65182607 Drept Diplomatic

7/27/2019 65182607 Drept Diplomatic

http://slidepdf.com/reader/full/65182607-drept-diplomatic 1/154

Universitatea “Danubius” din Gala i

Facultatea de Rela ii Interna ionale i Studii Europene

Jana MAFTEI

NOTE DE CURS



3



CUPRINS

PARTEA I – DREPTUL DIPLOMATIC............................................................................................................ 6

1. NO IUNI INTRODUCTIVE ........................................................................................................................... 7

1.1. NO IUNEA, DEFINIREA

I CARACTERISTICILE

DREPTULUI

DIPLOMATIC................................ 7

1.2. IZVOARELE DREPTULUI DIPLOMATIC............................................................................................... 81.3. CODIFICARE

ADREPTULUI

DIPLOMATIC ........................................................................................ 10

1.4. INTERACIUNEA

DINTRE DREPTUL

DIPLOMATIC,

DIPLOMAIE,

POLITIC

EXTERN I

MORALA INTERNA IONAL ..................................................................................................................... 12

2. RELA IILOR DIPLOMATICE............... .................... .................... .................... ...................... ................... 15

2.1. NO IUNEA DE RELA II DIPLOMATICE............................................................................................. 15

2.2. STABILIREA

I ÎNCETAREA

RELA IILOR DIPLOMATICE............................................................. 17

2.3. MISIUNILE

DIPLOMATICE

– CATEGORII, STRUCTUR ,

ORGANIZARE ..................................... 20

2.4. ÎNFIIN AREA I ÎNCETARE

A

UNEI MISIUN

I

DIPLOMATICE ........................................................ 25

2.5. MEMBRII

MISIUNII

DIPLOMATICE..................................................................................................... 27

2.6. NUMIREA MEMBRILOR

MISIUNII

DIPLOMATICE........................................................................... 28

3. FUNC IILE MISIUNILOR DIPLOMATICE............................................................................................. 32

3.1. PRECIZRI

PRELIMINARE ................................................................................................................... 32

3.2. FUNC IA DE REPREZENTARE............................................................................................................. 32

3.3. FUNC IA DE NEGOCIERE..................................................................................................................... 33

3.4. FUNC IA DE OBSERVAR E

I INFORMARE.................... .................... .................... .................... ....... 33

3.5. FUNC IA DE REALIZAR E

A COOPER RII

INTERNA IONALE ..................................................... 34

3.6. FUNC IA DE PROTEJAR E

A INTERESELOR

STATULUI

ACREDITANT

I A CETENILOR

ACESTUIA ...................................................................................................................................................... 34

4. IMUNIT I, PRIVILEGII I FACILIT I DIPLOMATICE............... .................... .................... ......... 34

4.1. IMUNITILE

DIPLOMATICE.............................................................................................................. 34

4.2. PRIVILEGIILE

DIPLOMATICE.............................................................................................................. 41

4.3. FACILITILE

DIPLOMATICE............................................................................................................. 44

PARTEA A II-A - DREPTUL CONSULAR..................................................................................................... 46

1. NO IUNI INTRODUCTIVE ......................................................................................................................... 47

1.1. NO IUNEA, DEFINIREA

I CARACTERISICILE

DREPTULUI

CONSULAR ................................. 47

1.2. IZVOARELE

DREPTULUI

CONSULAR ................................................................................................ 48

1.3. CODIFICAREA

DREPTULUI

CONSULAR............................................................................................ 50

2. RELA IILE CONSULARE ........................................................................................................................... 55

2.1. NO IUNEA DE RELA II CONSULARE,

STABILIREA

I ÎNCETAREA

RELA IILOR

CONSULARE .................................................................................................................................................. 55

2.2. SUBIECTELE

RELA IILOR CONSULARE........................................................................................... 58

2.3. ISTORIA RELATIILOR

CONSULAR E

ROMANESTI ........................................................................... 62

2.4. REPREZENTAREA

CONSULAR A CETEANULUI

EUROPEAN ................................................ 65

3. OFICIILE CONSULARE............................................................................................................................... 67

3.1. ÎNFIIN AREA I ÎNCETAREA

OFICIILOR

CONSULARE ................................................................. 67

3.2. RANGUL, CATEGORIA I CLASELE

OFICIILOR

CONSULARE ...................................................... 73

4



3.3. PERSONALUL

OFICIILOR

CONSULARE ............................................................................................ 75

3.4. NUMIREA I ADMITEREA

MEMBRILOR

OFICIULUI CONSULAR................................................. 82

3.5. PATENTA

CONSULAR I EXEQUATURUL

CONSULAR ............................................................... 85

4. FUNC IILE CONSULARE ........................................................................................................................... 89

4.1. CARACTERIZAREA

NO IUNII DE FUNC II CONSULARE.................... .................... .................... .. 89

4.2. TR STURILE

FUNC IILOR CONSULARE....................................................................................... 90

4.3. CLASIFICAREA

FUNC IILOR CONSULARE...................................................................................... 91

4.4. CON INUTUL FUNC IILOR CONSULARE......................................................................................... 92

5. IMUNIT ILE I PRIVILEGIILE OFICIILOR CONSULARE I ALE MEMBRILOR ACESTORA............................................................................................................................................................................. 102

5.1. ENUMERAREA

IMUNITILOR

I PRIVILEGIILOR

POTRIVIT

CONVEN IEI DE LA VIENA DIN

1963 ................................................................................................................................................................ 102

5.2. CON INUTUL IMUNITILOR

I PRIVILEGIILOR

CONSULARE................................................ 103

5.3. BENEFICIARII

PRIVILEGIILOR

I IMUNITILOR

CONSULARE ............................................... 107

5.4. ÎNCEPUTUL

I ÎNCETAREA

PRIVILEGIILOR

I IMUNITILOR

CONSULARE........................ 110

ANEXE ............................................................................................................................................................... 112

CONVEN IA DE LA VIENA PRIVIND RELAIILE

DIPLOMATICE ..................................................... 112

CONVEN IA DE LA VIENA PRIVIND RELAIILE

CONSULARE......................................................... 126

BIBLIOGRAFIE SELECTIV RECOMANDAT .................. .................... .................... .................... ........ 154

5



PARTEA I – DREPTUL DIPLOMATIC

6



- la baza dreptului diplomatic stau acelea i principii fundamentale i gener ale pe care se

sprijin i dreptul interna ional contemporan; principiile fundamentale ale dreptului

interna ional constituie criteriul suprem în aprecierea legalit ii activit ii diplomatice,

ele constituie c l uza activit ii diplomatice i trebuie s fie respectate cu strictee;

- fundamentul dreptului diplomatic rezid în imperativul stabilirii i dezvolt rii unor

rela ii normale între state, de men inere a contactelor i de realizare a un ei colabor ri

între ele – ceea ce presupune prezen a i func ionarea într-un stat str in a organelor de

reprezentare – precum i în dezideratul pe care-l au statele ca r ela iile diplomatice s

func ioneze pe o baz stabil i ordonat .

1.2. IZVOARELE DREPTULUI DIPLOMATIC

Prin izvor al dreptului diplomatic, în sens formal, în elegem mijloacele juridice prin

care statele exprim i consacr normele formate prin acordul lor de voin e cu privire la

domeniul rela iilor diplomatice.

Caracteristici ale izvoarelor dreptului diplomatic:

- preciz rile cu privire la izvoarele dreptului intern a ional sunt valabile i în ce prive te

dreptul diplomatic;

- izvoarele dreptului diplomatic se plaseaz atât în sectorul dreptului interna ional, cât i

în cel al dr eptului intern: normele referitoare la înfiin area, func ionarea i încetarea

misiunilor diplomatice sunt, în primul rând, norme care in de ordinea juridic

interna ional ; în legisla ia intern a statelor exist norme care reglementeaz un

aspect sau altul în leg tur cu organele diplomatice (numirea lor, statutul juridic etc.).

Sunt, a adar, surse ale dreptului diplomatic: cutuma, tratatul, principiile generale ale

dreptului recunoscute de na iuni, legile interne, jurispruden a i doctrina.

a) Cutuma – reprezint o repetare constant a unor comportamente determinate,

bazate pe convingerea îndeplinirii unei obliga ii juridice, o ex primare tacit a

consim mântului statului cu privire la recunoa terea unei reguli ca norm de conduit

obligatorie.

Dat fiind modul în care s-au format, normele dreptului diplomatic au avut un caracter

precump nitor cutumiar; cutuma constituie sursa cea mai v eche a dreptului diplomatic i

continu s joace înc un rol important.

Pe plan interna ional, sursele dreptului diplomatic puteau fi g site, în principal, în

regulile cutumiare ale dreptului interna ional; num rul conven iilor multilaterale era foartemic.

8



Toate regulile privind inviolabilitatea agen ilor diplomatici, a sediului misiunii

diplomatice i a re edin ei agen ilor diplomatici, exceptarea de la jurisdic ia statului de

re edin sunt exemple de reguli de drept diplomatic de natur cutumiar .

Pân la codificarea din 1961 a dreptului diplomatic, nu a existat în dreptul

interna ional un tratat general la care statele s fi aderat sau vreun alt act formal prin care

acestea s fi acceptat regulile care alc tuiesc dreptul diplomatic. Conven ia de la Viena din

1961 privind rela iile diplomatice afirm c regulile dreptului interna ional cutumiar trebuie s

continue a guverna materiile care n-au fost reglementate în mod firesc în dispozi iile ei,

învederându-se prin aceasta importan a cutumei interna ionale ca surs a dreptului diplomatic.

b) Tratatul interna ional – constituie unul dintre izvoarele fundamentale ale dreptului

interna ional, în general i ale dreptului diplomatic, în mod implicit, având o însemn tate

normativ primordial .

Primele conven ii de codificare a normelor dreptului diplomatic sunt:

- Regulamentul de la Viena din 1815 privitor la rangurile reprezentan ilor diplomatici,

completat prin Protocolul de la Aix-la-Chapelle din 21 noiembrie 1818 privind

clasificarea agen ilor diplomatici;

- La 20 februarie 1928, în cursul celei de-a VI-a Conferin e panamericane, s-a încheiat

la Havana o conven ie multilateral cu privire la func ionarii diplomatici.

Institu ia reprezent rii diplomatice ale în prezent o baz conven ional ca urmare a

adopt rii Conven iei de la Viena din 1961; principalul merit al codific rii din 1961 este acela

de a fi plasat definitiv dreptul diplomatic din sfera cutumiar în cea conven ional .

Tratatul constituie în prezent principala surs a dreptului diplomatic. În afara

acordurilor multilaterale care au ca scop reglementarea rela iilor diplomatice dintre state,

norme conv en ionale privitoare la acest domeniu pot fi stabilite i în tratate bilaterale precum

cele relative la acordarea de privilegii i imunit i trimi ilor statelor respective, angajamente

generale pe care dou state i le asum între ele cu privire la misiunea diplomatic etc.

c) Principiile generale de drept – constituie un alt izvor al dreptului diplomatic, cu

caracter subsidiar (a se vedea art. 38 alin 1 din Statutul Cur ii Interna ionale de Justi ie), în

aceast categorie înscriindu-se reguli cu relevan i aplicabilitate în domeniul dreptului

diplomatic: egalitatea, reciprocitate, obliga ia de desp gubire etc.

d) Jurispruden a – sentin e ale unor instan e interna ionale, în special cele ale Cur ii

Interna ionale de Justi ie i alte sentin e pronun ate ex aequo et bono ; normele statutare ale

unui organism interna ional, care atribuie deliber rilor în materie de statut al delega ilor

permanen i ai statelor str ine la organiza ia respectiv etc.

