€ tar.

.

c)

ln

cazul

tn

care nu

este

posibjla

desennarea

unui

diplomal

din

cad.ul

rnis;uniica

insarcinal

cu

afaceria.i..

statulac,editant

va

t,,mlte

un diplomat

in

aAeaste

qalitaleJ

Procedura

nuririi

este similara

cu

cea a

rns,lrcinatului

cu

alacen

a.t.

-

djplomat

din

cadrul

misiunii.

malea

.z/

info

u

{n

grat4

ruile

cr

tu-L

(

loc

0

r

este

tlEl.

torma

z;.1

5.4.

incetateo

tuncliei

qnut

rye?blv

c,lrnElln

qlPlgryatLca-

de

voinla

statului

acreditant

capat

misiuni; unui

agenL

diplomatic

prin

,4.1.

Cauze

care

depind

a) Statul

acreditant

Pune

ale.

alstatului

Tachemafea

acestuia

l

Drepl Diplomatic

si

ConsulaL

Sinteze

pentru

examen

Plocedun

nunni

nenbtilor

misiun

diptamatice



O

Motivele

care

pot

deiermina

-

atingerea

unei

limite

de varstS;

-

mecanismul

de

rotalie a

posturilor

care functioneazd

in majoritatea

statelorj

J

-

marcarea

unor

tensiuni dintre

cele doud

state

care delermine

coborarea

reprezentdrii

la

nivel de

ins5rcinat

cu

afaceri:

{

-

conduita

necorespunzetoare

a

diplomatului;

\

-

.echemarea

se

poate

datora

unei

solicitdri

a

statLtlui acredita,..

@in

cazul in care

recnemarea

nu se

datoreazzl

unor acte

leprietenestl,

l'.misul

diplomatic

primesle

o

scrisoare

de rechemare

pe

care

o

pre,/i1td

li€

5,4,2, Cauze

care

depind

de vointe--9lg -dqlSqreditqr

elStatul

acreditar

are dreptul de

a deciara

seful

misiunii

sall

o ce

alt

membru

personalului

diplomalic

persona

non

grata.

Molivele

aceslei

dctiuni

sunt

djn

cele

mai

-

incorectitudinea

in

conduita

prolesionala;

'

llrllllln

unei

singure

misiuni,

cu

reqedinla

intr'unul

din aceste

state;

lIlllIlilrii

de misiuniin

fiecare

stat,

conduse

de

inserninati

cu

afaceri

a i.

Acrodltarea

multiplS

nu inseamnd

o

simplificare

a

raportului

de misiune

rhllul

acreditant,

pe

de

o

parte, gi

statele

acredilare

in bloc'

pe

de

altd

50

stabileldqt

atatea

raporturi d

il|,ri

,lr-

aceasla

forma a

acreditarrii

mulliple esle

4ecesar

9 S da A g -

hr

atatelor interesate.

ln acest

sens,

ad. 5,

pcl

l din Convenlia

de

la

ffiE

retaliitor

diptomatice

dispunq:

,,Stalul

acreditant,

dupe

ce

a

fdcut

x|tta cuvenhe

celrc

statele

acreditare

inleresate,

poate

acredita

un sef

nthhne

sau

afecta

un

membru

al

perconalului seu diplomatic,

dupe

caz,

nw

tnulle

stale.

afan

dacA

unulginlrc

statele

acreditarc

sP

opune

exotes

ttusta

",

Y

4,5,2.

Cazul

in care

mai multe

stato

t.rediteazi

aceeaqi

persoane

in

)Aceasla

+orma

a acredilSrii

.nult;ple

a

aparut

ca

ulma'e

a

inteleselor unor

inic,,

cu resurse

finarciare

reduse

9i

ale

caro'obiective

de

odlitica

externd

IrI

'olarv

convergeryq.

de a

tl

reprezentate

in

comun

in

anumile

sJale"

Ar:oasla

pa6iiiE

a

aparul

in

Anerica

LaLi,la

la

rrcepulul

secolLlur

XX

liind

roscuLa

de arl.

5

din Convenlia

de

la Havala

din

1928

7

(l) Conditiile

acesier

lolme

de

acreditare

nulliplS:

-

rrunrrea

ca

sef de

nisiune

ajqgleigglpglsga 9ic-Ilalrull9-9lale

'

consimt5mantul

statului

acreditar.

NL

este

cerut,l

exp'imarea

in'nod expres

a

colslnld'Ilanlului

stalului

l

odibr.

rn conditiile

in care

?:L6

din

C&te

ia

de

la Viena

drspule:

Mai

irt,tto

tl.le

pal

acrcdita

aceeasi

persoani

n

9a laeJ e-99 E-_i9i te

iotr-un

alt

stal,

a{are

daca

shlul

acredilat

nu se opltne

la aceasla"

I

(

o'

r</,r /z0r4q,L(

c@rt"/"Mx/

Bibliogrofie

obligolorie

I

lvl.

Anghel,

Drept

diptomatic

si

consular,

Ed

,,Lumina

Lex',

Bucureqti,

1996,

p,

89-118;

A.

Banclog,

Drcpt

diptomailc,

Ed

,,Paideia",

Bucure$ti,

1997,

p.

86-91

rechemarea:

J

modul

?ndeplinirii

qlctjel:,

al

demers

informallsi

confidentidl.

fecut

de/

,

de

obicei

pe

cab

orala:

mers

oficial

si

solemn

comunicat

printr-o

notd

5.5. Acrcdilatea

multipld

5.5,1. Acreditarea

aceleiagi

persoane

in mai multe

€tate

@

Acredltarea

concurenti

a

unei

persoane

in

mai multe stale

privesle

ipoteza

in

care

doud

state

pot

conveni

ca

relatiile

lor diplomatice

sa se

desfasoare

ptin

intermediul

misiunilor

lor

diplomatice

acreditatein

statetterte.

in

astfel de

situliGeJiredit€iat

o=lnq-ie

peiioana

ca amoasaOor'in

mai

mulle

state,

cu

posibililatea:

-

comportamenlul

membrjlor familjei;

-

comiterea

unei

infractiuni

grave;

;{omiterea

unui act

privat

incompatibil

cu

functia

sa.

b) Actiunea

are trei

faze:

Drept

Diplomatic

si ConsutaL

Sinteze

pentru

exanen

Prcceduta

nunii nenbtilot

']'ts;unii

diplamat tP



ANEXA

I

Constilu io Romdniei

(...

)

Articolul

91

(...)

(2)

Prcgedintele,

la

propunerca

Guvenutui,

acrediteaze

si

rech

se

o

acrcditeze

ca

gel

al misiunii

in statul

acrcditat

'.slai

reprczentanlii

diplona.ljai

ai

frAm1niei

Qi

,qproQe

hfiintai;A, a:ptinWeA

pi

schimbarca

engului misiunitotlljplgna\ce

(3)

Reprczentanti

diplomatici

ai

attor stale

sunt acrcditati

sunt

acreditatl

Pe

lenqe

Presedintele

Romenici

(.

..

)

ANEXA

2

Convenlio

de ld Vieno

cu

privire

lo reldtiile

diplomotice

(odoptotd

lo

l8 oprilie

l96l: rotificotd

de

Romdnio

ptin

Decretul

nr.

566/1968,

pubticot

in

B, Ot.

ot

R.S.R..

poieo

I

,

p.

89)

L.)

Articolul

4

L

Statulacrcditant

trcbuie

se se asigurece

percoana

pe

care

intentioneaze

\

g$

statut

acreaitar

nu

esteobti;at

sd

comunice

statului

acrcditant

motivete

lelu<ul

ui

ag

rcqgLlllaL'Y

jsTatul

acrcditant,

dupe

ce a fecul notificarca

cuvenih

statelat acrcditare

interesate,

poate

acredita

un

sef

de misiune

sau

afecta

un

membru

al

petsonalului

diplomatic,

dupe caz,

in mai

multe

state.

atad

numai

dace

unui

dintrc

statele

acredlate

se

opune

in

mod

e^pres

la

aceasta.

2.

Dace

sbful

acrcditant

acrediteaze

un

sef de misiune

in unu

sau mai

multe alle

state, el

poate

stabili

o

misjune

dploma

cA conduse

de

un

insercinat

cu

daeci

J-t g q

j

4qcj 9

qjt

statete

in carc

qefut

mislunii

nu-si

are

.rei94i 18

P9 q3 p n-

Welul

misiunii

sau

un membru

a

perconatutut

diptomatic

al misiLtnii

poate

teptezenla

statul

acreditant

pe

hnAA oice

agrnjzatie

internationale:

Arlicolul

6

Mai

multe slate

pot

actedita

aceeasi

percoane

in calitate

de sel

de

misiune

intLun

alt

stat, daca

statul acrcdhar

nu

se

opune-

lul

7

mai

i .tpil e.

spre

qqrcbarc.

luh

rezerva

di,poziliitot

art.

5, 8,

I

9i

11, |tatul

acreditant

nume?te

Ia

ofluu

sa

pe

membrii

perconalului

misiunit

ln

cega,cC:Hluj,9k-P9"atpl€lli -

b,.Ogyjlt.

sau@le'Jl

gtalulsc.Leditat

poete

cere

ca numele

lot.se-i

lie

a

vot avea.

in

principiu,

Uonorilpersonantui

ap-nna

c

al

misunl

nu

pot

li

alesi

dintrc cehleni

ul

acrcditat

decdt cu

consimtemantul

aceslui

stal

carc

poale

oncanq

sa

ase.

tatut

acreditar

poq&

se-si

rezeNe

acelasi

dreDt in

dl

treitea

stat

ca@lhdslltt

si

cetebni

ai statului

acreditant.

aqrcmentul

I

Slatul

acrcditar

poate

o

cand,

Fi

left

a tubui sA

motiveze

hotererea,

se

hnneze

statul

acreditaft

ce

seful

sau orice

alt membru

al

perconalului

bnatic

at

misiunii

este

percona non

grata

sau

ce

oice

alt

membru

al

pnalului

misiunii

nu este

acceptabil

in

acest

caz,

statul

aueditant

va

roma

percoanain

cauze

,au

va

pune

capet

f

unc,tiilor

sale

in cadrul

misiunii,

h

caz. O

persoane

poate

fi declarate

non

grata

sau

inacceptabih

inainte

I sjunge

pe

tetitotiul

statului

acreditar.

burrE--pgnform

p*"tbliinlggargin

statul

acreditat,

c e trcbuie

se

at

lrcah

in mod unifom.

'

2 otdi;;;-ezen-inii

scrisoritor

de

acrcditarc

sau

a unei

copii

a aceslar

.cisori este

deteminad

cle

data,si

ora'

sosiii

gelului

misiunii

ata,s

ora

Attlcolul

15

Statele convin

asupn

clasei

cercia

tebuie

se'i

apa4ind

gefii

misiunii

lot

(...

)

it

Dace statut

acreditant

refuze

se

execute

sau

nu

execute

inbun

temen

lrranabit

abligaliile

care

ii

incumbe

contom

paL

1 al

prezentului

atticol,

stalul

iclt

ditat

poate

rcluza

se recunoasce

percoanei in cauze

caltatea

de

membru

al

mlsiunii.

(,..)

lttlcolul

13

1.

geful

misiunii

este

considetut

ce si'a asumat

luncliile in

statul

acteditar

Cd

inAafi

ce

si-a

prczentat

scriso

te de acrcditare

sau

de

ind?6

ce

Qi-1

Qonunical

sosirea si

o

l,l

A.E.

al

slalului

acn

Z{antui

a-e4itar

sau

oricarui

att nrnister

aslpLcbruia

se

va

fi

;r

^-^t^.^

^r,.ti-ii

ih;a^)h in

.t2h't

a.tptlitar rarc lrcbuie

se

lie

o

copie a

scrisorilot

sale

de

acrcditare

a

99 ]PZ9 98

Drcpt

Dtplonatic

si

Consular.

Sinteze penvu

examen

Pncedura

numhii

membrilat

misiunii

diplonatice



Articolul

18

in

fiecarc

stat

prccedutacetrebuie

umate

pentru

ptimirea

selilot de

ft

kebuie

sA

lie

unifoma

faa de

fiecarc

ctasa.

Atlicolul

19

L

Dace

postul

de gef

de

misiune

este

vacant

sau

dace

seful misiunii

impiedicat

se-si

exercite

functiile,

fin.li^neaze

cu tittu

provizornt

..

faa;t

misiunii

afacei

ad-intetim

va ti

no|ficat

fie de

cete

selut misiunii, fie,

in

cazut

in

acesta

este

impiedicat

se

face

acest luctu,

de cete

M.A.E.

at

statutui

M.A.E.

al

statului

acreditat

sau oticerui

att

ministet

asupn

ceruia

se

va

convenif.

este

Nezent

in

slatul acteditaL

un

nembru al

personatutui

administrativ

ANEXA

3

a)

Ceferea de

agrcment

-

Model

,,Ministerul

Aface

lot Exteme

al

RomenieiprczinE

salutul

seu

Ambasadel

[numele

statului]

Ia

Bucurcsti

si arc

onoarca

de

a solicita

agrementul

Guvemului

[nunele

stalului]

pentru

acrcditarea

donnului/doamnei

[numele]

in

calitate

de

ambasador

ertraordinar

si

plenipotentiar

al

Romeniei

in

[num;te

statului],

ln

anexe

sunt

prczentate

datele

perconale

ale domnului/doamnei

[numel;].

Ministerul

Alacerilot

Externe

al

Romeniei prczina

fi

acest

prilej pentru

a

rcinnoi

Ambasadei

[numele

statului]

in

Romenia

asigurarca

disiinsei

sale

considenlii.

Bucuresti,

[datal".

b)

Scrisoarea

de acreclitarc

-

Exemptu

Excelentei

Sale

Domnului

Hamid

KARAI

Pte?edintele

Statului

de

Tranzitje

at

Afganistanului

insercinatului

2.

in

cazutin

carc

nici un

membtu

al

personatulai

diplomatic

al

misiunii

tehnic

poate,

cu

consimldmentul

statului

acrcditar,

se

fie

desemnat

de cei€

statul.?creditanf

pentru

a

qira

afacerile

administrative

curente

ale

misiunii.

D

de doinla

de

a

mentine

si

a deTvolta

relatiile

de

prielenie carc

hxro

Romania

si Slatu/

de

Tranzilie

at

Afganistanului

am

holerel

se

pe

hnge dumneavoaste

pe

domnul

E G.,

in calitatea

de ambasadot

dlnar

Ei

ptenipotenliat

al Roneniei

dopli;a

gatuntie

ce

domnul

E.G.,

ph

explie.nl?

9i.

?altPltle

sale:

y?

ilia

ut6rliu

ina"pmi,itin

bune

condilii

a

inattei

misiuni

pe

care

i-am

tlol-o

Si

va

acliona

astfel

incet

se se

bucure

de intrcaga

dumneavoaste

lllncrederc.

acoasa

convingere,

togpe

Excelenla

Voasta

se

il

pimiticu

bunevoind'

acotdali

increde;e

si

se

dal

crezarc

la Iot

ce

va

va

spune

din

parlea

nea

Qt,vernutur

Romenlei.

cu

ileosebie

atuna

cand

va

transm

e

Excelentei

lon

lliescu

Prcsedintele

Romeniei

urdrite

noastre

de

fedcire

perconah si

pentru

prcspeitatea Statului

Tnnzitj

e al

Af

gan

istan

ulu

.

o)

Sc

soarca

de

rcchemate

Prcgedinlele

Roneniei

lon lliescu

Pregedintele

Romeniei

Excelenlei

Sale

Doannei

Megaw

SUMRNOPUTRI

Proqedintele

Republicii

Indonezia

Excelen6,

Deoarcce

am

hobret

se

incrcdinlez

o noue

misiune

domnului

D f',

il

lon lliescu

tueqedintele

Romeniei

nchem

din

functia pe care a

indeplinila

pe

bnga

Excelenta

Voasta

tn calilatea

dt

Ambasador

extraordinar

si

plenipotentiat

al Romaniei

Nutresc

convingerea

ce

domnul

D.T.

a

folosit

toate

ocaziile

carc

i s-au

olotil

pentru

a

transmite

Excelenlei

Voastte

cele

mai

vii

mullumii

penttu

bundvointa

cu

care

lali

onont

in

timpul

mandatului

seu'

Folosesc aceaste

ocazie

pentru

a reinnoi

Excelenlei

Voastre

expresia

tontimentelot

mele

de 6time

si

statornice

prietenie



CURS 6

Funcliile

$i

octivitoteo

misiunii

diplomolice

Prccizdti

prcliminorc

tl

Misiunea

diplomaticd

este

infiinlatd

in

ig, delerminat

de obiectivele

de

politice externd

ale

staiului

tari.lMaterializarea

acestui

scop

presupune

desfasurarea

unui

blu

de

acliuni

specitrce.

st L 919

unll

diPlomatice.

1

.2.

Notiunea

de

lultcte

a


tePtezinie

expresia

politico'

cd

acliunitor

pe

caie le rcalizeaze

misiunea

diplomatice

in indeplinhea

acesteia

-

avend

o sfere

general5, conturata

9i

determinaia

si un

rl.ri.at

de abstractizare.

*_

b,1.3-]

Activitatea

misiunii

diplomatice

desemneaza

ansamblul

a4iunilor

iioreti

pe

care

le realizeaza

misiunea

dlplomatidr

in

exercitarea

lunctiilor"

0.1.4.

lo

in

in

determinarea

functiilor

9i

activitellor

misiunii

diplomatice

au fost

considerare

urmatoarele.q99lld9l449:

nplexlal

relatiilor

dintre slatul

acreditant

9i

slatul

acreditar;

de

misiunea

diplomatice;

intervanite{intre

cele doui

state

cu

privire la tunctiile

9i

pe

care

le

vor

exercita

Lsj ffg,qfpQ[e 99.

Funcliile

misiwii

diqlomalice

.

18.2.1J

Reglementarea

in Convenlia

de

la

Viena

asupra

relaliilor diplomatice

ln

1961.

NOTi:

Articolul

3

din Conventie

ptevede

ca:

0/,

Jnctiile

mi siur ri

diolomatice

gs s +

ll-jEP+

:

il

a'-reprezenta

statul

acreditant

in siatul

acreditar;

bi

a oc;otiln

statulacrcdiiar

jnteresele

stalului

acreditant

si ale

celelenilor

sdi,

limitele

admise

de dreptul

intemalional;

Functiile

9i

activitalea

nisiunii

dipbmatice

Drept Diplonatic

st

ConsutaL

Sinteze

pentru

examen



PrecizAri:

"

functia

de

reprezentare;

-

functia

de

negociere;

-

functia

de

observare

si

informare;

-

funclia

de realizare

a

cooperdrii

internatjonaje;

-functia

de

prolejare

a intereselor

statului

acreditant

gi

a

cetetenjlor

acesluia

-6.2.1.

Analiza

tunctiilor

misiunii

diplomatice

6.2.2.1.

Functia

de

reprczentare

k)

Este

co'rsiderdta

in

do.tina

al, tunclid

p

ncjpate. primodial|

a

misjunii

diplomatice,

avend

in

uedere

faptul

ce scopul

esential

ajllisiunii

diptomitice

estAreqlgg.lgejgdqalgLq

gila

-fuLe_stqlut

qcreoitant

sif@tEo-iiai

,cd,/d

ed

conracreror

orrctate

tnt.e

stdtul

acredildnt

si

statut

acreaii;

qlDesi

serut

de

misiune

este. ue

onicei.

ac.eOiiat

pe

i;noa

setii-r;

r'lrsrunea

diplomatic;

'ru

rep'ezinta

numaisefulstatuluisau guve.rulacestuia,

ci

insusj

slatui

rcreditant.

iata

politic

Lnterne

Negocierile

pot

fi:

/ollclale

-

se

realizeaze

in

numele

celot

doue

stub

9i

constituie

un

inceput

0

a

oLce

t?talive

cL

guvernri

sralutJ,

acredrtar;

gD a'nforma prin

toate rilloacete

t,.ire

despre

coldit;ite

si

evotrtiit

eveni,re

elor;n

slalLl

acredrar

si a ropo4a

cL

p-,u,,. ,"

"."u",

gru",nri

,i"lrlU

acreditant

,

O,a

pro'nova

relaiile

de

pnere'l:e

si a

dezvoka relariije

eLononi.e,

c

I,lJrdle

sU

rf,lrce

tnhe

siatul

dcredttant

si

starL,

.credidr,

2. Nici

o dispozitie

a

prczentei

Conventii

l

tunclla

de

reprezentare

are caracler

general.ln doctrina

se afirmd

cd

llln

Bubsumeazd

toate

erbfafF rylrla -q:+d

t

n

q

otmole

in care aceasta

se

realiTeaze

sunt

multipl?:

Ftfllclparea

la viata

publicd

a stalului

acreditar;

v

iqocierea

ln numele

statului acreditar;

rl

r

axprlmarea

voinlei,

punclului

de

vedere

al statului

acreditar,

valorificarea'

Dlll

lor,

aperarea

intereselor

si

promovarea

imaginii

acestuia;

r

promovarea

politicii

stalului

acreditant.

a,1,2,2.

Functia

de

negociere

al

Cot'slein

apetarca

intereselot

statului

ptoptiu prin

incercarea

de

a

pune

aaotd

interesele

,tatului

acreditat

cu

cele

ale

statului

acrcditant,

de a

)

Noqocierea

se

exercile

de

fiecare dah

cend unul

dinte cele

doue

state

io

ln atentia

celuilalt

o

anumife

sugestie,

intrcbarc,

Nableme,

reclamalie

nisiunii

diplamatice

exercjtaLeg-tur"liitoryfil

E?.

:

@,Futd

d"

enr."rur"a

din@fal

convenliej, sunt

necesare urmdtoarele

-enumerarea

funcliilor

nu

este

-exhaustive;

..

-

in

enumerare,

s-a linut

conl

de important;traditionala

a fulcliilor

misj

diplomaljce;

punctele convergente

ale

acestot

interese.

in aceaste

accepliune,

olorea

apare sinonima

cu

diplomalia.

-

funcriile

risiunii

diptomatice

sunt

supuse

translormdritor

.terp;min,

d_g_glglulia

retatiitor

internationate

con6fro6r

-lZ-

ln

acest

sens, termenul

de negociere

este interpretat

in

sensul cel

mai

-

consimtemantul

pe

care

un

stat

ladatpentru

infiintarea

misiu;ii

reprezi

,pfga.::fr:-**

1

rdeplini

cet

purin

functiite-enumeiare

Oe

ionveniief

b) Doctrina

examineazd

urmetoarele

func-1ii

aie

misiunii

diplomatice,

Jgglalg_gryggiEgfgjispozitiiror

conventiei:

,ngaiament;

'

otlcioase

(sau

consultai infotmale)

-

ptin

care

pe4ib

ifisondeaze

inbnliile

ventia

de-ta

Viena

cu

priv

e la

dlgryL 44teloll

ca sefii

de

misiune.

'natica@jau

nevoi6

dd aeili-e

uEri pent:u

nes:ciele

:i

.c?nve t:::/

rea

teYtutui

unui

lrctat

bitatetul

inte

statul

acreditant

si statul acrcditar.

Este

de- retinut,

de

asemenea,

faptul

cd

lunclja

de

reprezentare

opereaze

nu

numai

in

rcpoft

cu

statul

acrcditat,

ci lad

de taate

statele.

c)

Functia

de

'epre,/entarc

a misiunij

diplomatice

consta.

in

primul

.iind,

in

atestarea

faplului

cA

statut

acreditant

este.l lgMq1 g

qCeqgqjqjlli[p]4ll

Mlsiunea

diplomatica

are

un rol

important

9i

a 9igll{Ilgc,qluheggli€rii

tlul

lratat

este

trimise

oj 919g3 qgj q 1(ceea

ce,

i I9q I39 j,c,

se

intampld

la

cete

mai

multe

ori):i-n

aceste condilii,

p9 qt l9ulllji-pla 04Ee

au

rolql

-

plggAti

cadrul

rundei

de negocieri;

-

sonda

atitudinea

statului acreditar:

.

eEitua

schimbul de

proiecte

de

lext;

-

p

rticipa

efectiv

la

naoaaiei,

in cadrul

delegaliei

oficiale;

vife pplilje,a

i. l

i

stdrutui

acreditar

--

,.

9Narura

juridica

a repreze;lariidr'pt-;;;;;ai;#;e

taptut

ca

misiulea

orpromatrca

sI

agentii

d;plomalici

sunt

maldatari

ai

slaluluiacreditanl

,n

slalul

Lffi

rff

H::Tl:::,':1i"',::'^1i:"",:x:':*xr

'

(0

EsG

necesar

ca

in

pregatirea

9i

destarsurarea

negocierilor,

cu

implicarea

mlilunii,

sb

se urmeze

anumite

reguli

(valdbile

in

ge.eral.

pentru

orice

r

credilar

nogociere,

nu

doarcele

pudate

de misiunea

diplomaticA

cu

caracler

permanent)'

Drcpt

D;plomatic

si

ConsLiat.

Sinteze penvu

e^anpn

Funcliile

si

activitatea

misiunii diplanatice



Cunoaslerea

lemeinice, in

profunzime

si

sub

toate

aspeclele

a

probl

care

urmeaTa a

face

obiectul

Fratalului

supus

neoocieriLj

in

acesl

r

statul

acreditant.

0

lnformaree

statului

acredilant

are

ca

obiect:

Realizarea

unei convergente

in

cadrul

delegatiei:

este

foarte

important

ca

membrii

acesteia

-

intre care

se afle

si

membrii

misiunii-

sd

exprimeo

aceeagl

..

-Esle

necesar

ca,

in

cadrul

negocieritor,

delegatia

se nanitesle

o atitudine

Trexro

a, moderata

si

rezonabile.

stlmanifeste

lact,

€I{qL p9du44a ii.

rabdare

si

perseverenle,

sd

dea

dovade

de

putere

d;-coni/ing--ere

si

s5-afumenteze

lemejnic

fiecare

punct

prezentat

in

cadrul

neoocierilor.,

De

asemenea,

orice

negociere

va fi

urmata

de

o eval{rare

a

rezuhatulul

alins

si

a

perspeciivelor

de continuare

(cel

mai

frecvent

consemnate

intr_un

raporl,

la

redactarea

c5ruia

se

iau in

considerare

si

opiniije

exprimate

d€

misiunel.

f{f,j

Functia

de

obsetuarc

si informarc

(a)

Aceaste

functie

operea?a

in dublu

sens:

intormarea

statului

acreditant

cu

irivire

activilatea

pe

ptan intern

si

international

di1

stalut acreditar

si

inlormarea

staiului

de resedintA

ql

privire

ta

anumite

aspecte

relevante

din

misiunea

avendLn

rot foarte

inipofraiit

Stabilirea

obiectivelor

ce urmeaza

a

fi

atinse

in

nedocieri_

sugestiile

fiind

relevante

pentru

aceaste

etape.

Astfel,

obiectivele

vor fi

structurate

p

trei

categorii,

?n

funclie

si de

informatiile

primite

de

la

misiune:

"

obiecti

ve

lundamentale,

care

nu

pol

face

obiectul

unor

concesii;

-

obieclive

secundare,

care, in

mod exceptional, pot

face

obiectul

uno

concesii,

dar

numai pentru atingerea

obiectivelor fundamentalej

-

obiective

de

imporlante

reduse,

ce

pot

fi utilizate

pentru

a face

o

unor

concesii-

ln

stabilirea

obieciivelor

se

vor

lua

in

calcul

atet

raporlul

dintre

puterea

d

negoliere

a statului

propriu

si

cea

a

partenerului

cat

si contextul

politic

i

relatiilor

bilaterale.

Obiectivele

de

atins vor

fi

consemnate

in

mandatul

delegatiei,

care

va

supus spre

aprobare

instituljilor

in

numele

cerora

se

neoociaze

4 atul

(

cdzul

unui

tratat inlre

state

-

presedintelui,

in

cazul unuil-ratat

inke giiEfre

primului-ministru

elc.)

.-.aspectele

vietii interne

ale statului

acreditar

(politic,

economic,

cultural,

juridic

etc.)

-

acliunile

de

polilica

exlernalale

acestui

stat

fata

de

statele

jerte:

-

actele stalului

acreditar

cu ielevanle

rn,rela iite

bilaleratg

c) lvlisiunea

dipiomatic5

are,

de asemenda,

rotut

GiaOuie

la

cunostinta

statului acreditar

acliunile

sau

mesurite

luate

de statut

acredilanl

care

pot

prezenta

interes

pentru primul.

hlllr]lllr

do

observare

9i

informare

cunoaEte

anumite

limitel

i

Iroblemelor

care

poi

face obiectul

informaliei;

hur)ole

prin

care

se

pot

obtine

informalii: Convenlia

de la

Viena

h cI

informalia

poate

fi

oblinuu

doar

prin

mijloace

licite.

0oIBl(lorecd

sunl

mijloace

licite:

contactele

oiiciale sioficioase,

studierea

ll

a colorlalte

publicalii,

contactele

cu

personalit5ti

politice,

contactele

m$rnbri

ai

Copului

diplomatic

etc.

g

4.

Functia de

rcalizare a

coopererii

intemationale

MlEl

fea

diplomatice

arc rclul cle

acultiva,

ptomova, extinde

sidivetsitica

ih

rc stalul

acreditant

si

statul acrcditar,

C{roDorarea

intre cele

doui state

se

poate

manifesta

pe

diverse

planuri:

t0lllk);

a{x

omic;

lullrrra;

ulIki.

lht tol

din ce in

cet

mai ridicat

it are cooperarea

ecanomice'

devenile un

llv

in contextul

fenomenului

conlemporan

al

globalizbrii

Astfel,

misiunea

nlicd

va contribui

la:

h0llltarea

conlactelor

comerciale

intre

companiile

staiului

acreditant

9i

rlo

statului acredilar;

alragerea

de

investilii

in

statul

acreditant

9i

identilicarea

unor

oportunitali

I

to

lnvesti

in statul

acreditar;

dnrvollarca

cadrului

jutidic

bilateral

in

vederca facilit6rii

schimburilor

rclale: incheierea

de

acorduri

comerciale,

vamaie,

acorduri

privind

orea

si

protejarea

reciprocd

a

investiliilor, acorduri

privind

evitarea

lmpuneri

s.a.

d)

un mijloc

utilizat

in vederea

intaririi coopererii

inlernalionale

este

pro-

vnroa,

prin

variate

mijloace,

a

imaginii

statului

acreditant

in statul

acreditar.

0.?.2.5.

Functia

de

prctejare

a

intereselot

statului acrcditant

9i

a ceEtenilot

liliar

a)

Protejarea

intereselor

statului acreditant

reprezinta,

de fapt,

o

rlore

sintelce

a

tuturor

tunctiilor


Proleclia

intereselor

cetelenilor

stalului

acreditant

se

realizeaza

prin:

.

oxercitarea

de tunctii

consulare;

"

proteclia diplomatice.

b)

Exercitarea

de funclii

consulare

A

. 3

alin.

(2)

din Conventia

de

la

Viena

prevede

ca:,,Nicl

o dispozitie

din

nnta

Conventie

nu

poate

fi

inleryrctate

ca

intetzicend

misiunii

diplomalice

tcllarea

lunctiilot

consulare".

Drept

Diplomatic

si Consutar.

Sinteze

pentru

exanen

Flnctiile

Qi

activitatea

misiunii

diplomattce



Totusi,

exercitarea

functiilor

consulare

nu

poate

fi

concepute

in

I

consimFmantului

statuluj

acreditar.

Astfel,

se

admite

ce

lipsa

rela iilorco

cons{ituie

un impedimenl

in

exercitarea

de funclii

consulare

de

c;tre o

diplomaljce.

c) Protectia

diplomatica

Definitie:

Prcleclia

diplomalicd

rcprczinle

fictiunea

iuridica

prin

reclamatie

sau

un

litigiu

care

opune

un cetetean

al

statului

acrcditant

acteditat

este

preluaE

de

statul

de cefitenie,

lransfomendu_se

recl

amati

e/l il g

u

i

ntrc

state.

Exercitarea protectiei

diplomatice

este

supusA

unor

conditii:

1)

actul

prin

care

sunt

lezale

drepturile

sau interesele

cetdteanului

acreditanl

sa

rep'e/inle

o

violare

a dreptului

international

-

norma

de drept

internaiional

incdlcat5

poate

fi:

-

a

unui

tratal;

-

cutumjare

-

regula

standardului

minim

de tralament.

2)

conditia

cetateniei

-

cetdtenia

trebuie

sA

fie

rea6 si

elective

(Caul

Noftebohm,

C.l.J,

-

1

Exceptii

de

la aceasta

conditie:

-

membrii

fo4elor

armate

gl

a

echipajelor

navelor;

.-

- silualia

protectiei

functionale

acordate

de

o

organizatie internati

(Avizul

consultativ

,?eparation

lot

lnjuries

in

Seyice of

the

Ij.N.,

C.1.J.,

1

-

exceptii

consacrale prin

tratate.

-in

cazul

persoanelor

ju

ridice,

protectia

diplomatice

se

acordd

dupe

nalionaliatii,

determinate

pe

baza

urmatoarelor

criterii:

-

criteriul

inregistr;rii

si

at sediului

social

(Cazul

Barcelona

Tmction,

1e70);

ilicite.

6.2.2.5.

Alte

funclii

ale misiunii

diplomatice:

-

adresarea de

proteste;

-

prolectia

intereselor

unui

stat

tert;

-

in cazul

nun,tiaturji

aposlolice

functii

ecleziaslice.

-

criteriul

controlului

(nationaljiatea

persoanei

juridice

este

delermina{

cetetenia

actionarilor

majoritari);

J

-

criteriul sediului

real.

3) epuizarea

ceilor

de atac

interne

-

este

necesar

ca

recursul

intern

se existe

nu

numajin

drept,

ci si

ln

-

esle

necesar

ca

aceste

cei

de alac

se

fie

efective,

susceptibile

conduce

la

o

solutionare

a

plangerji

ceteleanului

lcazul

Ambat;etos,

C',

1956)

4)

regula

,,clean

hands,'-

este necesar

ca

incdlcarea

drepturilof

intereselor

ceteteanului

statului

acreditant

sd nu

fie

rezultatul

prop;ieicon(

6.3

-

Activitoteo

misiunii

diplomdtice

rrhlunii

diplomatice

se desfesoara

in

doua

directii:

in relalia

cu

nl

l

in

relalia cu statul

acreditar-

tlh

cu

statul

acreditant

{iu statul

acredilant,

activitatea

misiunii

se

concretizeaz5

in

llrlllrotiuni

din

partea

ministerului

afacerilor

externe

9i

elabotarea

dc c5tre

misiunea

diplomaticd.

lunlle sunt

diective date

de

ministetul

alacerilor

extene

al

rtnl

agentului

diplomatic

in

scopu

de a4

face

se

cunoasce

wfui

seu in

ceea

ce

prive1te

misiunea

ce

utmeaze

se

o

$

pentru

a-l

indruma

cu

privirc

la

conduita

ce o

va

utma-

tllh

pot

fi

scrise

sau

orale, secrete

sau ostensibile.

lg au

rolul de

a informa

guvernul

statului

acreditanl

cu

privire

dornorsurilor

inkeprinse

in baza

instrucliunilor.

ul

do

vedere

al regutaritdlii

lor,

pot

ti

ordinare

si extraordinare;

do

vedere al continulului

lor,

pot

fi

descriptive,

narative

sau

nlcarea

inlre

misiunile diplomatice si rninisterul afacerilor externe

,A

prin

mijloace

specifice: telegrame

{prin

care

se

comunicd

()1lractgr

secret), infograme,

radiograme sau

comunic5ri

fax

(prin

nlcd

informatil

fare

caractersecret),

serviciu'

de curier

diplomatic

lo

pot

lransmite

originalele unor

documente,

materiale

cu un

volum

llc')

htla

cu statul

acreditar

flrl

diplomalic

esle

acliunea desfeFura&

de

o misiune

diplona

ce

statului

acreditat

in

scopul

de

a

indeplini

tuncliile

qi

sarcinile

lncrcdintate

de

statul acrcditant.

lo

diplomalice

pot

fi

scflse, otale

sau

mixle

a

ciiplomatice

sunl comuniceri oficiale trimise de

o

misiune

n

nislerutui

afacerilor

exlerne al

statului

acrcditar

6i

invers,

care

li

oryanului

care le

transmite,

fiind

rcdaclate

intr-un

anumit stil

vorbala

este o

comunicare

scrise,

ce

emane

de la

misiunea

rau

de la

ministerul afacerilor

externe

al statului

acreditar.

td

la

persoana

a

lll-a,9i

cuprinde

formule

tip

de

inceput

9i

de

l

(,Ambasada...

prezinte

salutul/complimentele

sale

M

A.E.

9i

are

dt

a.l

comunica...").

Pe

ea se

aplice

sigiliul

Ei

parafa

(inilialele) De

oa obiect

probleme

de importanle

secundara,

dar

poate

ii

folosite

ptoblomele

mai

irnPortante.

Drcpt

Diplonatc

si Consular Sinbze

pentru examen Functiile

Fi

activitatea

misiunii diplonatice



2)

Nota semnate

este

un document

solemn,

adresat

miniskului

a

(,,Prjmiti,

vd rog, Domnule

Ministru,

asigurArile

inallei mele consideratii,,);

intotdeauna

semnatd de

expeditor.

3) Scrisoarea

personald

are

un caracier

maiputin

semnatd si este folositS

pentru

comunicari

carora

li

personal.

alstatului

acreditar.

Nu

esie

semnat. nu

data

emiterii.

7) Nota

circulard

este o notd

cu continut

identic

inaintate

de

m

acreditar

etc.

8) Memorandumul

este

un

document

cu

intrdbuintare limitata.

forma

aide-memoire-ului,

dar mult

nai

complet

din

punctul

de

continutului.

ceruia

se face declaratia

irslbfe,.de

obicei,

ultimatumul

implic5 amen

A. Boncioq,

Drept diplomatic,

Bucuresti,

1997,

p.

91-103.

externe

sau

personal

seiului

de misiune. lncepe

cu

o formuld

tip

(,,Domn

Ministru"

sau

,,Domnule

Ambasadol')

si se

inchee

cu o formul5 de

poli

protocolar

decat n

se

conferd

ca

4) Nota

colectivd

este

o

not5,

cu caracter

solemn,

adresate

unui

g

de reprezentantii

mai

multor state,

care au

de

comunical

in comun observati

lor.

5)

Notele

identice

si notele paratete

sunt

nole cu

acelasi

conlinu

preze

rlale

in

mod

sinullan

de mai mulle misiuni.

6) Aide-mdmoire

este un

document

folosil

in mod

curent

paralel

demersul

oral care

are ca scop

se

prezinte

succint

aspectele

unei

anum

probleme

pendinle

intre doue

slate,

se expund

chestiunile discutabile

si

redea

in scris

punctulde

vedere

alstatului

respectiv.

Documentul

emand,

Bibtiogrotie

obtigolorie

l.M.

Anghel, Drcpt

diplomatic

si consular,

Ed.

,,Lumina

Lex",

Bucuresti,

1996,

p.

119,148;

regula,

de la misiunea

diplomaticd

sieste

adresat

mjnisterului

afacerilor exie

curloazie

si

poa

afacerilor

exlerne

mai multor

misiuni acredjtate

in

slatul

de

resedinte

prj

care

se

comunica

o

pozitje,

se solicite

sprijin

penlru

o

candidature

a

statu

similar

vedere

a

9)

Ultimatumul

reprezintd

o not5 sau

un

memorandurn

prin

care

guvernul

sau

reprezentantul

diplomatic

prezinte

conditiile

as pra

carora

statulin

numel6

cu

anumite m5suri

indreptate

impotriva

statului

ceruia

i se

adreseazd

in

cazul

nesatisfacerii

ceredi.

Ultimatumul

conline o

cerere

expresa

pentru

un respuns

prompt

si

categoric

Fi,

adesea, se

fixeazd

un interval de timp

pentru

remiterea

respunsului.

de

lq Vieno

cu

privire

ld reloliile

diplomdlice

lrrld

lo

18

oprilie l96lj rotificotd

de Romdnio

prin

Decretul

1968,

publicotin

B,

Of,

ol

R.S.R,,

porteo

l,

p,

89)

,

l'ntcliile

misiunii

diplomatice

constau

in

special

in:

t

rcWezenta

statul

acteditant

in statul acrcditat:

,

octoti in statut

acrcdikr

interc'ele

statului acreditant

si

ale

cetelenilot

ln

ltrn

ele

admise de

drcplul

international:

A

duce

tratative

cu

guvernul

slatului acrcditar:

A

lnforma

pin

toate

miiloacele

licite

despre

condiliile

si evoluliile

in statul

aaeditar

si a

rapoia

cu

ptivire

la aceasta

guvernul

I acredilant:

al

F

prcmova

relafiile

de

pietenie

si

a

dezvolta

rcla.tiile

economice,

culturcle

intrc statul

acrcditant

si statul

acrcditar.

I,

Ntci

o

dispozitie

a

prczenlei

Convenlii nu

poate

fi interyrebte

ca

d

misiunii diplomatice exetcitarca

tunctiilor consulare.

EXA

2

Conevoro, ltolio

c. Peru, Curteo

Permonentd

de Albilloi,

llnlo

din

3

mdi l9l2

-

sintezd

-

L.t

12 decembie

1880 Guvernulperuvian

a

Womulgat

un decrct in vittutea

au fost

create

la

23 decembrie

1880, libramientos

-

bonui de

da6

la

|

-

in favoarea sociefi,tii

ikliene

JosE Canevaryi

Fii,

pentru

suma

de

O

lie

ste

ine

patibite

la

diferite scadenfe.

Difercndul

s'a nescut din

taptul

acoste

banui

nu au fo*

p6tile

de Guvernul

peruvian

la

scadenlele

fixate

Canevaro

-

htel

a

decedat in

1883,

societatea

fiind

preluaft

de cete

fii

Guvernul

peruvian

a

phtit,

pAne

la

acest moment, un

acont

de 35000

gocietatea

Canevaro a existat

pene

in 1900,

cend a lost dizolvate

h

moment,

bonu

le au trecut asupta

lui Napoleon

9i

Carlos

Canevaro,

atthloni

italieni,

Fi

lui Ralael

Canevaro,

frctele acestoa,

cu

duue cefilenie

-

tlland

qi

peruviane,

a

cerui

cedlenie

italiane

era contesha

de

Peru.

ln afara

chestiunilor

tegate

de cuantumul

sumeidatorate,

ptoblema

iuidice

Oo

a

prezentat

un

interes

deosebil

a fost:

poate

ltalia se exercite

prcteclia

Clltlomatice

asupta

lui

Rafael

Canevarc,

ca cete9an

italian?

Drept

Diplonatic

si Consutar.

Sinteze

pentu

examen

Functiile

qi

activilatea

misiunii diplonatice



in

ceea

ce

priveste

determinarca

ceteteniei

efective in

caz

de

ceatenie,

in scopul

de

a

sfabili

dace

ftalia

en

indrepte

E

se exercite

diplofiatice

asupra

lui

Rafael

Canevaro

impottiva

statutui

peru,

Cuttea

constatat

umebarcle

elemente

de fapt:

-

pe

de

o

pafte

legea

italiane

in confomitate

cu carc

s-a

attibuit

cetett

Iui Rafael

Canevarc

(art.

4 din

Codul

civit itatian

dend

exprcsie

rcguijj

sangvinis);

- pe

de

alte

pafte,

Cuftea

a

relind

ce

Rafael

Canevarc

a

actionat

lh

numercase

ocaziica

ceteban

peruvian,

aat

prin

depunerca

candidatu

i

pentn)

Senat

(in

conditiile

in care

cetebnia

peruviane

era

o

condilie

sine

qua

non

p-enttu

depunerca

acesteicandidatu

),

cet

si

ptin

acceptarca

funcliei

de

Consul

Aeneral

al

Republicii

peru

in

Olanda,

dupe obtinerca

aprcbe;ii

cuvemutul

peruvian

si

a Congresului

acestui

stat.

Punend

in balandcele

doue

ebmente,

CutTea

a

afitat

ce RafaetCanevaro

est

mai

stens

legat

pin

bgetuta

de

cetebnie

de

peru

decet

de

ltalia.

Cuftea

a

aretat

ce, in

prczenta

acestui

caz

de duble

cedtenie,

Guvenul

peruvian

are

dreptulde

a-lconsidea

pe

RafaelCanevarc

ca

ceblean

peruvian

si

de

a

ignora

calitatea

acestuia de

cet^tean italian.

prin

umare,

solicitarca

Italiei

in ceea

ce

p

veste

persoana

tui

Ralaet Canevarc

a

fost

dectatatd

inadmisibih,

Cuftea

judecend doar situalia cetorlalli

doi

fnti

Canevarc.

cuptEA

qERMANENTA

DE

JUSflltE

INIERNATIONAA

CAZUL

PRIVIND

CONCESIUNILE

MAVROMMA\IS

-

sintezo

-

Difetendul

a aperut intre

Grccia

si

Marca

Britanie,

primul

stat

soticitend

oblinerea

de

rcparalii

pentru

atingerile

aduse

unui

ced,tean

at

sdu

in

patestina

-

la

acea epoce

afla6

sub mandat

b tanic.

Degi

diferendut

aperuse inilial

intre

un

paiicular

gi

un

stat

(intre

Mavrommatis

si

Marea

B tanie),

cuvemul

grec

si-a

asumat

cererca

nationalului

seu, asffel

incet

difercndut

a intrat

intr

o

noue

hze,

devenind

un litigiu

intrc

6tate.

Problema principa6

pe

care

Curtea

a

examinat-o

a fost: atunci

cend

un

stat

preia

plengerca

unui

na,tional

al seu,

et exercite

un dfupt

at

percoanei

protejate

sau un

drcpt

ptopiu?

De

d'punsul la

aceasE intrcbate

depinde

insugi

fundamentul

jutidic

al

prctectiei

diplomatice.

Examinend

acea'E

chestiune,

Cuiea

a

atebt:,,E6te

un

ptincipiu

elementar

al dreptului

intemational

faptd

ce

un

stat

are dreptut

de a-si

ptoteja

nationalii,

carc au

'ufeit

prcjudicii

de

pe

urma actelot

contrcre

dreptului

intenational

comise

de alt

stat,

de Ia

carc

nu au

putut

obtine

rcparatie

pin

ceile de

tecurs

interne.

Pin

prcluarea

solici6tii

unui national

si

prin

rccurgerea

la

actiunea

lhll

liau

la

ptocedui

jurisdictionale

intemationale

in numele acestuia,

ax

tcilA,

in

rcafiIate, un

drcpt

propriu

-

drcptul de a asiguta,

in

petsoana

tltt

sat.

respecbea

rcgulilot dreptului

inletnalional

.

wnnrc,

Cuftea a atebt

ca

fapld ce diferendul s-a

nescut din atingerca

ht

c\tre slat

unui intercs

pivat

nu

prezinte

rclevante din

punctul

de

nl

admisibilitdtii

cercrii. oda6

ce un stat

a

prcluat

cazul in

numele

nelktml

al

seu

in

lala unei

instante internationale,

in fata

acesteia

'talul

ahttJutul

rcdamanl

CUR\EA INTERNAIONALA

DE

JUSTIIE

CAZULNOIEBOHM

,llwlia

de

fapt

Pthlclpatul

Lichtenstein

a

intrcdus

o

cerere in

fala

Cu4ii

Internalionale

de

,

soliciand

obligarea Gualemalei

la

plata

unei

despegubki

pentru

actele

(Daliona

zeri)

comise in

1943 impot va lui

Ftiedtich

Nottebohm,

lsln

al Lichtensteinului

cu rcgedinla

in Guatemala

(prin

acotdarca

d

p lo m

atice

acest

u

i

cefelean ).

Nollabahm

s-a neecut

la

16

septembrie

1886 Ia Hambury, fiind cealean

nn.

in 1939 a cerut naturclizarca

in

Lichtenstein,

obtinend cetebnia

Il

sta|

fefi

a

pietue

inse cetepnia

gemand.

Aht

1905, rcQedinla sa

a fast

in

Guatemala,

unde se

acupa cu

afaceti.

A

se mentine bqetutile

cu Germania,

ceEbtind

rclativ des in acest

I

lnlre

1931

9i

1943,

a efectual

cebva

scurte

vizite

in

Lichtenstein,

la

bb

seu.

Legeadin

Lichtenslein

rcferitoarc

la cetebnie

din

4

ianuarie

1934,

prcvedea

rcferitoare

la

oblinerca

cefileniei,

printrc

carc

9i

rczidenta

timp de

3

po

tetitotiul

statului. La

9 octombie

1939,

Nottebohm

a

solicitat

acordarca

,tlhfeniei

Principatului

Lichtenstein,

solicitend dispense

pentru perioada

de

Epdin6

cle trei ani,

Hft

a

indica

inse motive

prccise carc

l-ar

fiindrcp6lit

la

ttisasE

dispense.

Obtinend

paraport

al Principatului Lichlenstein,

Nottebohm

I

oblinut

la

1

decembie

1939

vize de h Consulatul

General al Guatemalei

la

autich,

rcvenind in

Guatemala

in

1940.

Guatemala

a

sustinut ce cererca

Lichtenstein-ului era

inadmisibile,

intrucet

th1llutul

ctiteiu

de acotdare a

prctecliei

diplomatice este

cedlenia

rea6

qi

abctve.

Lichtenstein

a sustinut

ce

Guatemala

a

rccunoscut implicit

cetdtenia lui

Nottebohm

in

1941,

acotdand vize acestuia.

De asemenea,

Lichtenslein

a

tuslin./

ce naturalizarea a

losl

conforme cu dreptul

inten,

deci

opozabih

a lorlalte

state.

Dtept

Diplonatic

si

Consutat.

Sjnteze

pentru

exanrcn

Functiile

si activilatea

nisiunii

diplomalice



Hoftnrco

Cutii

(l.C.J.

Reparts

t9SS,

p,

4)

(...)

.

,,Pentru

a

decide

asupra

admisibilitdtii

ceretii,

Curtea

trcbuie

se

sb

dace

cetebnia

acotdad

tui

Noftebohtn

ae

tiecntenstein

piii

nai

care

a avut

toc

in

circumstantele

descnse

mai

sus.

poate

ti

nvoc.,tairioo

cua.tematei.

daca

confera

Liechan.tein-"1;;

;;1,{;;;

;

;:;;;;'Zii;;;,

totectiei

diptomatice

asupn

tui

Nottebohm

;;";;;; ";;;;r"i;i;,

?:::?:r:1.

ii

da

dreptut

sa

sesizeze

Cuttea

a)

pnvre

ta a

anum

a

chestiL

I,egale

de

aceash

persoani.

in

accst

sens,

"orriti"rrt

i:ii.iiZi

Liechtenslein

a

afimat

,.ptincipala

prcbtema

este

daca

dobendirca .Fht.

Liechtenstein-utui

de

cetre

Nottetinm

tretuii

;;;;;;;;;;;;;i;Z:1,

::::1::::1":d

t?-yr",:

este

in

ptincipiu

adeverata,

aoua

jiiii

tiii

ecesare:

in

primul

rend,

recunoasiere.

nu

este

necesate

penttu

toa

2"-"li: ? :::: :,

p?::*

admisibirit;ba

prezentei

cereri;

rn

a

aiirea

aiJ,

t

s-e pune

prcbteha

rccunoasteii

de

ceie

bate

"ititi,

"t

ir_Zi

iZ'iL

Guatemala

,.-Py,n"1ny

i$i.ptopune

se

depeseasca

stetu prcbtemetor

asupta

treoue

sa

decicld.

si

anume

dacA

cehtenia acotdata

tui

Noi;;;;

.9:t::l:tui

o

bazA

tundtca

pentru

a

tustifica

actiunea

introdusa

in

tata

tmpovtva

Guatemalei.

t:::;r::::*,:::,,y::rtur,

ca

otice

stat

suvetan,

se

rcsbmenteze

p

h

y:::, .:3 ?jt:,

"?11t1,,r1

rereritoarc

ta

aotanaiiei

cetiteiiei

;";;";;,f;i;

1i.e::l?,

::ei:ni

e

gg

aeaBliz4la

pri

n

act

at

o

rsa;

;;;l;

;,-

;;;;;;;;l

;^i;

? :f ::: ,'?::

i; :e

ste

n

e

cei

i

s a

se a

a

e

;t,;

"

;

"

;

; ;

p;

;i

;;:;

;

,:;t

t::1,:^? y t:"

ttmi:ari

as.upm

rio",tayii

ii-i"ia"7f,iJ t'Z;;7;i;;.-;;:t

::l:

:::i:::-l:: y:l

efectete

imediate.

ub,"i

na"iingu-t"

ei,

inniiu

::::^.::: t ll:.*|e,

sinsurcte

erecte,

in

s"t

ii

aiiiiiii,i"7,"lr

=;:

;,re,i";;;et";;;;'

";;i;i;;i:':;";;i::i";:::1""3:'",::l:"#":i:::,,:.j

l?::?:::?:::

:

?st

acordaa

drepturire

Fi

"a,,s"ti,r"

piiiii

ii"i,ii,i",,

l

s,talului

in

cauzd

Ie

prcvede

penh;

prcpnt cehtent.

(...

)

.

Dar

chestiunea

asuprc

cereia

Curtea

este

chemate

sd

decida

nu

este

una

lega.te

de

drcptut

inten

at

Liechtenstein-urui.

N"

a"pnai

ii t.Eiiifi'"rr'lZ

decizia

inteme

a

Liechtenstein_ului

daca

acest

stat

este

indrcpdtil

sa exercnc

ptolectia

diptomatica

in

ca,,ul

de

faa.

penlru

a

"*r;;;p;;;;;;;,"

;;;,i;'Z

t,roctuce

o

cerete

in

tata

Cutti;.

ptobtema

lrebuie ptasil

n'"iiiriiit"t

-.Pra;tica

intemationald

olete

nunercase

exempte

de

acte

indeplinite

de

cete

6tate

in

exercitarea

jutisdictiei

interne

care

nu au

in

mod

necesat

si

a

conlerl

,htt: o

juridice

pe

plan

intenational, carc nu sunt in

mod

necesar

9i

qxvnbile

unortefte

state

sau

carc

le sunt

opozabile

numaiinanumile

atht

cnzuL

de

exemplu, a unei

hoaati

judecebresti

prcnuntate

intr-un

,n

dorcste

a fi

executate

in aft

stat.

uwh

o atuitrale

au

examinat cazu

de duble

cedtenie, in cate

se

Fnhlona

exercia

i

protecliei

diplomatice. S-a

acotdat

preleinq

toalo

giefeclive,

carc,

in confomitate

cu

situalia de

fapt, este

bazate

rl

pulernice

intre

persoana

in

cauze gi

statul a cerui

cete9nie

este

dlacutie.

Sunt

luati in considerare dileilifactoti,

impoftanta lor vaiind

lrn

cnz

la

altul:

rcgedinla

obignui6 a individului in

cauze esb

un factor

I

dat mai ttebuie

luati in considenrc si alte

aspecte,

prccum

sfen

sale,

bgeturile

de

familie,

pafticiparea

la

viata

pub

ce,

atagamentul

lnl

pentru

statul respectiv, eventual

carc este tmnsmis copiilot

etc.

ail

tendin6

prevaleaze

si

in doctrina de

drcpt

internalional

9i

in

Iti.

Dteptul

intem al statelor rellecta

aceasa

tendinq, inter alia, atunci

t:i

dllioneaze dobendirea

cefileniel

de existenta

unei

legetuti,

care

poate

ln coea ce

priveste

scopul sau

natura

sa,

inse care este constante

la

.la

principiu.

Legea din 4

ianuarie 19U

a

Liechtenstein-ului este un

bun

I in

acest

sens.

?tAclica

anumitor

state

carc

evite

se

exercite

protectia diplomatice in

unei

persoane

care

a

dobandit cetdlenia

pin

nalionalizare, atunci

nceasta,

pin

absenF

indelungaa, a diminuat legetu

b sale

cu

lara

M mai reprezinte decet

sbtul

fomal de

cetetenie,

evidenliaze

punctul

vddorc

conform

ceruia,

pentru

a

putea

li

invocafi impotiva

unui

alt

stat,

ia

frcbuie se

corespunde

situatiei de

fapt.

Arcsle

conditii rccunoscute de dreptul

intematonal

pentru

opozabilitatea

loniei

nu

sunt

incompatibile

cu

faptul

ce dreplul

internalional lase

la

udinea

tiecerui stat

posibilitatea

de

a

edicta regulile

rcferitoare Ia

dhea ceateniei.

Po

de

afte

pafte,

un stat

nu

poab

se invoce

faptd ce

nomele

pe

carc le-

a

anis

il

indrepalesc

la

recunoasterca

bgetuii

de

cedlenie

de cdtrc

teft,e

tlAlo,

decet dace a aclionat

in

confomitate cu

scopul

genercl

de a

realiza

Jonfotmitate

intre

legetura

juidice

de

cealenie

Fi

legetura

factuale

oiginare

lnlrc

cealean

gi

stat,

care

ptesupune gi

ptotejarca

cealenilor

impotiva

unot

htlo

state.

ln

confatmitate

cu

ptactica

stateloL

cu sentintele abitrcle

9i

opiniile

autoilor

do

specialitate,

cedtenia este o

bgetud

iutidice

avand h

baze un

fapt

social,

ln

atasament, o conexiune

o

ginare

de exislenfe,

interese

si

sentimente,

lmprcune

cu existenta unot

drcptuti

si obligatii reciproce. Cefilenia

constituie

asu ra este

confe

te fie

prin

Dtept

Diplonalic si

ConsulaL

Sinteze

pentru

examen

Functiile

si

activitatea midunii

dlrnatice



lege,

lie

prin

decizie

administtafive,

este

mai

lega6 de

populatia

statului

da

celelenie

decet

de

populatia

o

carui alt

stat.