9



e) Doctrina – adic studiile juridice au o valoare subsidiar , ele nefiind o surs

independent de drept; u neori se ine seama de opiniile speciali tilor în dreptul interna ional la

elaborarea normelor dreptului interna ional.

f) Normele dreptului intern – constituie surs a dreptului diplomatic în m sura în

care reglementeaz institu ii ale dreptului diplomatic: dispozi ii legislative i statutare prin

care statele reglementeaz func ionarea reprezentan elor lor diplomatice în str in tate,

procedura de numire a efilor de misiune i a celorlal i membri ai misiunii, desf urarea

activit ii interne a unei misiuni diplomatice, rela iile dintre misiunea diplomatic i

administra ia intern etc.

g) Curtoazia interna ional – nu reprezint un izvor propriu-zis al dreptului

diplomatic, nu este o norm juridic , nerespectarea ei nu constituie un fapt ilicit i nu

angajeaz r spunderea juridic a statului, ci, de obicei, un comportament similar din partea

statului afectat. Ea ofer criterii i reguli care pot favoriza rela iile diplomatice. Regulile de

curtoazie sunt de natur s releve atitudinea reciproc de respect fa de personalitatea

statelor, a reprezentan ilor acestora, a cet enilor lor, ca reflectare a unor raporturi între puteri

suverane, ele rezultând însa din acte unilaterale. Pot fi citate ca reguli de curtoazie cele

întâlnite în protocol, în ceremonialul diplomatic etc. Unele din regulile de curtoazie au devenit

treptat, fie p e cale cutumiar , fie pe cale conven ional , norme de drept interna ional (cum ar

fi, de exemplu, cele referitoare la imunitate si privilegii diplomatice).

1.3. CODIFICAREA DREPTULUI DIPLOMATIC

Codificarea normelor juridice interna ionale destinate reglement rii lor a ap rut destul

de târziu, de i r ela iile diplomatice au înso it statele de la apari ia lor, iar rela iile diplomatice

s-au bazat pe uzan e i cutume interna ionale, cu toate c uzan ele interna ionale, care

alc tuiesc a a-numita curtoazie interna ional , nu au valoare d e izvor de drept. Încerc ri de

codificare a regulilor referitoare la rela iile diplomatice exist din secolul al XIX-lea,codific ri care, dezvoltându-se, au dus la apari ia unei ramuri distincte a dreptului

interna ional public – dreptul diplomatic. Astfel, pornindu-se de la un drept cutumiar, dreptul

diplomatic a evoluat ast zi c tre un drept preponderent conven ional.

Anexa a XVII-a a Actului final al Con gresului de la Viena din 1815 privind anumite

reguli de clasificare i de prec dere a agen ilor diplomatici a fost primul acord multilateral

care a realizat o codificare a d reptului diplomatic. Acest acord a înlocuit vechile criterii de

prec dere între agen ii diplomatici, bazate pe ra iuni istorice i de prestigiu, printr-un criteriu

10



obiectiv: acela al apartenen ei agentului diplomatic la una din cele patru clase, iar în cadrul

unei clase, de vechimea agentului în statul respectiv.

Scopul Regulamentului de la Viena, adoptat de Congresul din 1815 i modificat trei

ani mai târziu la Aix-de-Chapelle, era s elimine în viitor dificult ile care generaser a a de

des conflicte de prec dere, tratând în detaliu chestiunea agen ilor diplomatici.

Societatea Na iunilor a decis în 1924 s numeasc un Comitet de exper i pentru a

studia problema codific rii progresive a dreptului interna ional; printre subiectele aflate pe

lista privilegiilor i imunit ilor diplomatice. Problema a fost examinat între anii 1924-1928,

dar în afar de strângerea materialului privind practica statelor, cercet rile întreprinse nu au

dep it nivelul unui comitet de exper i i una din propuneri era aducerea la zi a

regulamentului din 1815.

Cea de-a VI-a Conferin interna ional american întrunit în 1928 la Havana a

adoptat Conven ia privind agen ii diplomatici, la care au aderat un num r însemnat de state

latino-americane.

În sesiunea pe care a inut-o la Cambridge în 1895, Institutul de drept interna ional s-a

ocupat de elaborarea unui regulament privind imunit ile diplomatice i a adoptat un text

format din 17 articole; în sesiunea de la New York din 1929 au fost examinate regulile privind

imunitatea diplomatic .

Dup cel de-al doilea r zboi mondial, primul instrument adoptat în cadrul ONU a fost

„C onven ia cu privire la imunit ile i privilegiile ONU”, care va avea un rol important în

evolu ia diploma iei multilaterale.

Evolu iile produse în practica diplomatic dup 1815 impuneau o nou i

cuprinz toare codificare a dreptului i uzan elor care priveau p e trimisul diplomatic, fapt ce a

fost realizat la Conferin a de la Viena din 1961.

Conven ia de la Viena din 18 aprilie 1961 privind rela iile diplomatice a fost adoptat

de Conferin a plenipoten iarilor, convocat i inut la Viena între 2 martie i 4 aprilie 1961 i

a intrat în vigoare la 24 aprilie 1964.

Pentru reglementarea celorlalte rela ii diplomatice, altele decât cele bilaterale

permanente, au fost adoptate ulterior înc dou conven ii. Prima, adoptat în anul 1969, la

Viena, „Conven ia privind misiunile speciale”, vizeaz diploma ia ad-hoc, iar cea de-a doua,

adoptat în anul 1975, tot la Viena, „Conven ia privind reprezentarea statelor în rela iile lor cu

organiza iile cu caracter universal”, vizeaz diploma ia multilateral .

Preocup ri de codificare a regulilor de d rept diplomatic au existat i în plan regional.

De exemplu: „Acordul general privind privilegiile i imunit ile Consiliului Europei”, adoptatla Paris, la 2 septembrie 1949.

11



De i procesul de codificare nu s-a încheiat, deoarece dreptul diplomatic este ast zi o

ramur distinct a d reptului interna ional public, ramur care poate fi apreciat ca una

central , pentru c , f r dreptul diplomatic celelalte norme interna ionale ar r mâne f r efect.

Prin intermediul dreptului diplomatic întregul sistem de norme al dreptului interna ional

public este viabil ca drept al p cii, al rela iilor pa nice, de colaborare dintre subiectele

dreptului interna ional, dintre state.

De i dreptul diplomatic este o ramur a dreptului interna ional public, se întâlnesc

numeroase reguli care apar in dreptului intern al statelor, care stabile te competen a, normele

referitoare la multe aspecte ale diploma iei (numirea agen ilor diplomatici, a misiunilor

diplomatice, structura acestora, organizarea, func ionarea i statutul organelor de stat interne

pentru rela iile interna ionale). Dreptul diplomatic are, îns , un rol determinant asupra

legisla iei interne, aceasta trebuind s fie în concordan cu angajamentele asumate de state

prin tratatele interna ionale.

1.4. INTERAC IUNEA DINTRE DREPT UL DIPLOMATIC, DIPLOMA IE,

POLITIC EXTERN I MORALA INTERNA IONAL

a) Diploma ia i dreptul diplomatic

Etimologic, cuvântul diploma ie vine din grecescul „diploma”, folosit în Grecia antic

pentru a desemna t bli ele încredin ate solilor, ca semn al împuternicirii lor.

Diploma ia a primit mai multe defini ii în literatura de specialitate.

În Dic ionarul diplomatic , diploma ia este prezentat ca fiind o form distinct a

raporturilor bilaterale i multilaterale dintre state, caracterizat prin între inerea unor raporturi

i activit i oficiale i c utarea, prin intermediul negocierilor a intereselor statelor prin

în elegeri directe, dar i ca arta de asigura, conduce i practica negocierile în numele unui stat

cu alt stat sau state.

Nicolae Titulescu, cunoscut diplomat român, considera c „ diploma ia sintetizeaz

mai multe tiin e” pe care „arta diploma ilor le pune în oper în complexele tratative în care

sunt angaja i ”.

Morton A. Kaplan, pe care Dumitru Mazilu îl consider unul dintre cei mai reputa i

anali ti ai rela iilor interna ionale, la fel ca i Harold Nicolson, numesc diploma ia o

profesiune foarte veche, distinct , de o complexitate deosebit , implicând mânuirea cu

inteligen a celor mai multe concepte elaborate de tiin ele sociale i, îndeosebi, de tiin a

dreptului i rela iile interna ionale, iar diploma ii de valoare au fost dintotdeauna oameniinstrui i, cunosc tori ai domeniului i ai domeniilor conexe.

12



Henry Kisinger, raportând termenul de diploma ie la domeniul tiin ific pe care-l

folose te, aprecia c istoricii desemneaz , de regul , prin acest termen rela iile externe ale

statului; în jurnalistic , termenul se folose te pentru a desemna ministerul de ex terne, atunci

când este implicat în promovarea unei pozi ii fa de un eveniment extern; în vorbirea curent ,

no iunea desemneaz o abilitate de a rezolva o situa ie conflictual .

Termenul „diploma ie” este de origine greac (diploo) i, ini ial, desemna ac iunea de

redactare a actelor oficiale în dou exemplare (diplome).

Un ex emplar reprezenta actul (scrisoarea) de împuternicire a trimisului oficial i cel

de-al doilea exemplar era p str at la arhiv . De aici, numele dat purt torului dubletului a fost

acela de diplomat, iar activitatea acestuia s-a numit diploma ie, de i ace ti termeni s-au

utilizat ca atare mult mai târziu, începând cu sec. al XVIII-lea în prezent, expresia diploma ie

a dobândit mai multe sensuri, utilizate în func ie de contextul concret determinat, mai larg sau

mai restrâns.

Diploma ia într-un sens mai direc ionat poate desemna i unul sau mai multe organe

ale statului (de exemplu ministerul de externe, misiunile diplomatice ale unui stat etc.).

Diploma ie în limbajul comun poate semnifica polite ea, tactul, r bdarea, o bun

judecat înso it de un interes precis i curtoazie, dar i, întrun sens peiorativ, poate desemna

duplicitatea, manipularea negativ , în el toria, sens pe care, evident, nu-l vom re ine în

contextul analizelor care urmeaz .

Diploma ia desemneaz într-un sens foarte larg politica extern a unui stat (diploma ia

româneasc ), sau a unui grup de state (diploma ia Uniunii Europ ene), ori a unei epoci

(diploma ia contemporan ) sau a unei regiuni geografice (diploma ia Orien tului Mijlociu).

Diploma ia mai poate desemna i func iile îndeplinite de un diplomat sau o misiune

diplomatic i acest sens îl vom avea în vedere în continuare.

Diploma ia trebuie privit i definit în contextul rela iilor interna ionale, pentru c ,

din perspectiva politicii externe a statului, acestea constituie obiectul diploma iei. Astfel,

diploma ia se înf i eaz ca o institu ie politico-juridic important , respectiv ca o sum de

ac iuni i reguli juridice stabilite atât prin legile interne, cât i prin tratate interna ionale,

adoptate cu scopul de a reglementa rela iile dintre state i organiza iile interna ionale pentru

realizarea politicii lor interna ionale.

Diploma ia, având în vedere domeniul extrem de important în care ac ioneaz –

politica extern – poate fi privit ca o adev rat art a administr rii rela iilor interna ionale,

dar i ca o tiin , într-o dubl perspectiv : mai întâi, pentru c diploma ia este o activitate

care trebuie s fie desf urat pe baza unor principii i reguli fundamentate tiin ific i apoi, pentru c ea constituie o disciplin de studiu care are ca obiect rela iile dintre state i

13



interesele acestora. De aceea, diploma ia a deven it o adev rat profesiune care exclude prin

defini ie amatorismul. Diploma ia veritabil este apanajul profesioni tilor, adic a

func ionarilor publici special preg ti i s fac fa sarcinilor deosebit de complexe ale politicii

externe – diploma ii.

O defini ie a Diploma iei poate fi dat , ca fiind: conducerea raporturilor unui stat cu alt

stat sau grupuri de state, prin mijloace sau c i oficiale i cuprinde ac iunea proprie a agen ilor

diplomatici i activitatea specific a organelor interne ale statului ( eful statului, ministerul

afacerilor externe etc.) în domeniul politicii externe, reprezentând astfel un instrument de baz

al rela iilor externe ale statului pentru ap rarea drepturilor i intereselor acestuia în raport cu

alte state i cu organiza iile interna ionale.

Se poate constata c , în multitudinea rela iilor dintre state i organiza ii interna ionale,

o mare parte i cea mai important este cea a rela iilor diplomatice, ca form superioar i

stare de normalitate a leg turilor dintre state, pentr u c nu pot exista decât în condi ii de pace,

ele însele fiind instrumente ale p cii.

Potrivit altor defini ii date diploma iei în literatura de specialitate, aceasta const în

„conducerea raporturilor unui stat cu altul prin mijloace oficiale, urm rindu-se acomodarea

intereselor lor prin mijloace pa nice i, îndeosebi, prin negocieri”.

Putem spune, în concluzie, c diploma ia este un complex de acte i manifest ri cu

caracter juridic sau protocolar ale subiectelor d e drept interna ional, exprimate prin autorit ile

desemnate de legea intern sau structurile desemnate de statutele organiza iilor interna ionale

cu gestionar ea politicii externe ale acestora; este mijlocul prin care se nasc, se modific sau se

sting raporturi juridice în cadrul comunit ii interna ionale.

Activitatea diplomatic se desf oar în temeiul normelor dreptului intern, dar cu

observarea normelor dreptului interna ional, într-un cadru juridic institu ional extern.

Dreptul diplomatic este cel care ofer cadrul juridic al stabilirii i derul rii rela iilor

dintre state, dintre acestea i organiza iile interna ionale, fapt ce-l d eosebe te de diploma ie,

care reprezint un instrument de realizare a politicii externe, a intereselor statelor.

În concluzie, dreptul diplomatic reprezint ramura dreptului interna ional public

alc tuit din totalitatea normelor juridice care au ca obiect reglementarea rela iilor

diplomatice dintre state, respectiv dintre acestea i organiza iile interna ionale.

b) Dreptul diplomatic i politica extern

Dreptul diplomatic, parte a dreptului interna ional public, constituie un mijloc de

orientare i de influen are a politicii externe a statelor în direc ia unor obiective i valoristabilite de acestea prin principiile i normele de drept diplomatic. Politica extern a statelor

14



trebuie s fie formulat i realizat în deplin concordan cu principiile i normele de

dreptului diplomatic.

Politica extern a statelor, la rândul ei, contribuie la dezvoltarea dreptului

diplomatic, la modificarea sau completarea acestu ia, în raport cu nevoile reale ale raporturilor

interstatale, ale evolu iei societ ii umane.

Diploma ia este de cele mai multe ori confundat cu “politica extern ” sau cu “rela iile

externe”, dar termenii nu sunt sinonimi. Diploma ia este principalul, dar nu singurul

instrument al politicii ex terne (politic ce este condus de liderii politici, prin diploma i,

oficiali civili sau militari). Politica extern , pe de alt parte, stabile te scopuri, prescrie

strategii i impune m surile ce trebuie folosite pentru îndeplinirea lor.

c) Dreptul diplomatic i morala

O mare parte a principiilor i normelor de drept interna ional public î i au originea în

normele morale, dreptul interna ional fiind în esen a sa bazat pe regulile moralei. Dreptul

interna ional, la rândul s u, influen eaz regulile morale ale raporturilor interstatale,

contribuind la dezvoltarea acestora în rapo rt cu cerin ele vie ii interna ionale bazate pe

drept. Dreptul diplomatic, ca parte a dreptului interna ional public, presupune la rândul s u ,

existen a unor leg turi de influen are i intercondi ionare reciproc cu morala.

2. RELA IILOR DIPLOMATICE

2.1. No iunea de rela ii diplomatice

2.2. Stabilirea i încetarea rela iilor diplomatice

2.3. Misiunile diplomatice – categorii, structur , organizare

2.4. Înf iin area i încetarea unei misiuni diplomatice

2.5. Membrii misiunii diplomatice

2.6. Numirea membrilor misiunii diplomatice

2.1. NO IUNEA DE RELA II DIPLOMATICE

Rela iile diplomatice sunt o parte a rela iilor interna ionale i „alc tuiesc o categorie

special de raporturi între state, de o calitate superioar i de o importan deosebit ”. (Ion M.

Anghel)

15



Michael Hardy aprecia c rela iile diplomatice reprezint „conducerea, prin

intermediul organelor reprezentative i prin mijloace pa nice, a rela iilor externe ale unui

anumit subiect al dreptului interna ional cu oricare alt subiect sau al i subiec i”.

Rela iile diplomatice sunt proprii statelor, care î i admit reciproc, stabilind rela iile

diplomatice, personalitatea juridic interna ional . (Ion Mazilu)

Dic ionarul diplomatic din 1979 define te astfel rela iile diplomatice: raporturi politice

cu caracter oficial i de continuitate între state, stabilite pe baza acordului de voin reciproc,

prin misiuni diplomatice permanente pe care statele i le trimit în scopul dezvolt rii

colabor rii interna ionale i al ap r rii intereselor fiec rui stat i ale cet enilor s i pe teritoriul

celuilalt stat. Rela iile diplomatice reprezint forma superioar a leg turilor dintre state; ele

contribuie la l rgirea i intensificarea raporturilor bilaterale în toate domeniile de activitate

(politic, economic, cultural- tiin ifice, consular etc.).

Evolu ia rela iilor diplomatice din ultimele decenii a dus la apari ia unor noi raporturi,

nu numai între state, ci i între acestea i organiza iile interna ionale, realizându-se nu numai

prin misiuni permanente, ci i prin misiuni diplomatice ad-hoc (misiuni speciale). Ca urmare a

cre rii acestui nou tip de rela ii, diploma ia cunoa te la ora actual mai multe forme de

manifestare:

• diploma ia permanent , care poate fi bilateral sau multilateral se realizeaz prin

intermediul organiza iilor interna ionale;

• diploma ia ad-hoc (temporar ), realizat prin misiunile speciale;

Pentru stabilirea rela iilor diplomatice este necesar îndeplinirea anumitor condi ii

care, deocamdat , scap reglement rilor de drep t interna ional. Totu i, din practica statelor

rezult c cel pu in urm toarele condi ii trebuie îndeplinite:

• entitatea care stabile te rela ii diplomatice s aib calitatea de subiect de drept

interna ional, deoarece principalele subiecte sunt statele;

• când dou state stabilesc rela ii diplomatice, este necesar recunoa terea lor

reciproc , deoarece rela iile diplomatice nu se pot stabili în lipsa acestuia, nici chiar atunci

când este doar o recunoa tere de facto. Uneori, pr in actul recunoa terii se exprim i inten ia

de a stabili rela ii diplomatice. Cu toate acestea, actul recunoa terii nu implic i existen a

obligatorie a rela iilor diplomatice între cele dou state;

• stabilirea rela iilor diplomatice se realizeaz numai pe baza acordului reciproc, prin

exprimarea liber a consim mântului p r ilor, acord care poate lu a forma unui tratat solemn

sau a unui schimb de note între ministerele afacerilor externe, ori o alt form potrivit

practicii diferite astatelor.

16



De i rela iile diplomatice sunt caracterizate prin continuitate ca star e de normalitate,

exist posibilitatea încet rii acestora, aceasta putândfi:

• total – ceea ce presupune ruper ea rela iilor diplomatice;

• temporar – ceea ce presupune suspendarea rela iilor diplomatice.

Ruperea rela iilor diplomatice poate avea loc din motive diverse, cel mai adesea

aplicat ca m sur de constrângere f r folosirea for ei, sau ca rezultat al st rii conflictuale

armate. Aceast modalitate de încetare a rela iilor diplomatice reprezint un act unilateral al

statelor, care se poatemanifesta:

• expres (declara ie oficial , motivat sau nu) sau

• tacit, caz în care deseo ri sunt ascunse ad ev ratele inten ii.

Suspendarea rela iilor diplomatice este rezultatul unor împrejur ri temporare care fac

imposibil men inerea lor pentru perioade determinate, cum ar fi, de exemplu, ocuparea

teritoriului statului (debelatio).

Dreptul interna ional public actual ofer posibilitatea uzit rii institu iei puterii

protectoare, adoptat prin Rezolu ia Adun rii Generale a ONU, nr. 22AM, din 13 februarie

1946 ceea ce înseamn reprezentarea intereselor unui stat chiar în timp de conflict armat.

2.2. STABILIREA I ÎNCETAREA RELA IILOR DIPLOMATICE

Rela iile diplomatice constituie cea mai însemnat form a rela iilor dintre state idezvoltarea lor constituie una dintre cele mai importante cerin e ale securit ii interna ionale.

a) Stabilirea rela iilor diplomatice

Stabilirea rela iilor diplomatice constituie un act interna ional politic i juridic în

acela i timp, pentru stabilirea c rora fiind necesar un acord între cele dou state interesate.

Stabilirea rela iilor diplomatice necesit îndeplinirea cumulativ a urm toarelor

condi ii:- entit ile între care se stabilesc rela iile diplomatice trebuie s aib personalitate juridic

interna ional , adic s aib calitatea de subiect de drept interna ional, titular de drepturi

i obliga ii interna ionale;

- cele dou state sau guvernele celor dou state trebuie s se fi recunoscut; recunoa terea

statelor i a guvernelor reprezint punctul d e plecare în stabilirea de rela ii diplomatice

i o premis a rela iilor diplomatice; prin stabilirea de rela ii diplomatice se declan eaz

ac iunea prin care statele î i recunosc în mod reciproc personalitatea juridic

interna ional , nu se pot stabili rela ii diplomatice decât între dou state care se

17



recunosc;

- trebuie s existe un acord în acest sens între cele dou state; stabilirea de rela ii

diplomatice are loc pe baza consim mântului lor mutual, în temeiul unui acord de

voin e între statele implicate în acest proces. (Ion M. Anghel)

Art. 2 din Conven ia de la Viena privind rela iile diplomatice stipuleaz în mod expres

c : „Stabilirea de rela ii diplomatice între state i trimiterea de misiuni diplomatice

permanente se fac prin consim mânt mutual”. Acordurile prin care se stabilesc r ela ii

diplomatice pot fi tratate, clauze în cuprinsul tratatelor, schimburi de scrisori între mini trii de

externe. Rela iile diplomatice se stabilesc p e termen nedefinit, întrucât semnific permanen a

conlucr rii permanente. ( Traian Chebeleu) Este n ecesar ca acordul dintre cele dou state s se

refere explicit la stabilirea rela iilor diplomatice.

Stabilirea de rela ii diplomatice i trimiter ea de misiuni permanente sunt dou acte

diferite. Statele pot stabili între ele rela ii diplomatice f r a trimite reprezentan i i f r a

înfiin a misiuni permanente, ci prin misiuni temporare sau prin intermediul misiunilor

diplomatice ale unui stat ter . Acordul prin care se înfiin eaz o misiune diplomatic poate

avea forma unui tratat special sau poate s fac parte dintr-un tratat general; el poate fixa data

în care vor fi înfiin ate misiunile diplomatice sau s prevad numai în general; poate stabili

rangul efului misiunii diplomatice. De obicei, dup stabilirea r ela iilor diplomatice, precum

i dup încheier ea acordului cu privire la înfiin area de misiuni diplomatice permanente,

statele p r i public un comunicat.

b) Încetarea rela iilor diplomatice

Încetarea rela iilor diplomatice poate fi:

- temporar

- definitiv .

În prima situa ie, rela iile diplomatice sunt suspendate, în cea de-a doua, rela iile

diplomatice se rup.