Dace

cetebnia

este

acotdate

da

un stat, acesta

va

avea dreptul de

a o

invoca

impottiva unui alt stat

dace

cefilenia

constituie

transpunerca

in

temeni

jutidici

a bgetuii

cu

statul

rcspectiv.

in

condiliile

in

care acesta

este cite

ul

pe

baza ceruia

un

stat

poate

in

ceElenia sa

pentru

a

putea

exercita

protectia

diplonatice

sau

pentru

d,

introduce o acliune in

fala

unei

instanle

intenalionale,

Curtea trcbuie sq

detetmine dace

ce6lenia

acodad

luiNoltebohm

pnn

naturalizare

acestot

citerii

sau, cu

alte cuvinte,

dace

bgeturc

lactuaa

intte

Nottebohm

gl

Liechtenstein

in

petioada

antetioad,

concomitena

sl

ulteioare naturalize

l

aparc a

fi

sulicient de stanse,

apare a

fi

prepondercna

in

compatatie

q)

orice bgetuft

inlrc

Nottebohm

si oice alt stat,

astlel

incet

ce6tenia

se fb

reale

si efec

ve,

expresia

juidice

exac6

a unui lapt social, a unei legetud

care

a existat inainte a

cep^ht

ulterior

lorne

iuidice.

(...)

Se

pune

intrebarea: in

momentul

naturalizeii,

Nottebohm apare mai legat

prin

tradilii, rcsedinte, intercse,

activiteli, bgetui de familie,

intentii

de viitot

de

Liechtenstein

decet

de

orice

alt stat?

Faptele esentiale sunt

umebarele:

Ladata la carc

a solicitat naturclizarca,

Nottebohm

fusese ceteban

getman

din momentul nastetii. A

menlinut

bgetu b cu

membtii

familiei

carc

au

Emas

in Gemania

si

a

avut intotdeauna

bgetuti de

alaceri

cu

lara

sa.

Noftebohm isi stabilise

rcgedinlain

Guatemala de

U

de

ani. SLa

continuat

activfte

b

in

acest stat. Pincipalul spaliu

al

intereselot

sale eta aici.

La

scud

timp

dupe nafuralizare, s-a

reintorc

in

Guatemala, care a

temas

centru

intereeelot

gi

activi6lilot

sale.

A remas aici

pene

h expulzarca

sa

ca urmarc

a mesu

lot

de rezbol in 1943. A incercat

ulte or

se

se intoarce,

Guatemala

rcfuzend

inse admiterea

sa. in

Guatemala se

aflau, in aceta1i

timp, mai

mutli

menbti

ai familiei

sale,

carc

au

aclionat

pentru

aperarea intereselot

sale.

Pin contrcst, legetu

le

sale cu

Liechtenstein-ul

sunt extrcm de rcduse.

Nu avea

nici

domiciliu,

nici

rcgedinq prelungi6 in

acest

slat in

momentul

intrcduce

i

cercii

de naturalizarc: cererca demonsteaze

ce

vizita sa

avea

carcctet

tempow,

prin

faptul ce s-a solicitat

ca

procedurile

de acordarc

a

ceElenieise fie

iniliate

sifinalizate lereinarziere.

Nicio

intentie de stabilirc

in

Liechtenstein nu

a

lost

demonsttate

in

sepfimenib,

lunile,

anii

carc au umat

naturclizetii

-

din

conte,

s-a intorc

in

Guatemala la toafte

scutl

timp

dupe

natutalizare

Fi

a

manifestat

intentia

feme

de a remene

acolo

(...).

Faptele

demonslrcaze

in mod claL

pe

de o

pafte,

absenta

oric4rci

legdtuti,

a

oicdrui

atasahent

intre Noftebohm

si

Liechtenstein

$i,

pe

de al6

pafte,

existenla

unei

legetui

stense

si de

lunge

duate infte

acEsta si Guatemala,

IIil

care

nu

a

fost

in nici

un

fel

diminua

p

n

acotdarca

ceteEniei

lnr$lein"ului.

Natualizarea

nu

s-a fundanetret

pe

o

legetud

prcalabi6

Lllll

onstein-ul,

si nici

nu a modificat modulhviale

al

persaanei

cereia

A

logl acordate

fere respectarea

conceptuh)lM

ce6lenie

recunoscut

in

lllle

lntenalionale.

Netualizarca

a fost solicihft

nu

pentru

$apul

de

a

se rccunoa|te

rcnla

lega6 a

lui Nottebohm

la papulaliaiechtenstein'ului,

ci penttu

h\lropdli

pe

acesta

se

inbcuiascd calitalea ,

de

ceatean al

unui stal

nt cu

cea de cetelean al

unui

stat

neutru,

singutul

scop

de

a

obline

Liechtenstein-ului

si

nu

pentu

a

devenibqat

de tradiliile,

interesele,

de

viate si

a-si

asuma

obligaliile

-

altele dedlcele

liscale

-

si exercitarea

tllot

confeite

de statutul

dobendit.

Qualemala

nu

arc

nici o obligatie de

a

rccw'

te

cedtenia

acordate

in

ttllel

de

cicum'tanle.

Pin

umare,

Liechtenstdr"ul

nu

este indrcpdlit

se

atlltldtt

prcteclia

sa

asupra

lui

Nottebohm in

rapanr,u

Guatemala

siso

citarea

n,

ponlru

acest

motiv, trcbuie

calificafi

ca inaht

ibiE.

(,..

)

Penlru

aceste motive,

CIJRTEA,

cu

unsprezeft

votuti

conta

trci, dedare

ttl

corcrea

inainta6

de Guvemul

tuincipatului

Li

itenstein

este

inadnisibile

"

CUPIEA

INf

ERNAfl O

NAG

N

JU

SNfl

E

CAZUL

BARCELONA

TPACIION,

LIGHI

AW

POWER

COMPANY:

BELGIA

c.

SPANIA

Situatia

de lapt

lnliinqte h

1911

in conformitate

cu

prevedetl|legii

cana 1iene,

societatea

Bdrcetana

Traction Light

and Power

Company

t@a

ca

obiect

de activitate

lumizarca de energie

eleclice

pentru

o tegiune

ivotanta

a

Spaniei.

In

1948,

o

tnstanle din

acest

stat

declare,

la ceretea

a

trercditoti

spanioli,

lalimentul

,ocieatii,

bunuile

lilialei

fiind

puse

sub

sechest$] consiliul

de

administalie

dos

tuit. Dat fiind faptul ce

majoitatea actionarit

erau

de

cealenie

belgiane,

lcest

stat

a

efectuat numeroase

demersuti

ln

fihrea

asigurerii rcspec6ii

drcptuilor

cetepnilot

sei. Esuend

negocieile,

ldgia

inttoduce

o

acliune

in

lata Cuftji, dat

igi retrage cererca

ln

condiliilehcare au

loc noi

negociei

Cantlictut

neliind

solutionat

nici

de

aceasd

dald,

BtJgia

introduce

o noua cercrc

Drctinzend

repararca

prcjudiciului

sufetit

de

ce

Enii

sei.

Drcpt

Diptonatic

si

Cansular.

Sinleze

ppntru

p^anen

Funcliile

Fi

aclivitatea

misiunii

diplonatice



Holdroreo

Cufii

(l.C.J.

Reports,

1970,

p.

3)

(...)

,.33.

Atuncicend

un stat

admite

pe

teilotiulsau

investitti

stretne

sau

natio,

aiallui

stat.

persoane

lizice

sau

juidice,

eleste

oblgat

sa

ertinda

asupn

prolectia

legilot

sale

si se

isi

asume

anumile

obligatii

rcleritoare

la tratamen

pe

care li-l

va

acorda.

Aceste

obligatii,

totusi,

nu

au

carccter

absolul

necondilionat.

Este

necesare,

in

specjal,

realizarea

distinctiei

intrc

unui.slat

tab

de camunitatea

jntenationale

ca

un intreg

sj

obtigatiib

n;s

vts-a-vts

de

un alt

stat in

domcniul

protectiei

diplofiatice.

prin

nalura

primele

obligalii

intercseaze

oice

stat.

Din

pe8pectiva

impoftantei

a

in cauze,

bate

stalele

pot

avea un interes

in

rcspectarca

acestot

35.

Obligatiile

ate

cerct

conlinut

este

legat

de

prcteclia

diplomatice

nu

pafte

din

aceasE

categorie.

Nu

poate

fi

iustinut,

in

ceea

ce

piveste

o a

acestea

sunt

obligatii

erga

omnes.

(...)

de

obligatie,

intt-un

anumit

caz,

ce bate

statele

au

un

intercs

in

acesteia.

Pentru

a

introduce

o cererc

in

justitie

rcferitoarc

la incetcarea

in vederc

doue

posibifteli.

a

drcptutilot lor ca

aclionai ai

unei

companii

carc

belg ane?

-

Ptima

este

aceea

in

carc

stat

peret

a incelcat

o obtigatie

faa

de att

stat

in ceea

ce

priveFte

ceatenii

acestuia.

A doua

este

acee;

ce numai

pattea

in

tauoarca

care-ia

este

datohta

o

obligatie

internationale

poate

ridica

o

pbngerc

teleritoarc

la incdlcarea

acesteia

la

sevedea

cazut

Reparatiipentru prejud;ciile

suferite

in

setuiciut

O.N.u.,

Aviz

Consuttativ,

LC.J.

R;p.

ig4g,

p.

isl).

In

cazul

de fale

esle

esential

se se

stabiteasce

dace

pietderile

suierite

de

actionarii

belgieni

aicompaniei

Barcelona

Tnction

au fost

consecinta

incebe

unor

obligatii

ale

carq beneficiari

erau acestia.

Cu

alte cuvinte:

a ist incebat

un drcpt

al Belgiei

rezultat

din faptd

ce

cedtenii

acesteia

au

sule t o

incebarc

astfel

de obligatii,

un

stat

trebuie mai

inhi

se

stabiteaice existenta drcptulul

seu

de

a actiona

astfel,

rcgulile

de drcpt

intenational

in acest

do;eniu

avend

36. Astfel.

eristenla

sau inexistenta

unui

drepl-

apa

inand

Belqiei

si

recunoscut

de

drcptul intemalional,

estedecisiva penttu

sotulionarca

pro;lemei

capacifitii

ptocesuale

a

Belgiei

[...].

41.

Conceptul

si

,ttuctun

unei

societet

cu

tespunderc

limihd

este

fundamentad pe

o

distinctie

ctaftintrc

entitatea

separute

pe

care

o

reprezinte

compania

si

peBonalitateajuridice

a

actionarilor.

Separarca

bunutilor;ociedtii

de

cele ale

aclionarilot

este

o manifestare

importanb

a

acestei

distinclii.

(...

)

trt

bab

ce compania

are

peBonalitate

iuidice

distincE,

o

atingerc

t:rt)paniei

cauzeaze,

pe

cale

de consecinte,

prcjudicii

Fi

actiona

lor

t

lrpld

ce aat

compania,

cet

9i

actionarii,

au

suferit

anumite daune,

nu

l

pl

ce ambii

au dreptut

de a

solicik

compensatii

Astfel'

atunci

cend

actionarilot

sunt

atinse

ptintr-un

act

asuptu

companiei, aceasta

din

pl,lo

cea

cate

trcbuie

sA declanseze

actiunile

prccesuale

adecvate.

tljttl

entidti

au

de

sufeit

de

pe

uma

aceluiasi

act'

numai uneia

dintre

rnpanial

i-a

fost incebat

un drept.

)

il

$lluatia

este

diferifi

dace

actul

in cauze

esb

indrcplat

dhect impotiva

l

n

or

acfionailot.

Este

evide

ce drcptul

intern

confete

anumite

drcptuti

l

lonarilot. carc sunl

difeite

de cele ale

societalii

incluzdnd

dteptul la

lp|dt

dectahl,

dreptul

de

a

participa

si

de a vota

in adunatile

geneale.

I

(le

a

prid

bunui

ate

sociehlii

in caz

de lichidarc.

Cend unul

din

i

lo

individuale

directe

este atins,

actionatul

are

o

cale independen6

,ll.

Guvernut

betgian

prctinde ce

acliona

i, cetepni

belgieni'

au sule

l

nllciica

siconsecintea

actelor

ilicite ale autotialilor

spaniole

si, in special,

xiltwile

companiei

Barcelona

Traction,

desi

nu

au

incelat

se

existe,

au

t

gilte

de

orice con\inut

economic

real.

in

consecinle,

a

sustind

ce

aqionarii

un

drcpt

independent

de

acfiune,

defi

actele

cu

privire

la care s-a fomulat

rea enu

indrcptate

impotiva

companiei

ca

atate Astlel,

ptoblema

se

reduce

la

laplut

dace esb

tegitim se

se

identitice

o

atingerc

aduse

trilot companiei,

din

cate

rezulte un

prciudiciu adus actionatilot,

cu

rca

drepturilot

lor diecte.

(...)

)1.

Pe

ptan

lntenalional,

Guvemul

belgian

a avansat

teza conform

cereia

nu are

nationalitatea

,lt

inadnisibil

a

se

nega drcptul

statului

de

cetebnie

al actionatilot

de

a

tlrtl

prcleclie

diptonatice

in

speciat

pe

motivul ce

un alt stat

poseda

un

drcpt

ll

llar

in

ceea

ce

ptiveste

compania.

In

drcpt

sttict,

aceaste

Iomulare a

aolk)iledi

Belqiei

de

jus

standi

presupune

existenla

insufi

a drcptului

care

nacosite

afidemonstrat.

De fapt,

Guvemulbelgian

a

arebt

in

rcpetab

Andui

0A

u

existe

o

norme

de

drept

international

care se

inbrzice sbtului

de cetelenie

ll

ttclionatilor

drcptut

la

proteclie

diplomatice

exetcitat

in scopul

de a

obline

npanlie

pentru

un act

itegat

comis

de un

alt

stat

impottiva

companiei

in

carc

lioqtii

aetin acliuni.

Astel,

prin

indicarca

laptului ce

nu

existe

o

notme de

drcpt

international

carc

se

nege acest

drept'

se

pune

in evidenle

un fapt

uorcspondent,

releitot

Ia

inexistenla

unei

norme

de

dtept internalional

care

tlconlere

un astfel

de

drept

in

mod exprcs

statului

de

cefilenie

alaclionailor'

52.

Este

posibilca

drcptul

intenalionalse

nu

prevade

regulispeciale

pent'u

nnumite

situatii.

in

situalia

de fapt

concrea

compania

impotiva

cercia se

iustine

ce

s-a comis

un

act

ilicit este

in mod cett

titulara

unui

drept,

in

timp

ce

Dtept

Diplonatic

si Consular. Sinteze

pentru

exanen

aclionarului

Funcl

le

?

acliwtatea

nsvnii

diplonalice



nu ii

este

rccunoscut

un

a,tfet

de drept. Astfel,

pozilia

se

bazeaze

pe

o reguh

in

acelasitimp de

drept intem si de

drcpt in

in ceea

ce

p

veste

percoana

aciionaiitor,

in timp ce dreptut

inten ii

anumite drcptuti,

suntem in

prczen,ta

unei teceri

a

dreptului intematl

Aceaste tecere

cu

grcu

ar

putea

fi interprctale

in

favoarca actianarului.

(...)

55.

Cuftea va

examinain

continuarc

motivele

pentru

care

at fide

con

ca inaintarea

unei cercti

de cete

Guvefiul

belgian in numele

actiona

ceteleni ai

statului seu,

at putea

fi

justificaE.

(.)

64. Astfel,

este

necesare studierea

a

doue

situatii

pafticularc:

cazul

in

compania

ar

fi

incetat

se

existe

si

cazul in

care statul

de nationalitate

companiei

nu avea

capacitatea

de

a actiona

in numele

acesteia.

65.

In

ceea

ce

p

veFte

p

ma

'ituatie,

Cuttea

observe

ce

socie

Barcelona

Traction

a

piedut

toate bunudle

delinute in

Spania,

iar in

a

fost

supuse

rcorganizeii, fiind numit

un

administatar.

Este admis

in

comun

^ce

din

punct

de vederc

economic

conpania

este

prcclic

paralizate.

66.

ln

oice

caz, nu

se

poate

sus,tine ce

perconalitatea

ju

dice

a

companlg

a

incetat

se existe, sau

ce a

pierdut

capacitatea

de a actiona

ca

o

distincd.

Ea nu a

devenit

incapabia

in dtept

se

ili

aperc drepturite

sale

Fi

cele

ale actiona

lot

s4i. Astfel,

o

situatie

linanciad

prccard

nu poate

echivalate

cu

pietderea

personafih,tii

jutidice,

aceasta liind

ipoteza tuate

considerarc: numai

statutol

jutidic

alcompaniei

este relevant,

nu

9i

sltuatia

economice

sau

posibilitatea

de

a

deveni

,practic

defunctd"

-

o

fotmularc

care s-a

bazat

un

aryument, dat

carc nu

ptezinte

prccizie

juridice.

Numal

cazul in carc

ar fim

pivali

de

o asemenea

posibilitate,

s-at

pulea

naste

un

dtept

independent

de

actiune

pentru

ei

si

pentru

statul lot de ceatenie.

67. in cazut de fafi,

Barcelona

Ttuction

se

afle

in

rcoryanizare

in

statul

inregistrcrc.

Depafte

de a

rcprczenta incetarca

sociefitii

sau

a drep

sale,

aceasfi

situalie

denofi faptd

ca

dreptu le companiei

sunt

const

situatia

disparitiei

jutidice

a

companiei,

actionarii isi

pierd posibilitatea

de

i

actiona

pentru

a

obline

anumite

rcmedii

ptin

intemediul

companiei;

nunal

a6t

timp

cet nu

a

fast declangate

\chidarea.

Desi

se

af6

in

reorganizare),

compania continue

se existe.

[...]

68. Cunea nu se confrunte,

pin

umare,

cu

prima

ipobze

mentionaE

ln

par

64

si nu trcbuie,

in consecinle,

se

se

prcnunle

asupra acesteia.

69.

Cuftea se

va

apleca in continuarc

asupra

celei

de-a

doua

aceea a

lipsei

capaci6lii stalului

de nalionalitate

al companiei de

a actiona

numele

acesteia. Pima

prcbbme

care trcbuie

examinate esb

dace

Cana

-

altreilea element

al relatiei

tdunghiulare

-

este,

in

drcpt, statul national

al

soc

ietel i Barce

lo

na Tract o n.

70. In stabilirca

bgeturilor dintrc stat

si

persoane

juidice

pentru

scoptJl

prctectiei

diplomatice,

drcptul international

se

bazeaze,

dat numaj

intt.O

lb

limih6,

pe

o

analogie

cu rcgulile

carc

guvemeaze

cetepnia

h

o

si

un stat cu cele

cu

un

alt

stat.

ll,

ln

cazut

de fate, este

indubitab

ce societatea

a fost inregistra6

in

aeda

Fi

ili arc

sediul inregistrat

in acest

stat.

lnregistratea

companiei

in

ulor fizice.

Regula

traditiona6 atibuie

dreptul de

a exercita

prcteclie

llllch

asuprc

unei

persoane

juidice

statului in confarmitate

cu dreptul

tlilalea

este

inrcgisttate

si

pe

teritotid

ceruia isi arc

inregistnt

sediul.

td

daue crite i au lost

conlitmate

de o

pnclicd

indelungafi si de

nlse instrumente

internationale. TotuFi,

au

fost

invocate

legetu

tnt

arc sau diferite intre stat

si

persoana

iuridice

pentru

a fundamenta

Il

unui

drept de

a

acorda

prcteclia

diplama ce.

Aslfel,

unele state

lh

Notectie diplonatice

companiilor inregistrate in

confomilate

cu

drcptul

ltuttt

l

dace

isi

au sediul

(sibge

social)

sau

centrul de

comande

si control

ldtloriul

aceslorc,

sau cand

majoilatea

sau

o

ptopoftie

substanliale

a

tlk)t

este detinufi

de

cetePni

ai

statuluiin cauze.

Numaiin

aceste cazuri,

tft\hiul,

exis6 intrc

stat si companie

o

,conexiune

originafi",

inftlnia si

alld

tmuri

ale

dteptului

international.

Totusi, in ceea

ce

priveFte

acodarea

lrtrbclie

diplomatice

percoanelar

ju

dice,

nu

a

tost

stabilt

pene

in

prezent

txltiiu

absolut

de

,,conexiune

originard"

Aceste crite

i

care

au

fost aplicate

adurcler

relativ,

in

unele

cazuti

fiind necesare

companrca

legefutilot

intrc

I

canadian

a

fost un

act

de libere

abgerc.

Nu numai

ce

fondatotii

tlrriei

au ceutat se o

inregistrcze

in dteptul canadian,

dat

compania si-a

ilhul

acest

statut

de mai

bine

de

50

de ani.

in

Canada s-au

linut

aduneri

unr.,iliului

de adminisltulie

gicompania

a

ligurat

in rcgistrele de

impozite

dlone.

Astfel, o bgeture stense

gi permanena

a fost create,

consolida6

hicorea a aprcape

o

jumetub

de secol.

Aceash

bgeturd nu

poate

fi

de

laptul cdt societatea

s-a

angajat,

ince din

primii

ani

de

activitate,

in

ln afara tetitotiului

canadian.

Legeturile

companiei Barcelana

Traction

C\nada

sunt, astfel, de

nehgeduit.

n

lte state

(s.U.A.,

Marca

Britanie

si

Belgia) au emis declaralii

cu

ptivirc

l?

Mai

nutt,

nalionalitatea canadiane

a

companiei

se

bucure

de

|nonsterc

internationale. Inainte

de declansarca

procedutilot

in fala Cunii,

telnmentul acordat

socie6tii

Barcelona

Traction

de

auto te

le

spaniale.

(,

)

l/.

Este adeverct

ce,

b un

moment dat, Govenul

canadian

a

incetat

se

in numele societdtii

Barcelona

Trcction,

pentru

moLive care

nu au

po

deplin infefirate.

[...]

Guvemulcanadian

a

pestat

inse, in

mod evident,

tea

de a exercita

proteclia

diploma

ce; nu a

existal

nici

un

impediment

:

care

se

il

impiedice se

adioneze:

nici o

situatie

de

fapt

nu

a

apetuL de

Iul

se

debmine

imposibililatea

e^ercidri

prolecliei.

lll. Prin umare,

incetarca

acarde

ide

cete

Guvernul canadian

a

Wotectiei

ice

asupta

socieatii

Barcelona

Traction

nu

poate

fi inte9refuE

in

Drept

Diplomatic

si

Consutar.

Sinteze

pentru

examen

sensulce

nu

existd

Functiile

9i

actvitatea

misiunii

diplonatice



rcmediiimpol

va

Guvenului

spaniotpentru

actele

i

comise

de

autoritdtile

spaniole.

pin

utnare,

argumentul

conform

intentarca

unei

actiuni

de

cete

Guvernul

belgi;n

ur

r"pr"r"ntu

"ii

osibilitate

de

a obtine

renedierca pagubei

suteiite

ae

Baietona

iraiiiii

prin

aceasta,

de

actionari,

este

lipsit

de

substante.

1.. )

ln

consecinte,

Culea

rcspinge

cercEa

Guvehutui

belgian

cu

voturi

la

unu,

douespre,lece

votui

din

majoritate

hind

ba;ab

pe

expus in

prczenla

HoErerc,,.

ANEXA

3

a)

Nota

verbald -

exemptu

AMBASADA

BOMANIEI

BRAZZAVILLE

Nt. 174

1

anexe,

10 file

_

Ambasada

Romeniei

prezinE

salutul

sdu Ministetului

Afaceritot

Exteme

al

Republicii

Congo

si

are

onoarca

de

a-i

soticita

sd tinevoiasci

a

triiite

Minislerului

Congolez

at

Cuttutii

ahturatut ptoiect

de

prooram

al vizitei

deleoati;i

ctneaslilot

din

Romania

condusa

de

domnul

.......

Ambasada

Romeniei

foloseste

acest

ptitej

pentru

a

reinnoi

Ministerului

Afacerilor

Externe

at

Repubticii

Congo

asiguriia

inattei

sate

ioisiiiiiiii.

Brazzaville,

[data]

MI N

ISTERUL

AFACER

I

LOR

EXTERNE

AL REPUBLICII

CONGO

-

iN

oRAs-

b)

Nota

semnate

-

exemptu

AMBASADA

BOMANIEI

VIENA

Viena,

[...]

Ministtu,

ntoarca

se

ve mullumesc

9i

pe

aceaste

cab

pentru

promptitudinea

si

tlnloa

cu

care

ali binevoit

se-mi

comunicati

respunsul

la

problema

hl

n,,rtri"""

si

am

deosebita

ptacere

de

a

ve aduce

Ia cunoslinE

ce

o

it)Alto

a

M;nisterului

lndusltiei

s

Resurcelordin

Romenia

va

sosiin

Austria

Lltt

ptopuse de

Dumneavoastta

si\ptemena

tecu6.

)h cum am

convenit,

am

informat

imediat

in

lare

despre

ptopunetea

VA

tog, domnule

ministtu,

se

p

mili

asigurarea

inaltei

mele

considenfiuni'

AmbasadoL

[numele]

EXECELENTEI

SALE

DOMNULU

1.............

MI

NISTRIJ

L AFACEBILOB

EXTE

R NE

AL

AUSTRIEI

VIENA

c)

Alde

memoire

-

exemPlu

AIDE

MEMOIBE

1.

On

the 27h

of

May

2002, in

Vienna,

the

Confercnce

of the

ministies

of

lorcign

alfairs

of the

Danubian

countries

adopted

the

Declantion

on

the

Esta:blishnent

of

the

Danube

coopefttion

Prccess,

thus setting

up the

fist

t)ohlica

ocess

ot coopeation

in this

region This is a

poot'

ol

lhe

inlercst

ol

'tlrcse

caunlies

in

enhancing

theit

coopeation

in

vaious

lields

aiming

at

ftf;'tening

thei(

ties

in

the

process

ol

European

integfttion

The main

political

r$set

oi

the Process

-

its

composition,

consisting

in States

with differcnt

slandings

rcgading

the Eurcpean

IJnion

-

has

the

intrinsic

potential

of

assuring

a succ;ssfui

and ;flective

ftamewotk

to the

rcgional

cooperclive

activities

ln

lhe context of

vaious

initialives

cove

ng

the

Danubian

region,

the

main

obiective

of

the

Prccess,

to avoid

the

dupticalion

of lhe

goals and

prciects

developed

under

lhose

initiatives

saving

time

and rcsources

can conttibute

to

rcal,,success

sloties

in

the

Danubian

rcgion

2. Romania

is one

ol the

co-initiatorc

ol the

Process,

together

with

Austria,

the

European

Commission

and

the Stability

Pact

for Sauth-Eastem

Eurcpe

In

lhis

quality,

the

Romanian

side

was

very

actively

involved

in designing

and

Drept

Diptomatic

Fi

Cansutar.

Sinteze

pentru

examen

Iaunching

the

Prccess,

especially

Functiile

si

activitatea

nisiunii

diplonatice

lhat

these

issues

are apprcached

in

an effective

v/ay, suppotlive



as

the

Danube

and the

Danubian

a

rcpresent

an

issue

of

pafticular

importance

for

Romania

_

the

State

having

longest potTion

of

the

iver

ftowing

on

its

teritory

and,

in the

same

timi,

State

most

seiousty

affected

by

the

inteffuption

bf navigation

on

ne

Oaiuii

3. Romania

wishesto

thankthe

German

side lor

its

veN

active in

in

preparing

the

launching

ol

the

process.

Germany

broight

a

very

c:ntllu.tion

during.

the

preparatory

meetings

of

the tauncning

Canferenii,

dircctly

imprcving

the

concept

of

the

prccess

and

adding

meani;gfut

provisi

to

ils tounding documents.

The

blaterat

Romanian-derman

"6rr'uttutin-

oi

issues

of

Danubian

caopetution,

hetd

in

Bertin,

on the

l?h

ot

April

200f

tepresented

a

very impoftant

momenL

which

cont

bute.l

to

tornitating

tni

constructive

approach

of

the two

parlies

towards

the

process.

t.

The

Romantan

paiv

sees

the launching

ot

lhe

prcccss

as

the

beoinnino

o{

the

concrclc

activities

aimed

at

implementing

the

..pnority

tashs.

dientifieZ

n

lhe document

endarsed

bv

lhe

Conferencc

in

Vicnna-

Far

successlullv

tmplemenling

these

lasks,

the involvement

ot

the

intetested

countries

E;

pterequiste.

Romania

consides

thal. in

ordet

fu lhe

ptocess

ta

eflectivetv

wotk.lhe

active

suppod

and invalvement

ol

Germany

is

needed.

As

a membir

State o.f

the

Eurcpean

L)nion,

Gemany

is

abte

to bring

a

veryprccious

expeiie

and

added

value, as

the

ta€ks

undeftaken under

the

aegii

ol

the

process

ire

meant

to

serve the

common goal

of

the Danubian

counties

_

the

Eurcpean

integration.

5.

As lat

as

lhe

specific

tasks

to

be

undeftaken

within

the

prccesi

are

concemed,

Romania

look

the

leading

rcle

rcgading

the

econotuic

dimension.

The

fist

concrete

manitestation

ol

this

dimension,

ancl

of

the

procels

itsell,

shal

be

the Danube

Regian

Business

Conference,

which

witt

take

place

in

Bucharesl.

al

the

beginning

of next

year.

6.

The firct

steps

in the process

of organizing

the

Business

Conference

wcre

alrcady

ta|en.

On

the

ti,

of

May

20A2.

a

tiist

meehng

ot

the

Romanian

Qtgantztng

Commillee

with

the reprcspntatives

o.f he

Danubian

countties

w-as

held

in

Bucharcst,

and

a

presentation

of the

pattern

of

the

Business

C-onferensp

vy65

4044.

The ncxt

step

js

the

meeling

of

the

Jotnl

tntetnali;;;t

Organizing

Commilee

(J.l.O.C.J.

to

be

hetd

in

Bucharcst

on

the

27r

ot June.

Tot

lhe

success

of this

meeting,

the

pattjcipalion

ol

the

representalives

of

;tl

the Danubian

countnes

is

neccted.

Romania

hopes

thatGetman.

wittdesignate

rcpresentative'

to the

J.I.O.C.,

so

that the

Business

Confe;ence

cou-ld

be

designed

in

a

fomat

that

would

suit

a the

intercsted

counties

and

woutd

bc

able

to

ensure

its success.

7.

Romania

considers

thal,

lor the

fufther

success

al the Danube

Cooperation

Prccess,

coordination

among

the

Danubian

countties

which

ate

membe6

of the

Eurcpean

tJnion

and the

candidate

States,

rcgarding

the

most important

Danubian

i6sues,

is

cteshable.

Such a

coordinaied

po'sition

ntit)uk)

t t

t'Dcrn intea?l;on

process

An

issLte

tt\/here

such

a

common

posilion

lI'

bt'neucial

i;

he

ptocess of

redralting

lhe

1948

Betgrade

Conveotion

I

qal

regime

of

Navigatian

on Danube,

undeftaken

within

the

Danube

tt,;s,ion. io

the end

of

fomulating

this

position,

the Romanian

side

,d

lt

lo

lhe

German

side

the oryanization

of

bilateral

consultation

on

the

,

tto

lhat

lhe common

position

could

be

prcsenteclto the

othet

counties,

wktl

as to

lhe

European

Commission,

beforc

the

statT ol

the

prccess

ol

tdllhtll

lhe

Convention, due in

June

inst

This

issue

is

the

mare

,significa.nt

v

ltn

redrafting

of

the

1g4B

Betgrcde

Convention

was

identified

by

the

tblitl

countiei,

in the

Dectantian

on the

Establishment

of the

Danube

olomtion

Process

as

the

priotity

of

the

navigation

dimensian'

lhk:l1arest,

June

3,

2002



CURS

7

lmunit6 ile,

privilegiile

$i

locilitdlile

diplomolice

7.1. Noliuned

imunildtiloL

p

vilegiilq

Qi

fdcilitdlilol

t.1.1,

lmunilatea

diplomatice

r)

in

sens larg,

prin

imun,tale

diplomatica

se inlelege

kalamentul

pe

cate'

boza

drcptutul

inLenationat.

stalete

sunt

obligate

s;J

acorde

organelot

ln6

acreditate

in aceste

state

b)

ln sens

restrans,

imuniLatea

diplomatica

rcprczinla

scutirca

de

carc

se

2;rA

orqanele

diplomatice

de sarcinite

si

obligaliite

de

carc

sunl

tinute alte

aiJble'te

de

drept

care

se al6

pe

terilotiul

statului

acrcditaL

precum

9i

scoaterea

bt

ds

sub

iurisdictia

pena6

9i

civi6 a

statului

aueditat

lmunitalea

apare,

astiel, ca

o exceplie

de

la

principiul

teritoriali€lii

(aupunerea

fale

de

jurisdictia

localS

a

individului

aflat

pe

te

toriul statului)'

7.1.2.

Privilegiile

diplomaiice

rcptezinle

scutirea oryanelot

diplomatice

da

anumite

ob

ga

i,

concretizate

in

beneficiul

unot

anumite

prcstalii

speciale

al

oxptimata

in

acotdatea

de

cblrc

statul

acredtat

a unor

inlesniti

cu

ca@clet

poziiv. carc nu

implice o

activitale

speciale

din

parlea

beneficiadlor'

7.1.3.

Facilitilile

diplomatice

reprezinta

posibilitatea

iuridice

a

organului

dlptonatic

de

a deshqua

o

activitate

carc

ii este

propr'ie.

Facilitelile

au

co

nlin

ut

ou

caracter

pozitiv

si

de nature

activS

(de

exemplu:

procurarea

localului

misiunii,

droptul

Eefului

de

misiune

de a

li

primit

de

Sefulde

stat).

7.1.4.

Enumerarea

principalelor imunitdli

9i

privilegii

a) in

categoria

imunitelilor

sunt

incluse:

imunitatea

de

jurisdiclie

(penala,

clvile

si

administralivd).

imunitatea

de

execltare.

inviolabililalea

localurilor,

bunurilor

si

arhivelor

diplomatice,

precum

qi

inviolabilitalea

personala-.a

agentului

d'iplomatic,

a

reqedintei

9i

a

bunurilor

sale,

exceptarea

de

la

obligalia

de

a

depune

ca

martor.

b)

Privilegiile

diplomalice

sunt:

libertatea

de

comunicare,

libertatea

de

misiare.

orivileorile

de

ordin

fiscal'

privilegiile de ordin

vamal

dreptul

la

arborarea

d'ape-lului

national,

tacilitalile

de

sedere.

scutirea

de

prestatiile

personale,

scutirea

de

obligaliile

prevezute

de

legislalia

asigurarilor

sociale,

Drept

Diptonatic

si

Consutat.

Sinleze

pentru

examen

drepturla

capeld.

excepLdrea

de

la legistat;a

privrnd

dobandj,ed

cetdteni€|,

lmunildlile,

privilegiile

9i

facilifitile

diplonatice

lhl

la

baza

codificarii

Prin

Reoulamentul

din

cadrul

Actului

Final



privilegiul

administrbrii justitiei.

7.1.5,

Clasificarea

imunitititor

si

privitegiitor

a)

Din

punclul

de

vedere

al

obiectului

lor,

imunitetile

si

privilegiile

pot

fl

Rg|(Pr'vesc

un

anumit

bun)

saulp€]isoratej(privesc

persoana

"agentulul

diplomatic).

b)

Di1

punctul

de

vedere

dl sferei

de aplicare,

acestea

oot

fi

lunctionale

(privesc

actele

indepli'rite

in

exerciliul

.unciteil

sau

enratunctiinai

t"ir"

"u

unt

conditionate

de

acest

element)_

c)

Din

punclul

de

vedere

al

.Deneficiarului.

imunililile

si

prjvilegiile

sunl

aco,rdate.

misiunii

diplomatice

;iirgan

at statutui

sai

aioraate"agentitor

diplomatici.

7.'1.6.

persoanele

care

beneticiazi

de

imuniteli, prlvilegii

si ,acilitdli

sunt:

-

seful

de

misiune

si

membrii personalului

diplomalic

-

beneliciaza

de

integralitatea

imunitetilor

si

privilegiilor;

-

membrii

personalului

tehnico-administrativ

-

beneliciaze

de

imunitate

de

iuisdtctte

penaD.

d^ejuisdictie

cjvita

si administrativd

nunaiinceea

ii

jrives,

te

aclele indeplinite

in

e^ercitarea lunctiei

tot

si de privitegii

vamate

in

ceea ce

priveFte

obiectete

impg 4le

Sy

egd]aAlJlDpi

l

itir,,

- -'

-

menbrii personalulur

de

serviciu.

care

nu

sunl

cetalteni

ai statului

acreditar

si nu

au

resedinta

permanenta

pe

teritoriut

acestuia

_

benefjciaza

d;

;;;/are

penltu

actele incteplinite

in

exerciliul

functier,

de

sculirc

de tnDozile

sj

taxe

pe

salarii

si de

scutirca prevezuta

de

aft.

93

t...):

-

menbrii

de

fdmilie

primesc

aceldsi

kalament

ca

membrii

misiunii

din

menajut

carora

lac

parle.

7.1,7.

Fundamentarea

teoretici

a imunitililor,

privilegiilor

silacilitdiilor

diplomatice

a)

Teoria

extrate.itorialitdtii

Reprezinta

cea mai vechL

fundamenlare teorelrca

a

imunitatilor

si

privilegirlor

dipJomalice.

corlstend

in

fictiu,tea

juridicd

in

virtutei

ljreia

persoanele.

locuinta

si bunurile

anunitor

o.gane

de slat

skaine

kebuiau

consrdemle

ca

exisland

nu

pe

teritoriulstatului

unde

se

a{lau in

mod

concret,

cr

pe

teritoriul

slatului

lrimitalor.

Degj

s-a bucurat

o

perioade

considerabild

de

timp de

succes,

solutia

a

tost

criticatd

9j,

treptat,

abandonate.

b) Teoria

substituirii

de

suveranitate (caracterul

reprezentativ)

Aceasta.ieorie

considera

trimisuj

dtplomalic

ca

fiind

un reprezeniant al

suveranulur

sau.

un

..aller

ego'al

acestuia.

prin

u.mare,

imunitatea

UnUi

diplomat

ar

ii

chiar imunitatea

suveranului

sau,

care i_a

fosi

transferatb.

do la

Viena

din

1815

nu

1l

explicate

anumite

tloana

selului

de

misiune

A

t;d

criticaia

datorita

faptului

ce

pe

imunitdti

si

privilegii

care

nu

erau

skicl

nacosltetii

tunctionale

'iunoum""tu'"u

too"rne

a imunitbiilor

si

privilegiilor oiplomatice

iccetea

sunt

acordate

pentru

ca

agenlii

diplomatici

nu

ar

putea

;lunclllle

ln mod

deplin

$i

corespunzetor

in

lipsa

acestora

,-,-

rounde

sladiului'elaliilor

inlernatiolale

conte'nporane'

esle

iiiiul"ti"""t"i

t"o'ii

in anumite

privirte

cu

teoria

caracterului

iiriri"

*.i"i",

se

poate

face

abslractie

de

ideea

ce

agentul

iipr|rinia

"tutrr

acreditant

in

raporturile

cu

statul

acreditar

si

cu

rl vl6tii

internationale).

;;ltaiea

repreTinla

temeiul

pe

baza

calruia

se

poate

acorda

un

"foll"orout

'ni"iunli

"i

ugentilor

diplomalici'

in

I

psa

unei

obligatii

ulliJ",

,".

p'o",rutuu

n-u

poate

avea

decal

o

fina

itale

pozitive

llllomentul

existent

tmunttdlite

diptomarice.

lmunilolea

de

iuisdiclie

Notlune.

Consideralii

introductive

It-riea

a"

luri"ai"tie

canstituie

e^ceptarea

"'g*:'i

1 1":::ii1

irin"i\ilii

"cjntor,

"aruia

toat;

subiectete

de

"P:

"i 11

f:

Jt[i

"i,itiiiu"e

t"ginr

sbtutui

rcspectiv

qi

exetcidtii

iutisdicliei

lln care este

acordata

imunilalea

de

lurisdictie

este

garanlarea

dlplomatice

a unei

independente

si

libertati

depline

penlru

a-srputea

unzator

functiile.

iu-nJrri

o"

u"o"ru

ur

naturii

juridice,

lTYlllt]g"-9-9]::':1 1"^,?:"

il;;;;,i;;,

;

;"nsur

ca

ea

l.u .iltitu7

?p -':-1

P^s:,i:

iJgii,-i

i".ui

"*n"itarea

iurisdictiei

tocale,

iudecarea

de

cetrc

alalului

acrcditar

ii.n

priu""t"

"l"ru

A"

aplicare

a imunitalii

de

jurisdiclie' precizem

i

rldere

ce

agentul

diplomatic

poate beneficia

de

imunilate

de

:ltili::

:i1i::1t:',iili"olf;i"""*,.

'"

"ensur

ca

ea

nu

se

rimireaTd

n'ilffi;;l'6;;;;1.

"ivil

si

adminisrraLiv

extinT6ndu-se

la

orice

litigii

ar

^'iiiiliirlS

p"""i

"iviL

sl

aominisrraLiv

extinT6ndu-se

la

orice

litigii

ar

lelblrtn

"ot"r"

"'",

de muncd

etc

d

SilictEte

raporturilor

iuridice

de

drept

international

1

-5hrut

dreotului

subiecliv

alimunitatiide

jurisdictie

este

statul

acredrtanl'

o"""ii"u,itiu'ri

6*"'iciari)

ai u'lei

siruatii

luridice

Drept

Diplomatic

si

Cansutat.

Sinteze

pentru

exanen

create de

dreptul

inlernational.

E

sunt

titularii

unui

drept

subiectiv

numal

lmunialile,

p

vilegiile

9i

faciliefle

diplomatice

ltrunltatea

unui

agent

diplomatic

este

absolute,

aplicandu-se

alat

actelor



dreptul

intern

al

statului

acredilar.

2)

Obligatia

juridice

de a

acorda

imunitate

de

jurisdiclie

revjne

acreditar-

7,2,2.

lmunitatea

de

jurisdictie

a

misiunil

diplomatice

.

a)

Problema

imunitdlii

de

jurisdicle

se

ridice,

djn

perspectiva

legii

civilo

administrative,

in

tegdturd

cu anumile

categorii

ae

acte

iuriaice

je

miiii

diplomalice, ca

persoand

juridice.

b) Referitor

la

aceste

actele

mjduicare

intre

in

sfera

de

aplicare

a imun

de

jurisdictie,

precizdm:

"

actele

indeplinjte

in calitale

deo{an

de

relatiiexterne

al statului

acredita

cad.sub

incidenta

dreplului

internalonal,

neavand

legeture

cu Oreptut

inf"

al statului

acreditar;

.

-

actele

indeplinite

in

calitate

de organ

de stat,

ce

tjn

de dreptul

intern

Al

stalului

acreditant

{de

exemplu,

concedierea

unui

funcljona0,

ir"t

"rpr"g

egilor

acestui

stat,

motiv

penku

care

nu

se

pune

problema

imunitetii;

-

actele

carc inta

in

sfera

de

aphcarc

a

imunidtii

de

juisdictie

sunt

acelo

acte

indeplinite

de

mtsiune

in

cattate

de

percoana priaica

fn

dreptut

siiuii

acrcditar,

acle

care nu

lin

de callatea

sa

de

organ

de

relalii

u"i"rn",

li

G

dreptul

privat

(de

exemplu:

contractepentru

procurarea

de maieriale

giservicil

pentru

repararea

cledjri

etc.).

.

c)

lmunitatea

de

jurisdictie

a

mis,J"r

diptomdtice

este

dublata

de imunitatea

de executie.

Astfel,

chia. in ipoleza

"

care. prjnlr_o

eroare.

s_ar

da

o

notardre

judecetoreascd

impolriva

misiunii,

nueste

posiOlU

fotosirea

torfei

coercitive

J

statului

pentru

punerea

in executarea

acestei

hotdrari.

d) in conditiite

in care

misiunea

n

poale

fi

urmeriE

in

justitie,

ar

avea

urmdtoarele posibilitdti

de

acliune:

-

o

acliune

in

justilie

in

instanlele

statu

lui

acreditant;

-

solicitarea

prolecliei

diplomalicedin

partea

propriolui

stat;

-

inserarea

in contracte

a

uneiclauze

de

arbitraj.

7.2.3-

lmunitatea de

iurisdiclie

a

agentului

diplomatic

7.2.3. 1.

Jutisdictia penald

a)

Exceptarea

de ta

jurisdiclia

penala

a slatului

acredilar

are

ca

etect taotul

cA

agentul

diplomatic

nu

poale

ii

J

r,.l

rn

rata

instanteto, penate

ate

aceliJi

slat

9i

nu

poate

fi

impiedicat

in aclivilatea

sa de

o

autoritate

luOiciara

sau

Oe

politia

acestuia.

Astfel,

dacd

agentul

diplomatic

comte

o

infractjune,

el

nu

va

putea

fi

urmerjt

penal.

judecal

sau

condamnat.

Slatr

a.reditar

poate

doar

atraqe

alentia

statuiui

acreditanl,

solicita recrema.ea

saL

retlrge

la

declararea pioru

,on

jriii.

De

asemenea,

agenlul

diplomatic

nu

poate

face

obiectul

misurilor

de

iolitie.

ii

rllrporiarle.

infrdcltuni

vamae.

clime

de razbo

elc )

tllr)

1n exercitare;

luncliilor

diplomatice,

cat

si

pentru

actele

privale

NorA:

ixlsltr

o

serie de

tendintein

docl

na conlempo

rane in

sens ul eiiminarli

jm

unilalii

i,nf"oi"t"

o".f',

dclele

private

sau

in

opinia

Jnor

autori

lch

Rousseau)

cel

triin

cazut

inlract'ur

'to'

tiagtanie

sau infiacli

iri

cu

o

grav;late

deosebita

(rra{'c

particularii

0)

lmunitatea

de

jurisdicliehEimpiedica

insA

judecarea agentului diplomatic

lldltll

acreditant.

Li'.3.2.

Jurisdiclia

civih

s,i

administta

ve

rl

llooula imunitartii

de

iLrrisdrctie

civila

impJne

obligatid

slalului

acreditar

i'nu

e'rercila

iu'rsdictia

;ivilar

in

cauzele

in

care

agenlul

diplomatic

a'figura

pdrat.

NOTA:

Pfn

urrnare,

nu

potliinlentale acliunicu

privire

la daloriile

agentuiuidiplomatic'

bLnurile

nu ii

pot

fi

umerite

pentru

dalorii,

nLl

poate

fi impiedicat

se

pareseasce

illllul

acreditar

pentru

motivul

neplalii

datoiilor'

h)

.

Reclamantul

are

doar

posibilitalea

de

a

intenta

o

actiune

in

instantele

rtrir-it,ri acreOitant

sau

de

a solicita

interventia

diplomatica a slatulur

propriu

a lAnoa

statul

acreditant.

'

ct

desi

in

doclrina

clasic,r

(Pasquale

Fiore)

s-a

propus

o

disli,]ctie

iltre

t(xoie

indeplinite

ln exercitarea

tuncliilor

oflciale

s'

actele

privale

este

general

lrlTis

ca

imunitatea

de

jurisdictie

are o

slere

de aplicare

generale'

dl lmunitatea

de

iurisdictie,

aiat

penala

cal

9i

civilS

esle

dublate

de

lmu;itatea

de

executare.

Asdel.

bunurile

ageltului

diplomatic

nu

pot

tace

oiiLciuL

executarii

sitite sau

sechestrului'

nlcl

chiar

atunci

cend

s'a

rcnunlat

la

ln

un

itatea

d e

ju

risd

cti

e.

e)

Exceptii

de

la imunitatea

de

jurisdictie

civild

lh"iuniL'i.ooirtr"

-

"xcep.tie

iniemeiaid

din

principiul

suveranitdlii

statelor

Asupra

teritoriului;

-'Actiunile

succesorale

-

in

care

agentul diplomatic apare

ca

persoana

orivata:

executor

lestdmentar'

erede

sau

legatari

-

Acliunile

leqate

de

activitallb

prolesio'rale sau

comerciale

exercitale

in

atara functiilor

oticiale;

-

lpoteza

in

care

agentul

diplomatic

intenteaze

el

insugi q

acliune'

7.2.4.

Renunlarea

la

imunitate

-

Penlru

a ate;ua

dificultdtile

rezultate

din

aplicarea

regul'i

imun

aLii

praclrca

a

rmpus

solulii

sub

to'ma

fie a

ridicarir

imunitatii'

fie a

renuntarii

la

imunitale

ui

niOic"i.u

imunitetii

de

jurisdictie

a

unui

agenl

diplomalic

rep'ezinla-o

oeci;ie a statului

acreditanl,

luata

la solicitarea

slalului

dcredilar'

in situatla

ln

care

nu s-a

ajuns

la o solicitare

amiabilS

a unui

litigiu'

Drept

Diptatnatjc

Fi

Cansutar.

Sinteze

pentru

examen

-^^?^lef:llarea.ta,imunitate

apa,e

ca

un

act al agenlutuj

diptomatic,

hunihlile,

privilegiite

9i

facilte

e diplonatice

lgllla

statului

acreditar

este

privita

sib

d" :.?T""il.



accepla

sa apare

in

fata

insiantei

Distinctia

dinlre

ridicarea

imunitatji

sj

renuntarea

la imunitate

este

fo

:::::"::_sll:

,:l'-yl

"nunlerii

sratut

acreditar

are

""rpil;i;;;;;;

":":.^19::lltyl

gltbl3r;-c. ge

a

lenynra

ra

;nrun

atea

oe

;uilaicti .

-

Fleieritor

ta

forma

ridicarii

imulitatii

si

a renunfa,ii

fa

inuiitale.-sJlrnolll

prcci,/arca

ca voirta

sratuluj

acreditant

irebuie

sa

ii"

i"r"tJ""r""

""pr" i.

7.9.

tnviotdbitildteo

7-3.1.

Notiune

4-in,sens

targ,

inviolabilitatea

desemneazd

situa,tia

pe

care

un

dtploma.tic

o

are in

epotl

cu

lurisdictia

stutut"i

u",iii"r.

riina

"in'iipih

..-jlli

:.9r.

..""i1:,

inviokbititatea

rcpre?nb

acet

latamen

ta

care

este

1:o-r,ep:?l:

aS:? ut

.dietomaric.

carc

imp

ce

ideea

ca statut

acreditar

isii

:::::::y: :j1

de

.statut

acrcditant penttu

asisurarca

""r"i

,iiJ"iiii

toteclii.a

perioanei

as-til,i

iip"itrii',"i

i .";i;;;:r;f;i;:i;;i:i;'i;

orice

acte

ale autotitetii

sau

ate

paftlcula

tor.

*,:1"11:1,:: t:::ryn"

"lituruiu"i"oiru,

"sre

obrjsal

ta

acriuni pozitjve,

mergendp-and

la

acliunea

tegate

impotrjva

c"rrt

"ur."

uO"*"

utinl"i"?-i"irnii

diplomatice

sau

persoanei

u;ui

agent

diptomatic.

7.3.2.

lnviolabitjtatea

misiuhii

diplomatice

a) lnvjoiabilitalea

misiunii

diptomatice p,esupune

obligatia

stalutui

acreditar:

--oe

a

nu

permite

functionarilo,

si

agentilor

sai

patrurderea

si indeolinirc,

oflcarut

act

de

autoritale

rn

incinla

localur;lor

misiunii;

._

-

de

a lua

toale

masurile

care

se impun

penl,u

a

proteja

localurile

misiunii

rmpol4va

p;trunde'ii

sau

p.oducerii

de

daune

din

purt"u

pur"oun"ioi

particulare

sau

a

oricirui

act ce

ar

duce

ia

tulburarea

linisiii

lo;;lJ;i;;;;;;;;;_

NorA:

.

lnvrolabiJitalea

m.s,rnri

drptomal;ce

esle

regtementaE

deratial

de

Colventia

dard

Viena.

tn

art

22

-,,l.Localuritemisiuniisuntinviolabile.Nuestepermisagenlijorstaiuluiacreditant

s;

pdtrunda

in

e'e

decal

cu

consimtamantJl

serurui

mis;urii.

^

2.

Stalulacred,lar

are obligatia

speciara

de

a

tua

loale

mesunle

ootnvi,e

nantflr

a

mpred,cd

,

nva

darea

saL

deter:ola,pa

,ocpluriJor

m,sir

r;r

fr,tUr,rarea

fin;stimii

uni

sau

micsorarea

demnitetii

acesteia.

3.

Locaturile

nrisiunii,

.nobilterul

ior

gi

cete,alte

obtecte

care

se

oases.

a.6rd

pre.rm

s;

nritoacete

de

rralspon

atp

misiulir.

";;;i,";;;;i;;"i:;:i

ercrezr,

.

rech,zilii.

sechestru

sau

masur

erecutorii.,,

,]orrs"li"

o;

; s"

anlne

de

Ia

exercitarea

act"]:]

9:",]1t:1,-".i

Jil;;iil;;;;

;dsurire

necesare

asis

u161l

q",,t^:q:T:::"i:

ollguud

ued

ruq rvs

i

.rrt,"lirp"""i"

mai

recent

esle

aceea

a

m-anifestatiilo:

f:,i:%l:

.iililii,

"'i"i,itl"t

"a

tt;tul

acreditar

trebuie

se-ia

mesuri

suplimentare

i"]il""a

t"pt"i

o"

"

r" tolera

nu

constituie

un

acl

ilicil

Llmllolo

lnviolabilita ii:

i;';;;;i;;;;

i;

anumite

siluatii

exceptionale

ca'e

necesit:

luarea

ii.r'i-rrs""l".

"""ritatile

poi

patrulde

in

l":1':,1

.Tl:iyllj:i:

iffi;ffi

:;i;l;id"

ftiune

Exemple

de

asemenea

situalii:

i'cendiu

il.

iJJi*""""i"

'ir","";a

gazduieste

un

complol

localul

misiunii

nu

tunde

standardelor

de sigurania

ln

conskuctii

etc'

ii"t'

"","ii""i

"o"

"oligat

si

nu

ioloseascd

local"urile

reprezentanlei

tliai"u ,nr-un

^oa

incompatibit

cu

tunctiile

misiunii"

iiiiiiu

a"

"pri""r""

a

inviolabilitatii

misiunii

cuprinde:

'

ircntut

misiunii

{imobil,

teren,

dependinle);

.

rosodinla

setului

de

misiune:

.

i'li'r,'i;

.,"ir"'iitooitie,

miltoace

de transporl,

:9"lYl] ??:**)

-

'

localului

misiunii:

dace

se

gdsesc

in

interiorul

sau

ln alaJa

^

l'ril,"#;*;;;

-

cu privire

ra

care

arl..21"dii9-","^"ltii9"-]:y"""

t,

"i' r"i"t-"tr"ul,j

in otice

moment

si

in

orice

loc

s'ar

at'la

7.3.3.

lnviolabilitalea

agentului

diplomatic

7.3.3.1.

tnviotabilitalea

percona6

ni-inuiofuolfitar"u

personala

presupune

obligatia

stalu'ui

acredilant

de

a

*Jii,i

,""]'n:i,lu

ie,imatic

de

ta

orici

mirsura;oercitivir

(aresl sau

detentie)

;;';;;;"

;il;;tib

sale

si

de a

lua

loate

m'rsu'ile

necesa'e

protectiei

psrEoaner,

libertaii

si

demnitbtii

aceslula

'-

[iCa

si

inviofaUitiLatea

nisiunii,

inviolabilitatea

personala

actioneaza

in

dlrblu

sens:

""l

oJu,

uS"n,u,

o,olomatic

nL

poate

ti

supus

nici

unei

n'rsuri

de

arestare

dotentte

sau

Perchezilie;

':;;",;["ii"

luarii

luturor

masurilor

rn

scopul

de

a

p'otela

persoana

doentului

diPlomatic.

*;;;;

;;i;

il;"dul

de

proleclie

activd

ce

trebuie

aco'oar

t'imisului

se

-tr"Ji#;

*

""it,i

u"[uie

sd

fie'nai

rioicat

oecat

cel

acordal

unei

persoane

orivate.

"'

).'i.s.z.

tnviotaoitnar.;a

resedintei

agentului

diplomallcse

reterd

la

locuintele

^"""iriili"[."ir"i,

artii

oecat

setur

misiunii

{a

cbrui

resedinta

intre

sub

'^'^r.r-.,"

i."i^t"t'ltit;tii

localului

misiunii).

''ffi;ro,mi#il-Jo

on

Conu"ntiu

o"

ruviena

inviolabililatea

resedintei

. "nri ilffi L-u"l.ir"ta

inuioruoiriratii

misiunii

diplo'natice:

Locuinta

Drept

Djptomatic

si

Consutar.