Suspendarea i ruperea rela iilor diplomatice sunt dou institu ii juridice distincte,

împrejur ri specifice conducând fie la suspend area, fie la ruperea rela iilor diplomatice.

Efectele generate de fiecare sunt diferite. În cazul suspend rii, rela iile diplomatice se men in

în forma în care existau la data suspend rii, nefiind necesar prezentarea unor noi scrisori de

acreditare de c tre eful de misiune diplomatic . Prin ruperea rela iilor diplomatice,

raporturile oficiale dintre cele dou state sunt întrerupte, misiunile diplomatice se închid,

agen ii diplomatici i ceilal i membri ai misiunii diplomatice trebuie s p r seasc teritoriulstatului acreditar. (Ion M. Anghel)

18



Ruperea rela iilor diplomatice este urmat de retragerea reciproc a misiunilor

diplomatice. Ea poate fi cauzat de o politic du m noas a unui stat împotriva celuilalt, de

comiterea unor ac iuni care exclud posibilitatea desf ur rii normale a misiunii diplomatice

etc. Restabilirea r ela iilor diplomatice care au fost rupte se face printr-un acord între cele dou

stateinteresate.

19



2.3. MISIUNILE DIPLOMATICE – CATEGORII, STRUCTUR , ORGANIZARE

a) Organele de stat interne pentru rela iile diplomatice

Activitatea de politic extern a statului se realizeaz atât de autoritatea legislativ ,cât

i de autorit ile administra iei publice centrale, pe baza prevederilor legisla iei interne

referitoare la organizarea i func ionarea acestora.

Parlamentul, ca autoritate legislativ , este cel care adopt legile de ratificare iaderare

la tratatele interna ionale, precum i alte legi prin care se transpun în plan normativ strategiile

de politic extern a statului. El poate stabili chiar rela ii directe, cu pronun at caracter

diplomatic, sau poate s - i exprime pozi ia fa de anumite aspecte interna ionale cu implica ii

directe în politica ex tern a statului. De asemenea, el este cel care desemneaz reprezentan ii

statului pentru unele organiza ii interna ionale, de exemplu, în Parlamentul Consiliului

Europei.

eful statului este reprezentantul statului în raporturile cu alte state i, în virtutea

acestei calit i, poate încheia tratate intern a ionale, adreseaz mesaje Parlamentului cu privire

la problemele politicii na ionale, inclusiv cele de politic ex tern , acrediteaz i recheam

reprezentan ii diplomatici, aprob , înfiin eaz , desfiin eaz sau schimb rangul misiunilor

diplomatice. De asemenea, reprezentan ii diplomatici ai altor state sunt acredita i pe lâng

eful statului. Când se afl în str in tate, eful statului beneficiaz de toate imunit ile i

privilegiile diplomatice. El poate negocia încheierea tratatelor interna ionale f r a prezenta

deplinele puteri.

eful guvernului, ca i eful statului, exercit atribu ii de reprezentare a statului în

rela iile externe, poate negocia i încheia tratate interna ionale f r a prezenta deplinele puteri,

nume te negociatorii acordurilor interna ionale care sunt supuse aprob rii lui, nume te i

recheam unele categorii de diploma i. Ca i eful statului, când se afl în str in tate, se

bucur de toate imunit ile i privilegiile diplomatice.

Ministerul Afacerilor Ex terne reprezint organul central de specialitate al

administra iei de stat, creat special pentru a organiza i desf ura direct rela iile de politic

extern ale statului. Ministrul afacerilor externe îndepline te aceste func ii împreun cu

personalul ministerului i cu personalul diplomatic din str in tate, men inând o leg tur

strâns cu efii misiunilor diplomatice str ine acredita i în statul s u. Ministerul Afacerilor

Ex terne, ca organ de specialitate în domeniul rela iilor externe, preg te te proiectele tratatelor care urmeaz a fi încheiate cu alte state, poate încheia anumite acorduri, notific statelo r

20



str ine numirea sau rechemarea unor agen i diplomatici i îndepline te alte atribu ii pentru

realizarea general a politicii externe astatului.

Ministrul de externe reprezint guvernul în str in tate i poate negocia i încheia

acorduri interna ionale f r a prezenta deplinele puteri. El îndepline te atribu ii directe cu

privire la toate aspectele politicii externe a statului i are competen a de a controla misiunile

diplomatice i consulare ale statului s u, iar când se afl în str in tate, beneficiaz de toate

imunit ile i privilegiile diplomatice.

i alte autorit i ale administra iei publice centrale de specialitate au atribu ii în

realizarea politicii externe a statului, precum ministerele din domeniul comer ului, ap r rii

na ionale, afacerilor interne, culturii, educa iei etc.

b) Organele de stat externe pentru rela iile diplomatice

Misiunea diplomatic permanent este organul specializat al statului sau al unei

entit i cu personalitate interna ional , creat în mod permanent pe lâng un alt stat sau alt

entitate cu personalitate interna ional , cu consim mântul acestora, cu scopul de a asigura

realizarea i men inerea rela iilor diplomatice.

Statul care trimite misiunea diplomatic se nume te stat acreditant, iar cel care

prime te se nume te stat acreditar.

Practica statelor i a organiza iilor a dus în timp la apari ia mai multor categorii de

misiuni diplomatice permanente, atât în cadrul diploma iei bilaterale (mai ales), cât i în

cadrul diploma iei multilaterale.

Misiunile diplomatice pot fi clasificate în mai multe categorii, astfel:

a) misiunea diplomatic permanent i misiunea diplomatic temporar – prima

categorie nu are existen a fixata în timp, cea de-a doua fiin ând pentru o anumit

perioad ;

b) misiunea diplomatic cu sarcini generale i misiunea diplomatic trimis cu

îns rcinare precis

– prima este, de regul , o misiune permanent , cea de-a doua

categorie, o misiune temporar , având sarcini determinate, precum participarea la

anumite solemnit i, la negocierea unui tratat etc.;

c) dup rangul misiunii diplomatice, nivelul de reprezentare i al calit ii pe care o

are subiectul de drept interna ional al c rui or gan este, în cadrul diploma iei

bilaterale, deosebim între:

• Ambasad – care constituie misiunea diplomatic cea mai important , cu ran gul

cel mai înalt, condus de un ambasador;

• Nun iatura apostolic – care rep rezint misiunii a Sfântului Scaun într-un stat,

21



condus de nun iul apostolic;

• Lega ie – misiune diplomatic de rang inferior ambasadei, condus de un ministru

sau ministru rezident (ast zi în num r redus);

• Internun iatura apostolic – reprezint Sfântul Scaun în rile unde nu exist

nun iatur , corespunde ca rang lega iei i este condus de un internun iu;

• Înaltul Comisariat – misiune diplomatic a unui stat cu care acesta are rela ii i

interese deosebit de strânse – statele Commonwealthului britanic (Canada,

Australia, Noua Zeeland , Ceylon), condus de un Înalt Comisar, de acela i rang

cu ambasada; Comunitatea fr ancofon prezint varianta Înaltelor Reprezentan e

conduse de un Înalt Reprezentant;

d) o alt categorie de misiuni diplomatice o constituie aceea a delega iilor permanente

ale statelor la organiza iile interna ionale i misiunilor interna ionale în diferite state

sau la diferite organiza ii interna ionale.

În cadrul diploma iei multilaterale întâlnim urm toarele categorii de misiuni

diplomatice:

a) reprezentan ele permanente sau delega iile permanente acreditate de un stat pe

lâng o organiza ie interna ional guvern amental ;

b) misiunile permanente ale organiza iilor interna ionale pe lâng state.

Aceste misiuni pot fi conduse de c tre reprezentan i diplomatici din prima clas /rang,

respectiv ambasadori (de ex emplu Misiunea R omâniei la ONU, Misiunea României pe lâng

Uniunea European , Misiunea României la NATO, Misiunea României pe lâng Consiliul

Europei, Misiunea României la UNESCO .a.), din cea de-a doua clas /rang de agen i

diplomatici (mini tri plenipoten iari, trimi i extraordinari) sau din cea de-a treia clas /rang de

agen i diplomatici, cea a îns rcina ilor cu afaceri, cei cu titlu permanent ( en pied), respectiv,

îns rcina i cu afaceri ad interim (a.i.).

Structura misiunilor diplomatice difer de la ar la ar i de la misiune la misiune.

R.G. Feltham consider c structura unei misiuni diplomatice reflect func iile acesteia i

prezint ca valabil urm torul exemplu:

• eful misiunii

• Cancelaria

Departamentul politic

Administra ia i coordonarea

Secretariatul i arhivele

Securitatea

22



Comunica iile i celelalte servicii tehnice

Personalul localnic

Contabilitatea

• Departamentul comercial

• Departamentul consular

• Serviciul militar, naval, aerian i alte serviciispecializate

a) eful misiunii este coordonatorul Sec iei politice a misiunii diplomatice

Conven ia de la Vien a din 1961 cu privire la rela iile diplomatice prevede c eful

misiunii diplomatice este „diplomatul îns rcinat de statul acr editant pentru a ac iona în

aceast calitate”. efii misiunilor diplomatice apar in unor ran guri sau clase diferite. Ei sunt

numi i i acredita i de statul c ruia îi apar ine misiunea diplomatic (statul acreditant) în statul

de re edin (statul acreditar) potrivit unei proceduri speciale.

eful misiunii este r spunz tor pentru toate problemele legate de misiune. El poate s

delege diferite func ii personalului misiunii, dar este singurul responsabil, atât fa de propriul

guvern, cât i fa de guvernul pe lâng care este acreditat, pentru conducerea misiunii.

eful misiunii acord aten ie deosebit urm toarelor aspecte:

– îndeplinirea obiectivelor politico-diplomatice care revin misiunii;

– transmiterea c tre guvernul rii gazd a opiniilor propriului guvern asupra

problemelor importante de interes comun sau implicând o politic comun ; în asemenea

cazuri ac ioneaz drept canal de comunica ie între cele dou guv erne;

– elaborarea pentru propriul guvern de rapoarte asupra evenimentelor politice i

economice .a. semnificative din ara de re edin ;

– informarea guvernului i a altor institu ii i organisme din ara de re edin asupra

unor aspecte ale politicii interne i externe ale rii sale;

– cunoa terea i stabilirea de rela ii cu persoan e cu influen în statul în care este

acreditat

; – frecventarea unui cerc de rela ii cât mai larg i cât mai variat posibil,

pentru a putea îndeplini sarcinile prezentate mai sus.

b) Cancelaria

În statele care au ado ptat acest sistem, eful cancelariei este în mod obi nuit

responsabil pentru dou func ii importante:

a) coordonarea activit ii misiunii

b) supravegherea administr rii misiunii.

În alte state, aceste sarcini revin adjunctului efului de misiune (primului colaborator),

sau sunt încredin ate altor membri ai personalului diplomatic al misiunii.

23



eful cancelariei asigur , totodat , rezolvarea cu promptitudine a coresponden ei.

Una dintre cele mai importante sar cini ale efului Cancelariei este întocmirea unor fi e

documentare con inând toate informa iile locale pe care orice nou ef de misiune sau membru

al personalului ar trebui s le cunoasc la sosirea la post.

c) Sec ia economic

Se ocup , în mod deosebit, de dezvoltarea rela iilor economice i a celor comerciale

dintre cele dou ri. Sarcina diplomatului responsabil cu activitatea economic a misiunii

diplomatice este aceea de a sus ine prin toate mijloacele posibile interesele economice ale

propriului stat; de a-i sprijini pe oamenii de afaceri afla i pe teritoriul statului acreditar, de a

r spunde cu

promptitudine la toate întreb rile specifice i, în general, de a furniza toate informa iile de

baz care s permit rii sale s elaboreze o strategie i o politic econo mic i comercial

adecvate, iar oamenii de afaceri s poat evalua avantajele pie ii locale.

d) Sec ia cultur -pres

Diploma ia cultural a devenit ast zi unul dintre mijloacele cele mai eficiente de

cunoa tere i apropiere a statelor fapt pentru care diploma ii responsabili cu problemele de

cultur i pres trebuie s cunoasc bine situa ia din ara de re edin în aceste domenii,

pentru a putea s fie în m sur s identifice canale de comunicare eficiente. De asemenea,

diploma ii cu sarcini culturale i de pres trebuie s fie exper i în domeniile lor de activitate

din propria ar .