Sjnteze

pentru

examen

pafticulad

a

agentului

diplomatic

se

bucure

de

aceeagi

inviotabilitate

si

octotire

l. ,

Ml,Iinea

diplomaticd

are

dreptul

de

a

arbora

drapelul

national

si

de

hunialte,

pr)vilegiile

Fi

facifielile

diplonatice



ca

si localu

le

misiunil,.

7-4.

Ptivilegiile

gi

locititdlile

misiunii

cliptomalice

si

c,le

membrilot

sdi

7.4.1,

Libertatea

de

comunicare

presupune.

pe

de

o

parte.

oblio

slatuluiacreditar

de

a

pune

ra

dispozjtia

misiu;ii

i""iiri;i

p""t,""_,J"#ll

sa

.sr,

pe

de

ala

parte.

obligatia

de

a

garanta

secretut

Oeptin

aicores-f,o-nO-e

Libertalea

de

comunicare

presupune

libera

aleoere

a mjitoa.at^r.

llT11i"3l"..-tlTile

illusa

de

Conventia

de

ta

vi"nu,"ri";rnuu

pouJin-sta

-,0,"""^.1^i11of-

*'lle-receptie

doar

cu

con.inrrr.anrri

siu]Jrl;il,#;

misiunii,

a

curierjlor

diplomaticj

si

a

v;lizei

diptomatice.

^,.^1:1.1llib.n:,::

9e

miscare

presupune

dreptut

agenlutui

drptomatic

de

a

cfcuta

trtrer

pe

leriloriul

statutui

acreditar.

Limita

imp-usa

de

C"""""i"

Jfi

iena:

slalut

acrediur

poate

interzice

accesut

i"

"rir.n"

i""J'li"iriii"-oril

lege,

din motive de securilate

nation.atj5

^.^.1:,0:1:-lllllu:Sii,:

,iscate

reprezinta

obtigatia

sratutui

acreditar

de

a scult

slatul

acredita

n

t. misiunea

diptomatjca

si

age;iii

aiptomatici

Oe

ptJ

iriiJ;iJ#

si

taxelor

l'

Exceptiile

sunt

prevezule

de

art.

34

din

Conventia

de

la

Viena

gise

referd

-

impozitele

indirecte

incorporate

jn

pretul

produselor;

-

impozitete

asupra

imoblletor

detinute

cu

tiflu

particula.;

-

dreplurlle

de

succesiune;

-

impozitele

pe

venjturile

particulare

cu

sursa

in

statul

acreditar;

-

T _111:le fe-reml]rreratia

penhu

serviciite

parlicutare

prestJte;

-

orepturjle

de

inregistrare, grefa.

ipotece

si li,nbru

referiroare

la

imobile.

.

7.4.4.

Privilegiile

vamale

impun

scutirea

misiunii

diplonatice

si

a aqentilor

diplomatici

de

taxe

vamale

percepute

cu

ocazia

importulur

O"

Ornrri""

-

slera

de aplicare

d

privilegiilor

vamale

cuprinde:

-

obiectele

destinate

uzului

oficial

at

misiunii;

-

obiecrete

desljnate

uzutui

personalatagentului

diptomatic

sau

al

lamiljei

sale,

care

lac

parte

din gospodiirja

sa,

inciusiv

"r""i"r"

o".tin"i"lniu]aii

sale.

il;

;i;;;

il;ir;;"i"oitunt

p" localul

nisiunii

resedinta

seiului

tl

rilljloacele

de

transport

ale

acesluia

l

vroun

document.

rlle

sociale.

lki

a

statLilui

acreditant.

Bibliogrof

ie

obligolorie

Drcpt

diptomatic

si

consu/ar,

Ed'

,,Lumina

Lex"'

Bucuregti'

1996'

Drept

diptomatic,

Ed

,,Paideia',

Bucuresii'

1997'

p 104-129

t,

Facllltalile

de sedere

presupun

sculirea

agentului

diplo'natic

de.a

i,,l'ii"

0"

."0","

0" a

anunta

organele

de

polilie locale

sau

de

a

le

.lt

slal l

acred.lar

a'e

obligalia

de

a

scuti

agenlii

diplomatici

de

iiil,rir.

i"r".*[

.'J"

"rice

se-ruiciu

puolic

stipulale

de legislatia

acestuia'

'ir'it

sircinite

mililare,

contributii

9i

incartiruid

militare

t.rl,o,

Stalul

acreditar

are

de

asemenea

obligatia

de

a

scr'rti

agenlii

li'L:'rtriii"

.lii,i"f"r"

prevazute

de

legislatia

statului

acreditar

privind

7,4,9.

Dreptul

de

capela

pernite

menb'i'or

misiunii

sa

o(ganiTeze

i.,,,". in

inJi"ru

.uiu"'i

de

catre

ur

preot

apadinand

personalului

a

religiei

?,4,10,

Statul

acredilant

are

obligatia

de

a

excepta

agenlii

diplomatici

in

leqislatia

sa privind

dobandirea ceteleniei

t

t, 1l Facilitdtile

diplomatice

replezinta

inlesniri

pe

care

statu

I

-ac

redlta

r

fafo

nifigur

"i,

le

acorde

nisiunii

diplomalice

si,nembrilor

^acestela

ln scopul

i.'0"'rrrr","J"pri"l'ii

corespunzaloare

a

sarcinilor

acesteia

I acilitelile

cuPrind:

'

""bi'""ii"

oJ"

inles.ri

obline'ea

de catre

slatul

ac

editanl

a

rocalurilor

mhilunii

sale:

"

"

.

oolisutj;ou

u inr""ni

misiunii

oblinerea

de

locuinte

adecvate

pentru

membrii

rtlli

-

onlioatia

oe

a

asiqura

proleclie

spolita

pe'sondlului diplomatic

l1

cal

de

con'llct

irmal

si

de

a

inlesni

parasirea

teriloriului

statulul

acreollar

ln

caz

ue

ovoie,

l.M.

Anghel,

p.

148-208;

A.

Bonciog,

Drcpt

Diptonatjc

Fj

CansutaL

Sinteze

pentru

exanen

ANEXA

Inuniatile,

p

vilegiile

9i

facilidlile

diplonatice

Adlcolul

26

rele

toare

la zonele

in

care



Convenlio

de lo Vieno

cu

privire

to

reloliile

diplomolice

(odoptotd

lo

lB

oprilie

t

96l; rotificoto

de

RomOnio

prin

Decretul,

nr,

566/ 1968,

pubticotin

B.

Of.

ol

R,S.R,,

porteo

I

,

p,

89;

(.

..

)

Atticolut

20

Misiunea

si

seful seu

au drcptd

se

arborcze

drapetut

gi

se

pund

stema

statului

acrcditant

pe

localutile

misiunil,

inclusiv

rcgedinta

;efului

de

misiune,

si

pe

tnijloacele

de

transpotT

ale

acestuja.

Atticolul

21

l.

Stalul

acrcditat

trebuie

fie

se intesneasce

achizitjonarea

pe

teritoriul

seu,

in cadrul

legislatiei

sale, de

cete

statul

acreditant

ail

tocaturiLr

necesare

misiunii

sale,

fie

se ajute

statul

acrcditant

se"si

ptocure

tocatutiin

alt fel.

2. El

trebuie,

de

asemenea,

dace

esb

nevoie,

se ajute

misiunite

in

obtinerea

de locuinte

convenabile

pentru

membrii

lot.

Atticolul

22

1.

Localu

le

misiunii

sunt inviolabite.

Nu

este

petmis

agentilot

statutui

acrcditat

se

pdtunde

in

ele decet

cu

consimhmentul

sefutui-misiunii.

2;

Statul acrcditar

arc

abtigatia

specL,ta

de

a lua

toate

mbsutile

potivite

pentru

a impiedica

invadarea

sau

dete

arcrca

tocaturilot

misiunii,

tuiburarca

linistii

misiunii

sau

micqorarea

demnita

iaceiteia.

3. Localurile

misiunii,

mobilierut

tot

si celelatte

obiecte

carese geiescacoto,

precum

gi

mijloacele

de

tnnsport

ale

misiunii,

nu

pot

face

obi;ctut

nici un;i

perchezilii,

rcchizitii,

sechestru

sau

mesui

executarii.

Atticolul

23

L

Stalul

acrcdttanl

Si seful misiunii

sunt

scutili de

oicc impo,/ite

si

taxe

nationale,

regionale

sau comunaleasupra

localuitor

mtsiun;j

aic;rot

ptoprietati

sau lacatai

sunt,

cu

exceptia

impozitelor

sau

laxelor

percepute

ca rcmunetutie

pentru servicii pafticularc

prestate.

.

2. Scutnea

lscala

prcvazuta

in

prczentul

anicot

nu

se

aplic;

aaestor

impo?ile

si laxe

cend

tn

sarciFa

persoanei

carc lratea?a

cu stalul

actedilanl

sau cu

selul

misiunii.

Articolul

24

Athivele

si

documenlele

misiunii

sunt

inviotabile

in orice

moment

si

in oice

loc s-ar

afla.

Atticolul

25

Statulacrcditar

acarde

bab

inlesnirile

pentru

indeptiniealunctiitor

misiunii.

Sub

rezetua

tegilot

si

regulamentelor

sale

aticosul

este

inteftls

sau reglementat

din

motive

de

securitate

nalionad,

statul

iuoditat

asigure

fibeftatea

de deplasare

9i

de

ciculalie

pe

teritotid

seu

tuturot

nnnb

lor

misiunii.

Artlcolul

27

L

stalut

acreditat

petmite

si

ocrcteFte

comunicarca

libere

a

misiunii

in

atlco

scopui

oliciale.

Pentu

a comunica

cu

guvenul,

precum

qi

cu celelalte

ntls nt si consulate ale

statului

acrcditanl,

oiunde

se

gesesc aceslea

misiunea

t,onre

lalositoale

miiloacelede

comunicare

poltivtte

inclusiv

cuieii

diplomalici

'llFesaiele

in

cod

sau

ciftate

Totusi

misiunea

nu

poate

inslala

si

uliliza

un

;ost

de

ndio-emisie

decet

cu

asentimentul

statului

acredila'

2

corcsoondenla

ofrcialA

a

misiunii

este

tnviolabild

Prin

expresia

,corcspondente

oficiab"

se

inlelege

intreaga

corespondenle

referitoare

Ia

ntlsiune

Fi

la

luncliile

sale.

3.

Vaiiza diploma

ce

nu tebuie

se

fie

nici

deschisa,

nici

rclinute'

4.

Coletele

care

compun

valiza

diploma

ce

tebuie

se

poarte

semne

axterioarc

vizibile

ale catacterului

lot

9i

nu

pot

cuprinde

decet

documente

dlptomatice

sau

obiecte

de

uz

oficial

5.

Cuietut

diptomatic,

care trcbuie

se

fie

puftebt

al

unui document

oficial

co

atesld

catitaiea

sa

gi precizeaze numerul

de

colete

care

constituie

valiza

dnlomalica,

esle

ocrotil

in exercitarea

lunctiilot

sale

de

stalul

acreditar'

El

se

;;;;;;;;;,;;"h;iit"i"a

persoanei

sate

si

nu

poate

ri supus

nici

unei

rome

do

arcslarc

sau

de detenliune

6. Statut

acreditant

sau

misiunea

poate

numi

curieti

diplomatici

ad-hoc

ln

trcest

caz,

dispozitjile

par'

5

at

ptezentutui atticot

vot

fi

de asemenea

aplicabile'

aub rezerva

iA iiunitelib

pe

care

le

menlioneaze

vot

inceh

se se

aplice

de

iiiuia-i"

iri.it

"

remis'

destinatarului

vatiza

diplomatica

pe

carc

o arc

tn

oije.

7.

Vatiza

diplomatica

poate

li

incrcdinhh

comandantului

unei aercnave

t:omerciate

caie trebuie

sb

ateizeze

la un

punct

de intrarc

aulorizat

Acest

comandant

trcbuie

se lie purldtotul

unui

document

oficial care

se

tndQe

numerul

coletelor

ce

constituie

valiza'

dar

el

nu este

considerat

ca un cuiet

dlolomatrc.

Misiunea

Poate

ldmite

pe

unul

din

membii

saise

ia

in

posesie

in

nod direcl

si libet

valiza

diplomaice

din

mdinile

comandantului

aeronavei

Atticolul

28

Dreptu

le

9i

taxele

percepute de

cete

misiune

pentru acte oficiale

sunt

scutite

de

oice

im?ozite

9i

taxe.

Articolul

29

Percoana

agentului

diplomatic

este

inviotabia

H nu

poate li supus

nici

xnei

fotme de

;rcsbre

sa;.u

detentiune.

statut

acrcditar

il

trateaze

cu

respectul

Dtept

Diptamatic

Fi

ConsutaL

Sinteze

penttu

examen

carc

i

se cuvine

si ia toab

mesurile

corcspunzebare

pentru

a

impiedica

atingerc

aduse

percoanei,

Iibedelii

si dennidtii

sate.

hunftetile,

privilesiile

si facilaIb

diplonatice

prezentului

articol,

agentul

diplomatic



Articolul

30

1. Locuinta patticuhft

a

agentului

diplomatic

se

bucure

de a

inviolabilitate

si

de

aceeasi

ocrotirc

ca si

localutile

misiunii.

2. Documentele

sale,

corespondenta

sa

si.

sub rczerva pat-

3

al

aft.

bunuile

sale

se bucur1

de

asemenea

de inviotabilitale.

Anicolul

31

1.

Agentul

diplomatic

se bucute

de

imunitatea

dejurisdictie penale

a

statt,

acrcditar.

Ei

se

bucud,

de asemenea,

de imunitatea

de

iurisdictie civilC

administrcive

a

acestuia,

dace

nu

esle vorba:

a)

de

o actiune

reale

pivind

un

inobit particulat

situat

pe

teritotiul

acrcdita4

afafi

numai

dace

agentut

diplomatic

nuJ

posede

in

contul

sk

acrcditant pentru

realizarea

scopuilor

misiunii;

b)

de

o

actiune

pivind

o

succesiune,

in

carc

agentul

diplomatic

ca executor

testamentar,

administratoL

mostenitot

sau legalat

nu in

statului

acrcditant,

ci

cu

tiUu

pafticulaf

c)

de o

acliune

pivind

o

activitate

prcfesionaa

sau

comerciaa,

oicarc

fiea,

exercitate

de agentul

diplomatic

in statul

acrcditatin

afara

functiilot

oficiale.

2.

Agentul

diplomatic

nu

e6te obligat

se

depune

merluie.

3.

Nu

poate

li

lua6

nici

o

mesute

de executare

faq

de

agentul

dipl

in

afad

de cazutile

prevezute

la alin.

a, b

gi

c de la

par.

1

dii

prczentut

si

nunai

dace

executarca

poate

avea loc

fere

a

se

aduce o atingere

petsoanei

sale

sau

a

locuintei

sale.

4.

lmunitatea

de

iu

sdictie

a

agentului

diptomatic

in

statul

acrcditat

poate

scuti

pe

acest

agent de

juisdictia

statutui

acrcditant.

Atticolul 32

l. Statul

acrcdilant

poate

rcnunta ta

imunitatea

de

iuisdictie

a aoent

diplomalici

si a

persoanelor

care

beneficiale

de

imunitate

in

baza

ai Si.

2. Renuntarca trcbuie

se

fie intotdeauna

exprcse.

p

vind

mesu

le de

executarc

a hoararii,

pentru

carc

este neceiate

rcnuntare

distinc6.

3.

Dace

un

agent diplomatic

sau

o

percoane

carc

beneficiaze

de

inunita

de

juisdiclie

in

baza

art. 37 intenteaze

o actiune,

el nu

mai

poate

invot

imunitatea

de

juisdictie

fate

de

nici o

cererc

iconventionaL

aiiect

tegiti-lt

cerctea

principaE.

4.

Renuntarea

Ia

imunitatea

de

ju

sdictie

pentru

o

acliune

civia

t

adminislta

ve nu

este considercta

ca

implicend

rcnuntarca

la imunita

I

stb

rczeya

dispozitjitor

pat.

3

al

),

h ce

piveste

seNiciite

prcstate

statului

acreditant'

scutit

de dispozitiile

Dll,/tn

la

asiqLtrerib

sociate

in vigoarc

in

sldlul

acredilaL

i

S,;uiea

prevezura

la

par.

I

al

prcTenlului

arlicol

se

aplica

s oamenilot

tvlciu

patTiculai

care

suntin

setuiciul

exclusiv

al

agentului

diplomatic'

cu

a)

(n

ei sd

nu fie

cedleni

ai statului

acrcditar

sau

se nu aibe

in

acesta

Ul'lhtla

lot

pemanena;

si

b)

cn

ei

se

fie

supuli

dispozitiilot

cu

ptivie

la

asigufirile

sociale

in vigoare

htl

acrcditant sau

intr-un

al

treilea

stat

t

Agentut

diptomatic

carc

arc

in seNiciul

seu

persoane

cercn

nu

li se

It;l

icutirea

prevezuE la

par.

2

din

prczentul

afticol

trcbuie

se

rcspecte

e

pe

care dispoziliile

statutui

acrcditat

cu

privire

]a

asigurdrile

sociale

llt\un

celui

carc

angaieaze.

1

Scutkea

prevezui

la

par' 1

Fi

2 din

prezentul articol

nu

elclude

voiuntad

la regimul

asiguditor

sociale

al

statului

acreditar

in

uu

in care

este admise

de

acest

stat.

,,

Dispozitiile

prezentutui aiicol

nu afecteaze

acotduile

bilatenle

sau

,ltltnlerale

referitoare

]a

asigurerile

sociate

care

au

fost

incheiate

anteriot

9i

hnpiedice

incheierca

utte

oare

a

unor asemenea

acorduni

34

Alontut

diplomatic

este

scutit

de

orice

impozite

$itaxe,

perconale sau

reale,

k

nle

rcgionale

sau comunale

cu e^ceplia:

d)

lmpozitetor

indirccte

carc

pin

natun

lor sunt

in

mod normal

incorpotate

Dtutulle

meduilor

sau

ale seNiciilor:

'b)

hnpozitelor

Fi

taxelot

asupa

bunutilor

imobile

padiculare siluate-pe

statului acrcditar,

afare numai

dace

agentul

diplomatic

le

posede in

I

sktului

acreditant,

pentru

realizarea

scopurilot

misiunii;

a)

drcpturilot

de succesiune

percepute de

statul acrcdital,

sub rezeNa

poziliilor

par.

4

din

att.

39;

d)

lnpozitelor

si taxelot

pe

venituile

pafticuta,e

carc'7i au.:ursa

in statul

'

si

a imp:ozitetor

pe

capitat

prclevate asupra

investitjilor

electuate

in

deti comerciale

situale

in stalul

acrcdilar

ai)

impozitelor

sitaxetor

percepute ca remuneratie

pentru

seyicii

padiculare

l)

dreptutitot

de

inregistrare,

grefe,

ipobce

9i

wile

imobitiarc,

sub

rczeva

dispoziliilor

aft

23.

de

limbru in

ce

priveste

Drept

Diptamatic

si

CansutaL

Sinteze

pentru

exanen

Atticolul

35

Stalulacredtar

ttebuie

sa

sculeascA

pe

agcntii

dtptomrtici

hunihlile,

privileglle

Ai

facilihlile

diplomatice

ntt,i

de statul acreditar.

Totusi,

statul acrcditar

trcbuie

se'8i

exercile

in



de

once

personata.

dc

orice

serviciu

public.

ind;lere

de

natuta

sa,

si

de

militare

ca rechizilii,

contibulii

si

incaftituii

mititarc.

Anicolul

36

.tlh:lia

asupra

acestat

persoane

in aqa

fel

incef

se

nu slenieneasce

b),obiec.tele

deslinate

uzului

personal

al agentutui

diplomatic

sau

Al

membrilor.familiei

sale,

carc

fac parte

din gospoderia

sa,

inctusiv

eiiieil

I

t'xcesiv

indeplinirea

functiilor

misiunii

l|tt:rlt,lE

asupra

acestot

pesoane

in dsa

fet

incat

sa

nu slanjcneasca

in

;[,],/

^v

psrL

ndephnired

luncliilot misunii.

I

I

xcrciliulcazul

in

care

ptivilegii

si inunifili

suplimenfare

au

fast acodate

t,llltl

acteditat,

agentul

diplomatic

care are

nationalitatea

statului

acrcditar

tr

t:,;i

are

in acesta

reredinla

permanenla nu beneficiaze

de

imunitate

de

h,tilclie

si de

inviotabitiiate

decet

pentru actele

oficiale

indeplinitein

exerciliul

:';

Ceitalli

membri ai

persanatului misiunii

si

oamenii

de

serviciu

palticulai

tr

sunl

cetebni

ai

statului

acreditar

sau

iFi au

in acesta

resedinla

lal

iorttt;nenta

nu benelicaze

dc

privileE; li m,tn

dliclec;t

in

mesuta

in cdte

Ie

attl

t1.unoscttte

de

dce51

slat.

ratusi

slawl

acrPclitar

trebde

sa'si

e^erc;@

3B

Aot

bgale

si

menlarc

destinate

instald

i sale

2.

Agentul

dlptomatic

este

scutit

de contrclul

bagajului

seu

perconat,

afa

,

de

cazul

ce

at

exista

motive

setioase

se

se

cruuai

ia

n"""tu'"orlii

oiiit

care

nu

beneficiaze

de

scufitile

mentionate

ta

pai.

I dh

prezentut

anicol.

iai

obiecle

al carct

impott

sau

e\pott

es4

inletzts

de

ieoislat,a

sa,.L

suoui

rcguldmentelat

dc

carantina

ale

slatutuiacredtrrr.

tn

u""i"n"u

,.r,

ioitioti

nu

trebuie

se

se face

decet

in

prczenta

agentutui

diploma;ic

s;;;

te

Prczentantu

I

u

i

seu

auto

ti

zaf

Atticolul

37

.

l.

-Membni

lamtliei

agentutui

diptomatic

cdre lac pane

benehciazA

de

pivitegiile

si imunibt;le

mentionate

tn art.

sa

nu ne

ceEteni

di

statului

acreditar-

Atllcolul

39

I Orice

percoane

carc

arc

drept

ta

pivilegii

si

imuniati

beneficiaza

de ele

ln

)idate

ce

petunde

pe

teritotiul

statului

acrcdilar

penltu

a-si

lua in

primirc

ltnilLtt

sdu,

dace

ea se afle

deia

pe

acest

tetitoriu,

de

indat1

ce numirea

sa

a

hlJl

natilicad

Ministerului

Afacetitot

Externe

sau

oricArui

alt minister asupta

,ll,tuia

se

va

fi

convenit.

2.

Cend

functiite

unei

percoane carc beneliciaze

de

ptivilegii

si

imunitdli

krt

sfersit,

acesie

privilegii

si

imunidti

inceteaze

in

mod

nomai

ii

mamentul

tu

care

aceasle

persoane

pereselte

lara'

sau

la

expircrea

unuitemen

potrivit,

t

nt'e ii

va

fi acardat

in acest

scop, dar

ele

continue

pene

in acest

moment'

r'])iar

in caz de

canflict

amal.

Totusi,

imunitatea

conlinue

in ceea

ce

priveste

tlete indeplinite

de

cete

aceaste

persoane

in exercitarea

functiilot

sale

ca

nnmbru al

misiunii.

3.in cazde

deces

alunuimembru

almisiunii,

membtii

familieisale

continue

t)h beneficieze

de

privitegiite

Fi

inunifilile

de carc

ei

beneficiaz1,

pena

la

nxpirarca

unui

tertnen

potrivit, care

sa

le

permite

se

pareseasce

britoriul

:;lalului

acrcditat.

4 in caz de deces al

unui

membru

al misiunii

care

nu

este ceteban

al

ilatului

aueditar

sau

nu-1i

are

re?edinta

permanente

in

acesta

sau

al

unui

nembru

al

familiei

sale care

face

pafte

din

gospadetia

sa,

slatul

aueditar

Dermile

rcltugerca

bunuitor

mabile

ale

defunctului'

cu

exceptia

acelora

care

'itu

fost

achi;fionate

in

lare

Fi

care

fac abiectul

unei

intetziceri

de expaft

in

nomentul

decesuluisdu.

Nu

se vor

percepe

taxe

de

succesiune

asupra

bunurilor

mabile a

ceror

prezenle

in

statulacteditar

se

datorain

mod

exclusiv

prezenlei

in acest

stat

a

delunctului

in

catitale

de

membtu

al misiunii

sau

de

tnembr

alfam

iei unui

memorLt

al misiunh

din

gospodaria

sa

29-36,

cu

conditia

2. Membrii

pet

sonalului

administra

v

sitehna

atmisiunii,

prccum

simpmbii

tamilitor

tor

care

tdc

pdte

din

gospodai,i,,"

to, ,u"p."t,ri,.'

iiii,iriura,"

jiii

nu

sunt

cedleni

ai

statutui

acreditat

sau dace

nu

au in

acest

stat

reseajntiiii

pemanenE.

de

privilcgiile

siimunil,jtile

menttonate

in ad.29-3c,

d

imunital;a

oe

lunsotctte

avita

si,tdmilistraiva

a slalului

adeditar

menhonale

la

pat.

1

a

aft.

31 nu

se

aptice

actelot

indeptinite

in

afan

exercftdni

tunctiitor

tor.

Ei beieflciaii,

de

asemenea.

de

ptivilegile

mentionate

ld

pat.

I

alad.

J6

in

ceea

ce

ptiveste

oolectete

tmpartate

au

oca,,ia

primei

tor

instalari.

3. Membii

personalului

de

se

iciu

almisiuniicare

nu

sunt

cetebni

ai

statului

acreditarsau

nu-siau

tn

acestd

rcsednta

petmanenta

oeneti.iaza

ae

iiiiiiite

aenltu

aclele

lndepl;nite

in

cxerciliul

functiitor

lor

si

de

scutirea

de

imDozite

si

taxe

pe

salatiile

pe

carc

le

primpsc

E)entrLt

servicitle

lor. precttm

s,

de

scuttre,a

orevezud

la ai.

33.

.

4.

Oameniide

seNiciu pafticulari

ai

membitot

misiunii,

carc

nu

suntcetebni

ai

statului.acreditat

si

nu,si

au in

acesta

rcredinta

tor

permanenta,

sunl

iiitiii

le

impo/ite

si

la^e

pe

salatiilc

pe

care

lc

pmesc

pentru

servictite

tor.

ln

tiJe

:ctetalte

pnvirte.

ei nu

beneftc;aza

de

prtvttegti

s;

imunilati

decdt

n

ntasun

Dtept

Diplonatic

si

Consutar.

Sjnteze

pentru

examen

Articolul

40

1. Dace

agentul

diplomatic

traverceazd

teitotiut

sau se

geselte

pe

lnunialite,

privilegiile si

facitit1lile

diplonatice

relaliitor

diplomatice

intre doue

sbte'

sau dace

o

misiune



unui

al treilea

stat,

care

i-a

acodat

vizd

de

pasapoft,

in

c;zul

i;

carc

uize,este

cerub,

pentru

a merye

se-si

asume functiite

sau

sa_si

ia

in

postul.

sau

pentru

a

se

intoarce

intaa

sa. statullert

iiva

acorda

inviola,

s-itoate

celetatte

imunteli

necesarc pentru

a.i

permite

trccerea

sau

intoarc

t,n

ac:t1|t

let.va

proceda

si

cu

membrii

tamitiei

agentutui

diptomatic

beneliciaza

de

privitegii

si

imunihti

si

care

insotesi

sau

cabloiesLi

pentru-a-l

inlelni

sau

penlru a se intoarce in tata

lot.

2. in

conditii

similarc

acelora

care

sunt

prevdzute

Ia

par.

I

al

prcze

aftico,l,

.statele

tefte

nu

trcbuie

sd s?njeneasce

treceria

pe

teiitorit

memb

lor

perconalutui

administrativ

si

tehnic

sau

ae

serviiiu

at

nisiini

membtilor

familiilot

lot.

3.

.Statele

tedc

acorda

cores?)ondentei

si

ceto

alte

comunicati

oficiale

tran?tt,

tnctusiv

mesajele

in

cod sau

cilrate.

aceeasi

libertate

si

octolire

ca

statul

acreditaL

EIe acotde

cuie

tot diplomatici,

cerorc

li

s-a

a"oraut

iiii

pa?apoft,

dace

o

asemenea

vize

se

cerc,

si

valizelot

diplonatice

in

t;n

aceeasi

inviolabilitate

si aceeasi

octotirc

pe

care slatul

acteditar

esle

se

le-o econlp

4.

Obligatiile

statelor

tefte

prevezutu

la

pat.

1,

2

,i

3,

ate

prczentului

ani

se aplice,

de

asemenea,

persoanelot

menlionate

in

acestL paragrate,

ia

l?:u i:1til:r

gftciate

Si

vatizetot

dtptomatice,

"ana

prezenti

iir'p,i

statului

ted

este

datoraE

fortei

majorc.

Articolul

41

l

,

l..Feft-prejudiciul

privilegnlot

sj

imunietbr

lor,

toale persoanete

catl

oenettctaza

de

aceste pivilegij

si imunileli

au

datoia

de

a

reslecta

leoile

sl

reguamentete

statului

acrcditat.

EIe

au. de

asefienea.

datoia

de

aiu

ie

amesteca

in

treburile

interne

ale acestui

stat.

2.

Toate

problemele

oficiale

ttatate

cu statul

acrcditat,

incredintate

misiunll

statului

acrcditant,

trebuie

se

fie

trctate

cu Ministerul

At"c"rni

frt"nn"

i,t

statului

acrcdltant

sau

prin

intermediu

seu,

cu

oricare

att

ministir)sipla

ceruia

se

va fi convenit.

3.

Localuile

misiunii

nu

vot ti

utiti?ate

in

mod

incompatibit

cu

func

ite

li il:

?lu."u.

.?unt

.ete

enuntate

in

prczenta

Conventie,

in

atte

reguti

ate

dteptului

intemational

sau in

acorclutile

spectale

in

vig1arc

inft;

s atul

acreditant

si

statul

acrcditat.

Articolul

42

Agentul

diplonatic

nu

va

exercita

in

statul

acrcditat

vreo

activitate

prcfesionale

sau

comerciale

in

vederea

unui

cestig

perconal.

(...

)

, n ul

acrcditant

poate

inaedinla

paza

localutilor

misiunii,

cu

bunuile

ta

lAsesc

aici,

precLm

9i

athivete

unui

stat te|

acceptabil

pentru

statul

a)

tlatul

acrcditanl poate incrcdinla

ocrotiea

intereselor

sale 9l

ale

ilenllot

sei unui

stat te4

acceptabil

penttu stalul acreditar

(,.)

odtul

ruperii

nahomad

definiliv

sau

temqorar:

alilut

acreditat

este

obligat,

chiar

in

caz

de conllict

armaL

se respecte

9i

sce

bcatuite

misiunii,

precum

si

bunurile

9i

ahivele

sale;

olul

47

L Aplicend

dispoziliile

prezentei

Convenlii,

statul

acrcditat

nu va

face

re

intrc stale.

dln statul

acreditant:

prin

cdume

sau

Pe

cerut

de

dispozitiile

tei Convenfii.

2.

Totugi,

nu

vot

fi

considercte

ca

disctiminatotii:

e)

laptd

ce

sk.tul acrcditat

a ice

in

mod

rcstictiv

una

dk dispoziliile

i Convenlii

pentru

motiv cd aceasta

este

aplicate

in acest

mod

misiunii

b)

laptut

ca unele

stale

iii asigud

in mod rcciproc'

a de

acord.

un

latament

mai

lavotabil

decat

cel



CURS 8

guli

cole

se oplicd

in

cozul

diplomoliei

od-hoc

8.1.

Diplomdlid

dd-hoc

Ll,l.

lnstitulia

diplomaliel

ad-hoc

Ca

lnstilulie,

diplomalia

ad-hoc este

cunoscuta

ca fiind,,rg-lgtiv

noue in

ul

international".

Termenul

diplomatie ad-hoc

a

fost

pentru

prima

data

I

in 1960

in

cadrul Comisiei

de Drept

lnternalional

9i

in cadrul

Comisiei

Vl'a

a

Adunerii

Generale

a

O.N.U.

'-

NorAt

ln

practice,

inse,

diplomaiia

ad-hoc

este

prima

forme, din

puncl

de

vedere

l,loric,

a

actiunii

diplomatice.

So considere

ce

ne

nlaclele

intre

stale

se

delegalilor

speciali.

aflam

in

prezenta diplomaliei

ad-hoc

atunci

cand

realizeaza

prin

intermediuli

mlsiunilor

specialelsau

NOTA:

in

opinla unui autor

(prof.

M.

Bartos),

diplomalia

ad_hoc

include

9l

delegalille

gtatelor

prezente

la

congrese

sa

confer

nle

internalionale

Existe

in doctrine doue

opinli reteritoare

la

importanla diplomaliei

ad'hoc.

Astfel,

in

mod tradilional,

se

considera

ca funQljile

diplomaligi

ed-hpc

(ca

lnEtilulie

a relatiilor

lnlernalionale

,.'nedievale

si

moderne) au

fost

preluate

de

mrsiunile

permanente.

rolul

ei

redJcandu-se daa'la

misiun

e

de

cetenonte

sl

vlzitete

oficiale

ate

gefilot de stat

(Ph.

Cahier,

Le

dtoit diplonatique

aontemparain, Gendve,

1

964);

Pe

de

alla

parte,

tendinta

moderne este

de

a

se

considera

ce

in

contextul

tolatiilor

internationale

moderne,

rolul diplomaliei

ad-hoc

este

in

conlinud

cregiere,

asistand

la

o

adevarate

,,renaEtere"

a

acesteia.

lmportanla

diplomatiei

ad-hoc este

determinate

de:

-

numerul tot mai mare

al actiunilor

de

politicd

externe;

-

dive'sitica'ea

obieclelor

aceslor

actiuni:

-

necesitatea

discuterii unor

probleme

s,i

luerii

unor decizii

la

nivelinalt

Diplomalia

ad-hoc

continuA

totugi

sA

aibe un

caracter

auxiliar

diplomatiei

permanente,

aceasla continuand

sa

fie

principalul mijloc de

realizare a

contactelor

intre subiectele

de dre t

international

Dept

Diplanalic

s

Consutat.

SintFzp

pentu

e\arnen

ir

ceea

ce

privesle

determi'larea

sferei de

aplicare

a noliunii

de diplomAl

ad-hoc,

se co,lside.e

ca aceasla

esle delerm;ralb

de

u.11atoarele

critetlli

Reguli

care

se

aplice in cazul diplonatiei

a6hoc

0

Ob.orvatorii

lullt

dlplomati

ad-hoc

care

partjcipa

la

o

reuniune

sau o conlerinle



i

-

elementul

diplomatic

-

in

sensul

ce delegatij

trebuie

se

fie

desemnall

un stat

in

scopul

de

a indeplini

o sarcin5 in raport

cu

alt slat;

..-

elementul

lemporar

-

in

sensul

ce

misiunea

trebuie

se se refere

indeplinirea

unei indatoriri

limitate

in

timp;

,

-

elemenlul

de suveranitate

-

in

sensul cd sarcina

const5

in

re

statului

ca

titular al suveranitetii,

in

rapod cu

alt

stat.

8-1.2.

Categorii de diplomatie

ad-hoc

a) Delegatiile

care

participe

la ceremonii gi

alte

actiuni

-

reprezintd

cea

mai

veche form5

a

diplomatiei

ad-hoc;

-

aceasta

formd

de

diplomatie

ad-hoc

apare

atunci cand

un stat

nu

trimisi

speciali

peniru

a

participa

la

anumite

ceremonii

extraordinare (inco

casetorii,

funeralii

etc.);

-

aceaste categorie

de misiune

mai

poadd

denumirea

de misiune

PuJtoazie

sau

.misiune

de

ocazie,

b) Delegatiile

care

participe

la

congrese

gi

conlerinle

internatiot

-

in

praclice,

de

multe

ori

reprezentantul

statului

la congrese

si

confe

internaiionale

este chiar seful

misiunii

din slatul in

care are

loc

resp

conferinta, datorite caracterului

reprezentativ

al acestei

persoane.

c) Oiplomatul

ad-hoc

ca

mesager

Reprezinta

o

persoand

cu

rang sau

iunctie

importante

in

statul

seu,

trjm

de

seful

statului

sau

guvernului

s5u

penku

a

prezenta

sau comunica

un

unui

inalt

funclionar

din statu'

ln

care

este

trimis. Este

posibil

ca

diplomatu

mesager

se solicile

un respuns

la

solicilarea

transmise.

Mesagerul

se

bucure

de

caracter reprezentativ,

urmand

a fi

tratal

nu

conform

rangului

s5u,

ci conform

rangului

persoanei

pe

care

o

reprezinte.

d)

Emisarul

secrei

Reprezinte

persoana

insercinate

de

statul

pe

care il reprezinte pentru

d

realiza

un

contact

cu o

persoani

din statulin

care

este

irimis,

nici

una

dintrd

cele

douA

persoane

nefijnd

abilitate

sd

dezvdluie

public

prezenla

sa

sau

caraclerul functiei

sale;

Rolul

emisarului

secret este

de

a

facilita

intretinerea

de raporturiinke

stats,

in

conditiile

in

care

slatele nu

doresc

divulgarea

acestor

raporturj;

e) Observalorii

conlidenliali

Sunt

persoane

care

locuiesc

pe

teritoriul onui

stat si sunt

insdrcinale

cu

misiunea

de

a

kimile, cu

consim6mantul

acestui

stat, infomatii guvernelor

lor;

Trasetura

caracteristic5

a

emisarului

secrel

si

a observatorului

confidential

este

aceea ce

au calitalea

de diplomat

ad-hoc

si

statul

pe

teritoriul

c5ruia

sunt

trimisi

consimte

la

prezenla

lor

aici;

lndllonale

in cadrulcereia

statul

trimiletor reiuze

(sau

nu

ise

permite)

sd

o

cu

drepturi

depline;

Ambasadorul

ilinetanl

(,,at

larye")

praclica

anumitor

state

(de

exemplu, S.U.A.),

ambasadorii

jtineranli

'lnl6

o

categorie specifice

de

functionari diplomatici

desemnali

special

m

siuni

ad-hoc;

F0

loriloriul statului primitor, li

se

acorda

acelaqi

tratament ca

9i celorlalli

baB0dori;

h)

Suita

sefului

de stat

sau

de

guvern

8o

considera

in doctrine

ce

persoanele

care

fac

parte

din

suita

gefului de

io

bucurd

de calitatea de

diplomat

ad-hoc,

pentru

motivul

cA

persoana

0rro

o

insolesc are caracterul

de

reprezentare

de

stat;

ln

practice, datorita

faptului

cd

suita

getului

de

stat

poate

fi

foane

diverse,

[corde

persoaneloi

cu

rang superior statutul

diplomatic,

iar

persoanelor

rnng

infefi or

statutul

perconalului

tehn

ico-administntM

l)

ln

categoria

diplomaliei

ad-hoc, doctrina

mai

include:

-

ogentii

politici;

'

agentii

particulari

ai

sefului

de stat;

'

birourile

comerciale

temporare.

8.2. Misiunile speciale

8.2.1.

Consideralii

introductive

.

lnslitutia

l1qiuliLojlpqcj4lqa

lost

incluse

pe

agenda

Comisiei

de

Drept

lnlomalionalin

anul

1960.

Pe

baza

proiectuluide

articole

elaborat

de Comisia

Drepl

lnternalional

gi

a avizului Comisiei

a

Vl-a

Juridice,

Adunarea

Genetale

O,N.U.

a adoptat

la

16

decembrie

1969

Convenlia

cu

privire

la

misiunile

(Conventia

a

intrat in

vigoare

in

1983; Romania

nu

este

ince

parte)

-

Prin

Conventia

din

1969,

statutul

misiunilor

speciale

a

fost asimilat

lproape

in totalitate misiunilor

permanente.

Principala

deficien 5

a

Convenliei

identificate

de doctfineafost

aceea caexistenla

misiunilor

speciale

I

lost

concepule

numai in

contextul

relaliilor

bilaterale.

-

Codificarea

din

1969

reflectd actualitatea de

care

se

bucura

institutia

nlsiunilor

speciale.

in doctrind

se

considere

cd

trei

sunt factorii

care

au

dotorminat

expansiunea

acestui

gen

de

misiune diplomatice

in contextul

tolaliilor

internalionale

modernel

-

existenta

unui transport

rapid;

-

extinderea

activitdtii statelor

in

toate

domeniile;

Drcpt

Diptonatic

€i

Consular

Sinteze

pentru

examen

-

necesitatea

apele i

h experli in

diferite

domenii

tehnice

pentru

so

diferitelor

probleme.

Beguli

care

se

aplce

in

cazul

diplonaliei a[hac

Dl

aromenea,

reciprocitatea

nu este

o

conditie

pentru

trimiterea

unei

rpoclale.

I



sau

pentu

a

indeplini

in acesl

stat o

sarcine

debrminah.

b)h

conformitale

cu aceasta

definjlie,

rezulta

ca elementele

caraclerl

ale misiunii speciale suntl

-

calitatea

juridice

de organ

al

stalului

trimitdtori

-

obiectul,

adice

sarcina

incredinlate

misiunii

respective;

-

pozilia

juridice

a statutui primitor;

-

caracterul

temporar.

Definitia

date

de

Conventia

din

1969 a fost

crit'catd

datortie

laptutul

reslrange

sfera subiectelor

de

drepl

international

care

pot

trimite

misl

speciale la

state.

ConsiderAm

ca

in sfera notiurii

de misiune

speciald

artreb

incluse,

prin

analogie,

si

misiunile

trimise

de

misc5rile

de

eliberare

nationg

8.2,2.

Detinitia

rnisiunii

speciale

a)

Convenlia

din

1969

defineste

misiunea

special|aa

o misiune

avend

caractet

rcNezentativ

de

stat, trimise

de

un

stat int(un

ah

consinlementul

acestuia

din

ume

pentru

a ttata

cu el chestiuni

sau

de

pdrtile

beligerante.

8.2.3,

Condlliile

de

trlmitele

a unei mlsiuni

speciate

a) Condllla

esenllall

care

trebuie indeplinite pentru

tfimjterea

unei

speciale

este acordul

dintre

cele doue

state.

Acordultrebuie

sA existe

nu numai

cu

privire

la existenta

misjunii

ci

9i

cu

privire

la sarcinile

acesteia.

Forma

acordului:

nu

este

obligatoriu

ca

acest

acord

sAfie expres,

misiun

speciali putand

lua

nagtere

si in

prezenta

unui

acord

tacit.

b) Prin

anaiogie

cu

dreptul

de tegalie,

se

considerd

cd dreptutui

statutui I

a

irimite

misiuni

speciale

nu

ii

corespunde

o

obligatie

corelativa

de a

primi

misiune

speciala.

Prin

urmare,

dreptul

statului

primltor

de

a reluza

o

misiune

speciale

n

poate

li contestat.

_.

Existd

insd

anumite

situatiiin

care primirea unei

misiunispeciale nu poato

fi retuzatd,

chiar

in

lipsa

unui

acord

special

in

acest

sens:

-

dace

s-au

adresat

invitatii

generale

de

a

trimite

misiuni

speciale;

-

daca

existi

un

atanjament

general pentru

trjmiterea

periodic5

de

misjunl

speciale.

c) Precizem

cd nici

recunoasterea,

nicj

existenla

relatiilor

diplomatice

nu

reprezintd

conditii

ale

kimiterii

unei misiuni

speciale (art.

7

din

Conventi€

prcvede

ce:

,,Exislenta

rclaliilot

diplomatice

sau

consularc

nu

este

necesatd

pentu

timiterca

sau

pimiea

unei

misiuni

speciatd).

lo

considerd

ins5 ce o

a

doua

condilie

a slabilirii

unei misiuni

speciale

rlFblllrea

prin

consimlemantul

celor

doud

state a obiectului

gituncliilor

trllol

de

misiuni.

1,t.4.

Membrii

gi

organizarea

misiunii

speciale

l)

Acceptarea

misiunii speciale

nu

presupune consimlemanlul

statului

it,r

pentru

persoanele

care

vor face

parte

din

aceasta

misiune

speciale.

lhlul

kimilator

are dreptul

de

a numi membrii

misiunii

speciale,

sub

lllo

notiticArii

stalului

primitor

a

tuturor

informatiilor

utile

cu

privire

la

gi

compunerea

misiunii,

gi

mai

ales,

cu

privire

la numele

9i

calitelile

€lor

pe

care

le

va

numi

(art.

I

din

Conventie).

b)

Dreptul

statului

trimilator

de

a

numi

membrii

misiunii

speciale cunoa9te

rmllo

llmile:

'

cot5tenia

membrilor

misiunii specialel

cetS,tenii

slatului

primitor nu

pot

o

parle

din misiune

decat cu

consimldmanlul

acestui

stat,

pe

care

gi-l

poate

6

oricand

(art,

10

din

Convenlie);

'

cloclararea

unui

membru

al

misiunii

ca

pelsora

non

grata

de

cdlre

slatul

(arl.

12

din

Conventie);

Totusi, Conven ia

precizeazaca

reprezentantul

hoc

al unui

stat

la

o

reuniune

internalionaE

nu

poale

fi

declarat

persona

hon

grata

de statul de

regedinlS

Soful

misiunii

speciale

va

remite

slatului

primitor

depline

puteri.

Spre

d0os6bire

de scrisorile

de

acredilare

ale

unui

ambasador

permanent, aceste

dtpllne

puteri

nu sunt

eliberate

obligatoriu

cu

titlu

personal,

scrisoarea

putand

ll

colectiva,

pentru

toata

misiunea.

c)

Reguli

cutumiare

cu

privire

la

membrii

misiunii

speciale:

'obligatia

statuluitrimit5tor

de a

limita

efeclivul

misiunii,

in

functie

de

obiectul

ll

Bcopul

acesteia;

-

principiul

simetriei

ierarhice,

in

conformitate

cu

care

se

va

constitui

dolsgatia

statului

pimilor

care

va

kata cu

misiunea

speciah.

d) Ordinea

de

precadere ?n cazul

misiunilor

speciale:

-

in cazul

misiunilor ceremoniale,

subziste clasificarea

sefilor

misiunilor

rpoclale

in functie

de

clase;

-

in

cazulin

care

mai

multe misiuni

speciale

se

intalnesc

pe

teritodul

unui

lat,

ordinea

va li

dictate de ordinea

alfabetica

a

numelor statelor

folosite

in

protocolul

statului

pe

te loriul

cdruia

se

intalnesc

e) Sedlul

misiunii speciale

este

in

localitatea

in care

cele

doue

state

au

convenit

ca

trimigii

lor

s;

se

intalneasca

(art

'17

din Convenlie)

Drept

Diplomatic

si Cansutal

Sinteze

pentru

exanen

8,2.4-

Statutul

iuridic

al misiunii

speciate

si a

membrilor

ei

Fundamenlandu-se

pe

teoria

fuhctionale,

Conventia

din 1969

aco

Rpguh carc se aphc; iF cazut

diptoTatiei

ad-ha.

ll)

hi

coea ce

priveste

statutul

iuridic

al

selului de

stat

aflat

pe

teritoriul

lalirl,

in dreptul internalional clasic se

fdcea distinclie intre monarhi

9i



misiurii

speciale

imunitatile

si

privilegirte

obisnuite

ate urei

misi,.r.ri

diptomat

reglemeniarea

gesindu-si

sediul

in

art.

21-35

ale

Convenliei.

Critica

aduse

Conventieia

fosi

aceea

ce

a asimilat

a

prlodmisiunea spe

cu misiunile

permanente,

fdraatine

seamade

necesitatea

orevederii

minimU

i'rdispensabil

de imunitati

si

privilegii

necesare

indepliniriitulctiei

u-ei

misll

sPeciale.

8.2.5.

Reguli referitoare

ta

statutut

misiunii

9i

a rnembritor

-

membrii

misiunii

speciale

se

bucurA de inviolabilitate pentru

regedinta

Ei

bunurile

lor;

-

misiunea

specialS

se

bucure de

inviolabilitatea

localurilor

sja

a

asemenea

misiunii

permanente;

-

imunitatea

de

jurisdic_tie

penale

este absolut,

qi

se

acorde

nu numl

reprezentantilor

slalului

trimjtdtor

si

personalului

diplomatjc,

dar si

personalulU

Iehnico-admi.ristrativ

si membrilor

de

familie;

-

imunitatea

dejurisdictie

civild

functioneazd

identiccu

imunitatea

misiunl

permanenle

la

care se

adaug5

urmatoarea

exceptie:

'cazul

unei

ac,tiuni

reparare

penltu

daunele

cauzate

de

un accident

ocazionat

de un

auto

folosit

in afara

functiilor

oficiale

ate

percoanei

in cauzd'

lan.

g1):

-

este recunoscutd

inexistenta

obligatiei

de

a

depune

ca

mador;

in

ceea ce

priveste

libertatea

de iomunicare,

se

recunosc

aceleagl

drepturi

ca si

misiunii

permanente;

-

libertatea

de

miscare

este

recunoscut5

numai

,,in

pentru

indeplinirea

sarcinilor

saie,,.

-

in mesura

compatibild

cu

functjile, natura

si

durata

opereazd

privilegiile

tiscale;

-

dispoziliile

referitoare

la

exceptarea

de

la

dispoziliile

referitoare

la

securitatea

sociald,

scutirea

de

prestatii

personale,

scutire vamale

sunt

identice

cu

cele

din Conventia

de

ta

Viena

cu

privire

la relatiile

diplomatice.

I

-

de

asemenea,

statulul

personalului

tehnico-administrativ

gi

de

serviciu

este

asimilat

celui

din cadrul

misiunilor

permanente.

mdsura

necesarf

misiunii

speciale,

8.2.6.

Preciziri

referitoare

la

statutul selului

de stat

ailat

pe

teritoriul

altui

stat

a) Se'ui

de stat

este considerat

a

ii

organul

care

are competenta

primarl

in

domeniul

relaliilor

inlernationale.

organ

reprezenlativ

suprem

al

statului in

relatiile

cu aite

subiecte

de

drept

interantional.

Cu toate limitdrile

aduse

de

dreptul constitutional

at diferiletor

state, se

consider5

ce

seful de

stat are

puteri

depline

penlru

a

angaja statul

sau, in

virtutea

prerogativei

denumile

/us reprcesentationis

omnimodae.

acesteht

persoa

rl|rti

de

republicS, in

sensul ce celor

din

urme li s-ar

recunoaste

anumile

rllilll

numaiin

situalia in care se

afle

in vizite oficiale,

sau

in

exercitarea

lllkn

oficiale.

in

dreptul

internalional contemporan, aceastd distinctie nu

r ll

acceptatd.

llr

(iroptul

clasic,

monarhul

aflat

pe

leritoriul

altui

stat

se

bucura de

lr{k}r

lorialiiate,

in temeiul

principiului

pat

in

parem

non habet impeium.

r,

if

prezenl se considere

ca

seful de

stat, aflat

in vizitd oficiald

pe

leriloriul

rl

nlt

stat se bucura

de totalitatea

privilegiilor

9i

imunitdtilor diplomatice,

Iriiloarele

precizeri:

lnviolabilitatea

persoanei

este tolald,

geful

stalului avand calitalea

de

l$oani

care se bucurA de

protectie

internationalt';

lrnunitate de

jurisdictie

penala

totalS;

lmunitate de

jurisdictie

civild, exceplie

fecand doar acliunile

imobiliare;

lnviolabilitaiea

regedinlei corespunde, de asemenea, caliteii

de

,,persoand

oflo

se

bucure de

proleclie

internalionale"

;

lmunltatea

fiscald

este,

de

asemenea totaia.

ir ceea

ce

priveste

geful

de stat aflat

in

fruntea

unei

misiuni speciale,

Corventia

din

1969

prevede

ca

acesta

se

bucura de facilit4ile,

privilegiile

9i

hl nitatile

recunoscute de dreptul

internalional

gefilor

de stat in

vizitd oiicialS.

lM.

Anghel,

p.211-230;

A.

Bonciog,

Bibliogrqfie obligolorie

Drepl

diplomatic

Si

consular", Ed.

'Lumina

Lex", Bucuregti,

1996,

Dtept diplomatic, Ed.

,,Paideia",

Bucuregti,

1997,

p.

129-133.

Drept

Diplomatic

si Consular.

Sinteze

Dentu examen

AN

EXA

Convenliq

privind

misiunile

speciole,

odoplold

de Aduno ,l

ul

lrimifitor

se

aclioneze

in aceas6

calitate;

Reguli

cate se

aplicE

in

cazul

diplanatrei

acl'hoc

d)

I.xpresia,,sel

al unei misiuni

speciale'se

refete

b

persoana

insercinate



Generold

o Nofiunilor

Unile lo

8

decembrie

I969

Stateb

pefti

la

prczenta

Conventie,

Aeaminlind

ce

misiunile

speciale

au beneliciat

mercu

de

un tt

sPecial,

Reaminlind

ce

imponanh

misiunilar

speciale

a

fost

rccunoscuth

atet

Conqtiente

de

socpuile

siprincipiite Catlei

Natiunilor

Unite

p

vind egatita

suvetane

asbteloL

mentinerea pecii

gi

secudte{i

internalionale

si

de;votta

rclatiilor

de

prietenie

si

cooperarc

intre

state,

cutsul

Conlerinlei

Naliunilot

LJnite

ptivind

relaliite

si imunitdfile

diplomatice

9i

in

rezolutia

I

adopbte

de

acea\E

contetinle

Ia

tO

apriti;1gdt,

Avend

in vederc

fAptul

ce,

in

cadrul

Confe ntei

Natiunilor lJnite pivlnd:l

relatiile

Fiinunialib

diptomatice

a

lost

adoptuE

Convenia

de Ia Viena

pivind

relaliile

diplomatice

care

a

fost

deschise

sprc

semnarc

la

18

apilie

1961,

Avend

in

vederc

ce.

in

cadtul

Confeintei

Natiunitot

lJnhe

pivind

rclatiila

consularc

a

fost

adoplah

Conventia de

ta

Viena

pivind

rcla;tiile

consutare,

carc

a fost

deschise

sprc

semnarc

la

24

apilie

1967,

Convinse

de

faptd

ce

o

confeinte

inbnationale

privind

misiunile

speciale

at completa

aceste

doue

conventll

si

va

contribui

Ia

incunjarca

retaiiilor

de

ptietenie

inle

state, indifercnt

de;eginul

constitutional

sau ;ocial

at a;e;to;,

Convinse

de

faptd

ce

scoput

privitegiilor

si imunidtitot ptivind

misiunile

sp.eciale

nu

este acelade

a avantaja

anumili

indivizi ci

de

a

a'iguta

indeptinirca.

elicace

a

functiilot

acestor

misiuni

cu

un

carccter

reprezent;fiv

pentru

stat,

Afirnend

ce notnele

dreptului

international

cutumiat

continue

sd

reqlemenleze

chestiunile

carc

nu

au

fost

inca

rcgbmentate

pin

dispoziliile

prezentei

Canventii,

Au convenit

urmebarcle:

Articolul

1.

Terminotogie

Pentru scoputile prczentei

Conventii:

a)

Expresia

,,misiuni

speciale"

se refete

Ia o

misiune

temponte,

reptezentdnd

un stat,

trimise

de un

stat

pe

Enge

ah

6tat

cu

cansimiementul

acestuia

djn

uma

penlru

a tata cu

acesta

anumile

chesliuni

sau

penttu

a

indeplini

pe

lainge

acesta

o

anumira

inserci1arc:

b) Exprcsia

,,mi6iune

diptomatice

pemanente,

se

refere

h o misiune

diplomaticd

in

sensul

Conventiei

de

Ia

Viena

pivind

rcla.fiile diplomatice;

c) Exqesia

"post

consula/'

se

refure

b o

ce

consulat

genenl,

consulat,

vice-consulal

sau

agenlie

consubre:

Exprcsia

,,rcprczentant

al statutui

ttim\etot

in

cadrul

misiunii

speciale"

nlord

la

orice

percoane

cereia

statul

ttimildtot

i-a

atibuit

aceas6

calitate:

l)

Expresia

,,membi

ai

misiunii speciate"

se

rcfere

b seful

misiunii

speciale,

'rclontantii

statului

tintAtot

in

cadrul

misiunii speciale

9i

memb

ai

lulu

i

m i siun i speci

ale

;

,otviciu

al

misiunii

sqeciale;

h)

Expresia

,,memb

ai

persanalului diptomatic"

se rebre

Ia

membrii.

lului misunii sqeciale

carc au

calitatea

de

diplomali

pentru

a

seryi

misiunii

speciale:

g)

Exprcsia ,.membi

ai

pegonalului

misiunii

speciale

se

rebre

b

membrii

'iona)utui cliptomatic,

ai

personalului

admnistrativ

silehnic

si

a;

perconalului

'

i)

Exprcsia,nembi

ai

perconalului

administrativ

si

tehnic"

se rcfete

h

fncibrii

personatului

misiunii

speciate

angajaliin

serviciul

administrativ

gitehnic

ll

t

siunii speciale;

Exprcsia

,,membi

ai

perconalutui de

seNiciu"

se

rcfere h

membrii

ai

pd;sonatului

nisiunii speciale

angajali

de

aceasta

ca

angaiatiin

seNiciul

casnic

adu

penttu

sarcini

asenenebare.

i)

Expresia ,,persoane

in

serviciul

pival"

se

rebfi

la

percoanele

angaiate

axclusiv

in serviciul

pafticulat al

membrilor

nisiunii

speciale'

Atltcotul

2.

Trimiterca

unei

misiuni

speciale

Un 6tat

poate

t mite

o misiune

speciaE

pe

Enge

un

alt slat

cu

consimftmentul

acestuia

din

ume,

obtinut

in

prcalabil

pe

cale

diplomafice

t

u

pe

otice

afta

cale convenite

sau rcciproc

acceptabile'

Attlcotul

3. Funcliile

unei

misiuni

speciale

Functiite

unei

misiuni

speciate

sunt

stabilite

prin

intelegere

rcciprocd

intre

tlatul

trimitdtor

qi

statul

p

mitor.

Adcolut

4.

Trimiletea

aceleiagi

misiuni

speciale

pe

Engd

doue

sau

mai

multe

state

Un

stat

carc

doreqte se

fimite

aceiagi

mi\iune speciad

pe lenge doue

sau

nai multe state

va informa

in

acesl

sens

liecarc dintte

statele

pimitore

in

nomentul

in carc

incearce

se

obtine

consimldmentul

acestuia'

Atticolut

5,

Trimitetea

unei

misiuni

speciale

comune

de

cdtrc

doue

sau

mai

multe

state

Doue

sau

mai

multe

state

care dorcsc

se ttimiE

o

misiune

speciaE

comune

pe

hnga

un alt

slat

vot

infoma

t:n acest

sens statul

pdmitor in momentul

in

cate

incearcA

sa

obtine

cansimhfianful

acestuia

Drept

Diplomatic

si

Consutar.

Sinteze

oentru

examen

Articolul

6. T

rniterca

de

misiuni

speciale

de

cette

doud

sau

mal

state

pentru

a ttata

o chestiune

de interes

comun

Doue

sau

pot

Reguli

care

se

aplbe

in

cazul

diplonaliei

a{hoc

11, Notiticdrile

I

Stlnt

notificate

ministetului

alace

lor

de

externe

sau a

oicerui

alt



mai multe

state

ttimite

fiecare

in

acelagi

timp

o

speciaE

pe

Engd

un

alt

stat,

cu

consim6mentut

acestui

stat

obiinut

ai.2, pentru

a

ttata

imprcune,

cu

acordul

tututot

acestot

state,

o

de intercs

comun

pentru

toate.

Articolul

7. lnexistenta

relaliitor

diplomatice

sau consulare

Existenla

relatiilor

diplomatice

sau consulare

nu

este

necesare

ttimiterca

sau

primiea

unei misiuni

speciale.

Atticolul

8. Numirca

membrilor

misiunii

speciale

Sub

rezeua

prcvederilot

aft.

10,

ll

qi

12,

statul

ttimiator

este

cel

cd

alege membrii

misiuni

speciale

dupe ce

a olerit in prealabil

statului

primll

toate inlomaliile

utile

refetitoarc

ta

efectivul gi

compozitia

misiunii

spiciale

in

special

numele

Fi

calialile

percoanelot

pe

care

intent[oneazd

se

numeasca.

Stalulpimitor

poale

refuza

sa

admita

o

misiune

spectali

al

efectiv

nu-l

considere

a li

rczonabit

avend

in vedere

cicumsta;ble

si

cor

e^istenle

in

acest

stat sinevoile

misiunilot

in

cauze.

Este

posjbii.

de

asemer

fete a

ole motive,

sd

teluze

admiterca

unei

persoane

ca membru

al misi

speciale.

Atticolul

9.

Compozitia

misiunii

speciate

1.

Misiunea

speciale

este

fomate

din

unul

sau

mai mut

reprczentanti

al

statului trimitdtot

dintre care

acesta

poate

desenna

un

9ef.

ea

poate

sd incLdi

si

petsonal

diplomatic,

peBonal

administrativ

si tehnic,

dar

gi pesonal

de

2.

Atunci

cend memb

i

unei mlsiuni

diptomatice pemanente

sau

ai unul

post

consulat

in statul

ttimibtor

sunt inclusi

intro misiune

speciala,

acestia

isl

pesteaza

pivilegiile

si

imunidlite

in

catitate

de

membri

ai misiunii

diptomatice

permanente

sau ai

postului

consulaL

Iacarc

se adauge

privitegiile

gi

inunialile

acodate

prin

prczenta

Conventie.

Articolul

10.

Cedlenia

fiembfitor

misiunii

speciale

1.

Reprezentantii

statului

timitebt

din

cadtul

misiunii

speciate

si membtii

personalului

diplomatic

al

acesteia

vot

avea, de

rcguh,

nationatitaiea

statului

fimi6tot.

.

2.

Ce6tenii

statului

primitot

nu

vot

putea

face

pafte

din

misiunea

speciale

decet

cu

consimlemantul

acestui

stat, carc

poate

se si-l

retrage;n

o ce

moment.

3.

Statul

pimitor

isi

poate

rczeya

drcptul

prcvezut

la

par.

2

al

prczentului

afticol

in ceea

ce

ptiveste

cetepnii

unui stat

teft carc

nu sunt

si ceateni

ai

statului

trimilebt.

,m

at slatutui

ptimitor

asupra

ceruia

s-a convenit

despre:

Oompozitia

misiunii

speciate,

prccum gi

orice

modificarc

ultetioare

a

Itlr.l

compozitii;

b)

Sosiea si

plecarca

membtitot

misiunii,

precum

siincetarca

func[ilot

lot

0) Sasiea

si

ptecarea

deflni

va a

oicerei

persoane care

insotegte

un

d)

Angajatea

qi

concedierea

percoanelor rezidente

in

statul de

ptimire in

l

db

Ae

menbi

ai

misiunii

sau

ca

persoane

in

seNiciul

pivat;

e)

Desemnarea

gefului misiunii

speciale,

sau

in lipsa

Fefului,

a

rn.ontantului

vizat

la

par.

1 a

aft

14,

sau a eventualului

lor inlocuitor;

l) Anplasamentul

localurilor

ocupate

de

misiunea

specia6

si

de

locuinlele

ulo

carc

se

bucue

de

inviotabilitate

confom

aft.

30'

36

si 39,

prccum

Fi

celelafte

informati

carc

vot

fi necesare

pentru identificarca

acestot

localuti

llloculnle.

2, Cu

exceptia

cazuluiin

carc

acestlucru

este

imposibil,

sosiea

qiplecarca

dellnitive

trebuie

se

hce

obiectul

unei

nolificeri

prcalabile'

Atttcotut

12,

Pe6oana

declatatd ,,non

gnta"

sau

inacceptabi6

t,

Statut

primitot

paate, in

o ce

moment

9i

fefi a

li

obligat

se-si

moliveze

daclzia,

se infotmeze

statuttin4ebr

ce

oice reprezentant

al

stalului

trimilebr

dh

misiunea

speciale

sau

orice

membru al

perconalului

diplomatic

al acesteia

e$o

percona

non

grata

sau

ce

otice

alt

membru

al

perconalului misiunii

nu

este

acceptabite.

aaut

fimi\ercr

ili

va rechema

atunci

persoana

in

cauze

uu

va

pune

capet func{itot

sale

pe

Enge

nisiunile

speciale'

dupe

caz

O

lr}rsoane

poate

fi

declarcte

non

gtata

6au

inacceptabi6

inainte

de

sosirea

pe

lot

ilo

ti ul

statul u i

p

d mito t.

2. Dace

stutut t

mftetor

rcfuze se-li

execute,

sau

nu-Fi execute

intr-un

lnterval

rezonabitde

timp,

obligaliite

carc-irevin

in viftutea

paL

1

din

Wezentul

nrtico ,

statut

p

mitor

poate

reluza

se recunoasce

percoanei in cauze

calitatea

de

membru

al

misiunii sqeciale

Atticolul

13,

inceputul

luncliilot

unei

misiuni

speciale

1. Funcliite

unei

misiuni

speciale

incep

o

da6

cu

intrarca

in contact

oficial

a

nisiunii

cu ninisterul

afacerilor

extene

sau un

alt

astfel

de organism

din

slatul

pnmitor

asupa

caruia

s'a

convenit

2. inceputul

funcliitot

unei

misiuni speciale

nu depinde

de

o

prezentare

a

acesteia

de cdtre

misiunea

diptama

ce

permanente a

shtului

trinif,tor

9i

nici

de

innAnarea

scrisorilot

de

acredhare

sau

a deplinelot

pulei.

Drcpt

Diplanatic

si Consulal

Sinteze

pentru

exanen

Articolul

14.

Auto zalia.le

a

actiona

in

nufiele

misiunii

speciate

1.

Seful misiunii

speciale

sau,

in cazul in

carc statut

timidtor

nu

a

un

unul dintre

rcprczentantii

Reguli

carc

se

apfice in

cazul

diplonatiei

ad'hoc

Iul

18.

Beuniunea

misiunilot

speciale

pe

tetitotiul

unui

stat

E4

I

Mlsiunite

speciale

a

daue

sau

mai

multe

state

nu se

pot

reuni

pe

te

toriul

expres

al acestuia'



|ef,

statului

trimilebt,

desemnat

de cete

din ume,

esle

autorizat

se

actioneze

in numele

misiunii

speciale

si

se

a(

comunicate

statului

primitot-

Slatul

p

mitot va

adresa

comunicefile

misiunea

speciale

sefului

misiunii

sau, in

absenta

acestuia,

menlionat

mai

sus, fie dircct,

fie

pin

intermediut

misiunii

diptoma

petmanente.

2.

in orice caz,

un

membru

al misiunii

speciale

poate

fi

autorizat

de

statultrinilebr,

de

cete

seful

misiunii

speciale

sau, in absenta

acestuia,

cete

rcprezentantul

mentionat in

pat.

1

at

prezentului

afticol,

lie sel

inlocuia

pe

Feful

misiunii

speciale

sau

pe

reprczentantul

acestuia,

fie

sd

i

anumite acte

in numele

misiunii-

15.

Organismul

statului

p

mitor

cu

carc se

discute a

tticolul

oficiale

Orice

afacefi

oticiale

trctate cu slatut

primitai,

incredintate

nisiunii speciall

de cete

statul trimi6lor,

trebuie tratate

cu ministerul

alaceilor

extene

salJ,

pin

intermediul

acestuia

sau cu

orice alt organism

at

statului

pimitor

asupru

cdtuia

s.a

convenit.

Articolul

16.

Begu6

ptivind

precederca

1.

CAnd

una sau mai

multe misiuni

speciale

se

gesesc

pe

teritotiut

statulul

pimitotsau

alunuistatte4, ptecederca

intrc

misiunieste

stabiliE,

cu

exceptiA

cazului

in carc

existe un

acord special,

potrivit

orclinii

alfabetice

a numelul

statelot lolosite

de

prctocolul

statului

pe

teritotiul

ceruia se

afle.

2.

Prccederea

intre

doue sau mai

multe misiuni

speciale

carc

se

intalnesc

cu

pilejul

unei cercmonii

sau cu

o ocazie

solemnd

este determinate

confotn

protocolului

in vigoare

in statul

primitor.

3.

Ordinea

de

prccederc

a membilo,

aceleiasi misjuni

speciale

este aceea

care a fost

notificatA

statului

primitot

sau statului

teft

pe

te

toriul

cdruia

se

afle doue

sau

mai multe

misiuni

speciale.

Atticolul

17,

Sediul

misiunii

speciale

1.

Misiunea

speciad

igi

are sediul in

localitatea

asupa

cdreia

s-a

convenit

de comun

acord

de cete

statele inlercsate.

2. in

cazul

in

care nu ertste

un astfel

de

acod, misiunea

speciale va

avea

sediul

in

localitatea

in

carc

se

af6 ministerul

afacerilot

exteme at statut'i

3.

in

cazulin

care

mis[unea

speciale

isi

indeptineste

funcliite

in

atte locafiEli,

statele

intercsate

pot

conveni

ca

aceasta

se

aibd mai

multe

sedii dintrc

cate

pot

alege

un sediu

Wincipal

tl

rlol

te4

decet

dupe

ce au

obtinut

consimamentul

I

FI

rezeNe

drcplul

de

a si'l

rettage

-t'l)tln

oferhea

consim.amenlului

sau

stalul

ted

poate

impune

o seie

de

tr

t De

care

statele

timihloare

trebuie

sa

F rcspecte'

: statut

tcrt

si asumA

fata

de slatul

lrimitebr

drcptuile

si

obligaliile^

un.ui

'piniti,

in'ia"rru

in *rc

te menlioneaze

canct

i1i

de consinldmentul

olut

1g-

Dreplut

misiunii

speclate

de

a

totosi drapelul

ri

stema

statului

l.'Mi"iun"u

speciale

arc

drcptul

de

a ahora

drapelul

si

stema

statului

tlldlot

pe

localurile

pe

carc

le

ocupe

qi

pe

mijloacele

de

transpoft

pe

cate

ullllzeazd

pentu nevoile

de serviciu.

?.

in

exercitarea

dreptului

acordat

de

prczentul articol,

se

va

line

seama

da

logite,

nomele

9i

practicile

statului

primitot'

Antcolut

20' incetarca

funcliilot

unei

misiuni

speciale

L

Functiile

unei

misiuni

speciate

inceteaze

in

special

pin:

)

Acordul

statelor

intercsate;

b)

indeplinirea

sarcinii

misiunii

speciale;

i)

Expiarea

duratei

nisiunii

speciate,

cu

exceplia

cazurilot in carc aceasta

t

lasl

prclungifi

inlenlionat;

-

d)

itotiticirea

de

cete

statul

trimiator

ce

pune

capet

misiunii

speciale

sau

o

recheame;

o)

Notificarea

de

cete

statut

pimitot

asuptu

faplului

ce

el

considefi

si

unea

s?ecial

e

inch ei

aE

;

2.

Ruperca

retaliilot

diplomatice

sau

consutare

inte slatul

trimitdtot

9istatul

prtiitol'

iu antreieaza

de

la

sine

incetarca

misiunii

speciale

existenq

in

tnamentul

acestei

ruqei.

Arttcotul

21. Statutul

gelutui de

stat

9i

a

perconalitdtilot

de

nng inalt

1

Selut slalului

ttimilebt,

atunci

cend

se afh

la

in

kuntea

unei

misiuni

,oeciile.

se

bucuft,

in

statut

pdmhot

sau

intrun

stat

lett'

de lacilihtile

f)nvilegiite

si imunilelib

recunoscule

de

dreptul

international

sefilor

de

stat

flati

in

vizi6

oficia6

2. Seful ouvemului,

ministrul

afacerilor

e^lefie

si

alte

perconaidti

de

@ng

nall,

atuncicend

participe

b

o

misiune

specialb

a st'tlului

trimi6lot

se

bucure

fn-

statut

prinitor

iau

inirun

slat

fett n

atar| de

ceea

ce

le

este

acodal

pin

'1ni,"u'ii,ti

Coru"nti".

de

t'aciiatile

ptivilegtile

si

imunitetib

rccunoscule

de

dreptul

intemalional

Drcpt

Diptomatic

sj

Consutar.

Sinteze

pentru

examen

Arlicolul

22.

Facilitdti

generate

Statul

pimitot

acorde

misiunil

speciale

lacilite

b

necesarc

indeplinirea

funcliilot

sale,

avend in

vedere

natura

si sarcina

Reguli

carc se

aplicd

in

cazul

diplonaliei

ad'hoc

hlrtot

membrilot

misiunii

speciale libeftatea

de

a

se deplasa

9i

de a

p

to

toriul

seu

pottivit necesi6lilot

pe

care

le

impfica

indeplinirea

t

n

slunii

speciale.



misjunji

Arlicolul

23,

Locaturi

si

locuinte

.

Statul

primitor

aju6

misiunea

speciaz,

Ia

cererca

acesteia,

se_gi

localu

le

ce-i

sunt

necesare

si

se

obtne

bcuinte

convenabile penttu

sei.

Articolul

24.

Scutirea

liscaE

a localurilot

misiunii

speciate

1.

In

functie

de natura

si

durata

atibuliilor

exercitate

de

misiunea

slatultimi6tot

si mefibii

misiunii

speciate

carc

actioneaza

in numele

sunt

scutiti de

toate impozitele

si

taxele

nationale,

regionate

sau

pe

localurile

ocupate

de

misiunea

speciale,

cu

excepiia

cazului

in

carc

votba

de impozite

gi

taxe

percepute

pe

venitul

obtinut

din efectuarca

seruicli

ptivate.

petsoana

cate ttateaze

cu

'tatulptimitot

sau

cu

un

membru

almisiunii

Atticolul

25.

lnviolabilitatea

locatu

tor

2.

Scutirca

liscale

ptevezute

in

prczentul

articot nu

se aplice

impozitelol

taxelor

cate,

pottivit

legislaliei

statului

ptimitot,

ttebuie

acopeiie

de

c

t

1.

Localuile

in care

a

fost

instataE

misiunea

speciale

sunt, confc

prezentei

Convenlii,

inviolabile.

Agentitor

statului

primitot

nu

Ie

este

pemis

intre

in aceste

chdiri decet

cu

consimtementut

sefului

misiunii

spiciate

ia

dupe

caz,

sefului

misiunii

diplomatice permanente

a statutuitrimftebt

acrcdil

pe

lenge

sbtul

de

rcceptie.

Acest

consimtement

este

pesupus

a

li lost

obtind

tmplicit

jn

caz

de[ncendiisau

alte sinistre

careamenjnh

gav

siguranta

pubice"

si doar

in ca2ul

in carc

nu

a

fost

posib

se

se

ottind

ioisimtdiantit

ixpres

sefului

misiunii

speciale,

sau

dupe

caz,

a

gelului

misiunii permanente.

2.

Statul

primitot

arc

obligalia

speciaE

de

a lua

toab

mesurile

necesate

penttu

a impiedica

invadarca

sau

distrugerca

localurilot

misiunii

speciale,

tulburarea

linistii misiunii

sau atingerea

demniEtii

sale.

3. Locatuile

misiunit

speciat;,

mobilete

acestora,

cetelalte

bunuti

car6

s.eNesc

functioneii

misiunii

speciale

si

mijloacete

sale

de

transport nu

pot

face

obiectul

unei

perchizilii,

rcchizitioneri,

conlisceri

sau

unei

execu5ri

siite.

Atticolul

26.

lnviotabititatea

arhivelor

si

documenlelor

Arhivele

si

documentele

misiunii

speciale

sunt

inviolabile

in

otice moment

si in

otice

loc

in

care se

af6.

Acestea

vot

trcbui,

oti de

ceb

oi

va ti

necesar

sA

poade

semne

exte

oare de identilicare

vizibile.

Atticolul

27. Libettatea

de migcare

Sub rczeNa

legilot gi

teglementeibt

relative

la zonele

in

care accesul

este interzis

sau

condilianat

din

motive

de secuitate

nationaz,

statul

ptimitot

28. Libeiatea

de comunicate

,lll^lulprimitor

pernite

9i

proteieazecomunicarca

libere

a misiunii

speciale

ltu

h

e scopu

le oliciale.

Comunicend

cu

guvernul

statului

trimilebL

t

\l

cu misiunite

sate

diplomatice,

postutile

sale

consularc

Fi

celelalte

spociate

sau cu

seclii ate

aceteiagi

misiuni,

in

locul in carc

se af6,

nt

speciah poate

lotosi

toate miitoacela

dc

com

nicare

adecvate.

vcurieriigi

mesajele

codate

sau

ciltate.

Cu

toate

acesteainse,

mi'iunea

nu

poate

instala

9i

utitiza

un

post

de

emisie

tudio decat

cu

acordul

,

Corespondenta

oficia6

a misiunii

speciale

este

inviolabi6

Exprcsia

napondenE

oficiaa"

se

rcbte Ia

o/ice

corespondenle

rela

ve

h

misiunea

lthtlh

si

la

funcliile

acesteia.

f'o cet

posibil

de

fecd

acest

luctu

in

pactice' misiunea

speciale

va

niitaacele

de

comunicare,

inclusiv

valiza

9i

cu eruL

misiunii diplamatice

t 10nte

a

statului

ttimifttot

4.

Valiza

misiunii

speciate

nu

poale fi deschise

si nici rclinute

ll, Coletele

care constituie

valiza

misiunii

speciale

trebuie

se

poatte

ele exterioarc

vizibile refetitoare

la catacterul

lor

si

nu

pot

conline

I

documente

sau obiecte

destinate

uzului

olicial al

misiunil

gpeciale

6,

Cwierut

misiunii

speciale,

care ttebuie

se

aibd

in

posesie

un

document

,

t) s|-i

ateste

catitatea

si

se

precizeze numdrul

coletelot

cate abeluiesc

Wllta,

este

prcteiat, in exerciliul

luncliitot

sale,

de statul

pimitot.

EI se

bucufi

lh

hlviolabilitatea

persoanei

sale

9i

nu

poate

fi

supus

nici uneifome

de arestare

Lu

detentie.

/. Statultrimiator

sau

misiunea

speciale

poate

numi

curied

ad'hoc

ai

misiunii

apociale.

in

acest caz,

dispoziliite

de la

paL

6

al

prczentului afticol

vot.fi

ipllcabile,

cu rezerva

cd

imunftetib

carc

sunl

menlionale

votinceta

se mai

|ie.

;nlnbile

de

indafi

ce

curierul

ad'hoc

va fi

rcmis

destinatarului

valiza

misiunii

tlociale

pe care

a

avut'o

in

posesie

8.

Valiza

misiunii speciale

poate

fi

incrcdin?te

comandanlului

unui

vas

ttu

avion

comercial

carc

trcbuie se

soseasceinbun

punct

de

intftre

autoizat

Acast

camandant

trebuie

se

aibe asupru

sa

un

document

oficial

carc

sd

indice

numerul

coletelor

care abefuiesc

valiza,

inse

nu este

considerat

ca

fiind

un

cuier

at nisiunii

speciate.

Ca

umarc a

unui araniament

intrc autori6lile

competente,

misiunea speciaa

iqi

poate

trinifc

tntl dintre

membi

se

ia. direct

Fl

libeL

in

posesie valiza din

meinile

comandantului

de

vas sau

avion

Drcpt

Diptamatic

sj

Cansutar.

Sinteze

pentru

examen

Atticolul

29. lnviolabilitatea

persoanei

Persoana

rcprczentantilor

statului

trimiatot

al

misiunii

speciate

precun

cea

a

membilor personalului

diplomatic

al

acesteia

este

jnviolabiz-

Ace,

Reguli

care

se aplicd

in

cazul

diplonatiei

ad-hoc

ul 32.

Exceptarea

de

la aplicarea

prevedetilot in

mate

e

de

lqle socia6

I Sub

rezeva

dispoziliilor

de

la

pat.

3

al

prczentului

articol,

reprczentantii



nu

pot

fi

supusi nici

unei forme

de

arestare

sau

detentie.

Sktul

pnmftor

li

tmta cu

respectul

ce

Ii

6e cuvine

sl

va lua

toab

mesuile

necesare

pentru

impiedica

otice

atac

impotriva

percoanei,

tibeftetii

si

demniatii

lot.

Afticol

ul 30. lnviolabilitatea

tocuintei particulare

1.

Locuinta

paniculad

a

reprc,lentantilor

statuluj

trimitatar

in

cadtul

speciale

si

ai

membitot

perconatului diplomatic alacesteia

se

bucura de

inviolabilitate

Si

aceiagi

Wote4ie

ca

gi

localutile

misiunii

speciale.

2.

Documentele,

corespondenta

fi,

sub

rczerua

par.

4

at aft.

91,

bun

acestota

se bucute,

de

asemenea,

de

inviotabititate.

Articolul

31, Imunitatea

de

jurisdictie

1. Reprezentantii

statului

timilebr

in

cadrul

misiunii

speciate

si menbdl

personalului

diplomatic

al

acesleia

se bucud

de

imunitate

de

ju

sdiclie

penal,

in

statul

primtor.

2.

Acestia

se

bucua.

de asemenea.

de

imunjtate

de

iuisdictie

civile

sl

administrctivain

statulprimitot,

cu

e^ceptta

ca/urilot

in

carceslevotba

despre:

a)

O

acliune

rcaE

ptivind

un imobil

patlicular

situat

pe

teritotiul

staiutul

primitot,

cu

excep,tia

cazului

in

care percoana

interesaa

posede

in

numele

statului

lrimildlor

in scoputile

misiunii;

b)

O

actiune

rcferitoarc

la

o succes[une

in

carc

percoana

interesatA

figurcaze

ca

executor

testamentaL

administtator,

mostenitot

sau legatar,

cu

ti

u

pafticular

gi

nu

in numele

statului

t mitebr:

c)

O

acliune

privind

o activitate

prclesionah

sau comerciale,

oicarc

ar

fl

ea,

exercibta

de o

percoane

inErcsa6

in

itatul

ptimitot

in

afan functiitor

sale

oficiale;

d)

O

actione

de

compensarc

pentru

o

pagube

rezuftad

dintr,un

accident

ptovocat

de

un

vehicul

utilizat

in afaafunctiitoroficiale

ale

percoanei

interesate.

3. Reprczenkntii

statutui

imihtot

n

cadnJt

m$iunii

speciate

si

membtii

personalului

diplomatic

at

acesteia

nu sunt

obligay

sa

depune

nehurie.4..Nici

o mesu6 executo

e

nu

poate

fi

tuaa

fa6

de un rcprezentant

al

stat.ului

trimitebr

in misiunea

speciah

sau a

unui membtu

ai

personalului

diplomatic

al

acesleia-

cu

exceptia

cazuilot

prevazub

ta

alineatele

a.

b.

c sid

ale

paL

2

ale

prc..entului

articol,

si cu

conditia

ca executia

sa se

poata

teahza

fere

se

aduce atingere

inviolabilid

ipercoanei

sau tocuintei

saje.

5- lmunilatea

de

jurisdictie

a

rcprczentantitor

statutui

timibtot

in

cadrul

mtsiunii

speciale

sia

membilor

perconatutui

diplomalic

alaceste@

nu inseamne

ce

acestia

vot

fi exceptati

de

la

ju

sdictia

statului

trimitebr.

\tliitrimitabr

din

Adr;l

misiunii

speciate

9i

nembrii

personalului diplomatic.

'ai,r:lsteia

iunl,

in

ceea

ce

prive|te seyiciile

hcute

statului

trinftebl

scutiti

Novedeile

in

materie

de seAftab

sociale

carc

at

putea

li

eventual

in

Watrc

in slatul

PimitoL

lj.

Scutirea

prevezudla

par.1

al

ptezentului afticol

se

aplice,

de asemenea'

oatHoinelor

aitate

in

seyiciul

pivat

e\clusiv

at

rcp@zentantului

slalului

limitdlot

ltt

r',tir,,tt

nisiunii

speciale

sau

a unui

membru

al

persanalului

diplomatic

al

at)onloi

a,

cu co

n

d

tia:

d

se

nu

fie

cealeni

ai

statului

Nimitor

sau

se

nu aibA

aici

rcgedinla

Dd

nanente:

D

se

se

supune

prevederilor

in maletie

de

secutilate

soctale

carc

pol

fi in

vloare

n

statul

trimilAbt

sau

tnfun

stal

teft:

3.

Reprczentanti

stalului

(imitalot

in

cad

lmisiunii

speciale

sau

membn

Ft;orconatutui

diplomatrc

al

acesteia

care

au in

serwciul

lo(

persoane

tn cazul

i,,ai,i,u

t"unrie

jr"rurule

la

par' 2

al

wezentului

afticot

nu se

aplice

tuebuie

a;fi

rcspecte

obligaliile

impuse

angaiatorutui

de

prcvede le

in

mateie

de

tocutitate

sociale

din

stalul

primitot

4.

Scutirea

prevdzute

h

pat.

1

,i

2

ale prezentului artical nu.exclude

t)nrttctpaaa

voiuntara

la

regimul de

secuitate

sociale

a

sEtului

primitoL

in

inlsura

in

care

ea

este

adfiisd

de

celrc

acest

stal

5.

Dispoziliile

prczentului aiicot

nu

afecteaze

acorduile

bilateftle

sau

n,rititut"iut"

relative

ta

securitatea

sociaa

care

au

lost

incheiate

anterior

si

t)lo

nu

inpiedice

incheierea

ulterioate

a

unot

astlel

de acotduti'

Atttcolut

93.

Scutirea

de

taxe

9i

impozite

Beprczenlanlii

statutui

tinifilor

in

cadrul

misiunii

speciale

si

membtilot

ootsoinalului

diDlomalic

atacestela

sunl

scutiti

cle

otice

impozite

si taxe'

'Dersonale

sau

reale,

nationale.

rcgionale

sau

comunale

cu

exceptia:

a)

lmpozilelot

indirccle

cle

naluta

celot

carc

sunt

incluse

in mod

normal

in

orelu

b

maiuilor

si seNiciilot;

b)

Impozitelot

si

laxelor asupra

bunuilor

imobile

privale

situate

pe

leritoriul

"tutitui'de

,"""p1i",

decat

in

cazulin

carc

percoana intercsaa

nu

Ie

posede

ln

n,Jmele

slatului

ltimitatot

in scopuile

misiunii.

c)

Drepturilor

de succesiune

percepute de statul

pimitor,

sub

rezeNa

dispoziliilot

att.

44;

d)

lmpozitelot

sitaxetor

peveniluile

private

cate'si

au

susa

in statdl

primilot

simpozilele

pe

capitat

prclevale

asuprc

investitiilor

et'ecluate

in

intrcptinderile

comerciale

situate

in

statul

primitor:

Drept

Diptonatic

€i

ConsutaL

Sinteze

pentru

examen

e)

Impozitele

si taxele

percepute

ca

remunentie

pentru

ser,/icii preslate

particular;

f)

Drcpturile

de

inrcgistrare,

taxete

de

grcfe,

de ipotecd,

de

timbru,

l\rcoanele

aflate

in

seNiciulprivat

at menbitor

misiunii

speciale

suntscutili

Itnpozite

Fi

taxe

pe

salariite

pe

carc

le

prlmesc

*ryT

3

?9 ::-: ::,

Reguti

care

se

aplce

in

cazul

diplanaliei

ad'hac

38.

Persoanele

din

setviciul

privat



rezerva

dispozitiilot

aft.

24.

Articolul

34.

Scutirca

prestatiilor

perconate

Statul

pimitot

iiva

scuti

pe

rcprczentantii

statului

trimititor

din

cadrul

mi

speciale

si

pe

membtii

personalutui

djplomatic

al acesieia

de

arice

presta

perconala,

de otice

seruiciu

public

indilercnt

de

natura

sa

si

de

obti.

militare

precum

rccrutetib,

conlributiite

si

tocuintele

mititare.

Artiiolul

35. Scutiri

vamate

1. in

limitele

dispozitiilor

tegislative

si

rcglementeribt

pe

carc

te

adopta,

slatul

primitot

autoizeaze

intarca

si acotde

scutiri

de taxe

vinaiel

laxe

si

impozite

coneê

anete

decet

cete

tegate

ae cnetuietite

de

t,iniioiit

chelluielile

alerente

unot

servicii

asemanibare,

in

ceea

ce

pnvesle:

a)

Obiectele

destihate

uzului

oficial al

misiunij

speciate:

-

b)

Oblectele

destinate

uzului

perconal

al reprezentantitot

statului ttimiFtot

in cadrul

misiunli

speciale

si

al membrilot perconalutui

diptomatic

at

ace;bla;

2.

Reprczentantii

statutui

t

mftebt

in

cadrut

misiunii

speciate

si

menbil

personalului

diplomatic

al

acesleia

sunt

scuilide inspcctia

bagajului pe'

,onal,

cu

exceptia

cazuluiin

carc eyjste

motiveseioase

de a

crcde

ceacesiacontine

obiecte

carc

nu

beneficia,lb

de scutirile

rncntionate

la par.

I at

prczen :uful

anicol

sau

obiecle

a carct

imponare

sau

exponare

este inlerzi;e

ptin

leoe

sau supuse

regulilot

de cahn

na ab

stalutui

Winitor.

in

asttel

ie

caziri,

inspectia

se va lace

do

in

prezenta

percoanei

interesate

sau

a

teprezentantului

autotizal

al

acesteia.

Atticolul

36, PeBonalul

adminigtrativ

si

tehnic

.

Membii

perconalului

administtutiv

Fitehnic

al misiunii

speciate

beneficiaze

1e

prjvilegiile

si

imunialile

mentionate

ta

ari. 29

gi

34,

cu

prccizarea

ce

imunitatea

de

ju

sdict@

civita

si

administtahve

a

shtutui

pimitor

mentionatb

la

par.

2 al

an.

31

nu

se aplca

acalor

seversite

in

alatu

eêrcitarca

atribu

jtor

lot.

Ei

beneficiaze,

de

asemenea,

de

privilegiile mentionate

Ia

pat.

I

al

ai.

3s

pentru

obiectele

impodante

in

cursul

primei

tor

interi

pe

teitoriul

statut1i

Anicolul

37, Perconalul

de

setuiciu

Membrii

personalului

de

setuiciu

ai

misiunii

speciale

beneficiaze

de imunitate

de

juisdictie

in

statul

primitor

pentru

actele

severcib

in

exercitarea

attibutiilor

Ior,

de

scutirea

de

impozitele

gitaxete

pe

satariile

pe

care Ie

primescca

urmarc

a

serviciilot prestate,

prccum

si

de

scutitea

de

prevedeile

in

mate

e

de

securitate

soclale

prevezub

la

aft.

92.

-ca

t

to.

in rcale celelalte

privinte.

ele nu benet'rciaza

de

ptivilegii si imuniEti

:At

th mesura

in

carc

statul

pimitot

este

de

acotd

cu ele.

Cu

toate

aceslea,

I

ptimitor

trcbuie

se-s,i

exercite

iutisdictia

asupra

acelor

perso.ane

astlel

It

sa

nu

impiedice

in

mod e\cesiv

indeplinirea

t'unctiilor

misiunii speciale

lgal

ltllcotul

39'

Membrli

de familie

;

L

Menbtiide

fanilie

ai rcprezentantii

statuluitimilebt

in

misiunea

speciah

It

tt

nrmbrilot

persanalului

dtplomatic

al

acesteia

beneliciaza

de

piwleEile

si

-ln

nilelig

mentionate

in

an-

29'35

daca

insotesc

acesti

membri

ai misiunii

apoclale

cu

conditia

sanu

t'ie cebteni

ai

slatului

ptimitot s

sanu

aibe

resedinla

dornanenta

pe

teritotiul

acestuia.

:,

Menbii

de

familie

ai

perconalului

adminislativ

si

tehnic

al

misiunii

r,ocf.te bcneficia?A

de

ptivitegiile

si

imunitulite

mentionate

in

aft 36

dace

i;,;;;;;;";;,;;;;;'i

li

iiiii

ip*^t"-

cu

condiiia

se

nu tie

cetaleni

ai

ttt

utui

ptimlot

si

sb

nu aibA

rcsedinta

petmanenh

pe

tetitanul

acesluia

Atttcolul

40. Cetelenii

statului

p

milot

9i

persoanele

cu

rc9edin(a

Dotmanenta

in

statul

Nimitot

'

1

in

cazul in

carc

privilegii si

imunihti

suplimentarc

nu

at li

t'osl

acodale

lo

statu

ptinitot, reprczeitantii

statului

ttiniEtot

in

nisiunea

speciale.gi

|nnbtii

perconalului diplamatic

a

acesteia

care

sunt cetdteniai

statului

primitor

atrtt au

resedinla

permanenle

[n

acesta

nu

beneficiaze

decet de

imunitate

de

lrtisdictie

si

iiviolabilitate

pentru

actele

oficiate

indeplinite

in

exercitatea

2.

Ceilalli

membri

ai

misiunii

speciate

9i

persoanele

din

setviciul

pivat

carc

Efit cehteni

ai slalului

ptimitor

sau

au

rcsedinla

petmanenli

in acesta

nu

Itaneliciaza

de

pivitegi

st

imunitali

decel

in masutu

in carc slalul

primitot lc

tacunoasle.

Tolusi.

slatut

pimitor

trcbuie

sa-si

e\ercile

iunsdictia

asupra

Itcestot

persoane

asttel

ncel

sA

nu

tngrAdeasce

de

o mantera

exceslva

lndeplinirea

funcliilor

misiunii

speciale.

Articotul

41.

Renun9rca

la

imunitate

1. Statul

trimititor

poate

renunla

la

imunitatea

de

iutisdiclie

a

reDrczentantilor

seiin

nisiunea

speciaz,

a

perconalului diplomatic

al

acesteia

$i

a altot

percoane

cate

beneficiaze

de

imunikte

in teneiul

articolelot

3640'

2. Renuntarea

trebuie

se

fie intotdeauna

exprcse

3. Dace

una

dintre

persoanele

menlionate

la

pat

l al

prezentului adicol

declanseaze

o

prccedufi,

ea

nu

va

putea

invoca

imunitatea

de

iutisdiclie

in

ceea

ce

p

veste

o

ce

cererc

rcconventionaa

dircct

legatd

de

cererea

pincipale.

Dtepl

Diplonatic

9i

Consutat.

Sinteze

pentru

examen

^-4..

R-enunlarca

la

tmunhatea

de

jutisdictie

pentru

a

actiune

civlla

1y:::r:::,y"

""1rr*neaze

renuntarea

ta

imunitate

n-i"")-."

ii

xecutaqa

hoErarii

iudecatoresti.

peiti

aceasta

ttnd

necesare

o

D^^,,L

-..a

.A

Ant,rA ,n ca2Dl

d'obmalei

ad-hoc

t:nrtt

fitnctiile

unui

membru

al

misiunii

speciale

iau

s?rsit

priv

egiile

si

,)i,1,,"

ir":ii"*i

i,

moct

notmat

in

momentut

in

"1::

:"îi,'i:.:'i:":::,

li|'ii',i'ii'inii.

iii

t"

expiarea

unui

termen

rczonabit

cate

i'a

t'ost



otstlnc6

Atti:olul

a2

Tranzitut

prin

teritotiul

unui

stat

Eft

_-t

,uaca.un

reprc./enlan

at

statului

ttimhebr

in

m;siunea

speciale

sal)

::I i: ::

l:::::.i1,,:,

diptomatic

a t

acesteia

traverseaz)

;;;;i;

;;;

bseste

pe

btitoriur

unui

itut

ini.

i"rlii-'

ternonut

sau

r

::

zi,li:i;

i"

ilijl

'1,;:

:i:'

Lf

,iiii

;:

:

:

y

,:E:;x

f"i

o

aE

i

m

u.nikti

e n

e ce

s are

pe

n

tru

a- i

p

iiji,;;";

;";Zi",r";"i;::i#',;

:::1:::t:a

fi

ac?tdat

si

memblor;e

tumite

"ar"

t"nuticii)u-i.-iri,i

imunihti

st

carc

insotesc persoana

rie"tt

- -"'"

vetto

uazd

ue

['nwteg

i :"r:,: ":,:i,i:*;;;":,':l:;:i,";z::;:::::

f",J ,"7 , lE?Ji; { '; j,

pentuâ

o

intehi

sau

pentru

a se

inioarce

in

statul

lor.

,",f;,:,?"*' :.::y :,:

cetor

prevezute

ta

pat.

t

at

Nezentutui

atticot,

t::t:i

it ,tr:luie

sa

insraaiasci

iric;iii

pl1, i,iii,ji,lli:i'; ;:::i

petsonalului

adminislrativ,

tehnic

si

de

menbrito,

de r;;ii;;;;;;;";i

;

;;;;:;serviciu

at

misiunii

speciate

st

,.-3

Slatele

klne

acotda

coreiponaenii,i

si

cetortalte

comunicati

oliciate

anz

,

tnclusiv

mesajete

in

cod

sau

cilral

cArA

stlttlt

^,;^tt^-

e,

aceeasi libeftate

fi

protectiecare

statut

pimitot

o u"oraa

in

t^",ui

pri)iii-i

;;;ir;;i;;;,":;:2,

il1i"T ":;"f::^1

:,

:,:zelrutuj

anc9t.

ir"

*"ia

ii)i",ii',

iiE,T,Tr

attzelot

diptomatice

ate

n;siunii

speiiate

i ;;;;;;;;;Zi,;:;;r;;:;;:if,::;:r:l

,,"f1ini^"::-":?,,i

11;i11o_r

g

aaraa

;n,"."i"t

p&",ii

ci,,",iii",,

Arti:o:u,

- 3.

Duata pfivitegiitot

si

tmunin.titor

;?J, Z,f[ {:

i: ::yî'y.u9 2r.

r" n1ii9g,a

a"

p

ri

vi e

s

e

ei

i

m

u

n i4ti

e

':,,ii:::::l::':',, :x11,:::;:;

;;;2;;;;;;"";"i;;;:f'::;:J,1",::::ii:,

',ii:i":::::,"f

:

:

" :::

': 11

I

"

*.

ai

2e

o,I"s:

;';:;',"

::;:;

E:;#::i,

[fi :#,: ::::,"^:."::,:"

" "

t.i,

i,tiiiin"ia

i. i\Z

iZ i"];",j,,i

$l

"";,

-.4-.-statete

tene

nu

sunt

tinute

sa

rcspede

;b,ii)il,E

"*",r7.i1'i:Jrili"","

petsoanete

nentionate

ta

an.

t,

2

si3

ate

prezeniuiri

",ti"ota"ix

aZ[i)"ii]t

n-lotm,at

in

avans.

t'@

ptin

cererca

de

riri,

ti"

printr-o

iiiiiiiii

;;;;;;:i;

ranzilul,acestot

percoane

in

catitate

de

memori

"i

,"irnii"pi"ii"i

il,iii

e

lantlie.sau

cu

e

.

si

daca

nu

s_a

opus

ta

aceasla.

--c.

.ubltgatiite

statelor

tede

in

virtutea

pat.

I,

2

si

S ale

prezentutui

atlicol

se

pnca

tn

nod

egat

percoanetot

respect'ive

mentionate

n

u.u"t"-

p))uJi|.

recum-

si

in

ceea

ce

priveste com;unicatiite

"i"a"

i" ii-iri

i"ii"E'"j

arzete

acesteia.

in

cazut

utitizarii

te

totiutui

unui

stat

ten

iilnla,';;";;;;;;

statului

prinitat

asupa

carui"

"_"

"iir"ii

',

ii")":i"""i"i.

a",

""bzisla

pene in aces

moment

chia:

ir: c?z, :

\

.':';;;;'ir";;ii;t.

imuniraiea

suozisa

in

ceea

ce

pivelte actete

i,,,io ii

u"""t

,"rtru

in

exercilarca

t'uncliilot

sale

1"i""*,"o2-Ji"i"

a

"nui

membru

at

misiunii

speciate

membtii

familiei

i

,or,ia

"a

sc

bucwe

de

privitegiite

s imunihlile

du

.9-*"

bl::':l:::::

$e

Ie

Petmia

se

Pereseasceht

expircrea unui termen rczonabil

care

thl

statului

Pinitor'

44.

Bunutite

unui

membru

al

misiunii

speciale

sau

ale

unui

al

tamitiei

sale

in caz

de

deces

i"i,";;;;;;;;;;";uj

membru

at

misiunii

sp*t? ?

:1y,:

yy:f:::::'

l,i,i,,Zi?i,J"i#

i

il"t""i,

dace

d eru

nctut

n

u.

?: .l?:i""::,: .:::

:

',ii,li7"l"'i.i"Z

iuioi;ti

permanentein

acest

o^':."]"' ,tl'i: :':"n'::'

i;i;;Z";;,;;;;,;;;ii;jL

iii'12"t'1ry1,111,3713,2 ::,::'::"f:::::" :::'

i"nl,"e"i"iii

"t

a"i"i

oLiectut

inei

interdiciii

ta

expoft

in momenlul

x,sului

')|."i,i",",

"t",

,,

""

va

prcvala

de

drcptlt

de

sl?c:sju:::Yi:::":f,i,

"J, 'Jl""ii'nî"t"

"iuiuii'iii'

*ûi

*

urmare

a

prezentei

deruncttttui

l;/li":iiiii

"""irr,

"1i,

in

catitate

de

membru

at

misiunii

speciate

sau

atramitiei

'un

nenbru

al

misiunii'

Artlcotut

45,

Facititali

pentru

ptecarca

de

pe

te

totiul

statului

p

mitot

si

iotitru

retragerea

arhivetot

fiisiunii

speciale

'

,

et.r,t

ntinit^t va

dcorda.

cnar

n caz

de

conllict

amat

t'acilfilile

necesate

,,,,ir'l#"iiJir"'oi,"iii)a

ae

privnegii

'i

imuniati

attete

decet

cehtenii

'Jl,il",i,iiin,ii,

o**.

si

membitot

de

tamitie

ale acestot

percaane

indiferclt

,1.,

-.t)tanie

zccstota.

Denlru

paastea Etilotiului

acestui

stat

in

tefienul

cel

',i,i,,i'it,ii"

iiiJ",i' i

li

pina

u

aisp"'nie

in caz

de

nevoie'

in

speciat

',ri,,ii,oiu,"

i"'i^*pon

necesare

penltu

'"""t"

p""oanu

si

pentru bunutile

h)'

t

stAlul Drimitot

va

acotda

stalului

ttimi'ltot

facitibtile

nec.es.arc

pentru

,utiaqir""

a,nir"lo,

îsiunii

speciale

de

pe

teriloiul

stalulut

pnmnor'

Adicotut

46 Consecintete

sf'tsitutui

tunctiitot

misiunii

speciale

.

^"'i'iii.i

"iia

rr*ti;b

unei

misiLtni

speciate

iau s{erciL

statut

pimitot.va.

,nroitct;-

si

va

prcteia

locaturile

misiunii

$eciale

in

masuta

tn

care

au

tust

',1,

i)"r,r:","ort.li.i"iuni,

prccun

si bunutile

si athivete

misunii

speciate

Slatul

"i',"^;":,2;",;";";;;:;;-;:","2i"-iini'i

'i

u'ni'"

intt'un tetmen

rc/onabit

Drepl

Diplonatic

si

Consutar.

Sinteze

pentru

examen

2..in

cazut

in

care intrc

cele

doud

state

nu

exisd

relatii

diptomatice

et

-:u ..rury:ii.r9Pflitgt

dietomatice,

si

dace run"tin"

î"iurii'iiiJui-

ii

sferciL.

statu.t.

ttini4tor poate,

chiat

in

caz

de

conflict

amat,

se

i;c;e

paza

Beg,tti

calP

se

aptica

in

La/ul

diplonatiet

d'l

hoc

51.

Ratilicarca

iktanta

Conventie

va

ti rclificah

lnstumentele

)otll,t@

pe

hnga

Secretarul

Genercl

al

O

N U'

de rctificare

vot

li



.bunurilot

si

arhivelor

misiunii

speciale

unui

star en

aciepttibit

statul

ptimitot.

Afticolul

47-

Respectarca

legitot

si

regutamentelot

statutui

utrtzarea

tocalurilot

misiunii

speciale

1.

,Ld-a .pteiudlcia

ptivitegiite

si

inunidtite

tor,

toate persoanete

ben.eficiaze

de

aceste

privitegii

,i

inunitdli

in

teneiit prezehii

iZn

"^ ,^s: ::

" Llespecla

resile

si

resutamentere

"t"rrirl

j,ii.iHi-,.i,

asemenea,

obligatia

de a

nu se

ame,teca

in trcbuile

interne

ale acestui

2.

Localutile

misiunii

speciale

nu

vot

li

utilizate

intr_un

mod

f::.1:l9,yi:rri ,

."?1

cum

sunt

rcstementate

k

p.*,t"

cr;;;;$:i;

r: :t:

ll?

:getut:ti

iilgrnationat

s;u in

acordurite

"pu"iui

in ,igoii'i

statul

trimilebt

si

statut

ptimitot.

Articolul

48.

Activitdti protesionate

sau

comerciale

,

Reprezentantii

sktului

ttimitetot

in misunea

speciate

si membtii

diplomatic

al acesteia

nu

vor

erercita

in

slatul

actedjtar

w€

ptofesionale

sau

comerciale

in

vederca

unui

cestig

perconal.

Artico

I

49,

Ned

scti

m

i

naree

.

.l

. in

apticarca

dispozitiitor

prczentei

Conventii,

nu

se

va

tace

disctimina

2.

TotuFi,

nu

vot li

conside@te

ca

disc

minafotii:

a)

{aptLl

ca stutut

ptimitot

aptce

de

o maniera

restidjva

una

din

disDozitittl

prezentei

Conventii

penttu

taptutca

ea

este

astfetapticata

misiuniisale

[iijiiie

in

slatul

trimiEtot

b) laptul

ca

shtele

modilice

in

mod

reciproc.

prin

cutuma

sau

Dtin acoftl.

intinderea

taciibtitot.

ptivitegiitor

si imunhetibt

p"ir,

iiii"iti"iJiiii

"iii,

aca

o

astet

de modificare

nu

a

fost

convenita

cu

alte

state,

sub

condhia

ca

acestea

se

nu

fie

inconpatibile

cu

obiectul

Si

scoput

pr"r"rtui

Conr"nliiii

"l

u

aduce

atngerc

exercitiutui

dreptutitot

si

ina"pinirii

ottigutiito,

"tut"i,

iiii.

Anicolul

50-

Semnarea

,

P:ezen:a

c:r.y.enlie

esfe

deschlse

sprc

semnarc

lututot

statetor

membrc

ate

erganizatiei

Natiunilor

Unite

sau

ale

insfilutiitor

speciahzate

sau

aleAoenti;l

lnt.ernationate

a Enetgiei

Atomice.

precum

si

oroi

"tut

pu,t"

iu

"ilutii

iiiii

I,n.te.r.na on?te

deJustitie

sioice

stat

invitat

de

Adunarea

GeneralA

a

Naljunilot

unne

sa devtna parte

ta

aceasld

Convenlie, pAna

ta

30

decembie

1b70,

ta

sediul

O.N.U.

din

New

yort<.

Fnt/onla

Convenlie

va

ti deschise

adetarit

o

cerui

loLo,tlttor

menlionale

la

aft

S0

lnstrumenlcle

de aderate

52.

Aderarea

stat

apartinend

vot

fi

de?ozitate

lingd

Secrctaru

General

al

O.N

U

53.

Intrarca

in

vigoarc

i-iJ"."riu

cin

*ti"

-va

intra

in vigoare

.in .?

li"D*?".

:: :,t:.::::,

,,i'",;;;;i;,;;;;;;;';,ut

eiii'utut

iutiunitot

unite

a cetuide-at

douazeci

tlolloa

instrumenl

de

Gtilicare

sau

adetare'

'ii"i"irr"li""^r"

stat

care

ratifice

sau

adete

h

conventie

dupe

data

,riii

iituii"'a

a*at"ci

9i

doitea

instrument

de

ratificare.sa.u

adearc'

;';;7;"";;;,'i;;;;;;;

ii a

treizecea

zi

de

ta

depunerca

instrumenlutui

ntilicare

sau

aderare.

ntcolut

54.

Notificarca

de

cette

depozitat

"

iiiiiiiut

aln"rut

"t

Natiunilot

unite

va

notifica

tututot

statetor

apa4inend

a

din

categoriile

menlionate

la

aft

50:

,,)

l"rnuiu

conveniiei

9i

depunerca

insttumentelot

de

ratificate

sau

a

n;,1,e,

in confomitale

cLt

an

50 51

si

52:

t))

data

la carc

prczenta Canventie

va

intrc in

vigoare

atl.53.

A

tcotul

55-

Texte

autentice

'oiuriii

iiJirit

convenlii'

ate

cerui

text

in

lt'l,ttz: ?1'::1':::;

t,,,"'

"":'

* i-

"i

"i"iiiia

sint

"sut

autentice

.va

li

.depozitat .p,e

-knge.

';:;i;i:;;;';;;"i;

;Z..il.,

iu,"

iu

rcmite

copii

conrotme

tututot

statetot

i-1,iiirara"un"iu

din

categotiite

menlionate

P

a.n

:0

6i"iiirr,"

"i,"

iioiennatii,

ieptin

autotuali

een:tt:-?:e::::^l:::::

9t,i"iii61ir,-

"i

i"rnat

prezenta

bonventie'

care

a

fost

deschise

spte

iumnare

la New'York

la 16

decembrie

1969'

activita

in

conformitate

cu



CURS

9

Reguli

core

se

oplicd

diplomotiei

multiloterole

g.1

.

Diplom

id realizdtd

p

n

inlemediul

orydnizaliilot

inlemd iondle

9.1.1.

Consideralii

iniroductive

in

ultima

jumakte

de

secol

a

avut

loc

un fenomen

de,,proliferare

a

oroanizaliilo;

inlernalionale

credndu-se

un

set

de nor'ne

juridice

care

f"i."uti

o noua

subramurd

a dreptului

international

public'

dreptul

orcanizatiilor

i nte

rnat

iona

Ie.

Noilor

mecanisme

de

stabilire

a relaliilor

intre state

ii

corespunde

conceptul

ao aiiimatie

multitaterata

@enumite

si

diplomatie

pa

amenbd

in cazul

9.qu;itutiito,

inlernalionale

cu

p'ofil

parlanenlar,

diplomalie

pin organizatii

lntemationale

sau,,noua diplonalie).

Dir

perspectiva

dreptului

diplomatic

diplomatia

mullilaterala

este

privitd

drn ounclul

de

vedere

al urmbloarelor

relalii:

:

rc,Fllille

dinie

orqanizalia

internalionah

9i

sttuctu

le

inlcrne

ale

acesleia:

.

relatiile

dintre

or;anlzalia

inlemationata

si

statele

membre

\telalie

ptivild

ln amdnooud

direcliilel

pozhia

orgalizalieifaia

de

acesle

state sipozilia

statelor

membre

fate

de

organizalie);

-

rclaliile

intre

statele

membrc

ale

organizaliei

-

retiliile

aintre

organizalia

intemalionaE

9i

alte

subiecte

de

dtept

lntemational.

9.1,2.

Personalitatea

iuridice

a

otganizaliei

lnternalionale'z

Organizafia

internalionale

este

definitd

in

teoria

dreptului internalional

ca

prin

urmetoarele

elemente:

-

o

asociere

de state;

-

constituite

prin

tratat;

'

dispunand

de

organe

ProPrii;

av;1d

o

personalitate

jurid;cd

diferila

de

a

statelor

membre'

,

A

so vedea

Adrian

Nastase,

Bogdan

Aurescu,

Ctis.lrian

]u"a'

DrcpI

intenalional

public.

Sinleze

pentru

examen,

Ed

'All-Beck',

BLrcuregti,

2000'

p

88-91'

Personalitateajuridice

a organizatiei

internationale (multilaterale

*

cu

n

mare

de

membri)

are

ca.acter

obiectiv,

fiind

opazabite

in

.apotl

cu

subiectele

_dreptuiui

international

(jnclusiv

statele

nememb;e)

_

re

recunoscut5

de Cudea

lnternationale

Drept Diplonatic

€i

ConsutaL

Sinteze

pentru

examen

Reguli care

se aplicd

diplomaliei nultilatenle

r,lrzd

si in

lipsa unei

Prevederi

exprese

in

statut,

datorit5

faptului

ce a

caracter culumiar.

lmunilatea

de

jurisdictie

este dublate

de

imuniiatea

de executare.



de

Justitie in

Avizul

consultativ

sulerile

in serviciut

Organizatiei

Natiunilor

lJnite,

1g4g.

O afie

tresdtud.a

personalitetii juridice

a

organizatiei

internationale

calaclerul

specializat.

NOTi:

in

acest sens, Curtea lnternationala de Justiiie,

in

avizLrt

mentionat

arara

ca:

tn

Lmp ce

un

slal

poseda,

in

lotatitatea

jor,

dreplu4le

si

recunosclte

de

dreptul

hlernational,

drepturite

gjobligatiile

unei

eniititica

O".

t€bure

se.deprda

de

scopurite

si funclite

ei, enJnt;le

sal subintetese;n

constilutiv

.

Personalitatea juridicA

a

organjzaliei lunctioneaza

nu

numai

in

d

internalional,

dar si in

dreptul

intern

al

statelor

membre.

D:.

ase.Telea,

personalitatea

juridicA

a organizaliei

internationale

eal

considerata

a fi baza

juridice

a

acordarii

imunitatitor

si

privitegiitoi-

acesteii,

NOTA:

in

acest sens,

Cafta

O.N.U.

prevede

urmetoarete:

Ari..

104: ,,Organizatia se

va

bucura

pe

teritoriulfiecaruia

dintre

Membrii

sel

dl

capacitatea

juridicA

nocesare

pentru

indeplinirea

lunctiitor

Ei

realizarea

scop;d6

de

Arl. 105:

'Organjlatia

se vd

bucura

pe

leritonut

liecarria

ornlre l\jlemb

i

sai

da

pnvrieg

sr

tmuniteti

necesare

pentrr

rea.izarea

scopurilor

sale,

9.1^.3.