Diplomatul responsabil cu activitatea cultural este principalul coordonator al

ac iunilor culturale majore desf urate de misiunea diplomatic în statul acreditar (expozi ii

tematice – din domeniul istoriei, literaturii, artei .a).

e) Sec ia consular

Conform prevederilor art. 3 din Conven ia de la Viena din 1961 privind rela iile

diplomatice, „nici o dispozi ie a prezentei Conven ii nu poate fi interpr etat ca interzicând

misiunii diplomatice exercitarea func iilor consulare.” Zona de competen teritorial a Sec iei

consulare nu coincide, întotdeauna cu întregul teritoriu al statului acreditar, datorit faptului

c în anumite zone statul acreditant are înfiin ate, cu aco rdul autorit ilor competente,

consulate generale, consulate, viceconsulate sau agen ii consulare. De asemenea, este posibil

ca pe teritoriul statului acreditar s func ioneze unul sau mai multe consulate onorifice ale

statului acreditant.

Diploma ilor încadra i la sec ia consular îndeplinesc dou mari categorii de func ii:

a) ale misiunii diplomatice – de reprezentare i ocrotire a intereselor statului icona ionalilor s i, d e promovare a rela iilor prietene ti i de cooperare între statul trimi tor i

24



statul de re edin i de informare prin mijloace licite cu privire la evolu ia vie ii politice,

economice, comerciale, culturale i tiin ifice din statul acreditar;

b) func ii specifice – privind reprezentarea, protec ia i asisten a acordat

cona ionalilor afla i pe teritoriul statului de re edin i în unele domenii cu caracter civil sau

comercial.

f) Birourile ata a ilor militari

În func ie de importan a misiunilor diplomatice acestea se pot subdiv ide în birou

militar propriu-zis, birou naval i al aerului. Birourile militare sunt conduse de un ata at

militar, care face parte din cadrele Ministerului ap r rii statului acreditant, dar care, indiferent

de gradul s u, este subordonat ierarhic efului misiunii diplomatice. Aceast subordonare

ierarhic nu împiedic pe ata a ii militari s comunice direct cu ministerele în privin a

problemelor strict militare i în special acelora care se refer la secrete

militare.Ata a ii militari îndeplinesc func ii:

a) de observare i informare asupra situa iei militare din ara de re edin ;

b) de cooperare cu autorit ile militare ale rii de re edin , în cadrul acordurilor

stabilite între cele dou state;

c) de reprezentare a statului acreditant la ceremoniile oficiale care au loc în ara de

re edin (asist la defil ri cu ocazia s rb torilor na ionale, particip la exerci ii i manevre

militare la care sunt invita i etc.);

d) de consilier tehnic al efului misiunii diplomatice, în domeniile de specialitate

tehnico-militar , a c ror cunoa tere este necesar pentru o just apreciere a situa iilor care fac

obiectul analizelor politico-diplomatice.

g) Birourile ata a ilor de afaceri interne constituie modalitatea de realizare a

activit ii de reprezentare extern a Ministerului Internelor i Reformei Administrative.

Biroul ata atului de afaceri interne constituit în cadrul unei misiuni diplomatice a

României în str in tate cuprinde ansamblul personalului i mijloacelor afectate postului de

ata at de afaceri interne în statulacreditar.

2.4. ÎNFIIN AREA I ÎNCETAREA UNEI MISIUNI DIPLOMATICE

Misiunea diplomatic este definit în doctrin ca fiind „organ al unui subiect de drept

interna ional, instituit în mod permanent pe lâng un alt subiect de drept interna ional i

îns rcinat cu asigurarea rela iilor diplomatice ale acestui subiect”. (Philippe Cahier).

Un alt autor consider misiunea diplomatic „agen ia ori institu ia pe care un stat o

înfiin eaz într-un alt stat cu consim mântul acestuia, în scopul de a men ine cu el rela iile

25



diplomatice” (J. Perez de Cuellar)

Misiunea diplomatic constituie principalul instrument prin care se stabilesc i se

men in rela iile diplomatice, contribuind direct i nemijlocit la realizarea colabor rii dintre

ele. (Ion M. Anghel)

Înfiin area unei misiuni diplomatice necesit existen a rela iilor diplomatice între dou

state i acordul lor de voin pentru schimbul de misiuni diplomatice.

Dreptul de a stabili i între ine rela ii diplomatice, de a primi i trimite misiuni

diplomatice apar ine în esen statelor, dar exist i alte subiecte de drept, alte entit i, c rora

dreptul interna ional le recunoa te aceast facultate: Sfântul Scaun i Ordinul Suveran al

cavalerilor de la Malta.

Evolu ia vie ii interna ionale a f cut s se recunoasc dreptul de lega ie (adic de a

primi si trimite misiuni diplomatice) i mi c rilor de eliberare na ional . În doctrin se

men ioneaz c mi c rile de eliberare na ional obi nuiau s trimit reprezentan e permanente

în anumite capitale, precum i la o rganiza ii interna ionale, denumite birouri sau oficii; în

ultimul timp, acestea s-au transformat în adev rate misiuni diplomatice, iar trimi ii lor se

bucur de acela i tratament acordat ambasadorilor statelor suveran e.

Au, de asemenea, drept de lega ie, organiza iile interna ionale cu voca ie general

(O.N.U. i institu iile ei specializate), organiza iile regionale etc.

Condi ia existen ei consim mântului celor dou state pentru înfiin area unei misiuni

diplomatice este consfin it de art. 2 din Conven ia de la Viena din 1961 în urm toarea

formulare: „stabilirea unei misiuni diplomatice între state i trimiterea de misiuni

diplomatice permanente se fac prin consim mânt mutual ”.

Încheierea acordului pentru înfiin area unei misiuni diplomatice permanente este

precedat de tratative politice pentru discutarea acestui lucru.

Acordul de înfiin are a misiunii diplomatice poate îmbr ca fo rma juridic a unui tratat

de-sine-st t tor sau poate face parte dintr-un tratat cu un con inut mai larg.

Statul care trimite misiunea diplomatic poart denumirea de stat acreditan t.

Statul pe al c rui teritoriu se înfiin eaz misiunea diplomatic se nume te stat

acreditar.

Acordul cuprinde clau ze referitoare la r angul efectivul, competen a misiunii

diplomatice, la faptul dac este vorba de un schimb de misiuni diplomatice sau de înfiin area

numai a unei singure misiuni etc.

Cauze de ordin politic, precum dezvoltarea sau inten ia de a dezvolta rela iile dintre

state, conduc la schimbarea rangului misiunii diplomatice, de regul , în sens superior.Transformarea necesit , de asemenea, acordul reciproc i expres al statelor.

26



Atunci când, din diferite motive, misiunea diplomatic nu mai este în m sur s

func ioneze i s reprezinte interesele statului acreditant în statul acreditar intervine

suspendarea acestei misiuni, de i rela iile diplomatice se men in. În doctrin sunt men ionate,

ca exemple care ilustreaz aceast situa ie, cazurile statelor care, fiind ocupate de for ele

germane, i-au transferat guvernele lor în alte state (mai ales la Londra).

Încetarea misiunii diplomatice înseamn întreruperea complet a func iilor misiunii

diplomatice, încetarea automat a sarcinilor care revin membrilor misiunii diplomatice.

Încetarea misiunii diplomatice poate avea drept cauze:

a) ruperea, din diferite cauze, a rela iilor diplomatice; statul acreditar este obligat s

respecte i s asigure protec ia localurilor reprezentan ei împreun cu bunurile i

arhiva ei (art. 45 din Conven ia de la Viena). Se poate apela la un stat ter agreat de

cele dou p r i pentru reprezentarea intereselor pe timpul cât rela iile diplomatice

sunt rupte;

b) dispari ia unuia dintre state (fuziune sau dezmembrare) constituie un alt mod de

încetare a activit ii unei misiuni diplomatice;

c) refuzul de recunoa tere a guvernelor nou instalate în unul din cele dou state;

d) suprimarea din motive bugetareetc.

2.5. MEMBRII MISIUNII DIPLOMATICE

Conven ia de la Viena din 1961 cu privire la rela iile diplomatice clasific membrii

misiunii diplomatice în trei categorii:

- eful misiunii,

- membrii personalului misiunii,

- personalul privat al misiunii.

Membrii personalului misiunii diplomatice sunt, la rândul lor, clasifica i în teri

categorii:- membrii personalului diplomatic,

- membrii personalului administrativ i tehnic,

- membrii personalului de serviciu.

Conven ia de la Viena define te astfel categoriile men ionate (art.1):

- eful misiunii diplomatice este persoan a îns rcinat de c tr e statul s u s ac ioneze în

aceastcalitate;

- membrii misiunii diplomatice sunt eful misiunii i membrii personalului misiunii

diplomatice;

27



- membrii personalului misiunii diplomatice sunt membrii personalului diplomatic, c rora li

se adaug personalul administrativ i de deservire;

- membrii personalului diplomatic sunt membrii personalului misiunii diplomatice care au

rang diplomatic;

- agentul diplomatic este eful misiunii diplomatice sau un membru al personalului diplomatic

al misiunii;

- un membru al personalului administrativ i tehnic este un membru al misiunii diplomatice

angajat în serviciul administrativ sau tehnic al misiunii diplomatice;

- un membru al personalului de deservire este un membru al misiunii diplomatice din

departamentul de servicii interne al misiunii diplomatice,

- un func ionar particular este o persoan care se afl în serviciul particular al unui membru al

misiunii diplomatice i care nu este angajat al statului trimi tor.

La categoriile men ionate este necesar s ad ug m i categoria membrilor de familie a

membrilor misiunii, c rora statul acreditar le acord un statut special.

Corpul diplomatic

Este format din totalitatea agen ilor diplomatici, împreun cu membrii familiei lor

afla i pe teritoriul statului de re edin , dar în sens restrâns din corpul diplomatic fac parte

numai efii reprezentan elor diplomatice.

Decan al corpului diplomatic devine diplomatul cu cea mai mare vechime în post pe

teritoriul statului acreditar, diplomat care ap ar ine clasei întâi de reprezentare. În rile

catolice, nun iul papal este considerat de drept decan al corpului diplomatic, indiferent dac

îndepline te sau nu condi ia referitoare la vechime.

2.6. NUMIREA MEMBRILOR MISIUNII DIPLOMATICE

Conform art. 14 din con ven ia de la Viena din 1961, efii misiunilor diplomatice pot

face parte din una din categoriile urm toare, în func ie de acordul mutual stabilit de guvernele

interesate:

1. ambasadori, nun ii apostolici i al i efi de misiuni având un rang

echivalent (de exemplu, înal i comisari schimba i între rile membre

ale unei comunit i) care sunt acredita i pe lâng efii de stat;

2. trimi i diplomatici, mini tri i nun ii papali interimari care sunt

acredita i pe lân g efii de stat (aceast categorie este acum practicinexistent );

28



3. îns rcina i cu af aceri (en titre, en pied sau titulari) care sunt

acredita i pe lâng Ministerele de Afaceri Externe ( i aceast

categorie este rar întâlnit . Nu se poate face nici o discriminare între

efii misiunilor diplomatice pe baza categoriei din care fac parte, cu

excep ia chestiunilor de prioritate i de protocol, iar în aceast

privin dreptul de primire de c tre eful statului este rezervat

acelora cu r ang de ambasador. (R.G. Feltham)

Fiecare stat are dreptul de a- i alege agen ii diplomatici i pe ceilal i membri ai

misiunii diplomatice. Desemnarea i numirea lor se face de statul acreditant potrivit normelor

apar inând dreptului intern, în temeiul atributului de suveranitate.

eful de misiune este responsabil de toate problemele legate de misiunea sa. El poate

i chiar îns rcineaz cu diferite func ii personalul, dar este singur r spunz tor fa de ambele

guverne (al statului acreditant si al celui acreditar) de modul în care î i conduce misiunea.

eful de misiune este îns rcinat s reprezinte interesele statului acreditant i trebuie s

fie recunoscut ca atare de statul acreditar. Potrivit art. 5 pct.2 al Conven iei de la Viena din

1961 „Dac statul acreditant acrediteaz un ef de misiune în unul sau mai multe state, el

poate înfiin a o misiune diplomatic condus de un îns rcinat cu af aceri ad-interim în fiecare

din statele în care eful de misiune nu- i are re edin a sa permanent ”.