Statutul

iuridic

al organizatiei

internationale

a)

in-mod

sintetic.

statutul

iuridic

al

organizati;i

inlernationale

ar fi definlt

urmatoarele

elementel

-

personalitatea

de drept

international;

-

invioiabilitatea

sediului;

-

imunitatea

de

jurisdiclie

tocale;

-

libertatea

de

comunicare oficiale;

"

scutiri

fiscale

si vamale.

ln

cazul

O.N.U.,

sediul

materiei

jmunitetilor

sj

privilegiilor

este

reprezentat

de

Conuentia

Nivhd

imuniatite

siptivitegiit;

O.ti.U.

1t

S<b1si

Conventia

privii

imunite

b

si

privilegiite

institutiitor

specializate

ate

O.N.i.

(tg47).

^,-?:

_19I.1""

un rol.es-entiat

in regtementarea

privitegiitor

si

imunitetitor

sale."

organizaliilor

il

au

Acotdurile

de

sediu

it1rc fiecare

orga;izalie

teritoriui

careia

se

geseste

sediul.

oriui

careia

se

geseste

sediul.

b).lmunitatea

de

jurisdictie

este

fundamentatd,

in

principal,

pe

actele

constitutive

ale

fiecerej

organizatii.

Se

recunoaste

insd

faplul

cA

aceaste

requla

mai

NOTA:

in

cazul

organizaliilor

internationale

cu

specilic

bancar

(B

lR.D,

B

E.R.D

),

rl|tulul

acestora

p€vede

o

renunlare

partlala

la imunitatea

de

executare,

in

scopul

rin a

crea

increderea creditorilor

necesare

c)

lnviolabilltatea

sediului

organiza iilor internalionale

reprezinle un

principiu

recunoscut,

fiind

reglementat

de difeite

documente

internalionale

in

si

statul

pe

one,

{i)

Scutirea

liscald

9i

scutirea

vamaE

opereaze,

pe

baza

convenlionald

ll

cutumiare,

in

mod similar

cu

privilegiile

recunoscute

misiunilor

diplomatice

o)

Alte elemente

relevante

pentru

staiutul

juridic

al

organiza,tiei

lnlornajionale:

"

orqanizatia

se

bucure

de

bcus

standi

in fata

instanlelor internalionale

(procizem

ca in cazul C.l.J.,

organizaliei

ii

este

accesibild

numai

procedura

tvlzuluiconsultativ,

in condiliile'in

care

articolul 34

din Statutul

Cu4ii

prevede

0d

p6(i

intr-un

ljtigiu

pot

fi numai

statele);

-

organiza.tia

are dreptul

de a edicta

regulamente

obligatorii

9i

executoriiin

dlBtrictul

administrativ

in

care este

situal

sediul sau, care deroga de

h

dreptul

lntorn

al

statului de

sediu

(in

cazul

O.N.U,

acest drepl

este lecunoscut

de

a{.

8 din

Acordul

de sediu).

Acesle

regulamenle

se

aplice

ra

onae

perconae

[rnclionarilor

organizatiei;

-

in

unele

cazuri,

,,contenciosul

intern"

al

Organizaliei

este

slpus

solutiondrii

do

ceke un

organ

special:

de

exemplu,

in

cadrul

O N U

a

fosl

infiinlat

Trlbunalul

Administrativ

al O.N.U.,

prin

Rezolulia

nr'

351

(lV)

din

24 noiembrie

1949.

9.2-

peptezentorcd

ld orgdnizdliile

inlemqliondle

9.2.1.

Consideralii lntroductive

a)

Organizaliile

inlernalionale

apar

ca lilulare

ale

dreptului

de legalie

pasivd (pot primi

misiuni

permanente

sau

temporare

din

parlea

statelor

sau

organizalillor

internalionale)

9i

ale dreptului

de

leqa$e

activa

(pot

trimite

misiuni

permanente

pe

langa state sau

organizalii

internationale)

NOTA:

Nu

este

recunoscut

in

doctrine un

drept

de

legalie

reciproc

intre

olganizaliile

internalionale,

dar exista

unele

tendinle,

recente,

?n

practice,

mai ales

in ceea

ce

priveSte

observato

i.

Drept Diptomatic

9i

ConsutaL

Sinteze

pentru

exanen

b)

Pa.ticularileli

ale reprezenterii

la

organizatiite

internationaje:

-

desi este

recunoscut

dreptul statelor

de

a

numi

persoanele

care

le

vol

reprezenta

in cadrul

organi,,atiei

internationa,e.

este

posibilca

actul constilutlv

sd

impunii

pailicrparea

la

un anumit

nivel,

Reguli cate se

aplice diplomaliei

muttitatente

e)

Precizeri referitoare

la

sfiuctlra

misiunii permanente

1)

Misiunea

permanentd

este

de

obice, conduse

de

un ambasador

roprezentant

permanent.

ln caz de absentd

temporara

locul

acestuia va fi



-

deiegatii

statelor

care

participe

la

lucrdrile

unej

reuniuni a

organizaljel

internationale

vor

tine cont, in

afare

de

interesul

statului

pe

care

il

r6prezinie,

de scopul

si

interesul

comun al

o'qanizatiei.

9,2,2, Reprezentarea

statelor

pe

langi

organizatiile

internationale

a)

Factorii

care

au

determinat aparitia

institutiei misiunii

permanente

sunt

determinali

de:

-

interesul

statelor

de

a-s,i asigura

o

prezenle permanentd

pe

tange

O

organizatie

internalionale;

-

necesitatea

asiguredi

tratamenlului

egal al

tuturor statelor

membre

ln

cadrul

organizatiei;

-

necesitatea

asjgurarji

sprijinului

si cooperdrii

ct, secretariatul

organizati€li

b)

Misiunea

(delegalia)

permanentd

este

detinitd

ca

liind un

organ de

rclatii erlene

al unui

stat.

cu

rolul

de

aJ

rcprezenla

la

o

ona-niza

c

inlernationale.

in mod similat

cum o

misiune

diplomatice

,eprezina

stalul

acrcditant

in

statul

acrcditar.

._

c) Raporturile

iuridice

legate

de

acreditarea

unei misiuni

permanente

pe

langd

organizalia

inlernationala

sunt

tritaterale,

avand

ca

subiecte: staiul

trimilStor.

organizatia internatjonatd

si statul de

sediu- imprejurare

determinattr

de

crrcumstanta

cd

organizatia

inler.rationala

esle lipsita

de

elementul

terllorru,

d) Functiile

misiunii

permanente:

1)

Functja

principald

este determinate

de

asigurarea

legeturii

dintra

statul

trimitator

si

organizatia

internationala.

Alaluri

de a;easla

existtr

functiile

de

rep'ezenlare.

negociere,

observare

si

irfo,mare

in rapo4

cu

organizatia

internationale;

2) Functia

specifice

este reprezentate

de

asigurarea

participerii

statulul

trimitdtor

la viata

politice

si

juridicd

a

organizatiei,

in

vederea

realizdrll

scopuilor

acesleiai

3)

ln calegoria

de funclli

tipice ale

misiunii

permarenle

pot

fi

inscris€i

rllormarea

organiTatiei

despre

nevoile de

ajuror

pe

ca,e stajul

l.i.nitajor

16

are. promovarea cooperarii

inlernationale in

domeniul

specitic

al orqanizatiel,

parliciparea

la

adoptarea actelor

organizatiilor

elc.

NOTA:

Bealizand

o

comparatie

intre functiite

misiunii

pemanente

pe

tanga

o

organizallo

intemationaE

sifunctiile

misiunii diptomatice

ctasice,

constatam

ca, in

pdmul

rand,

anumite

lunctii

apartin nLrmai

misiunii

diplomatice:

acordarea

protectiei

diptomatice

si exercitarea

de

functii

consulare.

in

al doitea

rand, ordinea

impoftantei

Junctiilot

diierd: daca

in

cadrul misiunii

diplomatice

pe

primut

toc

sunt negoclerea,

iniorma€q

9i

cooperarea

internationalA,

misiunea

permanenta

are

ca

functie

principalA

reprezentarea

statului in relatia

cu

organizatia

internationale

respectivd.

llat de diplomatul

cu

grad

imediat inferior, in

calitate de insercinat

cu

ataceri

2)

lvlisiunea

permanentE

este

organizata

pe

birouri si secfii in mod

Isemandtor

cu misiunea

dlplomatice. Structura

variazein

iunctie de domeniul

rlo

activitate al organizatiei

respective.

3)

Personalul

misiunii permanente

este

clasiflcat, asemenea

misiunii

{lplomatice,

inl

-

personal

diplomatic;

-

personal

tehnico-administrativ;

-

personalul

de serviciu;

-

membrii

de

familie.

4)

in ceea

ce

privegle

efectivul

misiunii

permanente,

nu

funclioneaze

regula

nplicabild in

cazul

misiunii

diplomatice referitoare

la

posibilitatea

statului

creditat

de a limita

efectivul

misiunii in

anumite

limite

rezonabile.

5)

Nu exisd

o

clasificare

a misiunilor

permanente

in funclie de

rang

9i

nu

dxisid

o ordine de

precidere

aplicabile

intre

misiunile

permanente.

l)

intiintarea misiunii

permanenie

1)

Elemente care determind

posibilitatea

intiinierii:

-

este necesar

ca

regulile

organizaliei

se

permite

infiintarea

de

misjuni

pormanente;

-

reprezentarea,

va

opera, in

consecinti,

in

cadrul

limitelor

prevdzule

de

lr$pectivul

act constiluliv

al

organizaliei.

2) infiintarea unei misjuni

permanente

se

face

prin

act unilateral

al

statutui

m6mbru,

nefiind

necesar

acordul

intre

cele

doue

subiecte

de

drept

lnlornational.

Pentru

infiintarea unei

misiuni

permanente

a

unui stat

nemembru

al

r)tlJanizatiei, este

necesar

acordul

organizatiei,

3)

Este

necesar

ca

infiintarea misiunii sd fie

notificate

statului de

sediu,

ilrA

ca acesta

sd se

poate opune.

0)

Statulul

ju.idic

al

reprezentanlei

permanente

1) Elementul

principal

care trebuie

luat

in

considerare este

caracterul

lthngular

al

rapodurilor

juridice.

-din

punctulde

vedere

al

organizatiei,

slalululjuridic

este

privit

ca

o

problemd

do

reglementare

internd;

-

din

punctul

de vedere

al statului de sediu,

statutul este determinat

de

ptlvllegiile,

imunialile

li

faci

Elile

acotdate

misiunii

petmanente.

2) Sediul

materiei esle

identificat

la

nivelul:

conslitutiei

organizaliei

;

Drept

Diptonatic

si

Consutat.

Sjnteze

pentru

exanen

.

,

-

Cglver]lrilo]

gslrpra

privilegiilor

si

imunitatitor

din

cadrut

unor

rnternalionale

(O.N.U.

si

institutiite

speciatizate,

Consitiul

Europer:j:

-

Acordurile

de

sediu.

se

recunoagte

(incd)

caracterul

Reguli

care se

aplice

diplonaliei

multilatetale

lul

ca

si membilor

misiunii

permanente.

rll statutul deleqatiilor.

in temeiul

acordurilor

privind

privilegiile

si

imunitellor

l ircorduritor

de

iediu,

me'nbrilor

delegatiilor

li se

acorda

in

general,

acelasi



,Nu

culumiar

al

acestor

norme,

insd

autoi-sunt

de

pdrere

cA

ele

reprezintd

o

cutume

in

formare.

..

3)

Practica

generale

este

in

sensuj

acordirii

imunitalilor

gi

privilegi

diplomatice.

Dispozilji

in

acest

sens

sunl

prevezute

de:

-

anicolul

15

din

Acordul

de sediu

dintre

O.N.U.

si

S.U.A.;

^

-

Acordul

din

1946

dinke

O.N.U.

si

Etvelia reteiitor

ta

Oticiut

O.trt.U.

Geneva,

completat

cu Decizia

Consiliului

fe'Oeraf

Oin

gf

martielg;;;

"'

.

-

reglement5rile

jnterne

ale

Comunitetii

errop"n",

l"r"

pr"JaluJorO

de imrhit;ti .i

nrn/il6^

imunit4i

-si,priviteg

ji

diptomatice

cutu;iare,,

;ep*r"ntu,l "ioif

"

a

Bruxelles

si

Luxemburg

ale

statelo,

,"ror"

"iir"r"roi .

3;11;,1:l'::::3:::_

ta

orsanizatiite

internationate

prin

detesalii

9t

eprezentanli

ai

statelor

rezentanli

ai

statelor

a)

Notiune.

Detcgaliile

sunt

organe

cu

caracter

tenpoar

ale

diplomaliel,

mu 1Y :.e.ri:

caf

statete

pafticipe

h

reuniuni

interiationate.

3".:t""Tt,=

i"j:g:i,lor.variazi

in

iunclie

de

specificut

organizariei.

in

::n:i:iyT"]9 l"qrezentanlitor

va

ri

co,irunicai'oigan;"f

t"i,

;;

;

";

otifica

statului

de sediu.

.

Din

punctul

de

vedere

al acestei

deiinjtii,

delegatiile

apar

ca

o

categorie

de

misiuni

speciale.

b) Elementul

esential at

delegatiei este determinat

de

inlrepalrunderea

urmatoarelor

dou5

aspecle:

-

Japtul

cA

delegatja

reprezintd

stalul

tdmitdtorj

-

laptul

cd delegalia

contribuie,

prjn

votujsdu.

ta

fo,marea

voinlei

oroaniratiei.

g

uompunerea

si

activitatea

delegatijlor

--"-]l-ii:Tit"

cazuri,

detegalia

poate

fi comptetate

cu

membrii

misiunii

permanente.

Fleprezentantii

care

compun

delegalia primesc

diec

ve. instructiuni,

actionend pe

baza

unui

mandat.

De

aiemerea,

este

necesar

ca aceslia

sa

ptimeasca

dept

ne

pu

te

i.

^^_O-::la"rl:"ru?..rl"i

sesiuni

a organutui

ptenar

at

organi,,atiei,

ta

care

pantcrpa

detegatijle

tuturor

membrilor.

presupune:

-

atege/ea presedinlejui

si a

vicepresedintilor:

-

constiluirea

birourilor

sj

comisiilor;

-

adoptarea

ordjnii

de

zi;

-

dezbaterea

generald;

-

lucrul

in

comisiii

-

adoplarea

raportului

si

a rezolutiilor.

NOTA:

Reoulile

priv

nd

reprezenlatea

slalelor

ln

relaliile cu organizatiile

internallonale

u,, c-ios"rt

un

proces

de codilicare

prin

Convenlia

de

la Vlena

pnvlno

rno,ezentarea

slaielor

in

relaliilor

lor

cJ organizatiile

internalionale

cu ca'acter

.n;iversal

(1975).

in

conceptia

Convenlier

membrii

misrunii

oiplomalice

erau

',",m'f

aii

.emotif

ot

mlsi,,nii drplo'natice

clasice

interesul

statului

de

sediu

p'mrnd

,,

n'oiecrie

frmnata.

Ca

urmare,

la

adoptarea

Convenhei

prin

vot'

stalele de

sediu

;';L

abtinul

Pand ln

prezenl

Convenlid

nu a intat

in

vigoare

nici unul din

slatele

de

sediJ

neexpr:mandu-s:

consimtamantJl

cu

ptivrre

la ea

g.g-

Diplomdlia

otgoni^oliilol

intemalionole

9.3.1,

Consideralii

generale

Constituliile

organiziliilor

internalionale

sau

anumite

practici

agreate

de

atoi"l"

."abr"

-pot

determina

ca

anumite

persoane sau

organe

sa le

roprezinte

in

relatiile

cu

statele

membre

sau nemembre'

in afara organelor trimise

de

organizatiile

internalionale

pe

ldnga

diferile

ilale,

orqalui

cu compercnl|

generale de

reptezentare

este de

obicei.

6o""turiitrr

(sau

Secretariatul

General),

care,

uneori,

indeplineqte

9i

lunctll

politice

legate de

reatizarea

scopurilol

organizaliei'

9,3.2.

Funclionarii

internalionali

al Noiiune. Iermerul

oflicial

'.sau

inlemalional

percon'

intemational

civil

seiianti

aese^neaza

o

percoane carc

ate

calitatea

de

agent

al unei

irgiii;tii

inturn"tional;

aclionend

in lndeplinhea

tunctiilor

acesleia

9l'

p,rin

urnlre,

nareitalta

ta

imunite

si

ptivilegii

ca

o ce agent

diplomatic'

'

in

sens

larg,

i;te;naiional

civil

seruant

desemneazd

un

membru

al

personalului

u-nei

organizalii

interna ionale,

indiferent

de atribuliile

sale

specifice.

NOTA:

in

acceorilnea Convenlie

pr'vind

pnvllegirle

9r

;munitaiile

O

N lJ

sr Conventiei

n vind oriv;leoiile

si

rmunilaiile

instituti'lor

specialzate

lista

persoanelor cJ

calitatea

te

,,oflicial

v:a

li

;ornunicala

slatelor

de

Secretariatul

Oerera'.

independent

de

criteriul

lunctional.

b)

Functionarii

internationali

au

calitatea

de

a ii

independenli

tald

de

statele

membre

ali

orqanizaliei

inclusiv

fala

de statul

ai

carui

cet;leni

sunt

Drept

Diptonatic

si Consutar

Sinteze

penttu

examen

in

cadrul

statutului

juridic

al

tunctionarutur

se

intrepdtrund:

-

obligatia

de

fidelilate

fala

de

statui

de

cetatenie.

ca;e

ru

presupune

,,atasament

politiC';

-

obligatia

de

loialitate

fatd

de

organizafie,

avand

la bazi

]'|EXA

I

Reguli carc

se aplic;

diplanaliei

nullilaleale

Invenlio

cu

privire

lo

privilegiile

$i

imunildtile

Ndliunilor

lle,

oprobofd

de Adundreo

Generold

o Noliunilor

Unite

lo



conttactual.

c)

Clasificare

,

-I

^.]"^i:,ii,

,91

Y

. aooptat

de

major

atea

organizaliitor

internati

runcltonant

se

lmpart

tnl

1) Personal

c€

beneficiaza

de

privilegii

si imunitali

diplomatice:

-

asimilali selului

de

misiune;

-

asimilali

membrilo.

personalului

diplomatic

al

unei

misiuni

clasice,

,or,')

"","onul

""

b"n"ficiazdde

privilegii

si

imunrtdti

lirnitate

laexercitiul

fun

.^^11:10-l{_91

,

C" nventia

asupra

privitegiitor

si

inunibtirot

O.N.u.

t1s46)

regrementeaza:

-

imuniiatea

de

jurisdictie

pentru

actele

indeplinjte

in

calitate

oficiala;

-

scutire

de

impozite

pe

salarii;

-

scutire

de

obligatiije

referitoare

la

serviciile

nalionale;

-

scutirea

aplicarii

legislaliej privind

imigrarea:

-^

]l:?T:9

q,i"g"i9

lacililatile

de

schimb,

se

vor

bucura

de aceteasiprivitegil

ca

membnt

mjsjunij

diplomalicei

-

facilitdli

de

repatriere

in

caz

de

cizd,

ca

si

membrii

misiunii

diplomatic€;

-

s-cutire.vamala

asupra

mobilierului

si efectelor

per"onate

aduse

cu

ocazia

preruaflt

prmutua

post.

3)

Experti.

d)

Statut

iuridic

Este

determinat,

in

principal,

organizatii.

de

Convenlji

incheiate

in

cadrul

fiecerel

Alle

documenle

carc

reglementeaza

internalionalj:

statutu

I

j

u

tidic

al

f

unctionarilor

-

Convenlia

cu

privire

la

imunitatile

si

prjvilegiile

institutiilor

specialjzate

(1947):

-

Acordurile de

sediu:

-

Acorduri

de

asistenle

si

ajutorare;

-

Acordul

general

asupra

privilegiilor

sj imunitdlilor

Consiliului

Europei.

Bibtiogrof

ie

obligotorie

LM^I9 fl

Drept

diptomatic

si

consular,

Ed.

,,Lumina

Lex',

Bucuregti,

1996,

p.230-310:

A.

Bonciog,

Drcpt

diplomatic,

Ed.

,,paideia,,,

Bucuresli,

1997,

p.

133_141.

de

l3 februorie

1946

Atticotul

I'

Personatitatea

iurldbe

Socliunea

1.

Oryanizalia

Natiunitor Unite arc

perconalitate

juridicd

Aceasta

aro

capacitatea

de

a:

a)

conttacta

b)

achiziliona

si

vinde

bunui

mobile

9i

imobile

c) sla

in

justilie

Atticotul

lt.

Bunuti,

fonduti

9i

averi

Secliunea

2. O.N.|J.,

bunuile

9i

averile

sale,

indiferent

de

proryietat

9i

localiz;re,

se

bucue

de

inunitate

de

iuisdiclie

cu

excep,tia

cazului

pafticulat

ln

carc

Oqanizatia

a

renunlat

in mod exprcs

la

imunitate

Totuqi,

se

inlelege

cl

rcnuntarea

nu se

poab

ertinde

Ia

neswi

de executare.

Secliunea

3. Locaturile

Oryanizalieisunt

inviolabile.

Bunwile

giaverile sale

otlunde

s-at

afta

9i

oicare

at

fi

posesorul sunt exceptate de la perchezilie'

rochizilie,

confiscire,

exprcprierc

sau de

ta

oice ala

fome

de constangere

oxecutive,

administmtive,

iudiciare

sau

legislative

Secliunea

4. Athivete Oryanizaliei

Fi,

in

general, toate documentele.care

ii.

apa4in

sau

sunt

delinute

de

cete

aceasta, sunt

inviolabile,

indilerent

de

locul

ln

care

se

gesesc.

Secliunea

5.

Fere

a

fi constense

de

orice

fel de

control

linanciar,

rcglementare

sau

montoliu

financiat:

a)

Oryanizalia

poate

deline

fonduri,

aur sau

oice devize

Fi

poate

avea

contui

bancare

in

orice

monede

b)

Organiza{a

poate

transfea

in mod

libet fondui,

au

sau monede

dintt"

r

B;d

in-atta,

sau

in

inteiorut

unei leri

9i

se

schimbe

moneda

delinufi

in o

ce

alfi bfi.

Sectiunea

6.

in

exercitarea

dreptutilot

care

ii

sunt

acordate

in

vinutea

Secliunii

5,

mai

sus

mentionaa.

O

N.IJ.

va tine

cont de

toate

misiunile

de

i"prer"ntuire

ul"

grrerreior

statelor

nembre,

in

mesura

in care

va estima

ce

va

putea

da

o astel

de rcprezentarc,

fere

a

fi

preiudiciate

propiile

sale

intercse'

Sectiunea

7.

O.N.U.,

averile

sale,

venitwile

sale s,i

oicarc

alte

bunui

sunt:

a)

ixonerate

de

oice

taxe

directe

se inletege,

desigu

ce Organizatia

nu

va cerc

o

exceptare

de

Ia

plata

taxelot

pentru

utifiE,tile

publice.

Drept

Diplomatic

si Consutar.

Sinteze

pentru

examen

b)

exonetale

de

oice

taxe vamale

si

de rcst

ctiile

cu

ptivie

Ia

impoti)l

exportul

de

bunui

impoftate

sau

expottate

de cetre

O.N.|J.

pentru

uzll

oficial.

Se

intelege,

totusi, ce

afticolete

jmpoftate

p

n

aceasti

exceplla,

pot

fivendute

in tatu

in carc

au fost impoftate

cu

exceplia

cetot

asupra

cit

Reguli

care

se aplce

diplamatiei

multilaterale

tlzatie

o

libettate

tohle

de expimare

9i

o

independenq

totah

in

tl)lkhea

funcliilot

pe

carc Ie

au imunitatea

de

iurisdictie

in ceea

ce

pivefte

'llrt

de

cuvAnt

s;rise

ori

vorbite

sau

actele

emise

de

cete acestea

in

llnirea

functiilor.

Aceslea

vot

continuase

existe

inclusiv

dupe

ce

a incetat



Fi-a

dat

acardul

guvemul

tdrii

rcspective.

c)

exonente

de

otice

taxe vamale

si de

rest

ctiile

cu

ptivire

Ia

impoiul

expotlu

I

pu

bl

cat i

o

r

sale

Sectiunea

8.

O.N.U. nu

rcvendice,

in

general,

nici o

exonetarc

de

la

de

vanzare

sau accizele

ce apat

din

venzarca

bunurilot

sale

mob e

sau

lolusi,

aluno

cend O.N.U. achizitioneaza

penttu

uzul olicial

bunuri

pentru

care

se

pateste

hxe

ori

s-at

pleti

o bxa,

membrii

vot

lua,

oi

de

ori

este

posibil,

mesuile

administtative

corcspunzebare

pentru

a retuna

a exoneta

aceste

taxe.

(...

)

Atticolul

lV. Reptezentantii

memb

lot

Sectiunea

11.

Reprezentanlii

membitor

Ia

oryanele

ptincipale

sau

subsidl

Naliunilor

Unite

sau al

conferintelot

convocate

de

ce rc

O.N.U.

se

bucuA,

peioada

exercidrii

funcliei,

s,i

in

decurcd

cedbriitor

la

destinatie

sau

provincia

in

cate are

toc

reuniunea

de

urmebarcte

pivilegii

si iminfte

:

a)

lmunitatea

in

ceea ce

piveste

arcstarca,

detentia,

sau sechestt

bagajelor

perconale;

in

ceea

ce

priveste

actele

rcalizate

de

acestia

exercitarca

ca

tatii

lot de

reprc/entate

(incluzilnd

luarile

de

ruve

scise

otale)

beneficiaze

de

imunitate

de

ju

sdictie;

b) Inviolabilitatea

tututot

documentelot

si

haftiilot

c) Drcptul

de

a

folosi

coduti

si de

a

ptimi

documente

sau

coresponden

pin

cuieri

sau

vafize sigibte:

d)

Exceptarca

lor

si

a sotilot

de la otice

rcsttictie

cu

ptivirc

ta imigrare,

fornaliali

de inrcgistrarc

a stdinilor,

de ta

orice obtigatie

de

a

pt;sta

s

na,tionale

in

lara

de

vizfte

sau

de

trcnzit,

in

vederca

ex;rcfterii

functiilot

lot:

e)

Aceleagi

dreptuti

in

ceea ce

priveste

regtemendite

,on"iur"

"ai

dl

schtmb

cafe sunt

acordate

rcprczentanlitor

guvernelor

tatilot staine

allati

ln

misiune

oficiaE

temporara;

f)

Aceleasi

imunfteti

si

ptivilegii

in ceea

ce

p

veste

bagajete

personale

carc

sunt

acotdate

agentilor

diplomatici

si in

mod

egat:

g)

Alte

drepturi,

ptivilegii

si

facilali

ce nu

sunt

incompatibite

cu

cele

de

care

se

bucute

agentii diplomatici,

cu exceplia

dreptului

de

a

rcclama

exceple

de Ia

plata

taxelot

impottate

pentru

bunurite

importate

(attele

decet

cele

;;rc

{ac

pafte

din

bagajul

perconal)

sau de a

li

scutiti

de

accize

oritaxe

din venzare,

Secliunea

12. ln

vederca

asiguAriircprczenlantilor

mcmbilot

la organismele

principale

si

subsidiarc

ale

Natiunilor unite

si ta

confe ntele

convoca[e

de cete

tnl.Jul

de

rcprezentare

al

reprczentanlilot

goctunea

13.

in

cazul

in

carc

un impozit,

de

orice

natufi

este

condilianat

ntsodin@

pe

tetiloiul

statului,

peioadete

in

cate rcprezentantii

membrilot

ojt(ianismele

principale

sau subsidiare

Natiunilot

LJnite

Qi

la

confetinlele

vocate

de

aceasia

se regdsesc

pe

teitoiul

unui stat

membru

pentru

trlilarea

funcliilot, nu

vor

li consideate

ca

9l

pertoade

de

rczidenfe'

Socliunea

14.

Ptivilegiile

si

imunidlite

sunt

acotdate

reprezentanlilor

mbritor,

nu in

avantalul

llor

personal, ci

pentru a asigua,

in totah

'l?|ttuDendenf,.,

exercitarca

t'unctiilor

lot

in

rapotl cu

Oryanizatia

in

consecintb'

'yu,

inenbru

nu

numai

ca ale

dreptul

dat

trebuie

sd

tdice

im-unitatea

'rlor"rtuntulri

"eu

in

cazu

in care.

in

opinia

sa

imunilatea

va impiedica

t\;t

rul

tusliliei

si

in

carc ea

ar

pulea

fi

ridicab hH

a se

aduce

atingerc

scopului

tt lru

care

imunitatea

a

fost

acotdate

Secliunea

15.

Dispoziliile

Sechunl

1

1

12 si

13

nu

se

aplice

inte

reprczentant.

lt

atulotlatite

statului

a carui

cetatenre

o

foscde

sau a

carui

este

sau

a

{ost

Nprczentant.

Sectiunea

16.

dolegalii

adiuncli,

in

acest

afticol

temenul

de

,,rcprezentan\'

se

refetA

la

toti

consitietii,

expe4ii

gi

secrctarii

delegaliilor.

Articolul

V.

Functionarii

Sectiunea

17. Secretarul

Genetal

va

defini

categotiile

functionatilot

cercrc

I se

ablice

dispoziliite

prezentului afticol

cet

si

cele

ale

art

Vll

Acesta

va

ttnne'tlsta

dinariiGeierale

Ei

o

va

comunica

apoi

tuturot

guvenelot

membre'

Numele

functiona

lor, cuprinse

in

aceste

categorii

vor

fi

comunicate

pe

odic

guv

ernelo

t

statelot

me mb

te.

Sectiunea

18. Funclionarii

O.N U.:

a) se

bucurd

de

imunitate

de

iurisdiclie

pentru

tue

b de

cuvent

scrise

sau

vorbate

gi

a

tuturot

actelot

adoptate

de aceslea

in

calitate

oficiale;

b)

Vot

li exonercli

de

impozitarca sala

itor si a

emolumente

phtite

de

cete

o.N.u.;

c)

Sunt

exonetali

de

obligaliite

releritoare

la

servicii

nalionale;

dt NuvotfisuDusi.

impreunecu

cu

sotii

sirudele

pe

care

le au

in

intrctinerc'

tostricliilot

cu

p;virc

ta

imigrare si

la t'omatha

le

de

inregistrare

a

sldinil-ot:

e)

Se

bucure

de aceleasi

dreptufi

in

ceea

ce

pivefte teglementerile

nonetare

sau

de

schimb

care

sunt

acodate

functionarilor

de acelasi

ang

apaftinend

misiunilor

diplonatice

acreditate

pe

Enge

shtele

in

cauze;

Drept

Diplonatic

9i

consular

sinteze

pentru

exanen

l),

Se.luc t?.

inpreuna

cu

sotii si rudete

pe

carc

le au

in

intretinerc,

aceleasi

lacihteti

de

rcpatiere

ca sj

trimisii

diptomatict

in

peioada

de

o

g)

Au

dreptul

de a impofta,

fere hxe

vamate,

mobita

si

bunurite

de

intemationaa:

Reguli care se aplce diplomaliei

nultilaterale

Sactiunea

23.

Privilegiile

gi

imuni6,tile sunt acotdate

expedilot

numai

in

tlotosut

Natiunilor

Unite

fi

nu in avantaiul

lor

personal.

Secrctarul Genetal

va

putea

s,i

va trebui se

ridice

inunitatea

acordate unui

lunclianat in oicarc

dln

cazutile

in carc,

in opinia sa, aceaste

imunitate impiedice,

cutsul

iustiliei



la

momentul

pimei luati

in

ptimirc

a

poslutui

in

tan

rcspec

ve.

,-Sectiunea

19.

Pe

lAnge

imuniatite

si

prMitegiite

mentionate

Ja sect

18.

Secrctarul

Genetat

si

asistentii

Secrelarutui

General

cet

si

sotii

si

minoti

ai

acestora,

vot

avea

aceleasi

ptivilegii,

imunidtl

faci

eti,;

confom

drcptului

intenational

ca si

trimisii

diptomatici.

Sectiunea

20.

Privilegiile

si inunidtite

sunt acotdate lunctionatiilot

in

intercsul

Natiunilor

lJnite

si nu

in avantajul tor

personal.

Secretatul e

va

pulea

si

va

trebui

sd ridice

imuniktea

acodatd

unui functionat

in

din cazurile

in

care.

in

opinia

sa,

aceasE

imunitate

impiedica

cursut

iustitlei

o

poate

tidica,

lbre

a

aduce prcjudicii

jnteresetq

Organizatiei.

in ceea

I

priveste

Secretarul

General,

Consitiul

de

Secu tatelrc

catitatea

de

a

prcnunta

asupra

idicerii

imuntAfilot.

Sectiunea

21.

O.N.|J.

va

colabora,

in

orice

moment

cu auto

fiI

competente

ale

statelq

membre

in

vederea

lacilitdtii

unei

bune administe

justiliei,

de a

asiguta

observatea

rcglementailot potitjei

si

de

a

evita

abuz,pe

carc

ar

putea

se

dea

ptivilegiile,

tacitiatite,

imu;i6

le,

autorizalii

mentionate

in acest

atlicol.

a) lnunitalea

in ceea

ce

p

vegte

areslarea,

detentia,

sau sechestrcrea

bagajelot perconale;

ajelot

perconale;

b)

.lmunitate

de

ju

sdiclie pentru

actele

rcalizate

de cetre

acegtia

ln

Atticolul

Vl.

Expertii

ce

se a

e

in

mlsiuni

ate

O.N.(l.

.

S:c.t un.?a

??.

Expelii

(attii

decet

functionaii

vizati

ta

an.

V

attati in

nisiunl

ale

Natiunilot

Unite

se bucuh

pe

peioada

acesteimisiuni,

de

privitegii,

imunitdll

necesate pentru

exercitarca

funcliilor

intFo

inctependenfa

tohz.

Se

bucute

tn moe

spectal

de

utmAbarcle

imuniEti

si

ptivilegii:

exercitarea

calid,tii

lor de

reptezentare

(incfuzend

luetile

de cuve

scrise

sau

otale).

Aceasd

imunitate

va

continua

si

dupd

ce

aceste

persoane

au indeplinlt

misiunea

pentru

O.N.l).;

c)

lnviolabilitatea

tuturot

docunentelot

gi

hadiilor;

.d)Dteptulde

a

face

uzdecodui

side

a

p

midocumente

sau corcspondenld

p

n

cutieti

sau valze

sigilatd;

e) Aceleasi

drcptuti in

ceea

ce

pivegte

rcgtementeib

monetarc

sau

de

schtmb

carc sunt

acotdate

reprczentantilot

guvenetot

taitor

steine

aflali

fn

m

is

iune

of

cial

e b

mpo

rare

;

f)

Aceleagi

imunheli

9i

pivilegiiin

ceea

ce

ptivegte

bagajele perconale

carc

sunt

acotdate

agenlilot

diplomatici

si in

mod egai.

ll

poate

idica,

ftre a

aduce

prcjudicii

intercselor Oganizaliei.

ANEXA

2

Convenlie

cu

plivile

lo privilegiile

9i

imunildlile

instituliilor

tpociolizole,

oprobotd

de Adunoreo

Generold o Orgonizoliei

Noliunilor

Unite

lo

2l noiembrie

.l947

(...

)

Atticolul

l.

Delinitil

gi

cemp

de aplicare

Secliunea

1

in

inletesul

prczentei

Convenlii:

Cuvinte

clauze

-

standatd

se

refere b dispoziliile

aft. II'IX.

Cuvintele

institulii specializate

se rcled

la:

a)

Oryanizatia lnternationale a

Muncii:

b) Oryanizatia

Natlunilot

Unite

pentru

Alimentatie

Qi

Agticulture;

c)

Organizalia

Naliunilor

Unite

penttu

Educafie,

Stiina si

Cultud:

d) Oeanizalia

Aviatiei Civile lnlenalionale;

e) Fondul Monetat

lnternalional;

f)

Banca

lntenationaE

pentru

Reconstruclie

9i

Dezvoltate;

g)

Organizalia

Mondiale a Sene6fii:

h) Uniunea

PostuE

Univercale;

i)

Uniunea

lnternationaE a

Telecomunicatiilor;

j)

Oice

ald institu,tie

legate de

O.N.U.

confotm aft.

57

Fi

63

ale

Caftei.

Cuventul

conventje in

mesurc in care

se apice

unei institulii specializate

deletminate,

se

refere

h

clauzele standard modificate

prin

textul final sau

revizuit)

ale

anexei

transmise

de cete acea

institulie

in conlormilale

cu

sectiunile

36

9i

38.

in

sensulaft.

lll,

cuvintele

bunui siactiv

cupind

de asemenea

bunurile

ri

londurile administrate

de

o institutie

specializaq

in

exercitarca

luncliilor

oryanice.

in sensul

aft.

V

QiVll,

exprcsia reprezentanlii

membrilor

va li

considetaa

ca incfuzend

pe

toti reprezenlantii

supleanti, consilierii,

expeftii tehnici

9i

secretarii delegatiilor.

Drept

Diptonalic

si ConsutaL

Sjnteze

pentru

examen

in

sensut

sectiunilot

13.

14.

15

si 25,

expresia

reuniuni

convocate de

O

institutie

specializatd

se

relere

b reuniunile:

1)

aduneiisate

sau

ate

oryanUltjl

6eu

executiv

(oticare

at fi temenul

folosit

pentru

a

le

desemna);

2)

comisii

prcvezub

de actul

sdu constitutiv;

3) oicerei

confeinb

i;;bnationAl€

Reguli carc

se

aplice diplomaliei

nultilatetale

Artico

I

ul Vl.

F

u nctionari

i

18.

Fiecare

institulie

specializafi

va

detemina

categoiile

de

a\nra

ti

se apfice dispozitiile

prczentului

afticol,

prccum

9i

cele

ale



sectiunilot

36 sau

38.

Sectiunea

3.

Perconalitate

juidice

convocate

de

acesta;

4)

oicerci

comisii

a unuia

dintre

organele precidenld,

Termenul

diteclot

genercl

desemneaze

pe

functionarut

pincioaiJ

atinstifu

el

specializate

in

cauzd.

indilere

ce

arc

tlu

de director

genetul

sau

oricarc'

All

.Sectiunea

2.

Orice

stat

pafte

Ia

prezenta conventie

va

acotda,

in

ceea

Cg

ptiveste

orice

institutie

specializafi

cuptinse

in

aierarea

sa

si

pentru

care

prezen-ta

conventie

a

devenit

apticabiE pottivit

secliunii

57,

invilegiite 9l

imunitelib

prevezute

de

clauzele -

standatd

in conditiile

specificaie

de

aiestea,

sub rezerva

oticerct

modilice

aduse acestor

clauze

ptin

dispozitiile

textulul

final

(sau

revizuit)

al

anexei

rcfe

toarc

la aceaste

institutie.

transm;se

conlom

.lnstituliile

speclalizate

au

perconatitate juidice.

He

au

capacitatea

:

a) de

a.incheia

contrccte,

b)

de

a

dobendi

Fi

a

dispune

de bunui

jmobitesi

mobile

si c)

de

a

sla

in

justitie.

(...

)

Atticolul

V,

Feprczentantii

membrilot

Secliunea

13.

Reprczentanlii

membrilor

la reuniunite

convocate de

o

institulie

specializad

beneflciaze,

in

timput

exerciterii

func

itot

lot

6iin

cu6ul

celetoriilot

sprc

destinatie

sau

la

intoarcerca

de

la

locul

rcuniunii. de

utmebarcle p

vitegii

si imunidti:

a)

imunitate

de arcstarc

sau

detenlie qi

de

sechestrare

a bagajelor

perconale,

iat

in

pivinla

actelot

indeptinite

in

calitatea

lot

oliciate

@nl

siu in

sctis),

imunitate

de

otice

jutisdiclie;

b)

inviolabilitatea

tututot

actelot g[

documentelot;

c)

dreptul

de a lolosi

coduti

cifrate gi

de

a

pini

documente

sau

corespondentd

pin

cutiei sau

pin

valize

sigilate;

d)

scutite pentru

ei

si

sotii

lor

de

oice

mesui

re,tictive

rcfeitoarc la

imigrcfie,

de.orice

foma

te de

i

egistrarc

a streinilor

si

de

odce

obligalii

de

serviciu

national

in

Eile vizate

sau

trcvercate

de

ei in

exercitiul

lunciilor tor:

.e)

aceleagi

inlesnii

cu

privhe

la resticliile

monetare

sau

de schinb ca

qi

cele

acotdate

rcprezentantilor guvemelot

sieine

in

misiune

oliciaa tenporaa;

f)

aceleasi

imunidti

si

lnlesniti

cu

pivie

Ia

bagajele

lor

personale

ca

gi

cele

acordate

membrilor

misiunilot

diplomatice

cu

grad

comparubit.

(...

)

s/

al

s/

lA

lo

va

comunica

guvemelu

tututot

statelor

pe4i

la

prezenta

ht

coea ce

ptiveste

instilulia

respective,

precum

9i

secrctarului

O.N.|J.

Numele

functionarilot

fecend

pafte

din aceste

calego

i

vor

periodic guvernelor

sus-mentionate.

ntt

1

9.

Functionarii

instituliilor

specializate:

btnollcia

de

imunitate

de

iu

sdiclie

pentru

actele

indeplinite de ei

in

(otal

sau

in

scis);

in ceea

ce

p

veFte salaiile

9i

ces

gufile

care lise

plebsc

1pecializate,

de aceleagi

scutiri de

impozite

ca

9i

cele de carc

lunctionatii

O.N.U.,

siin aceleasi

condilii:

W

lt

supusi nici ei,

nici solii

ti

alti

nenbri de

familie

allali

in

sarcina

rasltictive

releitoare

la

imigrurc

si

formafte

lot

de

inregistnre

a

banoficia,

cu

pivirc

la

inlesniile

de schimb,

de aceleagi

pivilegii

ca

mlsiunilor

diplomatice

cu

ghd

comparabil;

'btneficia

in

perioade

de

cize

inbmalionaa,

afit

ei cet

qi

solii

lor si

do familie attati in sarcina lor,

de

acelea1i

inlesnii

de

repatierc

ca

ntsiunilor

diplomatice

cu

gtad

comparabil:

osupld

prevenirii

$i

reprimdlii

inflocliunilor conlro

core

se

bucurd de

proleclie

intetnolionold,

ogenlii

diplomotici,

onexo o Rezoluliei

Adundrii

lo

a

O,N,U.

nr.3166

(XXVlll)

din l4

decembrie

1973

la

prczenta

Convenlie

vederc scopurile

si

ptincipiile

Cartei

Naliunilor Unite

privind

pecii

intenalionate

9i

prcmovarea

relaliilor

de

prietenie

9i

n

lntre

state,

'gr

nd ce

infactiunile

comise

impotiva

agenlilot

diplomatici

9i

a

altot

cnrc

se bucuft

de

proteclie

internafionad,

comprcmilend

sigunnla

oane,

creend

o

amenintarc

serioase

pentru

menlinerca

unol

rclalii

notmale

cate

sunt

necesare

pentru

cooperarea

inlrc

state,

Drcpt

Diplomatic

€i

ConsulaL

Sinteze

pentru

examen

Estimend

ce

perpetuarea

acestor

infractiuni

rcprezinte

un motivde

prcocuparc

pentru

comunitatea

internationad,

Convinsi

de necesitatea

adopdtii

de

urgente a

unor

mesui

adecvate

elicace

pentru prcvenirea

gi

reprcsiunea

acestot infrccliuni,

Reguli care

se

aplice diplanatiei

nuhilaterale

(3).

Patugtalete

1

9i

2

ale

prczentului atticol

nu

afecteaze

in

nici un

lel

ebllgaliile,

care, in

vittutea dreptului

internalional,

oblige

sbble

pafte

se

adopte

loeio

mdsurite

necesare

penttu

a

preveni

alte atacui

impoliva

persoanei,

llborldtii

sau

demnialii

unei

persoane

cate

se bucure

de

protectie



Sunt

convinsi

de

ceea

ce

urmeaze:

Atticotut

1,

ln scoput

prezentei

Conventii:

1. Pin

exprcsia

,,percaane

carc se bucura

de

proteclie

internationale,

inlelege:

a)

Orice

sef

de

6tat,

inclusiv liecare membru

at

unui oryanism cotegiat

indeplinesle

conlom

Constitutiei unui

anumit stat funclia

de sel

de

stat:

?ef

de

guvern

Fi

otice

ministru de externe,

ateta timp

cet aceasa

persoane

afle

pe

britoriul

unui

stat stein,

precum

si

menbrii

familiei

acestuia carc

l)

insotesc.

I

b) Otice rcprczentant,

funclionar

sau

per,oane

oficia6

a unui stat

gi

otlol

funclionaL

percoane

oficia6

sau

aft agent

al

unei

oryanizalii

interguvemamentalel

carc

la

data

si in locul comiterii

infncliunii

inpotriva

persoanei

sale,

localurllol

oficiale,

domiciliului

privat

sau

mijloacelot

sale

de

tnnspott,

este indrcptdll

pottivit

dreptului

international la

o

proteclie

speciaE impotriva

oricerui

ata'

impotriva percoanei,

Iibeftelii

sau

demniatii

6ate,

prccum

si

memb tot

lanlllil

sale carc

fac

pafte

din

menajd

seu_

2.

Pin

exprcsia

,,prcsupus

autot

al

infftcliunii"

se inlelege

orice

percoane

impotriva

cereia existi

suliciente

elemente

de

prcbe pentru

a

dovedi, Ia

pina

vederc,

cd

a

comis

sau a

pafticipat

la

una

sau fiai

multe dintrc

inlrcctiunlll

prcvdzute

in

aft. 2.

Articolul

2.

(1)

lntentia:

a)

De

a comite

o

cime, o dpire

sau un

alt

tip

de atac impotriva

un€l

persoane

sau a

libet6tii

unei

persoane

care

se

bucute

de

prctectie

internationale;

b) De

a

comite,

recurgAnd Ia

violenfe,

impotriva

tocalurilor

oficiale,

doniciliului

ptivat

sau

a

mijloacelot

de

transpoft ate

unei

percoane

carc

6a

bucute

de

proteclie

intemalionaE

un atac

de natute

a

pune

in

pe

col

persoana

sau libeftatea

sa;

c) De

a ameninta

cu

comiterea

unui

astlel

de

atac;

d) De

a incerca

se

comi6

un

astfel

(le

atac;

e)

De

a

pafticipa

ln

calitate de complice

la un

astfel

de atac;

este

considercte

de orice stat

pafte

drcpt

con'tituind

o inftactiune

impotiva

legislatiei

sale

interne.

(2)

Oice

stat

pafte

prevede

pentru

aceste

infnctiuni

pedepse

adecvate

care

lin

seama de

gravitatea

lor

hl

malionale.

Adlcolul

3.

1.

Orice

stat

pafte

va

lua

mesurile

necesarc

pentru

stabilirca

urlpetentei

6ale

in cazut

infracliunilot

prcvezute la aft.

2

in

urmebarele

situatii:

a) Atunci

cend

infracliunea

a fost

comisA

pe

btitotiul

statului

respectiv

sau

ld botdul

unui

vas

sau

al

unei

aercnave inrcgistrate

in

statul respectiv;

b)

Atunci

cend

prcsupusul autor

al

infactiunii

arc ceftlenia

statului

mspecliv:

c)

Atunci

cend inflacliunea

a

fost

comisa

impotiva

unei

persoane

care

se

bucwe

de

proteclie

internationa6

in

sensul

aft.

1,

carc se bucute

de

acest

Flatut

in virlutea

lunctiilor

pe

carc le exetcite

in

numele

stalului

rcspectiv

2.

O ce

stat

pade

ia, de

asemenea,

mesurile

necesarc

pentru

a-si

'tabili

aompetenla

asuprc acestor

infrccliuni

in

cazul

in

carc

presupusul autot

al

hlracliuniise

afle

pe

btitotiul

sau

9i

cend

nu-l

ertredeaze'

conlom

aft. B,

in

unuldintre

slatele

menlionate

in

paL

1

al

prezentului

articol.

3.

Prczenta Conventie

nu

exclude

o competenle

penah

exercitatd

in

vlftulea

legislaliei

inteme.

Attlcotul4,

Statele

parle

colaboreaze

pentru

a

prcveni

infracliunile

plevezub

ln

aft.

2, in special:

a)

p

n

adoptarca

tuturct

mesu

lor

posibile

cu

scopul

de

a

prcveni

Noge

rca,

pe

teitotiite

rcspectivelot

state,

a

acestor

infractiuni

care

umeaze

sd

fie comise

in interiorul

sau in

alan teritotiului

lor;

b)

pin

schimb

de

infomalii

9i

ptin

coordonarca

mesutilot

administntive

si

do

alt

tip ce

umeaze

se fie

luate,

in

acest

caz,

pentru

a

peveni

petpetuarea

Bcestor

inftactiuni.

Articolut 5.

1.

Statul

pafte

pe

teitoriul

cdruia

au

lost

conise

una

sau

mai

nulte

dinlrc intacliunite

prevezub

in

att.

2, dace exisfi

mative

de a benui

ce

un

prcsupus

autot al

unei infractiuni

a

peresit

teritoriul

seu,

va aduce

la

cunoqtinia

tututot

celo

alte state

interesate,

direct

sau

prin

intermediul

Secrctarului

genetal

al O.N.U,

toate

faptele

peftinente

Nivind

infactiunea

comis'

si toate

informaliile

de carc

dispune

rcfetitoare

Ia

identitalea

presupusului

autot

al

inftacliunii.

2.

CAnd

una sau

mai

mutte

dintre

infrcctiunile

prevezub

de

articolul

2 au

fost comise

impotiva

uneipersoane

carc

se

bucure

de

proteclie

intenalianaa,

oice stat

membru

carc

dispune

de

infomalii

tefetitoare

a6t

la vic nA,

cet

9i

ta cicumstanlele

inftacliunii

se

va stedui

sd Ie

comunice,

in condiliile

stabilite

de legislalia

sa

intem6,

in timp

utit

9i

in

fome compbfi,

statului

pafte

in

h thata . f iA

ner<^ana

m nlinnafA isi cxercita

functia.

Drept

Diptomatic

Fi

ConsutaL

Sinteze

pentru

exanen

Atticolul

6. 1.

Dace apreciazd

ce

circumstantele

o

justificd,

statut paie pa

teritoriul

cdtuia

se

aflE

presupusul

autot

al

infractiuniiva

lua mesurile

necesata

confom

legislatiei

sate

inteme

pentru

a

se asigu?

de

prezenta

presupusulul

autot nent[onat

in

scopul

anchedii

sau extedeii

lui.

Acesb

mesui

sunl

Heguli

care

se

aplce

diplonatiei

multilatetale

4. intre

statele

parte,

aceste

infractiunisunt

considerate,

in scopulertfidedi,

dt

fiind

comise

atet

h

tocut comiteii

lor,

cet

si

pe

tetitoriul

statelor

carc

umeaze

ih-si

stabiteasce

competenla

in confomitate

cu

pat.

1 din aft

3

procedute



comunicab

fere

inaziere

dircct

6au

prin

intermediul

Secrctatutui general

al

o.N.u.:

a)

statului

in

cate a

lo6t

comise

infractiunea;

b)statuluisau

statelor

a

ceruicetebnie

o

arc

prcsupusutautor

alinfncliunlll

sau,

in cazul

in

carc

acesta

este

apattid,

statutui

pe

teitoriul

ceruia

isi

afa

rcsedinla

pemanenta:

c)

statului

sau statel

a

cerui cetelenie

o

are

percoana

carc se

bucuta

de

ptotectie

intenatlona6

sau in nuneb

ceruia

sau cercra

isi exercita

func.liilei

d)

luturor

celorlalte

stale

interesale:

si

e)

organizaliei

interguvernamentale

al cerui

functionat

este

per)oana

carc

se

bucu6

de

protectie

diplomatice,

percoane

oficiale

sau

agent;

2.

Orice

percoand

fald

de carc

se

vor

lua

mesu le

mentionate

la

pat.

I

al

Prezentului

afticol arc

dreptul:

a)

se

ia

legetuta

hre

intAtziere

cu

reprczentantul

competent

cet

mai

apropiat

al stalului

a cetui

cetebnie

o

detine

sau carc

este insercinat

in

ah fel

se-l

prctejeze

drcpturile

sau,

dace esk- vdrba

desprc

o

persoane

apatride,

care

esle dispus, la

cererca

sa

sei

prctejeze

drcpturile;

si

b)

sd

primeasce

vizita

unui

rcprezentant

al

acestu[

stat.

Articolul 7,

Statul

patTe

pe

teitorid

ceruia se

afle

aubtul

Wesupus

al

unei

infftctiuni,

in

cazul in carc

nu-l

e

ftdeaze

pe

acesta

din ume,

va supune

cazul,

fete nici

o

exceplie

si

fed interzieti

nejustificate,

atentiei

auto

te,tilot

sale

competenb

se

conduce o

ac,liune

penad,

pottivit prcceduritot

conforme

cu legislatia

acestui

stat.

Articolul

8. 1. Dace

infectiunile prcvezub

de art. 2 nu

figureaze

pe

lista

cazurilor

de eftredarc

mentionate

intr-un

tratat

de extedare

in

vigoarc

inte

statele

pane,

ele

sunt

considerale

ca si

cum ar [i

lost

incluse

in

rcspectivul

documenl-

Statele-pane

se

angajeaz|

se

includa

aceste

intractjuniin

cazurile

de

erthdare

prcvazute

in

oice

ttatat de

eytAdare

incheiat

jntre

ele.

2. Dace

un

stat

parte

care conditioneaze

ertredarca

de existenta

unui

lralat

p

meste

o cercrc

de exhedarc

de

la

un

all

stat

pafte

cu care nu

avea

un

ttatat

de erttedare, poate,

in cazul

in carc

clecide extuedarea,

se

considerc

prczenta

Conventie

ca

bazd

jutidicepentru

extedarc

pentru

aceste

infrccliuni.

Extddarca

este

supuse

rcgulilot

de

prccedure

gi

celorlatte

condi

i

prcvezute

de

drcptul

statului

solicitat.

3.

Statele

pafie

care nu

conditioneaze

ertredarea

de

existenta

unuitnlat

recunosc

faptul

ce acesle

infracliuni

constituie

cazui

de

ertredare

supuse

rcAulilor

Drccedure aon.litii nrav 7t

Atticolut

g.

O ce

percoane

impotriva

cercia

a fost declansate

o

penad

penttu

una dintrc

inftacliunile

prcvezub

]a aft-

2 are drcptul

la

un

hatament

echitabil

in toate

etapele

procedutii.

Articolut

10.

Slatele

parle

sunt

dc

acord

sa'si

acotde

asislcnb

juridice pe

bt

parcutsul

prccedutit penale

cu

privne

lainlracliunile prcvazuF

de

arl

2

inclusiv

'in

ceea

ce

priveste

comunicarca

tuturcr

elementelot

de

prcbe

de

carc

dispun

i

carc sunt

necesarc

n scopLtl

prcceduii

Dispozitiite

din

paL

1 al

prezentutui

articot

nu alecteaze

obfigaliile

rctetitoate

ta asislenta

juridicdt

prevezub in oice alt

tatat

Atticolut

11.

Statul

parte

in carc

a

fost

declan1ate

o

acliune

penah impotiva

prcsupusului autor

alunei

inlncliuniva

comunica

rezultatuldefinitiv

alacesteia

Seuetarului

general

a

O

N

IJ. carc

va

informa

celelalte

state

pafte'

Articolut

12,

Dispoziliile

prezentei

Convenli

nu

vor afecta

aplicarca

trctatelot

pivind

azilul,

in

vigoare

ta

data adopterii

Convenliei

menfionate,

in-ceea

ce

ptiveste

statete

paie

ta

aceste

tratate;inse

un

stat

parte

]a

prczenta

Convenlie

'nu

va

putea

invoca

aceste

tatate

ble

de

un

att

stat

pafte

la

prczenta Convenlie

carc

nu

este

parte

la aceste

ttatate

Articotul

13.

1.

Oice

diferend

intrc

doue

sau

mai multe

state

pafte

ptivind

interprctarca

sau

aplicarca

prezentei

Conventii

care

nu

este

reglementat

pin

ni,ig["i"ri

,i

ii

"rir"

urbil;aiului,

la

cererea

unuia dintre

ete

Dace,

in

cele

sa;e

luni carc

umeaze

dabila

carc a

fost

inainbte

cercrcade

atuitrai,

pe4ile

nu ajung

Ia un

acotd

ptivind

organizarea

abitraiului,

oticarc

dintrc

ele

poate

sup;ne-diferendul

atenliei

Cutlii

lntemalionale

de Justitje,

depunend

o cererc

in conformitate

cu

Statutul

acesteia

2.

Oice

stat

patte va

putea

in

mamentul

in

cate

va

semna,

atilica

sau

adera

prczenh

bonvenlie

se dectare

ce

nu se

considefi

legat

de

prcvede

le

par.

1

al

prezentului

atticol.

Statete

pafte

nu

vor

fi

legate

de

dispoziliile

mentionaie

fate de

un

stat

pafte

carc

a

lotmulat

o

astfel de

rczerve

31.