Numirea efului de misiune se face de c tre i în numele efului de stat, în

conformitate cu prevederile constitu ionale din fiecare ar . (Ion M. An gh el)

Rangul efului de misiune acreditat constituie o în elegere între guvernele în cauz .

De i statul acreditant are prerogativa numirii agentului s u diplomatic, va trebui s

in seama în alegerea lui de punctul de vedere al statului acreditar. În acest sens, art. 4 din

Conven ia de la Viena din 1961 prevede c nici un stat nu poate fi constrâns s primeasc un

agent diplomatic care i se pare impropriu pentru îndeplinirea misiunii sale.

Procedura prin care un stat se informeaz dac persoana aleas de el este persona grata

pentru a ocupa postul de ef al misiunii diplomatice pe teritoriul statului acreditar, constituie

agrearea, iar procedura accept rii unui ef de misiune al statului trimi tor poart denumirea

de agrement.

Conven ia de la Viena din 1961 înscrie în art.4 pct.1 faptul c „Statul acreditant

trebuie s se asigure c persoana pe care inten ioneaz s o acrediteze ca ef al misiunii în

statul acreditar a primit agrementul acestuistat”.

Numirea unui ef de misiune se perfecteaz în mod formal prin procedu ra acredit rii i

nu din momentul acord rii agrementului.Acreditarea este procedura special prin care dreptul interna ional reglementeaz

29



afirmarea definitiv a calit ii de ef de misiune a unei persoane fizice car e a primit deja

agrementul. Aceast procedur presupune ex isten a a dou d eclara ii de voin distincte:

- voin a statului acreditant referitoare la numirea agentului diplomatic

- declara ia expres a statului acreditar de acceptare a numiriirespective.Dreptul interna ional atribuie acestor declara ii unilaterale distincte efectul juridic de

perfectarea

raportului de misiune diplomatic .

Declara ia de voin prin care statul acreditant particip la procedura acredit rii este

cuprins într-un document formal – scrisorile de acreditare.

Declara ia de voin prin care statul acreditar î i exprim consim mântul la numirea

efului de misiune este implicit , rezult din primirea solemn a scrisorilor de acreditare

efectuat de organul destinatar al acestora.

Scrisorile de acreditare constituie instrumentul diplomatic prin care se constat

calitatea oficial a efului de misiune, prin care se constat calitatea oficial a efului de

misiune, prin care se face dovada c aceast persoan este abilitat de c tre guvernul s u s

exercite func iile încredin ate; sunt semnate de c tre eful statului acreditant i adresate

efului statului acreditar.

Prezentarea scrisorilor de acreditare este esen ial pentru recunoa terea calit ii de ef

de misiune i are loc în cadrul unei solemnit i speciale.

Odat cu încheierea ceremoniei prezent rii scrisorilor de acreditare, eful de misiune

dobânde te în mod definitiv func ia sa de ef de misiune, fiind învestit cu exerci iul deplin al

func iilor sale.

Se consider c eful de misiune diplomatic trebuie s consider e priorit i

fundamentale urm toarele:

- formularea politicii diplomatice;

- transmiterea c tre statul acreditar a punctelor de vedere ale propriului guvern

în probleme importante de interes comun i de politic comun , el

constituind un canal de comunicare între cele dou guverne în astfel de

probleme;

- s raporteze ministerului s u evenimentele cu semnifica ii politice sau

economice importante i s comenteze punctele de vedere ale unor ri ter e;

- s fie la curent în ce prive te persoanele cu influen i sursele puterii

na ionale în statul în care se afl în misiune,

- s fac dovada unui comportament oficial, cât i neoficial de o manier care

s sporeasc reputa ia rii sale;- s cultive un cerc de prieteni suficient de larg i v ariat pentru a fi capabil s -

30



i îndeplineasc func iile.

Spre deosebire de cazul efului de misiune, nu este necesar, în cazul altor membri ai

personalului diplomatic, procedura de numire este mult simplificat ; consim mântul statului

acreditar nu trebuie exprimat în mod obligatoriu expres. Procedura este constituit dintr-o

not oficial transmis M.A.E. al statului acreditar i nota de r spuns. Diplomatul nu se va

prezenta la post înainte de a avea loc schimbul de note.

Dreptul statului acreditant de a numi membrii personalului diplomatic este limitat de

statul acreditar de a solicita men inerea efectivului misiunii diplomatice în ceea ce el

consider rezonabil. Statul acreditant poate refuza s admit func ionari de o anumit

categorie (art.11 Conven ia de la Viena, 1961).

În ce prive te numirea personalului tehnico-administrativ, precum i a celui de serviciu

trebuie s avem în vedere urm toarele: ca structur , personalul tehnic i administrativ este

alc tuit din: secretari tehnici, translatori, dactilografi, arhivari, contabili, ref eren i de

specialitate etc, iar p

ersonalul de serviciu cuprinde oferi, curieri, portari, oameni de serviciu,

gr dinari, mecanici, muncitori califica i etc. Tr ebuie s se fac distinc ie între oamenii de

serviciul ai misiunii diplomatice i persoanele din serviciu agentului diplomatic: menajerele,

personalul care a fost angajat la re edin a diplomatului de c tre acesta.

În cazul acestor categorii de personal, se vor îndeplini acelea i reguli ca în cazul

personalului diplomatic cu urm toarele diferen e:

- apartenen a la cet enia statului acreditant nu este o condi ie ce trebuie

îndeplinit ;

- nu mai apare nici condi ia ca aceast persoan s aib calitatea de persona

grata .

31



-

3. FUNC IILE MISIUNILOR DIPLOMATICE

3.1. Preciz ri preliminare

3.2. Func ia de reprezentare

3.3. Func ia de negociere

3.4. Func ia de observare i informare

3.5. Func ia de realizare a cooper rii interna ionale

3.6. Func ia de protejare a intereselor statului acreditant i a

cet enilor acestuia

3.1. PRECIZ RI PRELIMINARE

Potrivit alin.1 al art.3 al Conven iei de la Viena, din anul 1961, func iile misiunilor

diplomatice constau, în special, în:

- a reprezenta statul acreditant în statulacreditar;- a ocroti în statul acreditar a intereselor statului acreditant i ale

cet enilor s i, în limitele admise de dreptul interna ional;

- a duce tratative cu guvernul statului acreditar;

- a informa prin toate mijloacele licite, despr e condi iile i evolu ia

evenimentelor din statul acreditar i de a raporta cu privire la acestea

statului acreditant;

- promovare a rela iilor de prietenie i de dezvoltare a rela iilor

economice, culturale i tiin ifice între statul acreditant i statul

acreditar.

În alineatul 2 al aceluia i articol se face precizarea potrivit c reia nici o dispozi ie a

Conven iei nu poate fi interpretat ca interzicând misiunii diplomatice exercitarea func iilor

consulare.

Enumerarea func iilor misiunii diplomatice f cut în cuprinsul art.3 nu este una

exhaustiv ; consim mântul pe care un stat îl d pentru înfiin area misiunii diplomatice

presupune permisiunea de a îndeplini cel pu in func iile enumerat ede Conven ie.

3.2. FUNC IA DE REPREZENTARE

Func ia de a reprezenta statul acreditant în statul acreditar este cea mai veche func ie a

misiunilor diplomatice, eful misiunii fiind cel care reprezint statul s u în plenitudinea

32



rela iilor sale diplomatice, prin modalit i foarte variate de participare la via a public a

statului acreditar.

Formele prin care se realizeaz func ia de reprezentare sunt multiple:

- participarea la via a public a statului acreditar;

- negocierea în numele statului acreditant;

- promovarea politicii statului acreditant etc.

3.3. FUNC IA DE NEGOCIERE

Func ia de a duce tratative cu guvernul statului acreditar, denumit i func ia de

negociere, reprezint aspectul esen ial al activit ii misiunii diplomatice în ap rarea

intereselor statului acreditar; în rezolvarea diferendelor dintrestate.

Negocierea este cel mai la îndemân i cel mai eficient mijloc diplomatic de

solu ionare a diferendelor; negocierile pot fi oficioase

(doar contacte de cunoa tere a

inten iilor p r ilor, f r a le angaja) sau oficial e

(constituie un început d e angajare), direct e

(între eful misiunii i eful statului) sau indirect e

(între eful misiunii i ministerul afacerilor

externe ori alte autorit i ale statuluiacreditar).

Potrivit dreptului tratatelor, eful misiunii diplomatice poate negocia i autentifica

textul unui tratat f r a fi nevoit s prezinte deplinele puteri .

Func ia de negociere nu se limiteaz doar la solu ionarea diferendelor i încheiereaunor acorduri interna ionale, ci ea presupune o activitate intens a efului misiunii pentru

explicarea politicii guvernului pe care-l reprezint , pentru consult ri în leg tur cu diferitele

aspecte ale vie ii interna ionale etc.

3.4. FUNC IA DE OBSERVARE I INFORMARE

Func ia de informare prin toate mijloacele licite, despre condi iile i evolu ia

evenimentelor din statul acreditar i de a raporta cu privire la acestea statului acreditant

presupune urm rir ea i studierea aspectelor vie ii politice, sociale, culturale etc. din statul

acreditar, efectele evenimentelor interna ionale în acest stat, precum i derularea rela iilor

dintre cele dou state.

Func ia d e informare nu se realizeaz numai într-un singur sens, înspre statul

acreditant, ci i înspre statul acreditar, pentru o cât mai bun cunoa tere de c tre acesta a

realit ilor din statul reprezentat.

33



3.5. FUNC IA DE REALIZARE A COOPER RII INT ERNA IONALE

Func ia de promovare a rela iilor de prietenie i de dezvoltare a rela iilor economice,

culturale i tiin ifice între statul acreditant i statul acreditar, denumit i func ia de

cooperare, poate fi definit ca scop al întregii activit i a misiunii diplomatice.

Misiunea diplomatic are rolul de a cultiva, promova, extinde i diversifica rela iile

dintre statul acreditant i statul acreditar, pe diferite planuri: politic, economic, cultural,

juridic etc.

3.6. FUNC IA DE PROTEJARE A INTERESELOR STATULUI ACREDITANT I A

CET ENILOR ACESTUIA

Func ia de ocrotire în statul acreditar a intereselor statului acreditant i ale cet enilor

s i, în limitele admise de dreptul interna ional este o func ie tradi ional a misiunilor

diplomatice, realizat prin cereri de informare i asisten , prin proteste i prin invocarea

r spunderii interna ionale, ori chiar prin îndeplinirea unor func ii consulare.

Principala institu ie creat în realizarea acestei func ii este protec ia diplomatic ,

respectiv dreptul statului acreditant de a proteja proprii cet eni i dreptul acestora, când se

afl în str in tate, de a cere protec ie, dar în limitele impuse de dreptu l interna ional, adic

f r ca aceste acte s constituie amenin ri la adresa statului acreditar i f r folosirea for ei

sau a amestecului în treburile interne;

Aceasta se fundamenteaz printr-o regul gen eral a dreptului interna ional, potrivit

c reia, statul are dreptul de a ap ra interesele cet enilor s i afla i pe teritoriul altor state, prin

mijloace diplomatice i juridice adecvate raporturilor interna ionale.

4. IMUNIT I, PRIVILEGII I FACILIT I DIPLOMAT ICE

4.1. Imunit ile diplomatice

4.2. Privilegiile diplomatice

4.3. Facilit ile diplomatice

4.1. IMUNIT ILE DIPL OMATICE

Conven ia de la Viena din 1961 stabile te o sum de reguli care acord un statut

juridic specific atât misiunii diplomatice, cât i personalului misiunii, cu precizarea c în

34



practica statelor sunt aplicabile i alte reguli, în func ie d e particularit ile concrete ale

acestora.

Imunit ile diplomatice reprezint tratamentul pe care statul acr editar îl acord

misiunilor diplomatice i personalului acestora, ex primat prin exceptarea de la jurisdic ia

penal i civil a acestui stat.

Sunt prev zute i enumerate în con inutul articolelor 29-39 din Conven ia de la Viena.

Aceste imunit ile i privilegiile recunoscute membrilor misiunilor diplomatice, care au ca

obiect s permit exercitarea func iilor lor f r ca autorit ile locale s poat s le aduc

îngr diri. Articolul 41 din Conven ia de la Viena prevede în contrapartid , obliga ii fa de

statulacreditar.

Membrii misiunilor diplomatice au datoria de a respecta legile i reglement rile

statului acreditar i de a nu se amesteca în treburile sale interne, iar localurile misiunilor nu

trebuie utilizate în scopuri incompatibile cu regulile i obliga iile activit ii diplomatice. De

asemenea, în conformitate cu con inutul articolului 42 al Conven iei, agen ii diplomatici nu

trebuie s exercite profesii sau alte activit i remunerate în vederea ob inerii unui câ tig

personal pe teritoriul statului acreditar.

De asemenea, statul acreditar are obliga ii precise stabilite de Conven ia de la Viena

prin articolele 25-27. Potrivit acestor reglement ri el trebuie s acorde misiunii toate

facilit ile pentru îndeplinirea func iunilor sale.

El trebuie, în mod special, s asigure membrilor misiunii toat libertatea de deplasare

i de circula ie. O rezerv exist totu i pentru zonele unde accesul este reglementat sau

interzis din ra iuni de securitate na ional .

Articolul 47 al Conven iei prevede interdic ia unor m suri discriminatorii între state.

El admite totu i ca nediscriminatoriu dreptul statului acreditar de a aplica restrictiv o

dispozi ie determinat , pentru c ea este în acela i mod aplicat misiunii sale de statul

acreditant, ca i practica urmat de unele state de a se face beneficiarele, prim cutum sau pe

cale de acord, ale unui tratament reciproc mai favorabil decât îl cer dispozi iile Conven iei. În

fine, statul acreditar trebuie s asigure securitatea localurilor misiunii, s evite ca lini tea

acesteia s fie tulburat sau s -i fie afectat demnitatea (art. 22).

Regulile privind privilegiile i imunit ile sunt precizate în mod detaliat de c tre

Conven ia de la Viena, f cându-se, o distinc ie între div ersele catego rii de personal al

misiunilor diplomatice (diploma i, personal tehnicoadministrativ i de serviciu). În

conformitate cu art. 17 din conven ie aceste imunit i sunt recunoscute diploma ilor i

familiilor lor, dar i personalului administrativ i de serviciu.

35



Personalul organiza iilor interna ionale beneficiaz , de asemenea, de imunit i

acordate prin conven iile aplicabile acestor organiza ii. (O.N.U., Consiliul Europei,

Comunit ile europene etc.).

Articolele 29-41 din Conven ie fac referire la Dispozi iile privind imunit ile

diplomatice.

Imunit ile diplomatice sunt concretizate în trei categorii:

a) Imunitatea de jurisdic ie;

b) Inviolabilit ile;

c) Exceptarea de la obliga ia de a depune ca martor

Imunitatea de jurisdic ie, adic scoaterea de sub ac iunea legii penale sau civile a

statului acreditar a misiunii diplomatice, personalului misiunii i a membrilor lor de familie.

Misiunea diplomatic se bucur de imunitate de jurisdic ie civil i administrativ , pentru c

nu se poate pune problema r spunderii penale a unei persoane morale (juridice). Agen ii

diplomatici se bucur de imunitate absolut de jurisdic ie penal i de imunitate de jurisdic ie

civil , cu excep ia ac iunilor imobiliare când proprietatea este cu titlu privat, ac iunilor

referitoare la succesiune, ac iunilor privind activitatea profesional sau comercial p rivat a

agentului i fa de nici o cerere reconven ional direct legat de cererea principal cân d

agentul diplomatic însu i înainteaz o ac iune civil (pentru a asigura egalitatea p r ilor în

proces). De asemen ea, agen ii diplomatici se bucur de imunitate de executare, dar la care se

poate renun a ex pres. Imunitatea de jurisdic ie a unui agent diplomatic în statul acreditar nu

poate scuti pe acest agent de jurisdic ia statului acreditant. Prin urmare, agentul diplomatic nu

este scos de sub jurisdic ie total , ci numai d e sub jurisdic ia statului acreditar. Totu i, statul

acreditant poate renun a la imunitatea de jurisdic ie a agen ilor diplomatici, dar ea trebuie s

fie expres . Renun area la imunitatea de jurisdic ie pentru o ac iune civil sau administrativ

nu determin automat i înl turarea imunit ii privind executarea hot rârilor, pentru aceasta

fiind necesar o renun are deosebit .

Inviolabilit ile, care înseamn imunitatea fa de constrângerea prev zut de lege.

Este vorba despre:

– inviolabilitatea misiunii, respectiv obliga ia statului acreditar de a nu permite

func ionarilor s i s p trund i s îndeplineasc acte de autoritate în localurile misiunii,

mijloace de transport i terenuri ale acesteia, mai pu in în cazuri excep ionale, cum ar fi

legitima ap rare. De precizat c aceast inviolabilitate opereaz chiar i în timp de conflict

armat; localurile misiunii, mobilierul lor i celelalte obiecte care se g sesc acolo, precum i

mijloacele de transport ale misiunii, nu pot face obiectul nici unei perchezi ii, rechizi ii,sechestru sau m suri executorii;

36



– inviolabilitatea arhivelor, care opereaz asupra tuturor documentelor diplomatice,

inclusiv coresponden a, indiferent de locul unde se afl , fiind absolut ;

– inviolabilitatea diplomatului, concretizat în exceptarea acestuia de la orice form de

re inere sau deten ie; statul acreditar trebuie s -1 trateze cu respectul care i se cuvine i s ia

toate m surile corespunz toare pentru a împiedica orice atingere adus persoanei, libert ii i

demnit ii sale;

– inviolabilitatea re edin ei diplomatului, care este aceea i cu inviolabilitatea

localurilor misiunii.

Inviolabilitatea care îi este recunoscut unui diplomat are ca obiect s i permit s se

bucure, pe teritoriul unde î i exercit misiunea, în orice moment i oriunde s-ar afla, de

libertate f r restric ie i de intangibilitate personal în toate ocaziile, iar inviolabilitatea

personal este garan ia esen ial a agen ilor diplomatici, acesta înainte de toate fiind exceptat

de la orice m sur de arestare sau de deten ie.

Articolul 29 al Conven iei de la Viena garanteaz agen ilor diplomatici respectul

statului acreditar, care este dator s ia toate m surile adecv ate pentru a împiedica orice

atingere ce ar putea fi adus persoanei, libert ii sau demnit ii lor.

Inviolabilitatea are ca scop s permit diplomatului de a- i exercita, f r nici un

impediment, sarcina sa de reprezentant al unei ri str ine. Ea acoper , deci, toate actele pe

care le îndepline te pentru reprezentarea statului trimi tor i promovarea intereselor acestuia.

Acest privilegiu începe în ziua în care diplomatul a intrat pe teritoriul rii unde a fost

acreditat, dac misiunea sa a fost anun at . El dureaz pe tot timpul misiunii sale, pân când

va p r si teritoriul statului de re edin .

Inviolabilitatea persist i în situa ia ruperii rela iilor diplomatice i chiar a st rii de

r zboi. Dac diplomatul înlocuit se stabile te în ara în care i-a exercitat func iile, el nu poate

continua s beneficieze de inviolabilitate dup ce i-a încheiat misiunea.

Inviolabilitatea acoper toate persoanele care fac parte din personalul oficial sau

neoficial al misiunii, sub rezerva articolului 39 paragraful 2 al Conven iei de la Viena.

Conven ia de la Viena distinge anumite categorii de personal. eful misiunii i

personalul s u diplomatic, în elegând i membrii de familie ai agen ilor d iplomatici (art. 37-

1), beneficiaz de toate imunit ile enumerate în articolele 29-36 ale C onven iei. Numele

acestor persoane figureaz pe lista diplomatic care este stabilit în fiecare Capital , de

Serviciul de Protocol pe baza indica iilor furnizate de fiecare misiune.

Imunit i sunt, de asemenea, recunoscute i altor membri ai misiunii, fie c este vorba

de personalul administrativ i tehnic (art. 37-2 i 38-1), de personalul de serviciu care nu are

37



na ionalitatea statului de re edin (art.27-3 i 38-2) sau de personalul de serviciu particular al

misiunii (art. 37-4 i 38-2).

Aceste imunit i se extind asupra bunurilor personale ale diploma ilor, re edin ei,

vehiculelor i documentelor acestora, coresponden a lor trebuie s fie liber i inviolabil .

Statele acord , în general, automobilelor diploma ilor pl ci speciale care permit poli iei s -i

deosebeasc de ceilal i posesori de automobile.

Articolul 27 al Conven iei de la Viena garanteaz comunicar ea liber a misiunilor prin

toate mijloacele adecvate. Ea condi ioneaz totu i instalarea de posturi emi toare de radio de

asentimentul statului acreditar.

Art. 40 al C onven iei de la Viena admite ca un agent diplomatic s beneficieze de

inviolabilitate când traverseaz o ar ter pentru a se prezenta sau pentru a se reîntoarce de la

post – este un act de curtoazie din partea statelor al c ror teritoriu este traversat.

Inviolabilitatea agentului diplomatic îl protejeaz pe acesta în toate circumstan ele. Ea

este de ordin public i diplomatul nu poate renun a la ea.

Chiar dac ar comite acte de natur s lezeze demnitatea efului de stat pe lâng care

este acreditat, el nu poate fi supus de acest stat la m suri care ar aduce atingere persoanei sale.

Acesta din urm nu este, de altfel, lipsit de mijloace de ap rare. El poate cere rechemarea

diplomatului sau chiar s -i impun plecarea.

Inviolabilitatea protejeaz pe diplomat împotriva atacurilor oric rei persoane,

indiferent de unde ar proveni ele. Dac un membru al autorit ilor publice ale statului de

re edin , ac ionând în calitate oficial , a ofensat un agent diplomatic, guvernul statului

acreditar este obligat s acorde repara ii statului ofensat. Dac sediul misiunii diplomatice sau

drapelul care este arborat fac obiectul unui atentat, guvernul statului acreditar trebuie, dac nu

i-a îndeplinit îndatoririle de protec ie, s pr ezinte scuze i, de la caz la caz, s acorde

repara iileadecvate.

Dac autorul infrac iunii este o persoan particular , statul trebuie s dispun

urm rirea penal i judecarea acestuia.