Orice stat

parte

care

va fi formulat

o

rezeNe

potivit

dispoziliilot

paL

2 al

prczentului

articol

va

putea

in

orice

mome

se

rcnunle

la aceaste

rcze\e

pintr'o

notificarc

adrcsate

Secretarului

general

al

O.N.U

Atticolul 14. Prezenta

Conventie

va fi

deschisA

spte

semnarc

tututot

statelor

pene

b 31

decembie

1974,

]a

Sediul

O

N-U-

de

la

New

Yotk'

Articolut

15-

Prczenta

Conventie

va fi ntificaa.

lnstrumentele

de

tatificare

vot

fi

depuse

la Secrektul

General

al

O.N.U

Dtept

Diplonatic

si

Consular.

Sinteze

pentru

exanen

Atticolul

16.

Prezenta

Conventie

va

ftmene

deschise

sprc

adeturc

o

ed

stat.

Instrumentele

de adenrc

vot

fi depuse

pe

hnge

Secrektul

genenl

o.N.u.

Atticolul

17,

1.

Ptezenta

Conventie

va

intta in

vigoarc

in cea

de-a

trcized

Reguli care se

aplce

diplonaliei multilatenle

2 Prin

er,prcsia

,,orcanizatie

inenationala

cu

caractet

universal

se

nt"LiiO,iui"iiiintti;nilat

urtte.

institutiite

specialiTate

ateacesteia

Agenua

hrcr;a onAtd

a

Eneroiei

Atomice

si oice

organi?alie

similara

a

carct

struclura

.l

atibulii

sunt

de nivet

mondial;

-

-il-iin

otganizatie

se

inlelege

oryanizatia

inlernal@nal'

in

lt

1



zi de la

data

depuneii

Ia

Secretatut

genercl

at O.N.lJ.

a celuide-al

douezecl

doilea instrument

de rctificare

sau

adenre.

2. Penttu

fiecare

stat

care

va

ratifica

Conventia

sau va

adera la

ea

depunerea

cetui

de-at

douezeci

sidoilea

insttumirt

de

ratiticare

sau

aiirihi

conventia

va

intn

in

visour"

n

i"i

iil

trili;;

;t

,;

;

;;p;;;;

,;;;;;t

acesi slal

a instrumentului

de

ratificare

sau

aderare.

Atticolul

18.

1.

Orice

stat

pafte

poate

denunta

prczenta

notificare

scrise

adrcsad

Secretarului

general

al

O.N.LJ.

2.

Denuntarca

va

deveni

efediva

b

sase

luni

de

ta

data la

carc

notilicarca

va fi

fost

ptimia

de

Secrctarul

general

at Natiunilot

llnite.

At7icolul

l9.

Secretatul

genetalal

O.N.U.

va

int'oma

toate

statele

parle

desprc:

a) Semnarc

prczentei

Conventii

si depunerea

instrumentelor

de

ratificare

sau

adeturc

potrivit

aft.

14,

t

S

ri

16,

prccum

si notificeib

efectuate

in

viftutea

an. 18;

b) Data

la

carc

prczenta

Conven

e va intra

in vigoare,

conlom

att.

17.

Atticolul

20.

Otiginalul

prezentei

Conventii,

ale

cercr

versiuni

in

chineze,

engleze, franceze,

,use

,i

spaniole sunt

toate

egal autentice,

vot

li

depuse

pe

Iengd

Secretarul

genehl

al O.N.IJ.,

carc

va

lace

asffel

incet

fiecarc

stat se

dispune

de o

copie

autentificate.

Drept

penfru

carc,

subsemnatii,

deplin

autotizati

de

cete

guvemele

tespective.

au

semndt

prczenta

Conventie,

descnisa

sprc

semna;e ta New

YorA.

la

14

decembtie t97i

ANEXA

4

Convenlio

privind

reprezenloreo

stolelor

in

orgonizoliile

inlernolionole

cu

corocler

universol,

semnold

lo

Vienq

,

lo

l4

mortie

1975

(...

)

Attico^lul

1.

Expresii

intrcbuin{ate

1. ln

spiritul

acestei

Conventii:

1) Prin

exprcsia

,oryanizalie

intenafionad,'

se inlelege

o otganizatie

interguvenamentale;

"rpn"iu

dlsculie;

4)

Ptin

exprcsia

,organ"

se infelege:

i) oiu

olrg*

pin"ipul

sau

subsidiat

al unei

otganizatii

internationale

sau

il

;iii

i'iii"L

""r'

*mitet

sau

subgrup

al

unui astlel

de oryan

existent

in

carc

statele sunt

menbte;

"

i,

ii

"iii""iu

,,"on{etinh

se

intelege

o

con{eintd

a

statelot

convocate

de

catre

o

oiganizatie

intenationah

sub

auspiciile

sale:

--

i)

irii

"rin"ia',,.isiune"

se inlelege

dupd)

caz,

misiune

permanente

sau

misiune

Dermanenh

de

obsetuare;

i

i,ii

irp*","

.isiune

pemanenta'

se

nprcsl

?

lisi.une

,1e :,?t-tt:1

Detmanena,

av^nd

un caactet

reprczentativ

al

slatului

limisa

de

calrc

uF

stat

membru

a

orcanizatiei

pe

hnga

Organizalie:

g

Ptin

exprcsia

,,misiune

permanente

de

obseNarc"

se

iFlelege

o

mtstune

a"-,1*ura i[r

uninta

avand

un

camcler

reprezentaliv

at

statului

r;mise

pe.

ianga

o

organizatie

intetnalionala

de

cdlre

un slat

ce

nu

esfe

metnotu

at

Organizatiei;"i1

Prii

expresia

,,aelega{e"

se

inletege,

dupe caz,

o

delegalie la un

organ

sau

o detegalie

la

o

confeinle;

10)

Pti;

exprcsia

delegaiia

unui

organ

se

intelege

o

delegatie

timise

de

cat)i

u,n

stat

pentru

a

paiicipa

in

numete

sau

la lucatile

aceluioryan:

-"

iti

pii"trpr"ua,aubgalie

la

o

confeinta"

se

intelege

o delegatie

lrimise

de

ceilre

un

sial

pentru

a

pafticipa

in

numele

sau

la

a

conlennla:

-'

lil iri,

"rpr""iu

,,aebgatie

de obsevare"

se inlelege

dupa

caz'

delegalia

de

obsevarc'la

un

oryan

sau

delegalia

de

obseyarc

la a confertnla:

"

lsl iri,

expresia

detegalie

de

observarc

la

un

organ"

6e

inlelege

o

(leleoatie

limi;e

de

cete

un

stal

penlru

a

patTicipa

in

numeb

sau

si

in

calitale

de ibsewalor

la

lucrarile

acelui

oganism:

-

iqi

p*

expresia

,delegafia de

observare Ia

o

confeinle"

se

inlelege

o

deleoatie

trimi;a

de

cate

un

stat

pentru

a

patticipa

in

numele

sau

si

in calilate

de

;bsevator

]a

lucterib

acelei

confeinle:

15)

Prin

expresia -stat

primhof'se

intelege

stalul

pe

tetitattul

catuE:

a) Organizalia

ifi

are

sediul

sau

un

birou,

sau

it aivut

oL

o

reuniune

a

unoi

organism

sau

o

conle

nle

1'61

Prin

expresia

,,stat

timi,teb/

se

inlelege

statu .frc

trili:e:

a)

o

misiuie

pe lange

Organizalie,

pe

Enge

sediul

acesteia

sau

a unul

birou

al Oryanizaliei

sau

Drept Diptomatic

si Consutal

Sjnteze

pentu

examen

b)

o

delegalie

Ia un

organism

sau o

delegatje

ta

o

conlerinle

sau

.

c)

o delegatie

de obsefvare

a unui

organism

sau

o delegatie

de

obserydtJ

la

o confetind;

,{

17)

Prin

exprcsia,sef

de

misiune"

se

intelege,

dupe

caz, reprezentan

permanent

sau observatorul petmanent;

Beguli care

se aplce diplanaliei

nuftilaterale

32)

Pin

expresia

"locatu

le misiunii"

se

intelege

cadiile,

sau

pe4i

ale

t:lldiilot,

tercnul

aferent,care,

indiferent

de

proptietar

suntutilizatein

^copurile

htlsiunii,

in

acestea

este

inclusA

si

rcs,edinta

gefului

de

misiune;

33)

P

n

exptesia

,locatuile

detegaliei"

se inlelege

cadiile,

sau

pe4i

ale.

r:kidiritor,

care,

indilerentde

prcpietat,

sunt

utilizate

in mod exclusiv

ca

birouti



-

18)

Plin

exprcsia

Jeprezentant

permanent',

se inletege

persoana

imputenici6

de cete

statul

ttimiatot

se

exercite

calitatea

de

;ef

Ae

misiuna

permanente;

1 9)

Ptin

exprcsia,obsevatot

permanent'

se intelege

percoana

insercina

de

cete

statul

t

mftebt

se

exercite

calitatea

de

sef

de

misiune

petmanentl.

de obsetuatie;

20)

Pin

expresia

,,membrii

mi'iunii,

se intelege

seful

misiunii

si

membll

pe6onalului

misiunii;

21)

Prin

exprcsa

..sel de

delegatie'se

;ntelege

detegatul

insarcinat

de

cetre

slatult

mitdtar

sa

indeplineasce

aceasta

calilale:

22) Prin

exprcsia

delegaf

se inlelege

orice

persoane

insercinate

de

un

stat sd

paftic;pe

ca si reprezentant

al acestu

stat ta

luctuite

unui

organisn

sau

o

confeinte;

23) Prin

expresia

,membii

delegaliei,'

se intelege

detegatii

si membii

al

perconalului

misiunii;

24) Prin

exprcsia

,set

al delega,tiei

de obseruate"

se

inletege

delegatul

obsetuator

ce

a

fost

insercinat de cetrc statul

trimilabr

cu

aceaita

catitate:

25) fuin

exprcsia

,,observatot

delegat',

se intelege

o

ce

percoane

desemnate

de

cdtrc

un stat

se

umercascein

catitab

Ae

observator

Ia lucdtile

unui

otgan

sau a

unei conferinte;

.

26)Prin

exprcsia

,membrii

unei

detegalii

de

obseNarc,

se

intelege

detegati

obser,/atoi

si

membii personalului

misiunji:

27)

Prin expresia

,membii

perconatului

mjsiunii,

se

intelege

membtii

oerconalului

diplomatic,

al

perconalului

admjnistrativ

sitehnic

si

a

personatului

de setuiciu

al misiunii,

aldelegatiei

sau al

delegatiei

de obsetrvaie;

28)

Ptin

exprcsia,memb

i

personalului

diptomatic"

se

intelege

menbrii

oersonalului

misiunii,

aldelegatiei

sau

aldetegatiei

de

obseruate

c;re

au statut

Je diplomat

pentru

scopurile

misiunii. delcgatiei

sau

detegaliet

de 66s"*ur",

29)

Prin

exprcsia

,,mehbrii

perconalutui

administrativ

si

lehnic"

se

intelege

nembii

perconalului

angajati

in

seNiciul

administtativ

si tehnic

at misiunii,-al

Jelegatiei

sau

al delegatiei

de

obsetuarc:

30) Ptin

expresia

,membrii

perconalutui

de

setuiciu,'

se intelege

membii

)etsonalului

angajatila

misiune,

detegatie.

detegalie

de observare.

ca

angajat

n

casa

sau

penttu

activi6ti

similare;

31

)

Ptin

exprcsia

percoane

in

setuiciu

privaf'

se intelege

persoanele

angajate

'n

mod

exclusiv

in

setuiciul

privat

al

membitot

misiunii

sau at

delegatiitor;

'

nlo

delegafiei;

34)

Pin

exprcsia

,reguli

ale

Oryanizaliel"

se

inlelege

actele

de

constituire

Ltb

O;ganizatiei,

deciziil;

,i

rczoluliile

peftinente

ale

acesteia

9i

practica

stabilifi

do

cete

Organizalie.

2.

Dispoti

ite

par.

1

ale

prezentutui articot

ce

se

rcfere

h

exryesille folosite

de

cete

prc;enta

Convenlie

nu

prciudiciaze

fobsiea

acestot

termeni

in

sensul

carc

le

poate

fi dat

de

;ete

alte

insttunente

intenalionale

sau

in cadtul

clreptului

inten

al unui

stat

Atlicolul

5.

Stabilirca

fiisiunilor

1.

Statele

membre,

pot,

dace

regutite

Organizatiei

o

permft, se stabileasce

nisiuni

permanente in

vederea

indeplinitii

tuncliilor

vizate

la att

6'

2. Siatele

nemembre

pot,

dace

rcgutite

Oryanizalieio

petmft,

se shbileasce

misiuni

petmanente de observare

in

vederea

indeplinirii

luncliilor

vizate

la

3.

Organizatia

notifice

sbtul

gazde

de

ctearea

unei

misiuni

inainte

de

stabilirca acesteia.

Anicolul

6.

Funclii

ale

misiunil

permanente

Functiite

misiunii

permanente consiste

in:

a) Asigurarea

reprezenaii

'tatului

timilebt

pe

hngd

Organizatie;

b) Menlinerca

bgetuii

dintre

slatul

tinildtor

9i

Oryanizafie:

d

Se

conduce

negocieti

cu

oryanizalia

$i

in cadrul

acesteia;

i1

Se se

informeze

cu

ptivire

la

activitelib

acesteia

si

sd

face

npoft cetre

guvenul statului

triniqtor

asupa

acestora;

q

Se

asigure

pafticiparea statului

ttim\ebr

h activftelib

Oryanizaliei;

,

Se

protejeze

interesele

statului

timi,tebt

pe

Enge Oryanizalie;

. .

^

g)

Si

pro'moveze

rcalizarca

scopurilot

si

principiilor

oryanizaliei

in

cooperarc

cu Otganizalia

si

in cadrul

acesteia

Atticolut

7.

Funcliite

misiunii

pemanente

de

observarc

Funcliite

misiunii

permanente

consist:)

in:

a) Asigututea

rcprezenteii

statutui

ttimildtor

s,i

aperarca

intercselot

sale

pe

hnge

Oqanizalie

9i

menlinerea

bgetutii

cu

aceasta;

fl

Sa

se

informeze

cu

ptiv[rc

ta

activitelib

Oryanizatiei

9i

se

informeze

guvemul statului

t

mi6tot

asupft

acestora;

d

Se

prcmoveze coopetarca

cu

Organizalia

9i

se conduce

negocieti

cu

aceasta.

Drept

Diptonatic

si

Consular. Sinteze

pentru

examen

AlTicolul

8-

Acrcditdti

sau numi

multipte

1.

Statul

trimildtot poate

acrcdita

aceeasi percoane

in

calitate

de sel

rnistune

pe

langd

doua

sau

mai

mutte

o.ganizatii

internatiiiate

ii

numeasce

un

sef

de

misiune

in

catitate

de

m;nbru'at

percon;tutui

dipi;;a

al

unei alte

misiun|

Reguli

care

se

aplce

diplonaliei

multilaterale

Attlcolut

19.

Folosirea

drapelutui

sau

ale

enblemei

""

i-iuiui"a

ure

aoptut

ie

a

arbora

drapetul

si emblema

slalului

nmna@t

nn localurile

sale.

Seful

misiunii

ale

accleasi

drcpturi

in

ceea

ce

pttveste

'n&edinla

sa

si

miiloacele

de

tanspotl

'

i.

i;;"init

i"

drcptulut

acotdal

de cate

prcTcntul

afticol

se

va

tine



.2.

Statul t

mitdtor

poate

acredita

un

nembru

at

perconatului

diplomatic

::':: : :1t a:",

d"

Fef

de

misiune

pe

tanse

atci

orsanizatii

inie,natiiiaii

sau

se numeasce

un

membru

al

perconalutii

misiunii-in

catjtate

d";;;;i

at

personalului

dinlr-o

al6

misiune.

3..Doue.sau

mai muhe state

pot acredita

aceeagi

percoane

in

catitate

da

qef

de

misiune pe

Enge

o organizatie

intemationah.

Articolul

9.

Numirea

membrilot

misiunii

Sub

rezetva

dispozitiilor

an.

t4

si

73.

slatunrimhalor

poate

numi

memb

l

mtgtunh

la

alegerea

sa

Atticolul

10.

Sctisorile

de acreditarc

ate

sefului

de

misiune

Sctisotile

de

aueditare

ale

setutui

de fiisiune

sunt

em6e

fie

de

catrc

selul

de

misine.

de

catre

setut

suvetnurui.

ri"

a"

"ui,"

iiii"iijiii"Jini

""i;ii,

ie,

daca

regulite

Organi,.atiei

o

pemit,

de

cate

o

ahe

autorlale

";;r;t;;;;

stalLllui

trimitdlot

si

sdnt

comunicate

Organizatiei.

Artico,lul

11.

Acreditarea

pe

lenge

otganismele Oryanizaliei

1.

Un stat

membtu

poate

prcciza

in

sciso

le

de acreiitare

transmise

reptezentantului

seu

permanent

cd

acesta

este

abilitat

sd

acfiveze

in caiiil

uneia

sau

mai

multe

oryanisme

ate

Organizatiei.

2. Dacb

statut

membru

nu

dccide;hfet,

reprczentantul

seu permanent

loll:

u"t*1..in

cati.tate

de

detegat

Ia

organete

Organizatiei

punir,

"uri-ii

XBn

condttr

speciale

in

materie

de

rcprc?entarc.

3.

Un

stat

nemembtu

poale

prcciza

in

scrisoite

de

acrcditare

transmise

ooseryatorului

permanent

ce

acesla

este

abilitat

se

ac veze

in

cahtate

de

deleS?t,l1ung

sau

mai

multe

oryane

ale Oryanizatiei,

du"e

i,""a";-

";;

emise

de

cete

regulile

Oryanizatiei

sau

a

organului

in

cauze.

Articolul

.1

2- Putefite

deptine

penlru

incheierca

unui

tratat

cu o

Organizatie

1.

Selut misiunii.

in wiutea

lunctiilot

sate

si

hre a

ti

nevoit

si

oroauii

deptiFete

pLtteri.

este

considerat

ia

tiina

repreziitaniuj

;;;;t"i;;;;

adoptarea

textului

unui

ttatat

intre

acet

stat

si

Ordanizatic

a

1eflJl

ni:iunli

.nu

este

considerat,

in virtu-tea

funcliitot

6ate,

ca

fiind

reptezentantul

statului

seu

pentru

a

semna

un tratat

sau

pentru

iemnarea

unui

ttatat

ad rcfercndum,

intre

acet

stat

si

Organpatie,

nunai

aaia

i

li)uii

Cin

practica

Organi,'atiej

sau

existenta

altor

circumslante

prin

care

pedib

au

)onvcntt

ca

nu

esle

nevoie

de

deplinele

puteti.

(...

)

oont

de

legile,

rcglementdite

e,i

uzantele

statului

primitor'

Atttcolut

20

Facilfteli

ln

genenl

"

"1.-itiutii

pri.no,

acorde

nisiunii

toale

facilifilile

necesare

pentru

lndeDtintea

functitlor

sale.

"-[

oiriî"tiu

"iuta

misiuneain

a

obtine faciibtile

ce

ise cuvin

si

iiacotda

cole

ce

ii

rcvin

in

ptopia

conpetenle

Attlcolut

22. Asistenla

Oryanizaliei

in

mate

e

de

imunftefi

si

ptivilegii

1.

Orcanizatia

aiub

in

cazul

in

care

esle

necesar'

stalul

tnmitebL

f

isiunFa

"

^"-iiiiiiZlti"ii

"a

usigute

inkarca

in drcptuite

ce ise

cuvin

a

ptivilPgiilot

<l

imunitbtilor

DrevezuE

in

prczenta

Convenlie

-

2.

O)toanizatia

aiulh,

dace

esF-

nevoie

statul

pimitot se

ob

ne

eêcutarea.

abtioatiiot

cate

in;umba

slatutui

trimihtoL

nisiunii

accsluia

menDrttar

sat

"iiiiiti

piiit"giito,

ei

imunitelilot

prevezub

in

prezenta

conventie

Articolut

29.

lnviotabilitatea

localurilor

'"

"i.lii"tiiit".i"irnii

suntinviolabile

Agentitat

slatuluipimitar

le este

intezis

sa

iatrunda,

fare

consimtemari'ul

selului

de

misiune

in

localul

acesteta

--

'i

as

sniut

prinitor

are

obtigatia

specialb

de

a

lua toarc

mesuile

necesare

n

J"JLi'i

iîiiaoarii

ca

toiluile

misiunii

sd

nu

rie invadate

sau

distruse

'iiri'iiiii"i

kxirnii

"a

nu

fie tutburaa

sau

demnitatea

diminuate'

iS

fn

ca.ut

i,

"ur"

"e

ptoduce un

atentat

imeotwa-1?cllutil?r

m.:::::: -:t:1.:::

prmiitor va

lua

toate

masuile

necesarc

pentru a

urmei

si

pedepsi

persoanete

carc

au

comis

atentatul.

-'

i.

icaturite

nxiunii,

mobifierut

acesteia

sau

alte

bunui

carc

se

gesesc

ca

"i

iiit*ii

a"

t

*ipott

nu

pot lace

obieclu

nici

unei

perchezilii'

rechizitoriu'

'ses2are

sau

mdswd

de

executie.

(...

)

Articolul

28.

lnviolabilitatea

persoanei

"

'iiriarl

qeuui a"

misiune

cAt

9i

cea

a

membflot

pesonalului

diplomatic

at

mis;unii

este

invialabih.

Acestea

nu

pot

li

supuse

nrci

unei

lorme

de

arcslarc-

satu

ietentie.

Stalul

Nimitot

it ttutea/a

cu

rcspectul

care

le

csle

cLtuentt

st

n

toale

mdsurite

necesate

penttu

impiedicarea

oriceiti

alental

tmpolrtua

'o"rsoanei

acestora,

libedatea

acestoa

sau

demnilatea

lor si

penhu

a

uman

'si

pedepsi

percoanelot

cate

comit

aslfel

de

alentate

Diept

Diptomatic

si

ConsutaL

Sinteze

pentru

examen

Atticolul

29.

lnviolabilitatea

tocuintei

si

a

bunurilot

.. 1

LocukP

privale

a selutui

misiu;ii

cet

si

cele

ate membrilat

personalulul

diplonatic

al

misiunii

se bucure

de

aceeasi

inviotabilitate

gi

de aceeasi protectle

ca

6i tocalurile

misiunii.

?..?ocufentele,

coresponctenta

sr.

sub rezerva

pat.2

din

att.30,

bunutite

CURS

IO



seturut

mtstun

sau ate

membilot

personalului

diplomatic

atmisiuniise

bucud,

de

asemenea,

de

inviolabititate

Articolul

30.

tmunitaEa

de

jurisdictie

1.

)efulde

misiune

simembii

peBonatului

diplomatic

aimisiunii

se

bucure

de

imunitate de

ju

sdiclie

penaa

a

statului

primitor.

Acegtia

se

bucurd

li

ega6

mesure

de

jutisdictie

civite

si administrativd,

dace

nu

se

refere

h:

a)

o

acliune

rcala

ce

privesle

un imobit

ptuat

situdt

pe

leritonut

statulul

pn.mttot,

numai

dace

posesorul

nu

il poseda

in vcdetea

reali?arii

scopulul

misiunii

sau

pentru

statul

t

nidtot;

b)

o

actiune

de

succesiune

in

carc

persoana

tn

cauza

tiqurcaza

ca

sl

executot

lestamcntar-

administratot.

urmas

sau legatar.

cu ti

;pivat

si

nu

in

numele

statului

trlmidtor;

c) o

acliune

comerciale

sau

Nofesionale

indiferent

carc

ar fi

aceasta,

exercitate

de

persoana

in

cauze

in

statul

ttimitdtot

in

afaa

funcliilot

sal;

.2.

Nici

o

mesure

executo

e

nu poate

li

tuate

in

ceea ce

priveste

seful

misiuni[sau

al unui

membru

al

personalului

diptomatic

al misiunii,

cu

excbotia

aazu

lot

prevezub

la

par.

1

alin.

a,

b si

c

ate

prezentului

articol,

caz in

carc

?xecutarea

se

va

face

feft

a

se aduce

atingere

inviolabititdtii

persoanei

qi

fiE

,a

demnitatea

sa

se tie lezad.

3.

Selul misiunii

si

membrii

perconatului

diptomatic

at misiunii

nu

sunt

)bligab

se depune

ca

maftori.

4.

Imunitatea

de

ju

sdictie

a

sefului

de misiune

sau

a unui

membtu

al

)et'onalului

diplomatic

al misiunii

in

statul primitot

nu

va fi

exceptat

de

ta

u

ti

sd clia

statu

u

i

ti

miato

r.

(...)

Diplomolio

Pollomentord

1o.1.

Funclio

Parldmenlului

Romaniei

de

conducerc

in

Polilica exlemd

in

conformitate

cu

dispoziliile

Constitutiei

Romaniei,

Parlamentul

exercite

tr""ii"i"

"l^J,illre

i"

p;litic;

externa,

in;alitate

de

autorilate

reprezentative'

prin

luo

popotrf roma;

exercita

suveranitatea

nalionala

[art

2 alin

(1)

din

Conslituliel.

--plrlr-l"t"f

detine.

ln

domeniul

polilicii

externe.

o

serie

de

atributii

exclusive:

-

ratifice si

denuntd

unele

lratate

internationale

(art

4

din

Legea

nr'

4/1991

orivind

incneierea

si

ralilicarea

trataLelor);

-

constituie

o comisie

speciala

de

politica

externa

(examineaza

problemele

de

oolilidr

exlerra

in cadrul

u'ror

comisii

distincte);

:cieclar:r starea de razboi

fart.

62

alin

(2)

lrl

d)

din

Co.lstitutiel:

-

ia decizia

de

suspendare

sau

incelare

a ostilitdtilor

militare

[art

62

alin.

(2)

lit.

e) din Constituliel

A;

v;rarile

Parlamenlului

i1

domeniul

politicii

externe lratificarea

u'or

lratate

nnno.iut" J"

oru"'"

"i

semnale

de

setlll slatului

sau

la

nivel

guvernarenlal)

nutuni

oe

naturb

sa

imprime

direclii

generale in

polilica

exlerne

Totusi. ele

aoar ca

o

verilicare

si confirmare

(prin

intermediul

ratificdrii)

a

'^"r

r"iiuni intirnufionale

ale

Executivului.

Parlamenlul

deiinand

astlel

rolul

de

decizie

ln

acest

domeniu

1O.2. Comisiile

de

politicd

exremd

ole Senotului

ti

Camerci

DePulollilot

10.2.1. Comisiile

parlamenlare.

Potrivit

ad

61

alin

(4)

9i

(5)

din Constitulie'

cori"iii"

p"rtun"ni" sttnl

otganisme

mai

rcstanse,

cu

rolol

de

a

pregeti

tucdile

specifice

exercfterii

funcliilor

pa amentate'

Potrivil Conslitutiei.

cele

doual Camere

isi

pot

conslitui

comisii

perm€nente

comisii

de

ancheld,

comisii

speciale

sau. dupa

caz

comisii

co'nune

Membrll

comisiilor

sunt

desemnaii

potrivit

principiului

reprezenterii

proporllonale

a

oirrourilor oarla'nentare,

numarulde

locurica'e

revin

fiecarulgrup

parlamentar

i'ni.riLirit

o"

tiu""r"

came'a

la

propu.erea Biroului

permanenl al

acesteia'

Drept Diptamatic

sj

Consutal.

Sinteze

pentru

examen

in

prezent,

comisiile

de

politice

externd

sunt

comisji

parlamentaro

permahente

si

au strucluri

definile

prin

Regulamentele

celor

douar

Camere.

uotectur

tor

de

activilare

este

delinit

prin

Begularnent.

in

perioada

1990_j9g2,

a runclonal

o

Comisie.nixtb

Camera,Senai.

i't

anul

1990, pokivit

H.S. nr.

17

din

3

iutie

1990.

privind

aprobafea

denumiril.

domeriitor

de

aclivitate

si numarul

me.nb.iJor

Diplonaiin^^

ztl\,e

-

stabileste

retatii

de

coabora\

,tit9

paoentu

po'ilicd externe

ale

allor

oarlamente si

cu

orqanisme

lt

'̂u

c0nl'

-

--

"tuOo'"u.:,

lmprcuiacu

Cori 5'e:.a"oor'

litica exlerna

a Senatului

proiecle

de decla"aliide

po"licb

€41;i.0ent

O ra

9l

la

supune

spre

ap'oDarea

Parlamentului

Bomaniei;

-

'Pe



comisiifor permanente

ate

Senatului,

Parlamentul

a iniiintat

o

Comisie

d"

pofiti"a

""Gnia

""

"i"olni i"

ixta

rCamerb-senar)

si

permanenta

ipe

toar;

d;;;

tegi;;,i,;iij.

c.ri"ii

avea

urraloarele

domenii

de

activitate:

-

probleme

si

programe

de

politice

externa

a

Romanieii

- dtalogul bilateral

cu

comisiile

similare

ale

parlamentelo.

altor

state

sial€

o.ganismelor

parlamertare

internatiolalei

_

-

.elaliile

dint.e

parlamentul

Rorrleniei

si

Uniunea

lnle,parlamentara,

Parlamentul

Europear.

Adunarea

pdrtamenta,a

"

c"*if

iJri

iri"pJl

Adurarea

Partamerlard

a o.s.C.E.. precum

si

alre

org""ism"

partarnenLie

regionale

si mondiale;

-

avizarea

traralelor.

convenliilor

si allo,

inshurnente

inlernalionale

la care

adera

Romdnia;

_

-

audierea petsoanelor

propuse

a

fi

numite

in

functia

de

ambasador

al

Homarle..

tn

strarnatale.

urm;nd

a

da

un

aviz

consullativ

asupra

acestora.

^

Dupa

alegerile

din 1992,

SenatulsiCamera

Deputatilor

si_au

{ormal

proDriil€

Lomrs[

de

potiticd

externe

(Begutame.tul

Senalului

din

1993.

reoubli;at

in

M. Of.

nr.

58

dir

2

februarie

2001,

care

trimite

ta

ftotararea

Senarutiiluita

ta

propunerea,

Biroului

permanent,

conform

art.

SO; Regulamentul

bamerei

Depulalilor,

aprobat

prin

H.C.D.

nr.

8

din

24 feOruu,ie

fSSi,

,"fuOfitut

in

fvf.

Oi.

nr.51

din

31

ianuarie

2001,

ad. 55).

^

Enumeram,

in

continuare,

atributiile

Corjsiei

de

politica

externa

a Camerei

uepurautor.

rn

conlo.mitate

cu H.c.D.

nr.

g/1994:

-

pari;cipe.

imoreuna

cu

Comisia

de

poljtica

extern.t

a

Selatului

si

cu

Minisrerut

Afacerilor

Exterre,

ta

etaborarea

strat"giei

g"neruf"

"

poiiji"ii-""1-;rnJ

a Romeniei;

_

-

exercil;

conlroluJ

pdrjamentar

specjfic

asupra

lvlinisterului

Afacerilor

Exle.'le

si

pdsiraaze

legalura

operalivd

cu

acesta print-o

subcomisie

de

contact

Si

informare;

-

asigutd

.ealizarea

dialogului

intre

Camera

Depulalilor

si

partamenlele

altor

staie;

-

sp.ijind

promovarea

relatiilor

intre

Camera

Deputatilor

si

Adunarea

Parlame,ntara

d

Consiliutui

europei.

eariamentu-t

E;;;;;;":

;;;;;;;;

Parlamerta/5

a

O.S.C.E.,

Adunarea

U.E.O.,

Adunarea

Atl;nticuiui

de

No.d,

precum

si alte

organisme

parlamentare

regionale

si mondiale;

-

examineaza

si

acorde

sau

rcluzA

avize

peniru

ratificarea

acordurilor,

I'atalelo.

$i

conve.iiilo.. precum

si

a altor inst;umente

internationale

la

caie

lomania

esle

parte;

-

actioneaze

pentrl

p'orova'ea

L .

r-.tlpoi'

l i lic

adgcval

in

dezvoltarea

rptatiitor cu Reoublica

I\roldova;

qhdt

-'

orccizea?a

poziria

de

orinci tr

^.

)aeonlaliile

Camerei

Deputatilor'

allaie

in

misiune

in

slreinallale

siau;

/raaialele

acestora;

- se

pronunta

in

pobere

de

px|,"o

a//ra

alrtle

slatului

romani

-

audiazzr

candidat'i

pe1lru lu\rrd 'lgriltrr.

de

exterle

sl

persoanele

propuse

penlru

a

ii nLTite

il

iunc'

i

("r"'rifz

ldor

-

al

Romaniei

in stralnalale

in urma

cerora

da

un

aviz

consull\i

^lbaz

-

aclioneaza

penl u

pdsl-area

r"..

Fern

aranent

cu

diaspo'a

romand

si

comunilatile

romanesti

din

stral

iilill

i

10.2.2.

Procedura

privind

aud\h..

/{ne,n",

p19p,":

:,1'_iT]t-:,11

Iunclia

de

ministru

de externe

siq"'ho

/

u*f'l

raordinar

si

plenrporeNlar

al Romeniei

qidor

Audierea

Dersoarelol

popuseil

/r

fi r^/'-clia

de minlstru

de

externe

si

ambasddor

extraord

iar

sr

pte,;"r'"/-

ai4omaniei

i.l

urma

caro.ra

Comisiiie

de

polilica exterri

ale

ceor'

" ,

hera

e

e'nit

un

*z

consulatlv

a.e

ca

principal

obiecliv

rcatizarca

)"',,.a

A

ca

t'e

sa

permrla:

'

cunoagterea

pe

soale'

p'opJle

it

iatia'

u

^"t"l.lu

de

a-si

indeplini

misiuneai

t'l\tlt'

-

receptarea

de

c:ltre

c aldida|

i

ti,.

./r7'sli

privind

activitatea

Procedura

cuprinde:

'r1e9

l. Propunerea

lvlilisterL

ui

Ata(lri,.

-a'e.

y'n

amplu

curriculu,m

vitae

al

::':?;l::iJT""l,1

3l%illlii?

51:;,

:1,

i'[i:1"i3'9'i'TH'"H1"':':::

audiere. 'ln

'

2.

Presedintele

Com

sle alrag(iL

,r

l,r;

aJ

udiat

czl tainui'ea

uror

dale

sau

intormatii

sau

p'eTellarea lo

;'rI:'

.'frtrLr,

a induce

in eroare

uomlsllle

vor delermina

retragerea

avizulu.t;;[

d,)Ata,,cerilor

externe

urmano

a

lua

loalemesurilecorespunzatoare

{atl

face

3. Candidatul

audiat

prezintd s

o.

-oi

rdeprente

privind:

_

nntiti.,

plrarnaa

Romaniei

.

t.etro

i

.dn

spalrul

gec

-

gradulde

cunoaste'ealeti\11

n"Y1&

6^a

a

maniai

^r

'

r.aat slal:

{,ie

,

ooliiica exler'la

a

Fonariei

..'llel'.z

\i

rJn

spallul

gec

parte

tara din

care lace

pant

i'l

i

l,'ie6i1u4r

in special;

arte

tara din

care

lace

parl(.;'rdJ

i

l,i

,...rt,r.r6

^,

'^^'etprp

at;riiin

"4{llrrl

\tw)i*a\

*

tt,

aaeaitat

9i

istoria

relatiilor

12

sf

iln

s-Patiul

geopolitic

l a-,- ,2r

ln SOeClal:

din

care

Romaniei

cu

acest

stal;

Dtept Diptonatic Fi

Consutar. Sinteze

pentru

examen

-

principalele

aspecte

ale vieliipolitice,

economice,

sociale,

juridjce

Eiculturale

ale statului

respectiv

in

contextul relatiilor

acestuja

cu

celelalte

state

ale lumii;

-

cum

inlelege

se

promoveze

si

sA

dezvolte

relaliile

Romanjei

cu

aceastd

tarS;

-

aspecte

ale vietii

lui

perconale

care

pot

contribuj

la

indeplinirea

misiunii;

-

aprecierea

situatiei actuate

Di?lonalia

Parlanenhd

Promovand

conceptele

de

pace

9i

arbitrai

internalional'

U'l'P

a

reprezentat

incep;tui

pentru formele

instilulionaiizate

ale

cooperarii

multilalerale

de

astezi

ui.e.

i

irotou"r

ideea

lnfiiniarii

unor

inslilutii

corespondente^la

.nivel

ouvernamental,

care

a

devenit

realitale.

int-un

rel

prin

aparitia

Societdtii

i

atiunitor

si

apoi

a

O.N.U

U.l.P

a

fost

de

asemenea

instrumentul

princrpal

Haga



din

Romania

si

perspectivele

ei.

4.

[,,lembrii

Comisjilor

formuleaza

inlreb5ri,

la

care

cel

audiat raspunde.

5. Membrii

Comisiilor

fac

observatji,

comentarii gi

sugestii,

fale de

care c€l

audiat

isi exprima

punctul

de

vedere.

6.

9edinla

de audiere se

desfigoar5

cu

ugile

inchise, problemele discutate

avand

caracter

confidential

pand

h numirea

celui audiat

in

funclia

respectivd.

7.

Presedintele

Comisiei

supune

la vol

avizul

acesteia.

Avizul

se

materializeaze

prin

semnarea

de

cetre

presedin{ii

Comisiilor

a

propunerii

po

care

Ministerul

Afacerilor

Externe

o

inainteaze

presedintelui

Bomaniei.

Ca;d

avizul

este

negativ,

se

lace mentiunea

corespunzetoare.

B.

Stabilirea

gedinlei

si luarea

deciziei

se

iac

conform

prevederilor

Hotdraril

Parlamentului

nr.

4/1992

privind

Regulamentul

sedintelor

comune

ale

Camer€l

Deputatilor gi

Senatului.

'10.2,3.

Comisiile

de

politice

externd i9i

adopta

propriul

regu'ament

de

organizare

9i

functionare

lin

conformitate

cu art.

92 alin.

(2)

din

Regulamentul

Senalului

si art.42

lit.

b)

din

Regulamentul

Camerei Deputatilorl.

hapoartele

9i

avjzele

Comisiilor de

politice

exernd

au valoarea

unor

propunerj,

iar

cele

doue

Camere

supun

dezbaterii

in

plen

9i

volul raportului

comisijlor.

1O.3.

Diplomdlid

portdmentofi

inlemoljonold

10.3.1.

Consideralli

introductive.

a) Ateturi

de

funclia

tegistative,

parlamentele

sunt

mandatate

constitutional

sA .ealizeze

controlul

laturll

executive

a

puteriiin

stat,

care

presupune

si supervizarea

politicii

externs

a Guvetnului.

Se

constatd,

la

nivel mondial,

o

tendin,td

mult mai

ampE

de a

se

adeuga

vastului

domeniu al diplomatiei

ctasice,

traditionale,

o noud

dimensiune,

cea a

diplomatiei

parlamentare.

Emancjparea

diplomatice

a

parlamentelor

se

desfSgoard

intr"o

dinamicd

deosebite

gi

are ca

premiss

fenomene

contemporane precumt

globalizarea,

interdependenta

dintre

sfera

internd gi

cea

inlernalionalS,

expansiunea mjjloacelor

de

comunicare

si

spiritualizarea

frontierelor

nationale.

b)

Originile

acestui concept

a

activitdtilor

externe dateaz5

din

perioada

formerii

Unlunii

Interparlamentare,

in

anul 1889.

ldeea centrala

era

aceea

a

promovirii

pecii,

a coopererii

prin

contacte,

dezbateriintre

reprezentanli

al

parlamentelor

din lume.

lniliatori

au fost

doi

parlamentari

din

S.U.A.

si Franta:

William

Randal

Cremer

si Fr6deric

Passy.

pe.llru

infiintaiea

Cu4ii

Permanente

de

Arbitraj

de

la

U.l.P. s-a

transformat

dintr-o

organizalie

a

unor

parlamentari individualiin

sin ura

organizalie

mondiala

a

p;rlamentelor'

Reprezinta

cenkuldialogului

si

o-io,omaiiei oailamenlare

int'e

organele

legislalive'eprelentand

toale

"i"i"'"',Lr"

p.rti""

si

principalele

curente politice

din

lume

-

constiLuild

o

otarforma

unica

penlru

observarea

opiniilor

Ei

curentelor

politice din

intreaga

iume.

Conferintele

si

intalni'ile

specializate

ale

U

l

P

au

iost

un lest

folosito'

peniru

iOei

noi care

au

condus

la

importanli

pagi

in

dezvoltarea

cooperarii

internalionale.

cl

Aslazi. U.l.P.

are sediul

la

Geneva

si

este

organizatia

To,lqhli,1

ParLmentelor

statelor

suverane.

Uniu4ea

reprezinta

centrul

dialogului

pudrt"nfur, eforturile

sale

indreptandu-se

spre

inidrirea

pdcii

s'i

coopererii

internationale,

precum

9i

pentru

promovarea

democraliei,

asllel:

-

faciliteaze

contacte,

coordoneaz5

schimbul

de experienle

intre

parlamentele

9i

parlamentarii

din

toate

statele;

'

'

ia in

disculie

problemele

de

interes

international,

exprimandu-si

punctul

de

vedere peniru

a

stimula implicarea

parlamentelor

si

par'amenlarilor

in

tezolvarea

acestora;

-

contribuie

la apararea

9i

promovarea drepturilor

omului

-

factor

important

peniru

democralia

parlamentard

9i

pentni

dezvoltare;

-

contribuie

la o

mai buna

cunoaqtere

a

institu,tiilor

reprezentative'

penku

inidrirea

gi

dezvoltarea

lor.

d)

conceptul

de diplomalie

parlamenhra

a

evolual

decisiv

dupa

cel de-al

doilea

rdzbol

mondial,

cand s-a

conturat

o definire

mai

completd

a

ceea ce

i_seamnar

aslazi

diplomatia

parlamenlara;

Prof.

Heinrich

Klebes,

grefierul AdunSrii

Parlamentare

a

Consiliului

Europei

tu.tari,

gt"iiut onorilic

al"acestei

institulii),

detineite

conceptul

diplomaliei

oarlame.'ntare

ca liind

acel

cadru

carc

pemile

patlamenlatilor

sa

t'aciliteze

latutilat

tegislative

ntetuentia

adive

in

lormularca

politicii

externe

sau

tn

controlul

Fi

ctitica

ei,

fie se

ioace

rolul

diplonalilot'

Printrelormele

de

manitestare

a diplomatiei

parlamentare

internationald'

se

pot

enumera:

:participarea

la

dezbateri,

precum

9i

contacte

in cadrul

organizaliilor

a,"r;u,'oni"

- rooare

sau

regionale

-

care

delin

o lature

parlamentara;

-

contactele

parlamentare

bilalerale;

-

activitatea

grupuritor

de

prietenie

inlerparlamentare;

Drcpt Diplonahc

si

Cansutar.

Sinteze

pentu

e^anen

-

participarea

parlamentarilor

ca observatori

la

procesele

electorale;

. .".

padiciparea

parlamentarilor

in

actiuni

de

diplomafj;

pr"u"nfiui

,

deblocarea

unor

situatii

conflictuale;

-

organizarea

de

seminarii,

colocvii

si

dive.se

conlerrnte

sub

e.r

panamentara,

cu

tematici

variate,

de

interes

global

si

regional.

.

e)

ln

planul

politicli

externe, prin

urmare,

parlameniutui

ir revine

un

DiPlanalia Parlanenhre

-

reevaluarea

relatiilor

cu

state din

zone

de

interes

extraeuropene

(Canada'

t;r'f"".'iiponia,

nsii oe

suo-est

o'ie'ltul

IMiilociu

America

Latina)

pornhd

't'l

la

legaiu.ile traditionale

exislenie

cu unele

dintle

acestea

side

la

interesele

iiiu"iti"""

tunit""tui"

de

acesiea

ln dezvoltarea

relatiilor

cu

Romania

10.3.3"

Diplomalia

parlamentar;

multilateral5

I



d ublu:

.

-.intr-o

prima

ipostazar.

parlameltul

apare

ca

actor

mijlocit

sau

indjrect,

Oa

9::3.:::11

"9

g: i"ll"tgq..,lr.g

murcs,

pin

"o"t.or,r

u'i,piu

o1,i,"iir[i

:l:::jir]:il:

lTyl

jgtaliiror

intemarion;te,

a

,uriri"ar.ii

ii"iit"roi

u irji"riiii

:p],:l

:gl

lf

comisiite

_d'e

speciat*ai",

o"""ni"J

"-""pi"l"tji'i"

ililEiliii

politicii

externe,

ca

forme

a

responsabiiitttii

politice;

:li*"3^"r^1 -":t1? fartamentul

apare

ca

actor

principat,

printr_o

impticarr

9f,:lu"p^"

^"^".?l:l:L":l?llgl3 ?.

p'r.l

i"t"i'"oi,i

"

"5"1i;

';"-

;;#;i;

diplomatie parlamentard

internationala;

f) in

centrul

activitdtii

de

politica

externa

trei

directii

tundamentale

de

actiune.

a

Parlamentului

Romaniei,

stau

1.

Dezvoltarea

relatiilor

bilaterale

cu

parlamentele

altor

slate;

2. lmplicarea

la

.tivelul

diplomaliei

parlamerla,e

1']ullilalerale,

reprezentatd

de-participarea

detegatiitoi

Romani;i

r"

air"iit"

.t,*iirip"r;;i;ft?i;

vocalte

teoronala

sau

universal::

3.

Validarea

democratic5

-

orin

ratifi

""r"

n#a.l"iJ; plit;:*'

""

rdrrrrcare

-

a

lratalelor

i4ternalionale

la

10.3.2.

Oiplomalla

partamentare

bitaterati

_

Ptincipalele

obiective

urmarile

de

diplomalia parlamentari

bilateral5

a

Romaniei

includ:

-

realizarea

unor

demersuri politice

in

vederea

suslinerjiinteorarii

Romliniai

n.slrucluflte

.europene

si

euroaflanlice. pflr

jntensificarea

retaiiito,

cu

stiiele

rembre

ate

Uniunii

Europene

si N.A.T.O.;

-

dezvoltarea

uno.

relalii privilegiate

cu statele

ce

au

traoitii

democratice st

lconomrce puternice

sicare

pot

oteri

un sprijin

substantial

perlru

procesul

d-b

Jemocratizare

si

'efo.rna

dir

Romdnia.

durt

de

remar'cat

,;;.;;;l; ;;

runoeslag-ut

german.

cu

Adunarea

Nationala

a

Frantei.

Camera

Comuneloi

Jin

lvla.ea

Britanie

si cu

alte

parlame;te.

concretizate

ir

vjzite

la

;iv;i;l

)ono ce-ttor

aceslora

si

ir

contacle

intre reorezentantii comrsiilor

pe.marentej

.

-

rntenstficarea

relatjilor

in

plan

parlamentar

cu Congresul

Siatelor

Ulite

rle

Americii

-

o

dimensiu4e

imporhrta

in

stralegia

de

relatii

Oifai"rrfe

ui"

:elor

doua

Camere

ale

parlamenlului

BomAniei.

-

-aprofundarea

relaliilorcu

Republica

Moldova. pentru

adancirea

colaborafii

rconomtce.st

consolidarea

spatiului

cultural

si spiritual

comu.;

-

inlensificarea

relatiilor

RomAnieicu

stalelevecine

siafirmarea

tariinoastre

a factor

de echilibru

si

slabilitate

in

zona:

-

stimularea

cooperarii

economice

cu

staleje

din

bazinul

Mbrii

Neqre.

tolosjnd

adrul

oferit

de

Adunarea

padamenta,a

a

O.C.E.V.trt.;-

"-

ri oln

ociomorii

tbgg,

cand

Romania

a

devenit

membru

cu

drepturi

,r..ri"" .i

Cons'fiufui

gu'opei,

delegatiile

parlameltare

'om;nestiau

parlicipal

,'.ir,"

rr""*;i"

il""arii

Parlame;tare

a consiliului

Europei

p'ecum si

in

diversele

sale

comisii.

t,t

Oin

feOruarie 1993, parla'nentarii

romani

au

asistat

in

calitate

de

uOJJruurori

la

iucrarile

Parlamentului

European

creared

comitetului

lnterparlamentar

Mixt

Romenia-U.E'

cu

l'ltelniri

bia'ruale

a

reprelentat

lontributia oarlamertara

in

dialogul

slructurat

pe

care

Uniunea

Europeand

ii

0".r""."t

la

slarsitul

anului

1694.

in conlextul

strategiei

de

preadera'e

a

,Lr"ror

J:n

Eu.pu

cb"lrala

si

de sud-Est

Comitelul

are

un

regulamem

propriu

i"

ir".tionur"

"i

oroorce

documente

sub

lolma de

recomand'lri

si

declaratii

ca'e

devil

acle

oliciale

ale

Parlamertulul

European'

c) lnlegrarea

Bo'naniei

in

struclu"ile

euro-atlantice

a

viTat

si

dproplerea

oe

u"il.jn"u

Ewopei

occidentale

-

organizaiie

in

care

Romania

a dobandit'

prin

J"ltrutiu

o"

rlki.no".g.

din 9

mai

lgg4 statulLlde

parte4e'

dsorciaL

l\y'embrii

Ca'nerei

Deputatilor

au

pa'ticipat in

consecintd

la

lucrerile

Adunarll

Parlamentare

a

U.E.O. 9i la cele

ale

comisiilor

de specialitate

ll

collenul

J."ioirii:u.g.o.

i"

uniunea

Europeanii

conlactele

stabilite

reprezinta

o

baze

i.."ar"ia

"entiu

imoficare

Romeniei

in

struclurile

de

securrtale

ale

uniunii'

".1,

in

"iriiut"

c" t".bru

fondator

al

c

S c

E

/o

S

C

E semnalar'r

a

Aclului

finaiOe

f. iJs'nf,.i,

Romania

a

pd4icipal

cu drepturi

depli"le

la dimensiunea

oaalameltara

a

orqanizaliei,

inca

de

la crearea

in

1990'

a

Adunarll

iiri".""i"r"

a orianizaiiei

pentru

securitate

Qi

cooperare

in

Europa'

Deleoatia

romana

eate

reprezentatb

in

cele

trei

comisii

generale

precu'n sl

i',-C-Jtlsu

p"i.on"nta si a

parlicipal

la

toaLe

reuniunile

plenare

ale

acestui

ionrm

si a oarlicipat

si la alle

actiuli

organizale

sub

egida

Adunarii'

in

special

seminarii si actiuni

de

monito'izare

a

proceselo' electorale

in

noile

democratll

--

"i

Vr".otii

Camerei

Deputalilor

int'etrn

in

mod

o'gatizat

relalii

cu

Comitetul Parlamentarilor

din

Statele

A.E.L.S'

t)

Parlamentarii

romeni

parlicipa

activ

la

lucrarile

Adun6rii

Parlamentare

,

iooo"iarii

g"ono.ice

a

M6rii

Negre

(devenita organrzatie

incepdnd

cu

1

mai

1d99r

la Bucuresli.

au avul

loc,

panar

i1

prezenl

ulmatoalele

reunlunl

pe

iini"

plfutentutL,

in

1993

prirna sedilld

a

Comisiei

Economice

a C

E M

N :

i"ii" zbiizlu"i"

1994, cea

de-a

reia

Sesiune

plenara a

A

P

c E

N'4 N

;

23'25

iunie

1998,

cea

de-a

11-a Sesiune

plenare a A

P C

E IvI

N'

ol Parlamenlul

Romeniei

padicipa

de

asemenea

ta lucrarile

Adunarii

paiimentare

a

Francoloniei

(cJnoscuta

si

sub

denumired

de

Aduna'ea

i,'i;;;6;t"

i"lam"nt"rot

oi

ri.oa

Franceza)

-

la

Bucuregti'

in

15-18

Drept Diptomatic

si

Consutar. Sinteze

penttu exanen

septembrie

1998,

a

avut loc

ceade-a

12-a

reuniune

a Adun5ii

Regionale

Europl

h)

Un

eveniment

deosebit

l-a

constituit

desfasurarea.

la

Bucuresti-

e ce

9::191-a

Co-nterille

a

u.t.p.

(octombrie

i

995). ta

care

au

fost

prer;;tip€r

1000

de

participanti,

reprezentand

1j2

state.

D

7l

omalia

Parl

amenkre

Dacd un angaiament

international

cuprinde

o clauze

contrare

Constitu iei'

ftltilicarea

nu

po-ate

avea

loc

decat

dupe

o eventuald

revizuire

a Constitutiei;

-

Daca actul

supus

ratificerii

cuprinde

clauze care

sunt

de

domeniul

legilor

orqanice,

procedura

ratiiicarii

trebuie

sa

iie

aceeaqi

ca si

cea

urmatb

pentru

Idbptarea,

modificarea

sau abrogarea

legilor organice;

-

Legea de

ratificare

este

o

lege formalS,

de autorizare'

9i

nu una

materiah



1O.4.

Aclele

p

n care

pd

dmentul

pomAniei

iri

exercitd

,i)

lunclio

in motefie

de

polilicd

extemd

,:

'10.4.'t.

Acte iuridice

.

a)

Potrivit

art.64din

Constitulre,

partamenlut

adopta

legi,

hoterari

simotiunl,

Ioale

avand

calitatea

de

acte

juridjce.

il

.

Actele

juridice

sunt

manifestdri

de vointa

cu

scopul

de

a

produce

efect,

juridice.

binernletes

incorporend

si

o

dimensjune

p.iriri",i.

n"iur"

iuiiai".-Iii

Parlamentului

intre

sub

prolectia

autorilalii

statate

cu

toate

conseci;tele.

ia;

i;

nevote pot

ti impuse

subiectelor

de drept

prin

forla

coercitival

a

statului.

ln

categoria

actelor

juridice

cu

caracter

normatjv

sunt

incluse

toate legile

gi

;,

parte

a hotararilor.

Celelalte

actejuridice

au

caracter

individual

(manifestaride

vointa

in

sensul

stabili'iide

drepturi

sj

obligatii penlru

subieclede

drept

delerminate

in

orealablii

'

rn

aceasta

categorie

inlrend restul

hol5rerilor

si

motiUnitc

b) Legile

de ratilicare a tratatelor

internalionale

^

Padamentulare

competenla

de

a

ratifjca

tratatele

incheiate

de

presedinto

rn

numere

Homaniei

[art.

91

atin.

(1)

din

Constituliel.

Conform

arl.

4

din

Legea

nr.4/199j

privind

tncheierea

si

ratificarea

tratatelor,

sunt

supuse ratificbrii

parlamenlultri

tratatete

internationate

semnaiJ

in numele-

Flomaniei, precum

gi

tratatele

semnate

ta

nivetut

elvernuLi,

caie:

-

se

referd

la

colaborarea

politicd

sau

militard;

-

necesite

adoptarea

unei

legi

noj

sau

rcvizuirea

legilor

in vigoare;

-

implicii

un angajament politic

sau

financiarl

-

se referd

la

probleme

privind

regimul politic

sau teritorial

alstatului

sau

la

ltalulul persoanelor.

drepturile

si

liberlatile

cetatenesti

sl

partrcifa,ea

ia

)rgantzallte

tnlernationale;

-

prevAd

necesitatea

ratificerii.

c) Reguli procedurale

specilice

ratilicerii:

-

Compelenla

exclusivi,

in

prjncipiu,

a

parlamentuluiin

materie

de ratificare,

n

practica

relaliv

recenta

a Execulivului

se inregislrea/a

insd

sl

proceOura

,ebgerii

legislative, prin

tegea

de abititare

a cuueinutuiOe

a

emiti

6rOonaitJ

)e

perioada

vacantei parlamentare,

a

competentei

de

ratilicare

"

tr"fiGf"i

)nn

Ordonante

ale

Guvernului,

care

urmeazd

a fi

ullerior

validate prin

lege

de

)atre

Parlament;

lvotare;

vizeaza

aceastb

leqe, si

nu

continulul

actului

ratificat care

este

u

n

produs

irl negocierilor

si expresie

t

libert;Lii

de actiune

a

parleneilor

de

negocied):

-

imendamentele

parlamentarilor sunt'

in

principiu,

excluse

-

deoarece

leoea de ratificare

nu

esle

un acl

normaiiv

clasic

la adopta-ea

c;ruia

se

de-zbat

adicolele

sau

paragratele

textului

-

Tratatul

inlernalional

semnat

in numele

Romaniei

se supune

spre

ratificare

Drin

decretul

Presedintelui

Ro.niiniei

(care

se

publicd in

M

of

inai lte ca

proiectul

de leoe sa

intre oe

aqenda

Parlamentului).

iar

Pdrlamentului

i

se inainLeazatrei

,rcle:-dec'elul,

proie;lul

legii

de ratificare

si

lralalul

internationdl

Procedura

.titi"arii

""

iolntifi"a

"u

p;cedura

obiEnuita

a

adopterii

Ei

p;blicarii

unei

legi'

Potrivil

art. I

din Legea

nr. 4/1991,

ratificarea,

aderarea

9i

denuntarea

lratatelor

ln numele

Bomanieise

consemneazein

instrumentele

semnate

de

Preqedintele

Fomaniei,

investite

cu sigiliul

statului

9i

convasemnate

de ministrul

de externe'

10.4.2,

Acle

Politice

a) Actele

cu caracter

exclusiv

politic

sunt

marilestei

de

voinle

care.ptoduc

doa; electe

potitice (evenlual morale)

Fi

nu

beneficiaze de

fofta

acteloriuidice'

Prin

actele

pur polit;e,

Parlamentulili

exprimeo

alitudine,

incercand

eventual

sa

influent;ze

o anumita

acliune

sau activitate'

dar

nu sd

impuni

rigorile

dreotului. ile

nu sunt

i'npuse

subiectelor

de drept

plin

torta

slatului

si nu

sunl

nomiralizate

in constilutie

(doa'

parliat

ln

Regulamentele

Camerelor)

Parlamentul

poate

adopta,

in

materie

de

politicd

externe'

oricefelde

asemenea

acle:

declaralie,

mesaj,

apel,

proclamatie'

chemare'

declaralie-apel,

protocol,

motiune

(fera

putere

juridica)

etc

b) Hotelerile

Fiotararile

cu

caracter

politic

adoptate

de

Parlamentul

Romaniei

in

materie

de

politicd

externe

sunt diferite

de cele

specificate

la

art.

64

din

Constitutie

-

av6nd

drept temei

juridic

art 63

din

Regulamentul

Senatului

si ad

77

din

Regulamentul

camerei Deputatilo0.

Potrivit

ad

63

din Regulamentul

Senatului,

ac;ta

adopta

mesaje

9i

declaratii

cu

caaclet

polllic

win

Hofirerc'

c)

Motiuni

simple

in

ceea

ce

oriveste

problemete

de

politica

externa

moliunile

se

supun

dezbaterri

in Camera

respecliva,

numaiinsolite

de

avizul

Conisiei

de

politice

externd

a Camerei

respective

9i

cu

consultarea

I\,4.A.E.

d)

Aspecte

de

Proceduri

Regulamentele

Camerelor

conlin

dispozilii

similare

cu

privire

la

inilierea'

dezbaterea

si votarea

unor

astfel

de moliuni,

Ei

anumel

Drept

Diplomatic

Fi Cansutar. Sinteze

pentru

examen

-

Motiunea

plate

fr

initiala

de

cel

putin

50

deputatise.ralorj.

trebuio

gl

mofivala.

lnsotttd

de

avizul

specifjcat

mai

sus

si

se

depune

tn

cursul

u

9edinte

publice

la

presedintete

Camerei

respective;

Pane

Ia incheierea

dezbaterii

unei moliuni, parlamentarul

semnatar

rdla

rd r

c'leterea

oezDalenl

unet moliuni,

p€

mai

poale

semna

alte

motiuni

in

aceeasi problemd;

-

Presedintele

Camerei

o

comunice

Guvernuluj,

Camerei

respective,

di

cuRs

I

I



afisarea

ei

gi

stabileste

data

dezbaterii;

-

Nu

pot

fi

propuse

amendamente;

-

Dezbalerea

se

realizeaze

in

spiritul

dispozitiilor

privind

desfdsura

seornletor

Camerei

respective,

finalizaindu_se

prin

supunerea

la

vot de

ci

ry:."j91119F

Ca.nerei

(in Camera

Deputalitor.

motiunea

se

rp,oO"

"u

vi

majo4ratt

deputalitor prezenli.

iar

in

Senat

cu

voiul

majoritatii

senatorjlo4,

^e)

Alte

acte

politice

In

materie

de

politiceexterne,

alte

acte

purpotitice

ale

parlamentutui

Roman

(art.

I

pcl.

22

din

Reguta.nentut

gedinjetor

comune)

surtr

a"cfurailii

mesajele.

apelurile.

declaratiile-apel.

scrisorile.

rezoiutiile,

protoco;b

elc. Aprobarea

acestoracte

seface

cu

volul

majortafii

Oeoufatifoi

sisen.atoriii

91"_::ili li.ggdirllg

."om

u

na

a

cetor

doud

Camere

Lirr.

se

arin.

(8i

di

Regulamentul

sedintelor

comune

ale

Camerei

o"prt":tif"r,

s s"""rlfirii

exprima

vointa

nationala

(art.

58

din

Conslitutie).

Prin

acesle

acle.

parlamentul

stabileste

prircipii

de

0olitjca externd. lr

atiludine

in

anumile

probteme

internalionale.

uar""

fo

"rno"tlniu

iitoi

parlamenle pozitia

sa

in

diverse probleme

rnlernalional".

---

-

-

'''i

Bibliogrdf

ie

seleclivd

l._Delean[

Dtept

constitutional

si

institutii

politice

_

ltalal

-

vol.

ll,

Editura

,,Europa

Nova',

Bucuresli,

j996;

H..Klebes,

Diploma,tia pa

amentare,

LR.D.O.,

Bucures,ti,

1998;

l.

Mutaru.

Drcpt

constitutional

si

institutii potitice,

vol.

ll, Ed..Act;mi,

Bucureg

,

1Cgs.

l: Id:la*,

Dteptutite

omutui.

Soctetatea

civite.

Diptomalie

partamentare

LR.D.O.,

Bucuregti,

1994;

A. Ndstase.

P^artiamentary

Diptonacy.

R.J.|.A.,

vot.

j.

nr.3.

Bucuresli.

19g5i

A.

Nastase.

Romenia

si noua

arhitcahtrh

mondiala.

R.A.

Monitorul

Oticiat

il

A.E.R.D.,

Bucuresti,

1

Si96;

q.

Ndstase,

Ira,atele

Eoneniei

(tggo-tgg7)8.A.

N/onitorut

Otjciat

si

A.E.

B.D,,

3ucuresti,

1998i

'*

.Role

of

Partiamentary

Diplomacy

in

Shaping

a

Sustainable

Secu

ty

Odet,

l.J.l.A.,

vol,

V,

1/1999.

Dreplul

consulor'

Relotiile

consulore

I 1.1

.

Notrtrneo

9i

c

otdcte

sticile

drcplului

consulol

11.1.1.

Definilier

Dreptltl

consulat

rcDrezinld

subtamua

drcptului

lrnernaliona

lomata

din

totanatea

normeior

care

rcglementeaze

telalitle'

',:,;;i;;;l;;,-;;;;;;;;;"i

si

tunctionarea

oriciitot

consutat

e

resimut

juridic

at

cestora

si

a

Perconalului

lor'

11.1.2.

scopul

dreplului

consular

conste

in realizarea

acelor

norme

ale

(lreoluluiinterlalionalpubliccareaucaobiectcolabofa.eadintlestatein

;;"d'#;

;;;i;Gi;;piurilor

si

intereselor

celelenilor

proprii

'11.1.3.

Obiectul

reglementarii

dreptului

consular

este

activitatea

consulare'

*tiuitui"

iJ",tinuta-de

necesilaLea

compdtibiliziirii

exercitanr

jurisdictiei

i";i;fi;

;;;;;;;;ea

jurisdicliei

personale

asupra unui

indivio

ailat

pe

loritoriul

altui

stat

decat

cel

de

cetatenre'

'11.1.4.

Desi

'eprezinta

o

ramure

a

dreptuluij{ernatlona

9-e?tu-j-c-oL:Yl:i

iruin"

,"-glJrn;nru,ea

din

sfera

clreritului

intern

cu

cea

a

dreprurur

lnternational

public.

AsUel

dreplul

lnle;national

regtementeaza

conditiile

in

.lintra.ld,ri

state vor

lunctiona

o'qanele

consulare

in timp

ce

:i;:#J;Hoi.ililLilu-nlulr'i

ri"""'ui'tat

e-sle

reslementata

de

ordinea

juridica

interne.

'1

1.1.5.

lzvoarele

dreptului

consulal

i"

"""oriiil"t"

"ri"

J*ptutconsular

este

o

subramura

a

dreptului

internalional

oublic. izvoarete

sale

principale sunt:

*;;;;i;;;:;;;i

la codilicarea

dreptului

consular

din

1e63'

cutuma

a

,"piltuntut

principalul

izvor

al

dreptului

consularl

hrl Tratatul-

no"'nele

d"eptulul

consula'pot

lua

fo'ma

conventionale

prin:

:'":'"l;il

s";";;lwt

o'"ptutui

consular

-

conventia

de

la

viena

asupra

relaliilor

consulare

l963;

""lrlr^L

oiut""rt"

""re

reglementeaza

male'ia

relatiilor

consulare

(cu'loscute

sub

denumirea

de convenlii

consularc)i

"""-

ir"tri"

"*o*

unor

anumite

domenii

cum

ar

fi

come4ul

si

navigatia'

.': 'ffi . "

si

dispoTiiii

reieritoare

ta

relatiile

consulare'

Drept

Dipjonatic

sj

Consutar.

Sinteze

pentru

exanen

^^-"1

9":'

rn

cazut

dreptului

diptomatic,

se consrdera

ca

in

ca?ul

consuta'tegea

interna

are

calitatea

de

izvo,

de

drepl.

1l.l i.1,:lll :l

y"

nr izvor

ar dreprutui

consutar

este

anatosia.

l:

:i:,$l

","":lY:,:j-"119

199191i11t

ii"

";;"1;il;;il#i,l:l

a

proceda

Ja

o analogie

cu

dt;ptut

diplomatic.

Dreptul

consulaL

Relatiile

consulare

drn

punclul

de

vedere

al dreptului

interational

public'

instriul'a.relatiilor

r','

*,,to,l

are

ta oazat

no'.nele

dreptului

internalional

releritoare

la

lralamenlul

tf.(,rdal

strarinilor

si respectarea

de ciitre

stJtulde

resedinta

a

dreptului

stalului

dd

ooldtenie

de a

exercita

jurisdiclia

personala'



11.1.6.

Codificarea

dreptului

diptomatic

rnc-ercan

de

coditicare

a dreplului

diplomalic

au

avut

loc:

-

tbgtj

hslitutul

de Drept

lnternalional

elaboreaza

un

proiecl;

- rvzc

-

Amencan tnstitute of lniernational

Law promoveaza

proiectul

U

conventii

multilaterale;

Conventie.ventie.

L:::9'

i:il :i?::"j"gde

catre.co.misia

de Drept

rnternationar

ei

1g2B

-

in

cadrul

Conferintei

panamericane

de la

Havana

este

ad

Conventia

de

la

Viena

asupra

relaliilor

consulare,

vcnra

oe

ta

vtena

asupra

relatiilor

consulare.

Ulrvenlia

a

'ealizal

codirica,ea

majorilatij

rormelor

culumjare

exi

dar€

creal

-si

norme

noi

in

ceea

ce

priveste

relaltile

consulare.

urspozrtxte

Conventiei

se relera

la:

-

Relatiile

consulare

in general;

.";l:,;*,r,,

privitegji

si

imunir5ti

ale

oficiitor

consutare

si

ate

membrl

-

Regimut

aplicabil

functjonarjlor

consutari

onorifici.

"j:l*1Tl:.-":"y"llie

si dreptur

cutumiar,

conventia

indeptineste

i?",3',",1"'"

::,: ::-.-

nsrie

r' r.

i.ea

n o,

r

";

;,-""

;:;#r;

;;;l

nternaltonat

cutuntar

vor

continua

"a

*E"r"ir"ri

iiii",i.i"'

ZliJii

"":

.:::^.:l:::

t:st"men.tate

de

disp;zitiite

uuint"i

io,i,iniiii

il"ll,,3i3"i:l:"^ ?;y,:"f,"

ti

ii"iiir"

iii",5, ;'i:1"""",j;fi

"::*,n

conveniia

indeplinegte

rolul

de

normd

generatd.

ll-2.

Reldliile

consuldrc.

Elemente genercte

11.2.'1.

Prin

relalii consulare

se

inteleg

rapo

rtutile

stabilite

intrc

doue

state

ca

urnarc

a

exerciarit

func,tiitot

consutare

de

cdtre

,rg",iiti

iiii-jiii

ceslea

pe

teritoriut

celuilalt

.

'11.2.2.

Apatilia

institutiei

relatiilor

consulare

a avut

la

baza

urmatotll

faclori

,

-

relauite

consula.e.

din

punct

de

vedere

jstoric.

surl

strens

leoate

cle

dezvottarea

economica.

de

comen.

ce

oa"..n,n"

JiJ"i," p";"";ft;

;;

eriloriulallor

slate.

fapl

care

conduce

la

concurenla

d

intre

ju

risdict

ia

leritonala

a

statutui

de resedinld

stjurisdiclia

personatd

a

siatutui

d6

c" G"i

-

*-

NOTA:

oi^orra,.u

uieli'

""onomice

a consrirJit

racrorur

9t" 9 i:l:l1l::il'I'fli:

rro

consulale

ale

p;rncrpale'or

puleri

europene

pe

leritoliul

lafllor

Hotrrdru

uinl

nLestea

nu aveau.

initial.

dreptul

de a

lntretine

relal'i

diplomalce-sa'^Hi'i',i-

rnliintdrea

oliciilor

con;Jlare

a losl

posibia

cu

conslmlamanlJl

Ponll

Asucr'

uuPd

i;;t;ir;;

i; ir"i;k-i;inaisi

n.rsia

a inliinlar

consulate

la

BJcJrestr

sr

rasr'

'.iii

J,""-o, r""ro'

"onsula6

ruse

in

viata

p;lfica

"t:'li.:^:],":*::'i:""":]

irjeoseoiduia

afirmarea

slalulJr

de.pLtere

protectoate

a

Huser-

ue^a::rlIo:1

dcschrd

consulate

rn farile

Rom5ne:Austria

11783)

Prusia(1/45)

rrar' a(r'vor'

i"g.,

ir803:),

s"rgiu

rre38)

si

olanda

{1856)

ln

1859

a

losl

deschis

un

consJrar

oen'eraiat

staietoiunite

ale

Arrericii

in

Princrpatele

Unte

carp

in

18/1

a negocral

]"

ri;r

oe alni"ir'e.

comel

si

navigatie

inne

cele

doJ;

slate

11.2.3. Subiectele

relatiilor

consulare

ln

cordiliile

in care

relal;iq

66n5u161s'6"

narte

riin'elatiile

supuse

oreplurur

rrrternatonal.

subiectele

aceslo/a

nu

plrfi

decdt

subiecle

ale

dreptului

6d

fie

numai

statele.

NorA:

n.r

to'is.rslinure

rnete

op,niiin

se4sJlLa

reralii cor:.j111"

:l

l1Yll"l]ttjl"":l:

si

Oe

atte suoiecre

de

drept

interndlional

cum

ar

li

institLtile

specrarrzare

dre

cir'l.uli"

,""it"-*li"lilre

i.i,erinute

oe ace're

subiecte

nu

sunt

relatiiconsurate

cl

relalii specifice

diplomatiei

multilaterale

Se

recunoaste

totuEi,

insurgenlilor'

dreptul

de

a

stabili

retalii

consulare'

cu

caracter

Provizoriu.

-

ei"iolutiuu

,nri

"tut

de

a numi

olicii

consulare

in

alt

slat

9i

de

a

p.rimi oficii

consularJ

pe

teritoriul

sau

poarlal

denumirea de

drept de consulat'

...^^.

.,

Ca si dreptul

de legatie

dreptul

de cons"tat

nrr

reorezinte

un

drept

suoleclrv'

Dreptui

de

consutat

rlpiezrntd

o

compelenta

a

statului'

farb

a

exista

o

obligatie

corelativd.

11.2,4.

Caracteristicile

relaliilor

consulare

lnlernalional

Public.

ip"irtr'

i"u'ii,"l'

-*ulare

(scopuI

lor

tiind

ino'i""'p"t

p'99:,111

llTlll],"j

i

ca subieciaale

relaliilor

consulare

$i

intereselor

celelenilor

proprii)

determini

;#;i"-";#;;;i;r,tina'"o"tr"t"ntu

"

aoue

ordini

juridice diferite'

. .

.

,

-,---^.r^^-l

^"hli^

;"j';;;il;";"-;;

"uni,."rulii

ot

siera

dreptului

inlemalional

public-

t,,"i' i"oi',.;'i"t"""i

i"

qi

""i;i

;.;""t",

"sl"me;tat'

aplrcabilitatea

juridice

# i"

i."oi"i"r

a

riecerui

stat

-

in

speciar

a

Drept

Diptamatjc

qj

Consutar.

Sinteze

Denttu exanen

slalului

trimilator

Astfel,

aclele

juridice

ale

organelor

co.tsulare

produc

rn

spectai

pe

teritoriul

acestui stat

_ li, :?"n

cu

retaliile

diptomalice,

retaliile

consutare

pot

avea

ca

::1":11".1.:::,,1".*m.

rn

runctie

de

.r,oorr

a"

"tuuiri'."

"iJ"

ois"""t

exercitd

f unctiile

consulare.

Relatiile

consulare prezintd

Drcplul

consular.

Belaliile consulare

11.4.

orydnete

insdrcinole

cu

exercitated

luncliilot

consulqe

ln dreptul

international

este

unanim

admis

cd exercitarea

tuncliilor

consulare

to

poale

realiza

de celrel

-

oJiciul

consular;



contrctd,

_

caracter

bilateral

si direct,

desfdsurand

prin

organe

ate

statutui

trimildtor

infi;ntate

pe

teritoriut

"t"t"fripl'ii'i

itol.

-

De

asemenea.

relatiile

consulare

au caracler

exclusiv.

in

sensul

ca

in

cr rcu

rnscnptte

consu la'd

isipoate

exercild

competenta

un

siagur

oriciu

consL

iar o

cjrcumscriptie consulara

ru

se

poate

intinOe.

Oe

reguti,

pe

teritJui

multor statc

I

I

.3.

StobrTired

g/

tn cetdreq

rcldliitor

consulorc

11.3.1.

Stabilirea

relaliilor

consulare

Lti

2 alin.11)

din

Conventia

de

la

Viena

asupra

relatjilor

consulare prevo

condilia

-de_tond

esenlia?:

,stabilirca

r"tu,tiito,

"o,"uiiri

ii

-fi"i

con

s i

mF

m

antu

I

p

dtttj

o f

,.

lvlodul

de exprimare

a consimldmantului

poate

fi:

^^: ::-r

tt

art.

2-alin.

(2)

din

Co'rvenria

de ta

Viena

asupra

consuta'e

prevede

ce

..consimtamenfut

dat

pentru

stabilirea

diplomatice

intrc

doua

sbb

implica.

daca

nu

exista

indicatie

constmEmanful

si

pentru

stabilirea

de tclatii

consularc,.

11.3,2.

incetarea

relatiilor

consulare poate

avea

drepl

cauze:

-

dispa.ilia

unei

conditii

de exjstenla

a

raportutui

iurjdjc

_

cum

ar

ri

incetarea

personatfiatlt

luridice

a

unui

stati

-

actul

de

vointa

al

uluia

dintre

slate

_

spre

deosebire

de

acodul

de

vointA

penku

stabilirea

relatiilor

consutare,

care

poale

fi si

lacil,

u"trt

u;itui";"i;;;

care-se

decide

incetarea

acestora poale

ti

numai

expres

-

incetarea

relatiilor

diplomatice

nu

conduce

automat

la incetarea

relatiilor

:::::1,:::,-c^:"1::- :

d"la

viena

din

r

s63

ffev"o"

in

urt.

z

urin.

rs)

"u

"r"lr7"

-

expres

-

cuprins

intr_un

acord

inchejat special

in

acest sens,

intr-O

conventie consulare

sau

un

tratat

de

come4

gi

navigatie;

-

/aclt

insa

in

toate

cazurile

ce,1_

de

exemplu:

notificarea

de

catre

un

slal

a

intentrei

de

a

infiinta

un

consulat

urmata

de

acceplare;

consularc pot

continua

si

dupe

ruperea

relaliitot

diplomatice,,.

relatiilof

"

misiunea

diploma

ce.

Se

admite

ce

misiunea

diplomatica

va indeplini

funclii

consulare

doar

in

llp6a

unui

oficiu

consular.

Prin

urmare'

coexistenla

celor

doua

organe

implica

0

66parare

de

atribulii.

11.4.1.

Oficiul

consular

Oficiul

consular

apare

delinlt

ca

oryanut

permanent,

de sine

s66tor

Fi

dolal

cu

oeanizarc

si alibutii

prcprii,

infiinlat

de

un stal

pe

teritotiul

altui

stal

ln

vederca-inttelinetii,

reafizetii

si

dezvofteii

rclatiilot

consulate

Clasificare

a)

in

funclie

de ,afura

sa,

oficiul

consular

poate fi:

-

de

cariera

{condus

de

un

funclionar

consular

de

cariere);

-

onorific

(condus

de

un

iunclionar

consular

onorific)

b)in

functie

de

ciasi

9i

larg,

oiiciile

consulare

se

impart

in:

-

consulate

generalei

-

consulate;

-

viceconsulate;

"

agenlii

consulare.

De-regule,

consulatele

generale

9i

consulatele

sunt

oficii

independenle'

ln

tlmp

ce ;ceconsulalele

gi;genliile

consulare

funclioneazd

in subordinea

unui

consulat

sau

unui

consulat

general.

Organizarea

inlerne

a

unuioficiu

consulal

cuprinde

compartimente

gisectii

ln

functie

de

specificul

activita$i:

-

sectie

economicd;

-

seclie

culturala

9i

de

PresS;

-

seqie

de stare

civile;

-

sectie

notariale;

- sectie

de

Palapoarte;

-

sectie de

marina

comerciah

etc.

Sediul

oliciului

consular

este

stabilit

prin

acordul

intre cele doue

pe4i

o

n care

acesta

este

i4fiinlat

si

'epreTinta

localitatea

de

pe

teriloriul

statului

primilor

unde

oficiul

consular

lsi desfasoara

activitalea

Alegerea

acesteia

ooate fi

determinata

de

interesul

come'cial-economic

al aceslei

localitdli'

Circumscriptia

consulara

reprez

intEr

spaliu

I de

pe

teritoriul

statului

primilor

in

inreriorul

caruia

oficiul

consular

lsi

desfasoard

acl'vitatea'

Circumscriptia

consulare

se

caracterizeaz5

prin

exclusivitale,

determinatd

de urmetoarele

coordonate:

Drcpt

Diptomatic

si

Consutar.

Sinteze

pen tu

exanen

.

-

aqeltii

consulari

ai

oticiului respectiv

.ru

pot

intreprinde

acte in

afara

ctrcumscfl pttet

respective;

-

agenlii

consulari

ai

altor

oficii

consulare

nu

au

competenta

de a

efectug

acte

pe

teritoriul

circumscriptiei.

'l'1,4.2.

Misiunea

diptomatice

Drcptul consular.

Relatiile consulate

Convenlia

de

la Viena

prevede giposibilitatea

exercitdrii de lunc ii

consulare

de cetre un stat trimildtor

pentru

un

te4

beneficiar care nu

inkeline relalii

consulare

cu statul

primitor.

b) Exisld

9i

posibilitatea^infiinldrii

unui oficiu consular cu competenle

pe

teritoriul mai multor state.

ln

acesl

sens, ad.

7 din

Conventia

de

la Viena



_

Convenlia

de la Viena

asupra relatirlor

consulare prevede

in

arl.

3

cd

.,runctnle

consulate

sunl

exercitate,

de

asemenea,

de

catrc

misiunilC

diplomatice".

in

cadrul unei misiuni diplomatice,

compartimentul

care

preia

aceastd

sarcina

este seclia

consulare.

Aceasta

se

individualizeaze

fa\e

de oticlul

consular

prin

urmdtoarele

elemenle:

-

nu

i se

aplicd

clasificarea

oficiilor

consulare;

-

sediul

ei coincide

cu

sediuj

misiunii

diplomatice;

-

iimitele

teritoriale

ale

competentei

sale sunt

determinate

de

teritoriul

stdiului

acreditar;

-

in

cazul in

care

existd relatii

consulare,

nu este

necesard

obtinerea

consimtalmdntului

special

al

stdtului

acreditar

puntrU

a"""nioe.u

u"""tui

""cili

ste

posibil

ca

un

diplomat

din

cadrul

misiunii

acreditate

in capitala

statuiul

primilor

se fie

chemat sA

conduci

cu

tiflu

provizoriu

un

olliiu

consulat

(geranta

interimard).

Funclionarul

respectiv'ya

trece

in

oficjul

consular

dd;f

isiva

pesta

calitatea

de

membtu

al

misiunii

diplomafcd'

(art.

15

din

Conven

a

de

la

Viena

asupra

relaliilor

diplomatice)

Este

posibil,

de asemenea,

ca

un

funclionar

diplomatic

din

cadrul

misiunll

diplomatice

sd

indeplrneasca

lunctii

consulare

ad-hoc

.cu

tiflu

ocazional,

tn acesl

ca7.

nu su.lt

necesare

documenle

formale (palenta

consulard

al

exequalur).

ci doar

o nolificare

catre

stalul

acreditar.

11.4.3-

Exercitarea

de

cetre

oliciul

consular

a tunctiitor

consulare

ln

mai

mulie

state

sau

pentru

mai

multe

state.

a) Posibililatea

mai

multor

state de

a

numi

acelasi tunctionar

consular

estg

prevdzutd

de

art. 18

din

Conventia

de

la Viena

asupra

relaliilor

consulare:

,,Doue

sau mai

multe

state,

cu consim4mentut

statului

de

re)edina,

pot

se

numeascd

aceeasi persoane in calitate

de

lunctionar

consular

in

ace;t stat,t

ln

practicd,

un

stat beneficiarapeleazAbsevjciile

unui

stat

fi,lmlleforpentru

exercitarea

de functii

consulare

in

statul

primitor.

Condilii

necesare:

-

acord intre

statul

beneficiar

sj

statul

ted

(trimit5tor)

penku

exercitarei

functiilor

consularei

-

acord

intre

statul

beneficiar

si statul

primitor

pentru

exercitarea

functiilor

consulare

de

cartre

un stat

terl;

-

acordul

intre

stalul

trimitdtor si

statul

primitor.

asupra

relaliilor consulare

dispuner

,,Statul

tiniqtot

poate,

dupe

nodficarca

cete

statele

intercsate si

in atafi de cazul

cAnd

unul

din acestea

se opune

in

mod exprcs

la

aceasta,

se

insercineze

un

posl

consulat

stabilil

intFun stat

se-si asume exercitarca

de

functii

consularc

intt-un

alt stat."

Bibliogr(tlie obligolorie

l.[,4. Anghel, Drept

diplomatic

Ficonsular,

Ed.,,Lumina Lex',

Bucuresti, 1996,

p.

321-340.

Drept Diptamatic

sj Consutar.

Sinteze pentru

examen

ANEXA

I

ConvenJio

d€ lo

Vieno

cu

pdvire

lo

relofiile

consulore,

semnotd

lq

24

oprilie

1963

(...)

Dreptul

cor'sulal

Relatiile consulare

un

post

cansular

stabititintrun

statse-giasume

exercitarea

de

funcliiconsularc

fnlr-un

aft stat.

Articolul

8. Exetcitarca

de

functii

consularc

in numele unui

stat

tetl

Dupe

notilicarca corespunzebarc

cete

statul

de

rcgedin6

si afare

de

cazul

cend

acesta

se

opune,

un

post

consulat

al statului

t

m4ebr

poate

exercita

functii

consulate

in statul de

rcredinle

in numele unui

stat

te4.



Atticolul

2-

Stabilirea

rctatiilor

consulare

-^^1,:-2r^ubilir"u

retaliilot

consulare

intre

state

se

face ptin

consiml

fecrproc.

.

2.

Consimqmentul

dat

pentru

stabitirea

de rclatii diptonatice

intrc

"^:,1 :,i: l',=,

1 :i

nu

existe

o indicalie

contrcrd:,

consinydnantitj

.3..Ruperea

rclatiilor

diptomatice

nu

atnge

dupe

sine ipso

facto

ruparca

relatiilot

consulere

Atticotul

g.

Exercltarea

functiilot

consulare

Functiile

consulare

sunl

exercilate

de

cete

posturile

consutarc.

Ele

sunl

exercitate,

de

asemenea,

de misiunite

diptomatice,

i,

"inio-r'riit"-ii

rcved

e i e

Neze

ntei

Convenli

i.

Atticolul

4,

Stabilhea

unui

post

consular

,^];,U:.

p_?:r. o *Fr.

nu

poate

ti stabitit

pe

teitotiut

statutui

de resedinl,

aecat

cu

consimtamanful

aceslui

stet

-,2.,Sediul

poslutui consulat.

nngut

si

circunsciptia

sa

sunt

fixate

de cate

statut

tflmitabt

sl supuse

aprobatii

stalutui

de resedin^.

^^ :.5:?,y

lrlqiraw

nu

poate

aduce

noditicei

ufte;ioare

sediutui postutut

consu@t,

tanqutuisau

circumscriptiei

sate

consutarc

decet

cu consimtAmenfut

stalului

de

rcsedinz.

4.

Consimamen

sktului

de

resedinte

se

cere

de

asemenea

dace

un

consutat

qenetat

sau coasulat

wea

sA

deschide

un viceconsulat

sau

o

aoentie

consuhd

intr-o

atta

tocatitate

decet

aceea

in

*r"

""t"

"tuiiit

ii

iriiii.-

'-

5.

Consimtamantut

etprcs

si

prealabit

at

statului

de rcsedinla

sii

re

ae

asemenea

pentru

deschiderea

unui

birou,

hcand

parte

dintr-un

consutit

existent,

in

afarc

sediului

acestuia.

(...)

Afticolul

6.

Exefcitarca

functiitor cansulare

in

alara

circumscripliel

consulare

.

in

,imprcjureri

speciale,

un

funclionat

consutat

poate,

cu consimtementul

stabilirea

de

rclatii

consulare.

"^t::ylul

d:

resedinfd,

se-fi

exedite

tunctiite

n

"A-

"inu."irip

Articolul

7.

Exercitarca

functiilot

consularc

intr-un

stat

teft

Statul

timihtot poate.

dup1

no

ficarca

catre

statele

intercsate

si

a.tute

de

cazul

cend

unul dintte

ele

se

opune in

mod

expres

ta

aceasta,

sa insiiiien

(.)

Atticotut

17.

indeptlnitea

de acte diptomatice

de

cette

tunclionarii

consula

1. intFun

stat

in

carc

statul trimiletot

nu are misiune

diploma

ce

9i

nu

esle

reprezenlat

prin

misiunea

diploma ce a unui

stat

te4, un lunclionar

consular

poate,

cu

consimtementul

statului

de

resedinv

9i

hre ca statutul seu

consulat

setie alectat

ptin

aceasta, selie

insercinat

seindeplineasce

acb

diplomatice

indeplinirea

acestot

acte

de

cetrc

un functionat consular

nu'i

confed

nici un

drcpt la

privilegiile

si imunifitile

diplomatice.

2. IJn funclionar

consulat

poate,

dupe

notilicarea cete

statul de regedinle,

se fie

insercinat

se

rcprczinte

statul

tiniletot

pe

hnge

oice oryanizalie

interguvenamentuE.

Aclionend

in

aceaste calitate,

el are drcptul

la

toate

pivilegiile

Fi

imunitelib

acordate

ptin

dreptul internalional

cutumiat sau

pin

acotdui

internationale

unui teprezentant

pe

Mnge

o organizalie

interguvemamentald; totuqi,

in

ceea

ce

prive,te

oice

lunclie

consulare

exercftaa de el,

nu are dreptul la

o

imunitate

de

jutisdictie

mai

lage

decet

aceea

de

care beneficiaze

un funclionat

consularin

baza

prczentei

Convenlii.

Articolut 18.

Numirca aceleiagi

percoane

ca tunclionat

consulat

in

doud

sau mai mulE state

Doue sau

mai

mulle state

pot,

cu

consimamentul

statului

de

rc1edinle,

se

numeasce

aceeaFi

percoane

in calitate de

funclional cansulat

in acest 6tat

(...

)

Articolul 20,

Efeclivul

personalului consulat

in

lipsa

unui

acord explicit

asupra

efectivului

postului

consulaL

statul

de

resedin\

poate

cere

ca

acesl

electiv

sefie menlinut

in limitele considetate

de

etcafiind ralonale

ginormale,

avend

in

vedere

cicumstanlele

gicondiliile

din

circumscriplia consulafi

si

nevoile

postului

consulal

in

cauze.

tiei

sale

Drcpt

Diplonatc

si

Consutar. Sinteze

pentru

exanen

ANEXA

2

Consuloiele

Generole

qle

RomAniei

in slrdindlote

l.

Cape

Town

-

Republica

Attica de

Sud

2.

Ceneu

,

Uctaina

3. Chicago

-

5.U.A.

cuRs l2

lnfiinloreo oliciilor consulore.

Memb

i

oficiilor



4.

lstambul

-

Republica

Turcia

5.

Los Angeles

-

S.U.A.

6. Marcilia

-

Republica

Ftanceze

7.

Milano

-

Republica

ltaliane

L Montreal

-

Canada

9. Minchen

-

Republica

Fedenle

Germania

10.

New Yo*

S.U.A.

11.

Odessa

,

Uctuina

12.

Rio

de Janeirc

Republica

Fedeftfive

a

Bftziliei

13.

Salonic

-

Republica

Ebne

14. San

Marino

15.

Shanghai

-

Republica

populah

Chineze

16.

Toronto

-

Canede

17. Szeged -

Republica

Ungaft

Consulote

Generole

ole

ollor

slote

in Romanio

1.

Consulatul

General al

Australiei

-

Bucuresti

2. Consulatul

General

al Repubticii

popularc

Chineze

Constanta

3.

Consulatul

Genetal

al Republicii

Elene

Constanta

4.

Consulatul

Genenl al

Repubticii

Fedetute

Germania

Sibiu

5. Consulatul

Genenl

al Republicii

Fedeale

Gemania

_

Tinisoara

6.

Consutatut

cene@l

at Repubticii

Fedente

tugoslavia

-

Timisoara

7.

Consulalul

Geneal

at Fedeatiei

Ruse

-

Constank

8. Consulatul

Genetal

al Republicii

Tutcia

Constanta

g.

Consulatul

Generat

at

L.)crainet

-

Suceava

10.

Consulatul

GeneEI al Republicii

Ungarc

-

Ctuj-Napoca

consulore.

Ordineo

de

plecddere

consulord

12.1

-

inliintored oliciilor consutdle

12.1.1. Conditia

esenliald,

necesara

pentru

infiinlarea

unui

oficiu

consular

oste con6iml6mentul

statelor.

-

exprimarea

consimlementuluj

pentru

infiinlarea oficiului consular

este

diferite

de exprimarea consimtbmantului

penlru

stabilirea

relatiilor consulare;

-

consimdmantul

poate

ii

expres sau

implicit,

inse este

necesar

ca acesta

sd

fie neechivoc;

-

in

practicS,

se aplice uzanta

cunoscute

sub nvmele

de,,p

ncipiul

pai6lii',

conform

cSruia numarul de consulate

ale

unui

slat

in

alt stat constituie temeiul

pentru

admiterea de consulate ale

celui de-al doilea

slat

pe

leritoriul

primului

12.1.2.

Sfera consimlemenlului

cuprindel

-

exislenta

oficiului

consular;

'

sediul o{iciului consular:

-

rangul;

-

circumscriplia

consularS.

Orice

modificeri

referitoare

la

aceste elemente, ulterioare

infiinterii oticiului

consular,

pot

fi

efectuate numai cu consimldmantul

celor doub

state.

12.1.3. ConsimtSmantul

poate

fi exprimat

in torma:

-

unei

convenlii

consularel

-

unui

protocol

(eventual

un

proiocol

adilional

la

convenlia

consulard);

-

unui

acord prin

schimb

de

note;

-

unei

note a

ministerului

aiacerilor

externe a statului

primitor.

Dtept

Diptomatic

sj

ConsutaL Sinteze

pentu

examen

12.2- Pe$ondlul

oliciilot

consuldte

ti

numirea

membilot

oliciilor

consuldre

'12.2.1

"

Membrii

oliciutui

consutar

a) [,4embrii

oficiului

consular

sunt,

in accepliunea

Conventiej

de

ta

asupra-r€latiilor-co-nsulare

lart.

1 alin.

(l)

lil. gt:

tunolionarll

cons

angajalii

consutari

membrii

person;lJtui

d-e iervtctir.

infiintarea

oficiitor consulare.

Membii

ot'iciilot

consulare

Ordinea

consubA

b)

Exprimarea

consimlemaritllui

statului

primitor

Procedura

numirii

gefului

oliciului

consular

presupune

urmStoarele

etapel

oli'ereitea

patentei

consulare

9l

acordarea

exequaturului.

Patenta

consulare

a) Paienla

consutara

re

prclnle

documentul

oficial

emis

de

guvenulstatului

percoane

in

calitate

de

sef

al

oficiului



9i

ln

categoria

tunctionarilor

consulari,

se

djstinge

getul

de

pogl

co

carc

teptezintl

persoana

cercia

ii

revine

rcsponsibilitatea

conducerii

a

in

afare de

exercitareafunctiilorconsulare.

selulde

post

consular

inde

l

activitate

oficialii

de

reprezentare,

auxiliara

acestor

functii.

b)

Functionarii

consulaii

sunl

percoanele

insercinate

cu

indeplinhea

)cte

ofrciale.ale,s.tatului

kimiktot

in

domeniul

rctatiitor

consulare

lacte'consutaii

ln

mod

traditional,

se

retine

impa4irea

funclionarilor

consulari

in:

-

consulj

generali;

-

consuli;

-

viceconsuli;

-

agenti

consulari.

c)

Celelalte

categotii

de

petgonal:

.": :f,ti. _"?:r.*kr.

sunt

percoanete

intrcbuintate

in

setuiciite

tehnice

q

tamtntstrcuve

ate

unui

post

consular,

-

hembii

perconatului de setuiciu rcprczinle pe$oanele carc indeptinea|

:atctnt.cu

catactet

gospodercsc

sau

orice

persoane

afectad

se

iciului

casnl'

unui

post

consular.

d)

E

ectivul

oficiulul

consulsr

Dreptului

slatului

himitiitor

de

a

numi

functionarii

consutari

ii

coresoundi

leptulslalului

de resedinta

de

a solicila

menlinerea

sau

reducerea

efeilivulul

ostului

consular

in

limilele

considerate

de el ca rezonabile

si normale

avend

r

vedere

circumstanlele

si

conditjile

din

circumscriptia

coniuara

9i

nevotie

oslului

consular

in

cauzS_

NOTA:

in convenliile

conslllare

incheiate

de

Romania,

sunt folosito

termeni

procum

,,necesitaljle

un€i

normale

deslagurarj

a

activitetii",

sau

"volumul

de

mun;e'.

12.2.2.

Numirea

membrilol

ollciilor

consulare

Numirea

gefului

de

oficiu

consular

comporli

urmetoarele

conditii:

a)

Desemnarea

sefului

oticiului

consular

-

este un

act administrativ

intern

I

statului

lrimitrtor.

NOTA:

in

Romanja,

consulul

general

esto

numit

prin

Hoterare

a

Guvernului,

la

propunerea

ministrului

atacerilor

externe, in

timp

ce

funclionarij

cu rang

inteiior

sunt

numiti

prin

Ordin

at

ministrului

alacedlor

extern6.

tim;Fbr

care

face dovada

numitii

unei

NOTA:

Convenlia

de la

Viena asupra relaliilor consulate permite

inLocuirea patentei

consulare

;u un

act

similar

sau,

dace

stalul

prlmitol

este

de acord,

cu o

notificare

b)

Patenta

consulard

arc

caftclet

intuitu

persodae

in

laport

cu

Eeful

de

post

consular

desemnat.

c)

Conlinutul

patentei

consulare:

-

numele

siprenumele

persoanei

numite in calilateade

gefde

oficiu

consular;

-

oficiul

pe

care aceastd

persoane il

va

conduce;

-

categoria

funclionarilor

din care

face

pade (de

cariertonoriiici);

-

rangul;

-

sediul

oficiului

consular;

-

circumscriptia

consularS.

Continutul Datentei

consulare

este

stuclural

pe

urmatoarele

p;rll:

-

declara|a

solemna

reteriloare

la desemnarea

setului

postului

colsular

9i

menlionare;

scopului

general

al

numirii;

"

ordinul

cetre

cetelenii

statului

trimildtor

de

a

recunoaste

respectiva

persoane

drept

consuli

-

invitatia

celre

guvernul

exercitarea

f

unctiilor.

statului

trimiletor

de

a-i

permite

consulului

d)

Remiterea

patenlei consulare

se

rcalizeaze,

de

regule,

Pe

cale

diplomatici.

e)

Efecte

iuridlce:

paterla

consulara

reprezinta

o

p'opu']ere

adresalS

statului

p''mitor

de a stabili

'aportul

iuridic

de

consulat

Patenta

nu

are ca

eiectinceputul

misiunii oficiale

aiefuluide

posl

consular'

Exequaturul

a)

Ex;qualurul

a

fost

d

elinilca

o

aulonzatie

ptin

carc selul

de

oliciu

consulat

esle

admis

de stalul

de

rcsedint+

sa

exetcle

lunctiile

sale

b)

Din ouncl

de vedere

teoretic,

acordarea

exequatulului

reprezrnl:

un

acl

disc;etonar

al

statului de

resedinta

in

acest sens

art

t2 din

Conventia

de

la

Viena

asup'a

relatiilo'

consulard

prevede

cat

,stalulcare

refuza

sa

elibereze

un

exequatut

nu esie

obtigat

se

comunice

motivele

refuzului

seu"

cl

Autoritatea

comDete.la

sar elibereze

exequaturul

nu

face

obiectul

reql;menlarii

dreptului

internalioral

tiind

stabilita

de legislalia

interra

afiecarui

st;t.

in

practice,

aceasta

emand

iie de

la

geful

statului,

fie de

la

guvern

Drept

Diplomatic

si

Consular. Sinteze

pentru

examen

3],_E1":lilj.i"- 1" l.luir.exequaturut

confera

consututui

recunoag

:Tl?11 ?-":lll?tli..""1g

din

padea

siarutui

de reseainta

"on;ei,

ete-"tJlu-iid

actelo.

l.ndepljnile

cie

acesta

si ii

acorda

slatutul

f"rrli""i

ir""f,in

consulari (privilegij

si

imunitati).

e) Publicitatea

exequaturutui:

statul

de

resedjntd

este obligat

sa aduclr

cunogtinla

autorjtetjbr

locale

din

circumscripliu

"on"ufura

nrfriruu

ost

corsular

(a4.

t7

drn

infiintarea

olbiilor

consularc.

Menbii

oficiilot consularc'

Otdinea

cansulatA

-

notificarea

catre

statul trimitetor

a

faptului

ce statul de

reqedinld

a incetat

6d

mai

considere

persoana in cauza

ca

membru

al

personalului

consular

-

declararea

persona

non

grala

a

funclionarilor

consulari

9i

indezirabili

a

colorlalti

membri

ai

postului

consular'

12.2.4. Geranla

ihtetimare

locut

gefului

de

post

consular

rdmane

vaca,f

(fie

datoritd



"etuiJiConventia

de

la Viena

asupra

refafiifor

lonsuii

f) in

practicd,

se

procedeazd

l;

admiterea

provizorie

a

sefutui

de

consular, pan5

in

momentul

elibererij

exequatuiului.

Numirea

celorlalti

rnembri ai

oticiului

consular

a)

Conditiile

numirii

-

desemnarea

membrilor

oficiului

consular

este

de competenta

exclusivl

slatului

trimitetor;

lalutur

tnmitator;

_

-

deltnerea

cetateniei

statului

trimildtor:

runclionarii

consuldrj

nu vor

r

lr

cetateni

aj

slalului

de resedintii:

numi,ea

altor

membri

at

poslului

con

avand.cetetenia

statJtui

drimit;r

este

supusd

"on"irnle;intul;;";;;;;

cestui

stat;

-

funclionarif

consulari

trebuie

se

detina

calllateade

percona

grctain

cu

statul

de regedinte.

bJ Formalitatea

cerute

pentru

numirea

functionariJor

consulari

::jl]9:j^"i,lrl'1

rrTgta

de.acordarea.autori.uti,ii

o"

"rer"it

r"

u

iun"]liiiri

consulare

din

padea stalului

de resedinti

c)

in

cazulargajatilor

consulari

si

pelsonaluluide

serr'iciu,

se

mentin

condjtilla

enunrale

mat

sus,

cu

precizarea

ca

aceslia

nu

vor

lrebui

sa

ildepljneascA

condilia

de

pesona

grata,

ci

doar

de

a

nu

ave

a calilalea

de

indezirabil.

.

In-ca7ul

acestor persoane.

nu

se

aplica

formdlitalea

acordairii

autori?all€l

oe calre

sldtut

Cte

resedintS.

12.2.3.

incetarea

luhctiilor

unui

membru

at

oficiului

consular

lntre

cauzele

care

determina

incelarea

iunctiilor

unui

memb,u

al

oficiuiul

consula'pot

fi mertionate,

il

pri.nul

rdnd.

cauzele

leqale

O" irnor"irrlii

rndependente

de atitudinea

persoanei

in

cauzi,

ium

at

fi Ais;aitie

Dersonaltat juridice

a ulu

stal,

incetarca

rctatiilot

consularc

erc.

it

acesle

situalii, disparc insusi

raportul

de

consulat.

O alte

categorie

de

cauze

sunt

cele

legate

de

vointa

unilaterale

a

unula

dintre

cele

doue

shte:

a) in

ceea

ce

privesle

vointa

statului

trimilator.

Conventia

de la

Viena

asuora

etal

tor

consulare

menlioneaza

.,notificarea

ctc

c6lre

statu trimihtor

a

fapiulul

ia tunctiile

sale

au incetaf

art. 25

lil.

a)l

_

ca

urmare

a

recf.emarii,

demisi;i

eb.

b)

rn

ceea

ce

privesle

vojnla

staluluide

resedirta.

Conve'ltia

.nenlioneazel

-

relragerea

exequalurului

Jart.25

lit.

b)l;

in

cazul

in care

incetdrii

functiilor

acesluia,

fie

datoritd

unor

cauze

obiective

care

il lmpiedice

temporar

sd

indeplineasce

aceste

functii),

va li

numit

un

gennt

inteimaL

Acesta

exercitd conducerea

oficiului

consular

cu titlu

temporar

9i

delegat,

pozilia

sa

juridica

fiind

asemdneloare

insarcinatului cu

afaceri

a'i'

Gerantul interimar

va

fi desemnat

de cdtre

statul trimitelor'

ln

urmatoarea

ordine

de

preferinle:

-

un

agent

diplomatic

din cadrul

misiunii

diplomatice

din

capitala

statului de

resedintd:

'-

un

iunclionar

consular

din

cadrul

oficiului

respectiv;

-

o afte

persoanS.

Numirea

gerantului interimar

nu este

supus5

procedurii

patentei

consulare

si

exequaturului.

Este suficienti

o

notificare

din

partea

misiunii

diplomatice

sau

a

gefului

oficiului

consular

inainle

de

incetarea

functiilor

sale.

12.3.

Odineo

de

precdderc

consuldtd

in cadrul corpului

consular,

se

aplice urmeloarele

reguli

de

precadere

stipulate

de Convenlia

de

la

Viena asupra

relaliilor

consulare:

-

ordinea

de

precidere

intre

gelii

de

oliciu consular

este

determinata

de

clasa din

care fac

Parte;

-

in cadrul

aceieiasi

clase,

ordinea

este

deierminald

de data

acorddrii

exequaturuluii

-

este

asimilala

exequalu'ului

autoriza'ea

provizorie:

-

in carul oblinerii

exequalu'ului

in

aceeasi

zi

de

cake doi

sau

mai mulli

seti

de

post

consular.

ordinea

esle

dete"ninata

de

data

prerenlarrii

patentei

consularel

-

consuliide

carieravin

inaintea consulilor

onorifici

in

ordineade

precddere

Bibliogrotie

obligolorie

LM. Anghel,

Dtept

diplomalic

si consular,

Ed

,,Lumina

Lex"' Bucureqti,

1996'

p.348-373.

Dtept

Diplomatic

Fi

Consutar.

Sinteze pentru

examen

ANEXA

Convenlio

de ld Vieno

cu

p

vire

lo

relofiile

consulqle,

semnotd

lo 24

opritie

1963

(...)

Articolul

4.

Stabilitea

unui

post

consutat

infiinlarea

oficiilor

consulare Membtii oficiilor

consulare

Ordinea

consulartt

2.

Stalul

carc

rctuze

se

elibercze

un

exequatut

nu este

obligat

se

comunice

dnlului ttimiatot

molivete

refuzului

seu

*"i

iun

,Jir^

pr"r"deritot

at1

13 si

15' seful

de

post

consulat

nu

paale

ld;a

in

funclie

inainte

de

a li

primit

exequatutul'

Atttcotut

19.

Admtarca

provtzo e

a

gefilot de

Post

consular

ln

timnt

cet aslealta

elbearca

exequatutului,

seful

de

post

consulat

poate



1.

Un

post

consulat

nu

poate

fi stabitit

pe

teitotiul

^tatului

de

decAt

cu consimanantul

acestui

stat.

2

.Sediul

postului

consulat,

rangut

si

circumscriptia sa sunt

tixate

de

ca

statul

tr;mi6tor

si supuse

aprobatii

statului

de

rcsedind.

3.

Statul

trimilebr

nu

poate

aduce modiliceri

ultetioare

sediului

consulaL

rangului

sau

circumsciptiei

sale

consularc

decet

cu

statului

de

reFedinle.

4.

Consimdmentul

statutui

de resedinte

se

cerc

cle asemenea

dacl

"^ :i :,

g":ril

::

g"ns

.utat

wea

se

cteschide

un

vicecons,.,tat

sau

o ajenlii

consuhte

inbo

alte

bcalitate

decet

aceea

in

care

este

stabilit

etinsu&.

'a

5. ConsimEmentul

exprcs

gl

prcalabil

al

statului

de

rcgedin,te

se

cerc

d

^pte,

nt

pteatautr

at

s@rulul

oe tesealtnta

se

cete

cn

asemenea

penlru

deschidetea

unui

birou. lecend

pane

dintt-un

consuld

existent,

in

afata

sediului

acestuia.

(.)

Articolul

10.

Numhea

si

admiterea

gefllot

de

post

conaular

1.

Sefi

de

post

consulat

sunt numiticle

statul

ttimidtor

sisunt

admisi

pentru

exercttarea

tuncliitot

lor

de statul

de

rcsedinta.

2.

Sub

rezetua

dispozitiilor

prczenlei

Conventii,

modalitbtite

de

numie

,l

ldmitete

a setului

de

post

consutat

sunt

fixate

respectiv prin

ij

i,

'egulamentele

Ei

uzan,tele

statului

timtebt

6i ale

statutui

de

rcgedinte.'

qfticolul

11.

Patenta

consuhre

si no

licatea

numhii

1.

Selul

de

posl

consutat

pimeste

de

ta slatut

timihtot

un document,

sub

otma

de

patentA

sau

act

similaL

intocmit penttu

liecare

numirc,

atestend

,alitatea

sa

6i indicend,

ca

rcgu6

genercE,

numele

si

prenumele

sei,

categi,rh

;i

clasa

6a, citcumsc

plia

consulaft

9i

sediul

posiuiui

consular.

-'-

-

2.

Statul

t

mi,tebr tansmite

patenta

sau

actul

simitat,

pe

cate

diplomaticA,

iau

pe

oice

al6

cale

pottivfte,

guvenului

statului

pe

te torid

ceru'ia

sefut e;

)osl

consular

trcbuie

se-si

exercite

functiile.

.3.

Daca

statul.

de

resedinE

este

de

acord,

statul

ttimidtot

poate

intocul

)atenta

sau

actul sinilar ptintr-o

notificarc

cupinzend

indi;atiite

prcvezub

In

,a@gtatul

I al

prczentului

adicol.

ltticolul

12,

Exequaturul

1 .

Set'ul

de

post

consutat

este

admis

se-si

exercite

lunctiile

printFo

autotizatie

'

statutui

de

resedinta

numiz.,exequatu/',

oicar"

ti

to-a'i""iiiZiloriJii.

n aiii

n

ôa

broi.otiu

se

exercite

tunctiile

sale

ln

acest

ca?

dtspoztutte

prezentei

Convenlii

sunt

aplicabile'

Adtcolut

1

4.

Notificarea

cttte

autotitdlite

chcumscripliei

consulare

^"

iJ

lna"ti

""

"au

a"

post

consular

a

fost

admis'

chiar

cu

litlu

provizoriu'

."1i ii")i"-i'iiiit".- iiiut

ae

reseainta

esle

obtisa

se

intomeze

imediat

*iiiiii"

iip"t""t"

ale circumsctiptiei

consutare'

El este

de asemenea

;;;;;;;;;

r";s;i;;;"

se

tie

tuae

mesutite

necesarc

pentru

ca

seru.t

de

post

ii,{tiui"a-ioiE

"a

"e

achite

de

obligatiile

misiunii

sate

si

sb

benet'icieze

de

iratiiiniut

prevazut

ae

dispozitiile

prczentei

Conventii

Atttcotul

15"

Exorcltarea

cu

titlu

temporat

a

funclitlot

gelului

de

post

c,nsulal

"-'t'.-iI"a

""ut

ae

post

consulat

este

impiedicat

se'si

exercile

.functiile

sau

d"ii

iiit

"i;,

""t"

rucant

un

gennl inteimar

poate

actiona

cu

tittu

ptowzo u

ca sef

de

post

consulal

i-

;;;;;

;t

";;;;ête

seantutui

inteimat

sunt notiricate rie

de

cete

î,"J'alJ"ii{ttiii

siaiuiui

finitdtor'

rie'

in

tipsa

unei

misiuni

diqtonltic:

"

"""*,,t

.nt

in staful

de

rcsedinte,

de

cate

se{ul

de

post consular'

tte'

tn

Z:;;

";;;;;;:;;;;"iipiii""t

"a

o

a"a,

a"

cete

autoitatea

competenta

"'T:;';;,u;i;;;r.-

Mirist;rutui

Araceitot

Erteme

at

stalutui

de

resedinte

sau

Z;;,iletti;;;;;r;i;i.

acest

ministet

De

rcsuh

aceaste

notificare

trcbuie

i:;ii;;i;

;;;;i;;;l;

\;"i;-ii

reseainta

poagTonditiona

de

consimama

ut,

sau

admiierea

ca

gelant

inleimat

a

unei

percoane care

nu

este

ntct

dgettl

li"'#)ii

iiti"rknnat

consulat

al

stalutui

rimiqtot

in

statul

de

resedinte

-.'i

t,,tnrintilc

comDetenle

ale

slatului

de

re|edinq

lrcbuie

sa

acotde

,"irr"]ii

"ii;tt"itt"

1ir*tului

inteimat

in

timpul

activibtii

sale

dispozitiile.

orczeniei Conventii

ii

sunt

apticabile in aceeasi

masuta'

ca

st

serutut

oe

post

';;;;;;;;'

;;:;;;

i"iusi.

s'iatut

de

rcsedinte

nu

este

obtisat

"a

u:?'1?

ilu-:,

^liil

int.riû,

inlesniile,

ptivilegiile

Fi

inunihtile

de

carc

setut

qe

post

iii"uiur

""

au"ura

numai

in

baza

unor

condilii

pe

care

getantul

Intenmar

nu

le

inde1lineste.

'-

l. itunci

cana

un

membru

a

personalului

diplomatic

al

np'"1911"'r"i

dipiom;tice

a

statului

trimi6tot

in

statul

dF

rescdind este

numn

qetant

tntenmar

ii'iiiii

"i"tiiti^ttant

in

conditiite

prcvazute

in

par' 1

at

prczentu.tui

ani.cot'

Zi

".ii,,iriti'ia's"

iuiuo

ae

pn'it"giite

si

imunibtite

diplomatice'

daca

statul

de

re$edinle

nu

se

opune

la

aceasta'

Drept

Diplomatic

Fi

ConsulaL

Sinteze

pentru

examen

Atticolul

16.

Precdderca

intre

selii

de

post

consulat

1.

Otdinea

de

prccederc

a

Fefil't

de

post

consular

din fiecare

clasd

esta

determina6

de data

acordeii

exequatutului.

2.

Totusi, in

cazul in

carc

sefut

de

post

consulaL

inainte de

a

ob,tinl

exequaturul,

este

admiscuti

u

ptovizoriu

se

exercite

funcliilesate,

data

ac;stal

admiteri

detetmine

ordinea

de

prccedere;

aceaste

ordine

este mentinuta

gl

dupe

infiinlarca aficiilor consuiarc. Membtii

ot'iciilor

consutare. Adinra

consubd

statului

timitebt sau, in lipsa unei

asemenea

misiuniinstatul

de rc'edinfe,

de

cete

sefut

de

post

consular M.A.E.

-

al

slatului

de reledinl': sau

autoridlilor

desemnate

de acest

ministeL

Articolul

22.

Cetdtenia

luncliona lor consula

1. Funclionatii

consulati trcbuie

seaibein

pincipiu

cetepniastatului

t mifebr.

2.

Funclionarii

consula

nu

pot

fi

alegi

dintrc

cedleniistalului de

rcFedinle



acordarca

exequaturului.

3.

Otdinea de

precederc

intre

doi sau

mai

mutti

sefi

de

post

consular

carA

au obtinut

exequatutul

sau admiterea

provizoie

Ia aceeasidah

este

detetminalC

de

data

Ia care patenta lor sau actul

similar

a

fost

prezental,

sau

la

cat€

notilicarea

prcvezu6

la

par.

3 al

aft.

1l

a

fos1 fecute

shtutui

de

rcsedind.

4.

Gerantii

interimai

se

situeaz| ca

ordine de

prec^dere

dup|

b

sefii d6

post

consular.

Intrc

ei. ordinca

de

prccadere

este

detetminata

de dalete

ta

care

si-au

luat

functiile

de

geranti

interima

si care

au fost

indicate

in

notifice

b

lecub

in conformikte

cu

par

2 al

at1.

15.

5.

Funclionarii

consulai

onatilicl,

seli

de

post

consular,

se

situeaze

cd

otdine

de

prccederc

in fiecare

chse

dupe

gefii

de

posf

consulat

de

caied,

ln

otdinea si dupe

regulile

stabilite

in

pangrclele

prccedente.

6. Sefii

de

post

con'ular

au

prccederc

asupra

functionarilot

consulari

care

nu

au

aceaste

cafitate

(.)

Atticolul

19.

Numirca

membrilot

personalului

consutar

1.

Sub rezerva

dispozitiilot

art. 20,

22

Ai

23,

statul trimidtot poate

numi

confom

vointei sale

pe

membrii

perconalului

consular.

2.

Statul t miqtot

notifice

stutului

de

resedinte

numele

si

prenumele,

categoia

Fi

clasa

tuturcr functiona

lot

consulai,

attii decet

seful de

post

consulaL,

cu destultinp

inainte

pentru

ca

statulde

rcgedinfi

se

poate

exetcita,

dace

dorcste,

drcptutile

pe

care

i

le confere

par.

2 al

aft.

25.

3. Statul

trimitebt

poate,

dace

bgile

si

rcgutamentele

sale o ceL

se

solcite

slatului

de

rcsedh6

se acotde

exequalu

unui functionar

consular

care

nu

este

Qef

de

post

consulaL

4.

Statul de rcsedinte poate,

dace bgite

si rcgulamentele

sale o

cet,

se

Tcorde

exequatu

unui

lunctionat consulat

care

nu

este

set'

de

post

consulat.

(tticolul

20-

Electivul personalutui

consular

ln lirya

unui

acod explicit

asupta

efecfivului

personalului

consulat,

itatul

le

rcgedin6

poate

cerc

ca

acest efectiv

se

fie mentinutin

tinitete

considerate

le

el

ca

liind rclionale

si normate.

avend

in

vedere

circumslantete

si

conditiile

lin

cicumscriptia

consulate

si

nevoile

postulul

consular

in

cauzd.

1iticolul

21.

Precddetea

intre

lunctlonarii

consula

ai

unui

post

consulat

.Odinea

de

precederc

intrc

func{onaii

consulari

ai

unui

post

consutar

si

,ice schimbei

care

ii sunt aduse

sunt notificate

de

misiunea diplomatue

a

decat cu

consimlemenful

expres al acestui

stat

care

poate

aticAnd

sel

rettage.

3.

Statul

de rcsedinle

isi

poate

rczeNa

acelagi

drcptin

ceea

ce

p

veste

cedlenii unui stal

te4

carc nu

sunt

totodate

{

cefileni aishtului

trimilebr.

Articolul

23. Percoana

declarate

non

grata

1. Statut

de rcgedinF

poate

in ofice

moment se

infome2e

statul

trimiqtot

ce un

functionat

consulat

este

pesona

non

gnta

sau

ceottre

alt

membru

al

personatuiui

consular

nu

este acceptabit.

in acest

caz,

slatul

t

mildtot

va

rcchema

persoana

in

cauze

6au

va

pune

capet funcliilot sale

in cadrul

acestui

post

consulal

du?e caz.

2.

Dace

statul

trimilebt

refuze

se

indeplineasce

sau nu

isi indeplineste

intrun temen

rczonabil

obligaliile carc

ii revin

confompat.

1 al

prezenlului

afticol,

statul

de

resedinle

poate,

dupe caz, se

rctagd

eNequaturul

percoanei

in

cauze

sau se

inceleze de a

o

consideta

ca membru

alperconalului

consular'

3. O

percoane

numite

metnbtu al unui

posl

consulat

poate

fi dedanfi

inacceptabia inainte

de a ajunge

pe teitotiul

statului

de

rcledina

sau, dace

se

geseste

deja

acolo,

inainte de a

intrc in funclie

Ia

posl1l

consular. Statul

timitebt

tebule,

in

acest caz,

se

rctage

nufiirca.

4. in

cazurile menlionate

la

par.l

Fi

3

din

prczentulanicd,

statulde

rcgedinle

nu

este

obligat

se

comunice

slalului

trimilebt

motivele

haqte i sale

Atticolul

24. Notificarca

cete statul

de

regedinle

a

nuniilot,

sositilor

9i

pbce

br

1.

Sunt

notificate Ministetului

Afacerilor

Extene al slatului

de

regedin6

sau autoitelii desemnate

de acest

minister.

a)

numirea

membrilor

poslului

consulaL sosirca

lot dupd

numirc

la

postul

consulat,

plecarea

lot definftive

sau

incetarca functiilat

lot,

precum

9i

orice

alte schimberi

rcfetitoarc

la

statutul lor care

pot

se se

produce

in

cursul

,etuiciului

lot

Ia

postul

consulat;

b)

sosirca

Qi

plecarca

definftive a unei

percoane

dinfanilia

unui

membtu

al

postului

consular carc

locuiegte

impreune

cu

el

9i,

da&

este

cazul,

laptul

ce

o

percoane

devine sau

inceteaze

a

mai

fi

membtu

alfaniliei;

c) sosirca

Qi

plecarca

detinitive a membtilot

perconalului

pafticulat

9i,

dace

este caz)l,

incetarea

se\iciolui

lor in

aceaste calitate;

d) angajarea

9i

concedietea

persoanelot

carc i9i au rcsedinta

in

statul de

rcsedinte

ca

membi ai

postului

consulat

sau

ca ne bi

ai

personalului

patliculat

care au dteptul

la

privilegii

si imunidti.

Drept Diplonatic 9i

Consutal

Sinteze

pentru

examen

2. Cend

este

posibil,

sosirca

si

plecarca

delini ve

tebuie de

asemenea

se

face

obiectul

unei

notificeri

prcalabile.

Anicolul

25.

incetarca

funcliitot

unui

membru

al unui

post

consulat

Functiile

unui

membru

al

unui

post

consulat

inceteaze

indeosebi

ptin:

a)

notilicarea

de ceie

statul

lrimitabt

catrc

statul

de

rcsectinta

desprc

faptul

ce

tuncliile

lui

au incetat;

b)

I

cuRs

13

Elemenle

referitoole

lo

legimul



retragerea

exequatu

rului;

c) notificarca

statului de

resedin6

despre laptul

ce

et

a incetat

se

mai

,onsidere

percoana

in

cauze

ca

membru

al

perconalului

con^ular.

Atticolul 26. Plecarea

de

pe

te

toriut statutui

de

resedinte

Statul

de

rcsedin,te

tebuie,

chiat

in

caz

de

conflict a;nat,

se

acotde

nembrilor

postului

consular

si

membilor

perconalului

pafticular,

carc

nu

sunt

)e6leni

ai

stalului

de

resedinh,

prccum

simembritot

familiilot

torcarc

locuiesc

'mprcund

cu ei.

indiferc

de nationalitatea

tot.

tjmput

Fi

intesniile

necesarc

)enttu

a-si

prcgeti

ptecarea

si

penttu

a

petesi

b;itoriut acestul

stat

intr-un

emen

cet mai scutT

posibil

dupe incetarea

funcliitor

lot. El

trebuie, mai

ales,

lace esb.necesar,

sd

pune

b

dispoz4ia

lor mijloacele

de tansport

necesare

)entru

ei inslsi

si

pentru

bunurite

loL

cu

exceplia

bunuilor

dobendite

in

statul

]e

rcsedinle

al cetur

export este

intepis

in

iomentul

pbceii.

ltticolul

27.

Protectia

localurilot

si

arhivelor

consulare

si a

intercselot

rtatutui

tfi

mitetot

in circumstanti

e

xcepyionaii

1.

ln

cazul

rupeii

rclatiilot diplomatice

intrc

doue

stute:

.

a)statulde

regedinq

este obligat,

chiatin

caz

deconflict

armat,

se

respecte

i

se

protejeze

localutile

consulare,

ca

si

bunutile

postului

consutar

si

ailivele

'onsularc;

b)

statul

trimifitor

poate

incredinta paza

localurilor

consulare,

ca si

a

unurilor

carc

se

gesesc

in

ete

sia

arhiveior

ansutarc,

unui stat te4

accepiabil

entru

statul de

resedinte;

c)

statul ttimilebr poate

incredinla

protectia

intereselot

sale si a

celot

ale

efilenilor

sei unui

stat te4,

acceptabil

penttu

statul de

rcsedinte.

.

\

caz

de

inchiderc

tempotud

sau

delinftive

a unui

po$

;onsular,

sunt

plicabile

prevederile

alin.

a) din

pat.

I

al

prezentutui

afticol.

in

afafi

de aceasta:

.a)

dace.statul

ttimftebr

nu este

reprczentat

in statul

de rcsedinte

Nhbo

lisiune

diplomafice,

dat

arc

un

alt

post

consular

pe teritotiut

siaiului

de

z?edinle,

acest

post

consulat poate

fi

insercinat

cu

paza

localuilor

postului

onsular care

a fost inchis,

a

bunurilor

carc

se

gesesc

acolo

si

a arhivelot

onsu.lare, prccum

gi,

cu

consimtemenful

statului

de

rcsedind,

cu

exercitarca

lncfiilot

consulare

in circumscriplia

acestui

post

consular;

sau

b) dace

statultrimiatot

nu

ate in statulde

tesedinE

nicimisiune

diplomaticd

i

nici

un

alt

post

consulaL

sunt

aplicabile

prevedeije

atin. b) si

c) din

pat.

1

al

rezenlului

afticol.

(...)

Funcliile

consulore.

consulilor

onorifici

13.1.

Consicterclii

intrcduclive

realizeaza

aceasta

acceptare

a

functiilor

't3-'l-t-

Dolintle:

Functiile

consutarc

rcprc,nh

totalitatea

atributiibt

pe

care

ie

au

oliciite

consulare

Fi

personalul

consulaL

avend

ca

scop

realtTarea

prieitii

ir.pturito,

"i

interesetot

ce6lenilor

statului

tdniptor

NOTA:

piaJc,

oticiut

consr.rtar

sintetizeaza

in

raporl

cu

cet'rleanJl

statulu:

lt;milailor'

to"i"

iiqJn"r;in

".aro,

competenta

se a

lla

;olutionarea

unei

o'obleme

legale

de

relalia

stat'ceta 6an.

Functiile

consulare

sunt

delerminate

in

primul

rend

de

atributiile

pe,care

statul

trimildtor

le confera organelor

consulare

in

conformilale

cu dreptul sau

intern,

''

'-E"ie

n""es.,

in"e

ca

atribuliile

desemnate

de statul

trimilator

sa

fie

admise

de

statul

de

resedinla.

NOTA:

Cea

mai

uzuale

forme

in

care

se

consulare

esto

incheierea

de

convenlii

13.1,2.

Tris{turl

ale

funcliilor

consulare:

-lrn"iiil"

*ntrr"r"

au

caracter

de

exceplie

de

ta

principiul

exercitarii

i,,ri"ailr'ei eicfusive

ae

chtre

statul

de

resedinta

pe

leritoriul

sau;

-

eleclete iuridice

ale

actelor

realizate

in

indeplinirea

functiilor

consulare

se oroduc,

in

principal'

pe

teritoriul

stalulrri

trimildtor:

*

:

;;;;;i;,:;

r,;"tiilo,

"on"rta,"

este'

in

practica

supusa

condiliei

reciprocite ii.

'13,1,3.

Claslllcarea

luncllilor

consulare

alin

raport

cu oblectul

lor,

functiile

consulare

se

inpart

in:

- functii cu caracler

qeneral politic;

- funciii economice;

-

{unctii

referitoare

la

relaliile

culturale;

Drcpt

Diptonatjc

si

Cansutar.

Sjnteze

pentru

examen

-

functii

de

protectje

si asistentd

a cetetenjJor

proprii;

-

funclii

de

drept

adminiskativ;

-

functii

de

stare

civilel

-

functii

notariale;

-

firnclii

jurisdiclionale.

b) Dupa

izvorul

de

drept

international

in

care

isi

gasesc

oriqilea,

func

lla

pot

Functiite

consulare.

Etemente

referitoarc

la regimul consulilot

onorilici

in

continutul

acestei funclii

intre,

in

principal:

-

promovarea

relaliilor

de

prielenie

9i

cooperare

intre

statul

trimitilor

9i

cel

de

regedinte;

-

aiirmarea

punctului

de

vedere

al stalului

trimilator

fald de anumite

situalii'

atunci

cand este

cazul:

-

promovarea

imaginii

siatului

trimilalor

etc



n

de natura

culumiar'e (de

exemplu. protectia

inlereselor

celalenilor

probill|

sau.de

natu.ta

conventionale

{acestea din

urna

reputdnd

fi exercilate

in

ti;€I

unui

acord inke

parti

-

ex.:

o{jcierea

de casaitorii).

c)

Dup, locul

in

care

isi

produc

efectele,

functiile

consulare

se

impart

lni

-

functiite

care

isi

produc

efectete

numai

pe

teritoriul

sfatului

trimitalor

td;

exemplu.

eliberarea

uiei

procuri

aulentice);

'

\-:

.

-

functiile

care isi

produc

eleclul

pe

teritoriul

stalL,ui

de resedinld

(apdrar€l

dreplurilor

cet5tenilor).

d)

ln

raport

cu

beneliciarii

lunctiitor

consulare.

dislinoem:

-

lurctii

exercitate

numaii,t

favoarea

cetale'1jlol. p.prii

,

proi"-"tiu

"o""rfura);

-_,-

funclii

exercitate

si

fatd de

cetdtenj

ai

unor

state

te;e

(atributii

noturiatJ,

spre

exemplu).

e)

Din

punctul

de

vedere

al

modalititilor

de

declangare

a

acestor

funclll,

distingem:

-

funclii

hdeplinite

din

o,iciu. {cooperarea

economjcer,

j.tforma"ea generale);

-.functii

indeplinite

la

cerered

celatearutui

{at,iOutii

notariate,

ae

sjare

civiil

13.2-

Anolizo

functiilor

consulorc

-

9:l"gllig.d"

la

Viena

asupra

retatiito,

consutare

a

adoptat

sistemul

egremenlant

tuncliitor

colsulare

prin

enumerarea

nelimi{aliva

a acestora.

13_,2.1,

indeplinirea

de

acte

diptomatice

gi

politice

..

O^f'ciul consular

poate

indeplini

acte

diplomaiice.

jn

conforn;tate

cu

art.

1Z

rln

uolventta

de

la

Viena

asupra

relatiilor consulare.

in

urmaloarele

conditil:

-..rn

stalut

de resedinta

sa nu

exisle

mlsiune

diptomatica

a

staluiui

rmrtator

sau acesta

sa nu fie

reprezenlal

printr_un

slai

te4:

-

stalul

de resedinle

sd-9j

fi

exprimat

consimtimantul

i;

acest

sens;

"

si

nu fie

afectat

statulul

consular.

Una

dinlre tuncliile

oliciilor

consulare, preci,/dte

de

ConvenUa

de

la Viena

supra

relatiilor

consujare.

este

..protejarea

in

statulde

regedintd

intereselor

rarutui

trimit6tor"

[art.

5

tit.

a)].

Tot

in

categoria

funcliilor

de

interes

general,

intra

tunclia

de obseruare

si

informare,

;lipulatat

de

arl. 5 lit.

c)

drn

Convel ia

de

ld Viena

asupra

relatiilor

corsula'e'.

,,a

se

inlorma

prin

loale miiloacele

licite si a rapofta

guvernului

seu

asupa

condiliilot evoluliei vielii economice, comerciale,

cultunle

,i

stiinlifice

din

slatul

de re,edinfe".

Se observd

ce,

spre deosebire

de

funclia

de

infomare

a misiunii

diplomatice,

care

funcliona

in

ambele

sensuri,

aceastd

funclie

consulare

opereaze

dinspre

statul

de

resedinle

spre

statul

t

m4ator;

Exercitarea

acestei

functii comporta

limita

iolosirii

miiloacelot

licite

13.2.2.

Functia de

promovare

a relaliilor

economice,

gtiintitice

Ei

culturale

Promovarea

si

laciliiarea

relatiilor

economice'

recunoscute

in

mod

lrad;lional

ca una

dintre

cele

mai

importante

lunclii

consulare,

presupune:

-

observarea

vielii

economice

din

statul

de regedinld,

a

tendintelor

acesteia

si

a

schimbur'lor

comerciale intre cele

dou5 statei

-

consilierea

organelor

statuluilrimildtorin

ceea

ce

priveste politicile

economice

care

vor

fi aplicale

fald de

statul

de

reqedinle;

-

consilierea

agentilor

economici

din

statul trim4etor

9i

a celor din

statul

de

re9edinl5

cu

privire

la

posibililelile

dezvolterii

afacerilor

intre

aces,tia;

- participarea

la

negocierea

unor acorduri

economice

intre

cele

doue

stater

acorduri

comerciale,

de

liber-schimb,

in domeniul

kansporturilor

etc

Functiile

gtiinlilice

9i

culturale

se

vor exercita

in

doue

directii:

-in

raportcu

statulde

regedinie,

pdn

actiunide

cunoaqtere

avalorilorculturale

gi

spirituale

ale

statului

trim4etorl

expozilii,

comitete,

asocialii

de

prietenie;

-

in

raport cu cetelenii

proprii,

domicilialiin

statul

de

reqedinld

/ in

raport

cu

persoanele

din

diaspora statului

trimildtor, prin

organizarea

de

maniiestdri

menite

sd

pdstreze

legetura

spirituala

inlre

slat si aceste

persoane

'13.2.3.

Funcliile

consulare

in

materie

de

pa9apoarle

in raport

cu

cetdlenii

propriioficiile

consulare

elibereaz5

anumite

tipuri

de

pasapoarter

in

special

pagaportul consular,

a cdrui

valab'litate

opereaz6

pane

la

sosirea

cete,teanului

respeciiv

in

stalul

trimi,tAtor;

in raport

cu cetelenii

statului

de

regedin,te

sau ai altor

state

le4e'

oficiile

consulare

vor elibera

vize sau

alte

documente

necesare

caldtoriei

in

statul

lrimitelor.

Dtept Diptanatic

sj

Cansutar.

Sjnteze

Dentru examen

NOTA:

Esle

de retinut

cA

oliciile

consulare

nu

indeplinesc

loate atribuljil€

statulul

trimitator

in

mate

e

de

pagapoarte

sau

vize, reprezentand,

de

multe

ori,

numal;

veriga

a

sistemului

administrativ

al

acestui

stat.

'13,2.4.

Functille

consulare

in materie

de

stare

civilA

Funcliile

consulare

in

materie

de

stare

civile

re

prczinle

o

btalitate

de

ac.

Functiile

consularc.

Elemente

refe

toarc

la reginul

consulilat onorilici

O sarcina

a

functionarilor

consulari

esle

de a

cunoaste

si

a

desfisura

activ

atiin

randul

cetelenilor

stalului

trim4ator

aflati

in

circumsc'iptra

consulara

resoedive.

-

i"

""0"r""

realizarii

acestei

functii'

Conventia

de ta

Viera

asupra

relatiilor

"""",rir"

" """*rt

f"rt

36

alin

(1)l

libertatea

;e comunicare

intre functionarii

;;;i;;i.i;;;"ti;i;uluitrimilsi;r

si

libertatea

de

a avea

acces

la

acestia'

ca

acesle

liberlati

ope'eaza

in dublu

se']s



fiunclionarul

consular

are

dreptul

de,,a

acljona

in

calitate

de ofiler

de

stare

civili...

-

art.

5 ljt.

f)

din

Conventiel

cal,e

asigrrre

rctatia

dintrc

ceteienii

statulil

timi6lor

aflali in

steinatate

si

otctinea

lutictica

a

acestui

stat.

in

Gpott

cu

eveninente

rclevante

pentru starca

civid

a

acestora

(nasterea,

cesebrh,

moaftea).

Functiile

in materie

de

stare civitd

sunt

exercitatel

-

numaidace

legislalia

slatuluide

regedinld

nu se

opune

la

aceasta;

'

de regula,

numai in

raport

cu celdtenij

proprii.

NOTi:

Esle

de

notat

laptul

ca

oficierea

cesetoriei

de

catre functionarul

consutar

nu

reprezinte

o regute

cutumiare

in

dreptul

international,

drept

pentru

care slatul

do

resedinla

nu

va

putea

fi obligat

se

recunoasca

expres

eiectel€

lnei astfel

d6

casatodi,

in lipsa

un6i

prevederi

in

acest

sens

intr-un

tratat intre

cele doue

$ate.

13.2.5.

Functiile

consulare

in materie

jurisdictionala

ln

trecul,

in

practica

unor

state

(de

exemplu,

in

sistemul

capjtulaliilo0,

se

ecunostea

consulului general

si

consulului

dreptul

de

a efeclua

acte

de

Jrisdiclie

contencioasa

lntre

cetatenii

stalutui

trimitator.

Sistemul

nu

a

tost

etinut

de

Conventia

de

ta

Viena

asupra

,elatiilor

consula,e.

fiind

preluat,

in

)rezent,

de un numdr

redus

de

state.

Prin

conventji

bilaterale

intre

state

se

potacorda

consuljlor

functii referitoare

t

exercitarea

iurisdlctiei

gralioase.

-

Funcliile

corsulare

in

materie

jurisdictionala

mai

presupun

Lart.

5

lit.

j)

din

;onventiell

- proc_urarea

si

transmiterea

de

acte

judiciare

si

extrajudiciare (functie

care

pereazd

in ambele

sensuri

in

relatia

djntre

cele

doud;tate);

-

efectuarea

comisiei rogatorii de cdtre funclionarii

consuiari.

13,2.6.

Protectia

cetelenitor

statutui

trimitator

aflali

in sueindtate

Oliciile

consulare

indeplinesc

functil

referjloare

la

cetdienie.

in

acest

sens:

-

functionarii

consulari

au

competenta.

recunoscuta

de dreplul

culumiar,

e

a

indeplini

acte

releritoare

la

pierderea

si

dobandirea

ceieteniei:

-

oficiul

consular

are

sarcina

de

a

tine evidenla

cetilenilor

slatuiui

trimitator

are

domiciliaze

in

stalul de

resedintd.

in

acest

sen;,

legislatijle

unor

itate

revad

pentru

celdteni

obligaiia

de a solicita

inregistrare;

consutara

-

actul

fl4

care

cetateanul

respectiv

esle lual

in

evidenla

oficiului

consular.

eit-

ae

"etinut

taptut

Cea

mai

reprezentative

tunclie

a

oficiului

consular

este

considerata

a

fi

brotectia consulare.

''

l'

-i:

-r.iiii

"i

r*/ara'eprezint)

tot

a

litatea

acli

u

n i

to

t

de

sf

es

u

rat

e

d

e

tu;iio;;;;

;;;"ut"r;

pe

Ense

aubrihtite

statutui

de

resedinE.pentru

apenrea

'Jreiiriior

cetatenitoi

statului

seu

alunci

cend

autodbtile

locale

incaba

regurte

)idoi,ni iit

iutrna

pivind

ttatamentul

ce

trcbuie

acodat

steinilor'

-

ii

f"";"^""irf

iuridic

al

protecliei

consulare

este

rapodul

de

celitenie

"f

Co"tinufrf

acliunilor

efectuate

in

exercitarea

protectiei corsulare

este

determinat

de:

-

demersul

consular;

-

dreptul

la

Pelilie

consuiara

Asistenta

consulari

)t

ir,riiitiion"rura

consle

in

complexul

de sarcini

pe

carc

consulul

Ie

inciinlinesle

in

lavoareacetelenilotsai

invederca

facilidiiraportu

bt

acesoa

cu

autoiia

te

statului

de

rcsedinla

b\

Asislenta

consulad

se

materializeaza

prin:

-

stabili'ea

de

cortacle

cu

cetalenii

si consilierea

acestoral

-

inii"prinO"t"u

o"

a"tiuni

pe

tanga

auto'itdlile

statuluide

resedinta

pentru

facililarea

demersurilor

celelenilor

proprli

n) in

sitlratia

in

care

un

cet5tean

al slatului

trimitator

sufera

o

masura

orivatrva

Oe

tiOertate,

autoritalile

statului

de

resedinla

au

urmStoarele

obligalll'

in

vederea

iacilitarrii

asistenlei

consularel

'''

I

O-e

u

inl.-u

.fi"irl

consular

cu

privire

la

situalia

creata'

daci

celaleanul

resoectiv

o cere;

:

de

a

informa

cetateanul

cu

privire

la

acesl drepl:

O"

" ",

l."fi""

9i

a

nu deschide

coresponden,ta

intre

ceEleanul

aflat

in

detentie

qi

oficiul

consular.

Reorezentarea

consulare

,ii,, i"r*iut

u"u.t"i

tunctii

consulul

are

dreptul

de

a

efectua

acte

penlru

si in

numele

cetatenilor

slalului

trimitator'

"

n, **iu f

urioi"a,

teprezentarea

consulard

este

diterita

de

mandat'

avand

r',"a'".""tui irriJ"

in

'aportul

de

cetalenre

(raport

de d'ept

public)

Drept

Diptonatic

si

Consutar. Sinteze

pentru

examen

c)

Caracteristicile

reprezenterij

consutare:

-

opercazd.

ex

officio

(nu

este

nevoie

de

procure

speciale);

,

-

caracler

interimar.

provi,/or,u

si

conservalo.

(actete

nu

ti,.td

la

srrualet.

ci ta

apera,ea

Unor

d.eplu.i

exjstenlF);

;:^T:l:l::f

jdi*:

*prezenrarea

consutare

acrioneazd,

in

princ

jpat,

daol

ceialeanut

respectiveste

absent,

incapabi

t

sa,

;

;;";btt;";;;

;;:;;i;;i

consurar

nu

apare

-

caracler

oticial:

funclionarul

consular

nu

apare

Funcliite

consutarc'

Etemente

rcfetiloarc

la rcgimul consulilor onarifici

c)

criterii

referitoare

la

slera

actelor

indeplinite:

se

aibe

ca

scop

apdrarea

inlereselor

aceslor

persoale legate

de

stlccesiune'

'

-

li.it"

at"

uc""tor

ucliuni:

re;pectarea

legilor

9i

regulamentelor

statului

de

resedinle.

13.2,9.

Alte

functii

consulare

a) in

materie

de

navigalie

si

avialie

civili:



,-":::i::t^:r^.ji:':]lf.rnctionarut

ca

mandarar

at cerdteanuiui

ca

rnanaatar

at

ceUlan

respecliv,

ci

ca

agenl

al

statului

trimitetor.

i1,::::

"^"^1y:,r"j:

:"q,eniistatuiuiiiimitatol.

care

au

caritateade

jncapabll

*:,"j,::1'f."^l*ll':u

:l:lg1 i1

d9

1

sgprav"gn"","il i"i"['6;:11

[",jff[:ij[H'":l

*raterej

[art.

5

rit.

r,)

or"

6"*""t"

i"fi;;,"Ur;;

relatiilor

consularel.

13.2.7,

Functii

notariale

Oficiul

consular

actioneaze

ca

un

birou

notadal

al

cetdteanului

statul

irimitator,

indepljnind

abte

jeqate

de:

a) certiticarea

consulard,

avand

ca

obiectl

-

autentificarea

de

inscrisuri;

-

legaljzarea

copiilor

si

semneturilor;

-

datarea

inscrisurilor;

-

certificarea

unui

fapt

constatat.

b)

depozitul

consular,

avand

ca

obiectl

-

inscrisuri;

-

sume

de

bani,

obiecle

de

valoare

ale

slatutui

trimil;tor.

Limitele

activitdtii

notariale

a) sfera

actelor

este

redusa

doar

la

cell

e

reratii

externe

a functionarurui

consu,"r?

comPatibile

cu

calitalea

de

agent

ll :l"j1L::::".""]:r

"sle

determinatd

;e

cetelenii

slatutui

trimitetor;

ll

l."llil": :

l..ra'"la

esle

detern'rna1d

o".'"r.".npu"

c;"r,".",

d)

electele

jurjdice

se

produc:

-

in

princjpal

pe

teritoriul

statutui

trimitator:

- in.statul

de

resedjnte

,,numai

in

mdsura

in

care

legile

si

regulamentele

:estui

stat

nu

se

opun,,.

'13.2.8.

Functii

in

materie

succesoralAr

Dreptul

functjonarului

consular

de

a

jnterveni

pe

tenga

autorjtetile

statului

materie

de

succesiuni

este

determinat

de

r,. t.ur"i"

"iitoiii'

"

"'-'"'"'

a)

criterii

referitoare

la defunct:

decesul

sa

se

fi

produs

pe

ieritoriul

statului

)

resedinle

si,

in

concluzie,

succesiunea

sd

se

tt,i"*rr"

i"

""""i

"i"if"J*

re

calitalea

de

celatean

al

de

cuius_uluiJ,

b)

criterii

referiloare

la

succeso.i:

sal atb:l

cetalenia

{pentru

persoane

fj,/jce)

.u

nationalilatea

(penrru

pe,soane

ju.idice)

slatujui

ri.itrrn.

-

_

-',

- acordarea

de

asistenta;

-

functii

administrative;

- functii

disciplinare;

-

iunctii

rurisdictionale

nij"-rnii"ti"

eieclo'atb:

organizarea

exp'imarii

votului

de c;lre

cetalenii

statului

ldmitator

aflali

in

circumscriptia

consulare'

cr in materia serviciului

militar:

asigurarea

comunica'ii

sau

publicitatii

actelor

d"

;;;;;;;;;;';"ir-;

la

efecluareiserviciului

millar

pentru cetdtenii

statului

trimitator

aflali

pe

tefitoriul

statului

de regedinle

13.3-

Etemenle

rcle

toate

la

rcgimul

consulilot

onotilici

13.3.1.

Delinilie.

Trdsituri

,r'i""r".ri"

ie

la

Viena

cu

privire

Ia

relaliile

consulare

prevede

lad

l

,""i',r'ir

"""ioilti["

intiinturii

li

t"r"tiir"

dintre

state

a

oficiilor

consulare

conduse

de

lunclionari

consulari

onorilici'

ln conceotia Conventiei,

inslitutia

corsuiilor

onorificiare

caracte

r lac

ultativ

"n

ug""i

;[;iJi"i

;,iva75n4

a21

'1ia6'7'.'

stat este

tibet

sa

hoarascb

dace

ia

numi

sau

va

pnmi

lunctionari

consulai

ono

ficl

'

b,

Desi Conventia

nu

detineste

expres

tunclionarul

consular

onorific

"n,ii,il"

Ji"."nt"

pot

ti

desprrnse

din

practrca

slatelor

in

materie

-

"t

in comoaratie

cu

tunctionarii

consutari

de

cariera

consulii

onorifici

orezinta urmitoarele

elemente

delinitorii:

'

"-

""L,

t" iugrfu

""tetean

dl

statului

de

resedinta

sau

celatean

al unui

stat

tert:

-

nu

este

remunerat

de

statul

kimiletorl

- ooate fi

o oersoana Privata;

-

;;;;;;;i"

;;;';lel

activilati

cu

caracter

lucrativin

slatul

de

resedintd'

ai no ,corrla consuliionorifici

sunt

persoane

cunoscute

pentru

prestigiul

qi

,.J,;; ;;j;;Ari;e

resedintar,

cale

su4l

alese

de

slatul

trimitalor

penlru

a

nromova

interesele

acesluia

si

ale

cet'ltenilor

sai

'

".ii"1"."

"" "tt"1l-pil""au,ir"

o"

n"iresiincetare

arunctrilor'

aceste'a

suni

identice

cu

cele

prevezute

pentru

lunctionarii

consulari

de

canera'

6l''i""iii"'ii,

r"nt""

[glementano

tn

moo

unitar

aceasta

materie

(cap l al

Drept

Diplomatic

si

Consutar.

Sinteze

pentru

examen

P,::':lr^iLg,l:

considerare

faptut

ce,

de

regute,

consutut

onoriflc

0.ll

ijH:I^1|:111 9:

resedinte,

nu

uor

p,i.i

up)ic"l'e

oi"jo,itiire-

la

declararea

persona

noln

grita.

'13.3.2.

Funclii

^

a) Functionarii

consulari

onorifici

exercitd

acele

lunclll

consulare (cuprlnld

in

art.5

al

Conventiei) pe

cara

i le

incredlnteaz

staiul

trlmlllror-

"

--

Functiite

cansulare.

Elenente

refe

toare

la

rcgimul consulilor onotifici

ANEXA

I

convenlio

de

lq Vieno

cu

plivire

lo

relqliile consulole'

semnotd

lo 24

opdlie

1963

(...

)

Atticolut

5.

Funclii

consularc



prote4la

care

poate

fi

necesare

Tn

baza

fun;tiei

sale;ficiat;;

"lj:,:::'li.,llo,

:grsurii

onoriricr

uenelic-iiJa]il","'r""tibonu"nti"i,

a",

-

jnviolabilitatea

arhivelor

si

documentelor;

_

b)

Este generat

admis

ca

functionarii

"ori"ururi

onoiiri"l-iu

iJi'"xcrctfr

tunctll

consutare

care

lmpllce

exercttut

autorltlul

;";H;;;;i;iJi

trlmlttrtor,

Astfet,

acestia

nu

;orexercita

funct,,

l"

r";;d" ";;,;il;;il:

lare

civili

etc.

13.3.3.

Starut

Jurtdtc

a)

Conventia

de

la Viena

cu

privire

la

relatiile

consula,e

reglementeazl

1t:'1, :::99:rl

normetor.de

rrimirere)

un

sratut

juridic

,ai

,""irans

pen'iri

runqronant

consutarj

onorifici.

in

comparatie

cu

tunctionarii

consutari

Oe

clAeil]

o)

rn

ceea

ce

prjveste

lmunltatea

de

iurlsdlcde,

arl,

63 din

Convahr;

preveoe

ca

rn

cazul

declansarii

unei

proceduri

penale

impotriva

sa, fr""1ion"iri

consular

onorific

se

va

prezenta

in

fata

organelor

"brp"t"nt".

Stiirlli

resedinta

are

obtigatia

de

a conduce proceiura

'*

,"""J"rL;rjJ""

ao

cuvin

functiei

sate,

astlel

incat

exercitarea

functiitor

consuf"i"

i fi

"ai'_,i

utin

stingherite,,.

-_-?:-:,"-"T,"*3, "*ytde

re9€dinle

este

ob

gat

sd

asigure

consututui

onortfto

-

proteclia

localurilor

consulare;

-

sculirea

fiscala

a bcalurilor

consulare;

-

scutjrea

vamala

restranse

la

anumile

obiecte

prevezute

de

Convenlie;

-

scutire

de

anumjte prestatij

personale,

'

dreplul

de

arborare

a

drapelului;

-

libertate

de

deplasare;

-

libertatea

de

comunjcare

cu cetdtenii

statului

trimit5tor;

-

rnresntn

pentru desfesurarea

activitdlii;

-

facilitdti

penku

oblinerea

de

localuri;

-

dreptul

de

a

percepe

taxe

consulare.

Bibtiogrofie

obtigotorie

;Y;#ilii

Drcpt

diptonatic

Qiconsula/i

Ed.'Lumina

Lex,,,

Bucuresti,

1e96,

Funcliile

consularc

conslau

in:

a)

a

proteia

in statut de

rcgedinle

inbresele

satului

tdmifitot

9i

ale

cetepnilor

sdi,

peisoane fizice

sau

juidice,

in limitele admise

de

drcptul

inlemalional;

b)

a lavoriza

dezvoltarea

relatiilot

comerciale,

economice,

cultunle

Fi

stiinlifice

intrc

statut

timildtot

9i

statul

de rcsedinE

si

a

prcmova

in

oice alt

mad

rclatiile amicale

inlrc ete

in cadrul

dispozitiilot

prczentei

Convenfii;

c)

a

se informa,

prin

toate miiloacete

licile,

despre

conditiile

9i

evolulia

vielii

comerciale,

economice,

cuttunte

9i

s,tiintifice

a statului

de

rcQedinle,

a

face

rapoafte

in aceaste

pivin6 cete

guvemul

statului

trimildtor

9i

a

da inlomalii

pe

rcoan el o

t

i

nte res ate;

d)

a elibera

pa|apoafte

9i

documente

de ceEb

e cefilenilor

statului

trinitdtor,

precun

qi

vize

9i

alte documente

corcspunzetoarc

percoanelor

cate

clorcsc

se

mearye

in statul t

mi6tor;

e) a

acorda

aiutor 6i asistenle

cetebnilot,

persoane fizice

9i

iuridice'

ai

sktului

timilebt;

0

a

actiona

in

calitate

de notat

si ofilet

de

starc

civi6

9i

a exetcita

lulclii.

sim:ihrc,

ca

€i

unete

funclii

de

otdin

administativ,

in

mesua

in care

legile

9i

rcgulamentele

statului

de

rcgedinF

nu se

opun

la aceasta;

g)

a

apera interesele

cedlenilot

statului

timiteb4

persoane lizice

giiuridice,

in iicce:siunile

de

pe

tetitotiul

statutui

de re|edinle,

in

conformitate

cu legislalia

gi

rcgulamentele

statului

de

rcgedinle;

'

h,

a

apeta,

in

timitele

fixate

de

legite si

rcgutamentele

stalului

de re1edinle,.

inteieseie

minoritor

9i

incapabitilor,

cedleni

ai

statuluittimildtor,

mai ales atunci

cAnd

este

cetute

instiluirea

unei

tutele

sau cuatele

cu

ptivirc

la

ei:

i) sub

rczeNa

pncticilor

9i

prccedutilor in

vigoare in

statul

de

rcredinfe,.a.

rcprczenta

pe

cetepnii

statutui

timilebt

sau

a

lua

mesui

in scopul

asigure

i

reprezenteiii

lor adecvate

in

fala tribunatelor

sau

a altor autoritdli ale statului

de resedi e

penttu

a

cete, in

confomhate

cu

legile

si

rcgulamentele

statului

de

resedinte,

adoptarea

de masuti

ptoviTotii

in vederca

aperetii

dreplutilor

si

intereselor

acestot

cealeni

atunci

cend, datotite

asistenlei

lot

sau din

o ce

alte caurt,

ei nu-1i

pot

apdft

in timp

util

dreptu

le

9i

interesele:

j)

a

transmite

acte

iudiciarc

qi

ertmjudiciarc

sau

a

electua

comi'ii

rogatorii

in

conformitate

cu

acotdutile

internationale

in vigoarc

sau,

in

lipsa

unor

asemenea

acorduri,

in oice

mod compatibil

cu

legile

9i

rcgulamentele

statului

de resedinte:

Drcpt Diplomatic

sj

Consutal

Sinteze

pentru exanen

k)

a

etercita

dreptunte

de

cantrct

st cle

inspectie prevA/ub

de

teoile sl

rcguta,mentete

statutui

trimitabr

asupra

naveni

.urni"

o iiiriL,

r"iiuie

avand

nattonalitatea

statului

lrimit,lot

si

asupn

aercnavelot

inmal

culate

in

acest

stat,

ca

si

a,upta

echipajetor

lor;

,

l) a acorda

a.sistena

navelor

s[

aercnavelu

mentionate

in alineatul

k)

din

prezentul

afticol, precum

sl

echipajelor

lot,

a

pimi

declaratiite

asupra

curselot

acestor

n.ave,

a

examina

si

viza

documentele

de bord;i,

fere'a prciuiicia

pretogativele

Funcliile

consulare

Etemenle

refeitoarc

]a

rcgimul consulilor

onoilici

prcventive

sau

retinul

in

oice al5

fome

de detenliune,

dace

ceteleanul

in

cauze

se opune

in

mod

expres

la

aceasta.

z.

Drepiurile

la

care

se

rcfeft

pat

l al

prezentutui

afticol

trebuie

se

fie

exercita?

in

conformftate

cu legile

si

rcgulamentele

statuluide

rcsedinle'

cu

reierta

totusi cd

aceste

legi

si

rcgulamenle

trebuie

se

pemiE

deplina

rcalizare

iiiipuritor

pentru

care

srni

de;tinate

drepturile

acordate

in baza

Nezentului

afticol.



auto

Etilot

statutui dp

regedinle,

a nie

ancneie privini

incidentete

suNenite

i; cursut

cetebiei

si

a

reglementa,

n nasun'in

iai

legile

si

regulamentete

statului

trimitebr

autaize

aceasta,

aivergenyeb

ai

orice

nafuA intre cepihn,

ofite

si mainari:

m)

a exerc[ta

orice

alte functii

incredintate

unui post

consulat

de cetre

statul

trimtebt,

care

nu

sunt inietzise

de

legile

si regutamentete

staiutii

ai

resedinte

sau

la care

sktulde

resedinh

nu se

optrne.

sau

carcsunt

mentionate

tn acotdutite

intemationale

in vigoarc

inlrc

statut

ttimitatot

st

statuldc

rcspdinz.

(...

)

Articolul

36, Comunicatea

cu

cealenii

statului

ttimitebt

L

Pentru

ca

e^etcitarea

functiilor

consutare

cu

ptivire

la

celatenii

statului

lrimitator

se

e usurate:

a)lunctionarii

consulai

trcbuie

se

aibe

tibertatea

de

a comunicacu

cetebnii

statului

ttimidtot

si

de

a

avea

acces

la

aceslia.

Cetatenii

stat,,tui

triiiiitir

trcbuie sb

aib;

aceeasi tibertate

dc

a comunica

cu

luncrionarii

consutatn

i-ie

a

avea

acces

la

ei;

.- ?-aytori6file

competente

ale

statului

de

rcgedinte

tebuie

se

avertizeze

Ere

in6rzierc

postut

consutat

at

statuluittimidto,

utuni.i

"ana,

in

iir"ii"iripii

ta

consuhre,

un

cetelean

alacestui

stat

este

arestat,

incarcerat,

sau

pis'in

ilare

de

detentiune

preventiva

sau

rctinut

in

oice

ath

loma

de

aeUitiunn

lacA

cetebanul

in

cau,/a

cerc

aceasta.

Orice

comunicarc

adresalb

postuluii

)onsular

de

cete

percoana

aresbte,

incarcentd

sau

puse

in

itare

ie

lelentiune

preuen

ve

sau

retinub

in orice

atta

fotma

de i"turtiuri

irrlii.

'te

asemenea,

lransmise

fera

intdrziere

catrc

acesle

autontati.

Aceasta

trcbuie

;e

inbtmeze

[era

interzierc

percoana

in

cauza

despre

drcptrrit"

iri

ii i.ri

n

baza

prezentului

alineat;

.

c).-funclionarii

co-nsula

au drcptul

de

a vizita

pe

un

cehtean

al statului

lmttatot

cate

este

incarcerat.

in

starc

cte

dercntune

prcvenive

sau

retinut

in

,:::

?m?

/e

de.Entale,

de

a

se

int'retine

si

dc

a

purta

corespondenta

cu

e:i,

tfecum

st

de.a

tua

mesui

pentru

asigurarea

reprczenhrii

lui in

r./stitie.

De

'spmenea,

ei

au

clrcptul

de

a vi/ita pe

un

ceteban

al statului

lrimibtor

carc

e

ata tncarcerat

sdu

detinut

in

cicumsctiptia

lar

tn

e^ecutarca

unei

hot rei

rdecebrcsli.

Cu toate

acestea.

functionarii

consulati

trebuie

se

se

abtine

de

tnterveni

tn

favoarca

unuicefatean

incarceral

sau

altat

in

stare

de detentiune

Articotut

37.

tnformalii

in caz

de

deces,

tutele aau

cutate6,

de naulnglu

si accident

ae an

'

Dace

aubtketib

competente ale itatutui

de

regedinq delin

inlomaliile

cotespunzebarc,

ele

sunt

obligate:

)j'sd

inforneze

fdd

intaPi;re,

in caz

de deces

al unui

cet1lean

al

statulul

ti.ihro,. oo"lrl

"onrutar

in cicumsctiplia

caruia

a avut

loc decesul:

;)

sa no

fice hte

inaziere

poslutui

consulat

competent

toate

cazuile

ln

carc

numirea

unui

tutore

sau

cuntor

aparc

a

fi in

intercsul

unui

ce-tefean.

minot

sau

incapabil

al

statului

timiatot

Totusi

acotdarea

acestet

l

otmau

nu

trebuie

s6

preiudicieze aplicarea

legitot

si

regulamentelot

statului

de

rcsedinld

t:n

ce

piveste

numiea

acestui

tutorc

sau cutatot:

c)

dace

o

nava

avend

nalionalitatea

statului

timilelor

naul@giaze

sa.u

esu;aza

in marca

teitotiala

sau in

apele

inteioarc

ale

statului

de

rcsedinE

sii

iica

un

avion

tnnatticulat in

statul

trimtebt

sufeft

un

accident

pe

teritoriul

"iiutii-i"

,"""air1a

sa

inbrmeze

fard

intdrziere

postul

consular

cel mal

aprcpiat

de

locul unde

s-a

ptodus

accidentul'

Atticolut

38-

Comunicarea

cu

autotitdlite

statului

de rcgedtnld

f. in exercitarca

funcliilot

tor, funclonaii

consulari

pot

sd

se adrcseze:

a)

autori^litot

locate

competente

ale

circumscriptiei

lot

consulare:

-

btautotitatilot

centrale

compelente

ale

statului

de

resedintb

daca si

in

-a"iri

'n

"ur"

acest

luctu

este

admis

de

legile

rcgulamenlele

si

uzantele

statului

de

resedinl|

sau

de acodurile

intenalionale

tespective'

Drept Diptonatic

si

Consutat. Sinteze

penttu

exanen

ANEXA

2

STATUTUI"

-

consulului

onodfic

-

onexo

lo

Regulomentul

Consulor

ol

Romonlei,

oprobot

prin

H. G.

nr.160/1999

_

Articolu

1

a)

Romenia

rccunoasfe

inslitutia

consululu

onorilic

asa

cum

aceasta

{i

rcglemenlate

in

Conventia

de

Ia

Viena

privind

Functiite

consutate.

Etemente

rcfeitoare

ta

rcgjnut

consutitor

onoifici

b)

Consulii

onoitici

ai Romeniei.

Dte.

Romenia

nu

vot

putea

exercita

uiiburi: ,?

"::,"u ii

olotifici

ai

attot

state

in

sta

e

civn

a

s

a

u

i

i iiiJ

ia;i:,

;i;"";;;: ";;

"i

,

X:: i

"f,#:E:i"r:;:f,""il";

utoite

bt

romene.

Attlcolul

7

"

a) Faciliatile,

pivilegiile

9i

imuniEtile

consulului

onorific

sunt

cete

prevezute

ln

Conventia



relatiite

consutarc

djn

1

0,1

b) Romenia

numeste

si

accepa

consuli

onoifici

in

retatiite

cu

statet;

;;A

pin

conventii

bilatetale,

nu au

jntepis

expres

sau implicit

lotosirea

acestoiT

cu rcspectarea

sticb

a

pincipiului

reciptocit^lii.

''

Afticolul

2

in

sensut

prczentului

Statut.

pdn

functionat

consutat

onoific

se inlelell

oerc.oana

care

este

cetepan

al

statului

de rcsedinq

sau cealean

al ;tatuid

fimi6tot

cu domiciliul

in

statut

de

rcsedinld,

care nu

primeste

o remuneriit

'egutatd

pentru

activiratea

sa.

Consut

onoitic

po"t"

fi

"'i

i;r;;;r;

";;;;;";ii

activitate

private

cu

carcctet

lucrativ,

in

afata

functiilor

consularc,

h

mesuA

tn

care

aceaste

activitate

este

compatibile

cu

canitea

ae

consut

onoriii.-

-.

qrticolul

3

Consulii

onoifici

ai Romeniei

vor

fi

numiti

dintrc

percoanete

carc.

oozi

a,l

)restigiullorin

statulde

rcsedinte,

pot

sa conttibuie

la

promovarea

iiteresiit

omenesli.

in

special

in

domeniile

economic,

comercial,

tehnico-stiintific,

i,

tu ?aq er?

istoriei

si

cutturii poparutui

tom6n,

la

dezvottarca

retaliito;

da

,n?bl.ie.

lintry

Romania

si statul

de

rcsedint'

si

care

au

capacitatea

di

1

ndepl ini

f uncti

con

su

Iarc.

ltticolul

4

a)

infiintarca

unui

oficiu

consulat

ono fic

se :ace

numai

cu

consimfimentul

vealabil

al

statului

de

rcsedinle qi pe

baze

de

rcciptocitate.

,

b),1e1i:r

ollltului

gonsutat

onoritic,

ftngut

si

cicumsciptia

sa

sunt

propus€

'e

slatul

ttimitebt

si acceptate

de

statut

de

rcsedinld..

lttlcolul

5

4,

Ptog:d:na

nunirii

Ei

acceparii

consutitot

onorifici, prccum

gi

cea d

onduceii

rclaliilor

consularc

este

cea

rcglemenbE

de Conventia

de

ia Viena.

b) Pe

plan

intem,

aceasb

procedud

este

identicacu

cea

pd;ind

functiona

l

onsulad

de

caiefi.

rticolul

6

a)

Funclionatul

consulat

onoilic

etGrcile

functiile

consulare

incredintate

e

cdtre

statut

timiatot.

carc sunt

petmise

i

A?gite

si

regutanentete

staiiiil

e

rcFeqinr.

ylr

la

carc

acest

stat

nu

se

oBi67

spreium

si

pe

cete

prevdzute

t acorduile

bilateele

lncheiate

de Ronai

sktele

tespective.

de

la

viena

si

sunt

recunoscrt"

,u.ui p"ntr,

^i"iu

iiiffiii

n

exercitarca

functiilot

setc

.bl

in.:elaliile

cu

lenb

carc

nu

sunt

parte

ta aceasi

Conventie,

tacii

tite.

ptivilegiile

si

imuniatite

pot

ti

rcstense

sau

tergft";;;

;ri;;;;;;

;;;;':;:;;

tumiatot

si

statut

de

rcsedina

sau

pin

apticai"

iri*piitii"ii,p,r*itiii'"'

,

c)

Consutut

onoific

nu

va

fobs;,;

in

nici

un

fel

pozitia

sa .ii[iiE

oeru,

obtinetea

de

avant4e

in

activitatea

sa

pafticutad.

Atticotul

I

Stalul

de

rcsedinE

ia

mesuite

necesarc

pentru

a

prcteia

tocalutite

consutatutui

ono

tic

si

pentru

a

impiedica

,ioir""

"u,

i"iiiir"iu"i'i}"li

tulburctea

linistii

sau

atingetea ptesiigiulut

consulatului.

Arttcolul

I

^.

Athiua

sidocumentete

consulatului

onorific

sunt

inviolabile

in

oice

moment

st

tn

once

loc

s-at gesi,

cuconditiaca

ete

se

tie

linrt"

""p",it

i"

"i"

diir^ii

i

i,

in

special.

de

corcspondenta

pafticulara

a

consututui

onofiic.

I

I

il

Colectia Sinteze

gi

Teste

1,

Drept

procesual

civil, Curs

selectiv

pentru

examenul

de

licenli.

Teste

grild

Prefotd



Viotel Mihai Ciobanu,

cabriel

Boroi

2. Drept

penal.

Curs selectiv

pentru

examenul

de

licent;

G

heotghe

Nistorca

n

u,

Alexandru

Botoi

3.

Teste

grili

pentru

licen 5

qi

examenele

de

admitere

in

profesie.

Drept

civil. Drept

procesual

civil.

Drept

penal.

Drept

procesual

penal

Viorcl Voineag

4. Drept

civil, Culegere de

spete

Gabieh Reducan

Gelu Titus Maravela

Prezenlul_volum

reprezinie

o

prima

incercare de

a

transpune

materia

anp'd.

complexa

sinu

de

p,lline

ori

aproape

tehnica

a dreOtulul

dtolomalic

si

consLlar

inlr-o

tormd

sintelica

de

curs

universitar.

larg

r;spandttb

si uliliz;d

in

universitdtile

occidentate,

inclusiv

in

domeniul

or"ltrfri.

n"""t

uofu.

""

ompleteaze

in

mod

fericit

cu

volumul

,,Drept

jnternational

pubtic.

Sinteie

penlru

examen

.

aparut

deja

rn

doud

editii

la Editura

AJI_Beck.

iiind

i n

p,i.rcipa

l

un rnslrument

ajutator

de

studiu

pentru

studenlii

faculldlilor

de

drepi

sau oe

alt

protil

in

cadrul

cdrora

se

studiaze

aceaste

materie.

El

""

uOr""uuri,

in

ngal;

masur:1.

si

celor

care

parlicipd

la

tn.aptuirea

invalananlului

iuridic sl

c6rcelSriislirntifice

in

domeniu,

putend

ii

un

material

,oiositor

si

pru.ii"iunito,

dreplului

diplomatic

si

consular

si

tulu.or

cetor

interesati

Oe,etatiiL

rnternationale.

Fjnaiitetile

acestui

curs unjversitar

se

exprimd,

totodatd, si

prin

moduj sdu

de

alcetuire:

struclura

sa

pe

cursuri,

cu

sublinierea

elementelor

esentiate

sia

ideilorcheie,

insolite

de

un

bogat

set

de

anexe

atent

""l""ti;;ui;,

;;r;

rncea.ca

sa

salisfacal

aldt

ceri,rtele

activitatir

didactice

urive.sirare.

cat

si oe

cere

ale

praciicjanului.

Autoni

au ,n"",.ur

"u,

in

,Laiu];;;;;i;:;

:;

.rrn;.easca

si conkibulra

si

practica

drplo.natica

recerta

a

no.nanieiin

onvinia

dcestei

rdmuri

a-dreplulJi

international

cu caracte.

instrumental

pent;;

r'1ldptujrea

activit5tir

diptomatice

si a

dreptutui

internalional

publ;c.

dar

iii.a

oyrsren a

st

stlcta

respeclare

a

cdreia

sislemul relatiilor

inlernalionale

conle.npo'ane

nu

ar

putea

sa fiinteze

in

pa,ametrii

actuali.

.

Nu

puien

decal

sh

speran

cit

prezentul

volum

se

va

conslitui

ink,un

lrslrunent

modern

siefjctent

care

sa raspu.lda

finatitatilor

pertru

care

a

fost

proieclat.

Autorii

DREPT

DIPLOMATIC

gt

CONSULAR.

Sinteze

pentru

examen

Adrian

Nistase,

Bogdan

Aurescu,

lon

Galea

Copyright

@

2002

-

Editura

ALL Beck

Toate

drepturjle

rczetuate

EditurjiALL

Beck

Nici

o

parte

din

acest

volum

nu

poate

fi copiatd

fErA

permisiunea

scris5 a

Editurii

ALL

Beck

Drepturile

de distribuiie

ln

streindtate

Prof.

univ.

dr.

Adrion

Ndstose

Asist.

univ.

drd.

Bogdon

Aurescu

Prep,

univ.

drd.

lon

Gdleo



apa4in

in

exclusivitate

editurii.

Copyright O 2002

by

ALL Beck

All rights

reserved.

The

distribution

ofthis

book

outside

Romania,

without

the

written

permission

ofALL

Beck

is strictly

prohibited.

Descrierea

CIP

a

Bibliotecii

Nationale

a Romanlel

D.ept

diplomatic

Si

consular.

Sinteze

pentru

examen

-Adian

Ndstase,

Bogdan

Aurescu,

lon

Galea

-

Bucuregti;

Ed.

ALL

Beck,

2002

224

p.;24

cm.

(Sintoze

$i

Teste)

lsBN

973-655-223-4

Editura

ALL

Beck

Str.

Serg.

Nulu

lon,

nr. 2,

sector

5,

Bucuregti

Tel.:

01/335 82.39,

0.t

t335.32.44

Fax:01/335.32.18

E-mail:

[email protected]

Viorel

BAnulescu

edactor:

-

DREPT

DTPLOMATTC

gt

CONSULAR

Sinteze

pentru

exomen

1



Drept

diptomotic

Ai

consulor

Sinteze pentru

exqmen



Prezentul

volum

reprezintd

o

pdmd

incercare

de

a

transpune

materia

ample,

complexe-

$i,

nu de

pufine

od,

aprcape

tehnicd a

dreptului

dipiomatii

qi

consuiar,

intr-o folme

sintetice

de curc

universitar,

larg rnspanditd

$i

utilizafi

i;

universitelile

occidenfale,

inclusiv

in domeniul

dreptului.

Acest

volum

se

complete^za

in

mod

fedcit

cu

volumul

Drepl

intemalional

public.

Si/lteze

pe

rn

examen.

aparur

deja

in doui

edirii

.la

Lditura

ALL Bt(

K,

fiind

in

pnncrpal

un

inst]'irnenl ajtualor

de

srudiupenru

fudenrii

lacullatrlor

de drept

sau de ah

profil

ir

cadrul

cdrora

se

qnlbiazi

acea5la

malene.

El se

adreseaze. ;n

egali

m;sura.

)i

celor

care

paArcipa

la infapnrirea

in\atamdnnrluijuridjc

,i

cercedrii

Stiinlifice

in domeniu, putend

fi

un

material

folositor gi pra&cienilor

dreptului

diplomatic

$i

consular

$i'tuturor

celor

interesali

de relaliile

intemalionale.

ian Nastase

scu

Ion

G6lea

t

diplomatic

conslulat

ze

pentfu

examen

Drept Diplomatic Si Consular

Documents

Transcript of Drept Diplomatic Si Consular