Re edin a diplomatului nu poate constitui obiectul investiga iilor poli iei, justi iei sau

oric rui alt organ administrativ, care nu au dreptul s p trund în imobil f r autoriza ia

expres , dup caz, a diplomatului sau a efului misiunii.

Articolul 22 al Conven iei de la Viena garanteaz , de asemenea, inviolabilitatea

localurilor misiunii diplomatice. Se prevede în sarcina statului acreditar obliga ia special de a

lua m surile pentru a asigura protec ia acestora.

Se garanteaz nu numai localurile, ci i mobilierul acestora, precum i mijloacele detransport ale misiunii împotriva oric ro r m suri ale autorit ilor statului de re edin .

38



Articolul 12 permite misiunii s deschid birouri în afara sediului numai pe baza

consim mântului ex pres al statului acreditar.

Articolul 20 permite arborarea drapelului i emblemei statului acreditant pe localurile

misiunii, re edin ei i pe mijloacele de transport ale efului misiunii.

Articolul 21 prevede obliga ia pentru statul acreditar de a facilita statului acreditant

achizi ionarea sau închirierea de localuri necesar e deschiderii misiunii i pentru locuin ele

membrilor s i.

Arhivele diplomatice se bucur , de asemenea, de aceea i inviolabilitate ca i sediul

misiunii i re edin a, chiar în cazul ruperii rela iilor diplomatice.

De asemenea, coresponden a diplomatic , este declarat inviolabil .

Dreptul la libera circula ie a valizelor diplomatice este recunoscut f r rezerve.

Imunit ile curierilor sunt recunoscute i sunt precizate în documentele pe care ace tia

trebuie s le de in , p recum i dreptul statelor i misiunilor diplomatice de a recurge la curieri

ad-hoc. Statele au dreptul de a încredin a curierul diplomatic comandan ilor de aeronave civile

i de a prelua, direct i liber, de la ace tia, valiza diplomatic . Valizele nu pot con ine decât

documente diplomatice i obiecte destinate uzului oficial.

Imunitatea de jurisdic ie

Conven ia de la Viena, în articolul 31, define te imunitatea civil i penal a agen ilor

diplomatici. Diploma ii nu pot fi chema i în justi ie decât de guvernul sau de tribunalele rii

lor. Aceasta este o garan ie indispensabil pentru ca diploma ii s poat promova în deplin

libertate i independen interesele statului acreditant.

Aceast imunitate ar e ca scop s retrag întreaga competen de la magistra ii locali

pentru a o transfera, dac este cazul, la cei ai statului trimi tor.

Conven ia de la Viena, în articolul 38, limiteaz imunit ile de jurisdic ie ale

membrilor personalului care au na ionalitatea statului acreditar numai la actele oficiale

îndeplinite în exercitarea func iilor lor.

Diplomatul are dreptul i nu poate renun a la imunitatea de jurisdic ie penal , întrucât

nu are dreptul de a l sa s se aduc atingere independen ei statului pe care-l reprezint . Acest

gen de imunitate este acordat agentului diplomatic în interesul guvernului rii sale, numai

acesta din urm poate s renun e la ea.

Un agent diplomatic trebuie s respecte legisla ia rii unde este acreditat, dar nu poate

fi tras la r spundere decât de autorit ile din propria ar . Aceast imunitate de jurisdic ie

func ioneaz chiar dac agentul diplomatic este vinovat de o infrac iune contra statului pe

lâng care este acr editat. Guvernul statului acreditar poate, doar s solicite pe cale diplomaticaplicarea pedepsei prev zute de lege.

39



Atât timp cât agentul diplomatic str in se afl pe teritoriul statului pe lâng care este

acreditat, imunitatea de jurisdic ie penal este total .

Imunitatea de jurisdic ie fa de tribunalele statului acreditar nu înseamn c

diplomatul str in este absolvit de r spundere pentru infrac iunile pe care le-ar putea comite,

dar acest stat nu-l poate aresta i nici judeca prin tribunalele proprii.

Dac infrac iunile comise de agentul diplomatic sunt de mic importan , este la

latitudinea guvernului statului acreditar s fac plângere pe cale diplomatic .

Ex ceptarea de la obliga ia de a depune ca martor în fa a instan elor de judecat i în

procedurile administrative. Imunitatea este absolut , dar diplomatul poate depune ca martor

dac accept expres.

Un agent diplomatic nu poate fi obligat s compar ca martor în fa a unei instan e a

statului acreditar. I se poate cere s - i trimit m rturia în scris, dar dac refuz , nu exist

mijloc de a-l constrânge în acest sens.

Organul de anchet treb uie s se deplaseze la sediul misiunii diplomatice pentru a

primi m rturiile.

Imunitatea de jurisdic ie penal se aplic i personalului administrativ i tehnic al

misiunii i membrilor lui de familie.

Conven ia de la Viena (art. 32) prevede c statul acreditant poate renun a la imunitatea

de jurisdic ie a membrilor familiilor agen ilor diplomatici, a membrilor personalului

administrativ i tehnic al misiunilor, precum i a familiilor lor, a membrilor personalului de

serviciu, îns , Conven ia precizeaz c aceast renun are trebuie s fie întotdeauna expres .

Personalul de serviciu beneficiaz de imunit i numai pentru actele îndeplinite în

exercitarea func iilor sale.

În art. 37 al Conven iei de la Viena se precizeaz c p ersonalul de serviciu particular al

membrilor misiunii care nu sunt resortisan i ai statului acreditar, sunt scuti i de impozite i

taxe pe salarii, dar nu beneficiaz de privilegii i imunit i decât în m sura admis de acesta

din urm . Totu i, se prevede c acest stat va trebui s - i exercite jurisdic ia sa de asemenea

manier , încât s nu împiedice în mod excesiv îndeplinirea func iilor misiunii.

Dac misiunea are un agent diplomatic de na ionalitatea statului acreditar sau dac

acesta locuie te perman ent în statul respectiv, el nu ben eficiaz decât de imunitatea de

jurisdic ie i de inviolabilitate pentru actele îndeplinite în exercitarea func iunilor sale. Pentru

ceilal i membri ai person alului misiunilor i personalul de serviciu particular care se g sesc în

acelea i raporturi f a de statul acreditar, ei nu beneficiaz decât de privilegiile i imunit ile

care le sunt recunoscute de statul respectiv. Îns se precizeaz c acesta nu va exercita asupra

40



lor jurisdic ia sa, decât de o asemenea manier încât s nu împiedice în mod excesiv

îndeplinirea func iilor misiunii.

În cazul unui accident de automobil, indiferent dac diplomatul este conduc tor sau

proprietar al unui autovehicul în urma c ruia s-ar putea an gaja responsabilitatea civil , trebuie

avute în vedere urm toarele:

– s invoce imunit ile sale diplomatice la care el nu poate renun a f r autorizarea

expres a statului acreditant;

– în timpul anchetei el nu trebuie s împiedice mersul justi iei, punând la dispozi ie

informa iile cerute în leg tur cu circumstan ele accidentului;

– imunitatea de jurisdic ie nu permite eludarea pl ii desp gubirilor d atorate victimelor

accidentului.

Imunitatea de jurisdic ie în materie civil este recunoscut diploma ilor str ini.

Articolul 31 al Conven iei de la Viena prevede c agen ii diplomatici beneficiaz de

imunitatea de jurisdic ie în materie civil i administrativ , cu excep ia cazurilor când este

vorba despre:

1) o ac iune real care se refer la un imobil particular situat pe teritoriul statului

acreditar, dac agentul diplomtic nu-l posed în contul statului acreditant pentru realizarea

scopurilor misiunii;

2) o ac iune privind o succesiune în care agentul diplomatic figureaz cu titlu

particular i nu în numele statului acreditant;

3) o ac iune privind o activitate profesional sau comercial ex ercitat de agentul

diplomatic în statul acreditar i în afara func iilor sale oficiale.

În aceste cazuri pot fi luate unele m suri de executare fa de diplomat, cu condi ia s

nu se aduc atingere inviolabilit ii persoanei sau locuin ei sale.

Diplomatul care devine reclamant în fa a unei instan e locale nu mai poate invoca

imunitatea de jurisdic ie în ceea ce prive te orice cerere reconven ional legat direct de

ac iunea principal . Totu i, renun area la imunitatea de jurisdic ie pentru o ac iune civil sau

administrativ nu este considerat ca implicând renun area la m surile de executare a

hot rârii, care nu poate fi aplicat nici asupra persoanei, nici asupra bunurilor sale, o renun are

distinct din partea sa fiind necesar .

4.2. PRIVILEGIIL E DIPLOMATICE

Privilegiile diplomatice reprezint tot un tratament acordat de statul acreditar misiuniidiplomatice i personalului acesteia, prin care li se fac unele înlesniri excep ionale.

41



Libertatea de comunicare .

Misiunea diplomatic are dreptul s comunice liber cu guvernul s u, cu celelalte

misiuni i consulate ale statului acreditant, putând s foloseasc toate mijloacele de

comunica ie potrivite.

Aceasta presupune obliga ia statului acreditar de a oferi facilit i pentru coresponden

i de a respecta secretul coresponden ei. Pentru comunicare, misiunea diplomatic poate

utiliza numai mijloace legale, fie publice (po t , telefon, fax etc.), fie specifice, precum

curierul diplomatic i valiza diplomatic , toate acestea beneficiind de inviolabilitate. În ultimii

ani, în cadrul ONU s-au manifestat preocup ri pentru codificarea statutului curierului

diplomatic i al valizei diplomatice. Astfel, în anul 1991, Adunarea General a hot rât s

includ pe ordinea de zi a celei dc-a 47-a sesiuni, Proiectul de articole asupra statutului

curierului diplomatic i valizei diplomatice neînso ite de un curier diplomatic, precum t

protocoalele adi ionale facultative la acest statut, proiect adoptat de Comisia de Drept

Interna ional la sesiunea sa din anul 1989.

Mijloacele de radio-emisie pot fi utilizate numai cu autoriza ia statului acreditar.

Coletele care compun valiza diplomatic trebuie s poarte semne exterioare vizibile ale

caracterului lor i nu pot cuprinde decât documente diplomatice sau obiecte de uz oficial. De

asemenea, curierul diplomatic trebuie s poarte un document oficial care s -i ateste calitatea i

s precizeze num rul de colete care constituie valiza diplomatic , el bucurându-se de

inviolabilitatea persoan ei sale, neputând fi arestat sau re inut. Se pot folosi i curieri

diplomatici ad-hoc. De asemenea, valiza diplomatic poate fi încredin at comandantului unei

aeronave comerciale, acesta trebuind s poarte un document oficial care s indice num rul

coletelor care alc tuiesc valiza diplomatic , dar el nu are calitatea de curier diplomatic.

Libertatea de mi care

Este dreptul agentului diplomatic de a circula liber pe teritoriul statului acreditar, cu

posibilitatea acestuia de a declara anumite zone interzise, din motive de securitate a agentului

diplomatic sau a statului acreditar;

Privilegii de ordin fiscal

Reprezint dreptul misiunii i a diploma ilor de a fi scuti i de taxe i impozite, cu

excep ia impozitelor indirecte sau a celor aplicabile bunurilor imobile particulare, veniturilor

particulare i taxelor corespunz toare dreptului de succesiune;

Privilegii de ordin vamal

Constau în scutirea de taxele vamale care se percep cu ocazia importurilor de bunuri i

vizeaz bunurile destinate uzului oficial i chiar personal al misiunii, al diploma ilor imembrilor familiilor acestora. Este inclus în acest privilegiu i scutirea de la controlul

42



bagajelor, cu excep ia cazului când exist motive serioase s se cread c acestea con in

obiecte care nu beneficiaz de scutiri vamale sau al c ror import sau export este interzis. Într-

un asemenea caz, controlul se va face numai în prezen a agentului diplomatic sau a

reprezentantului s u autorizat.

Scutirea de impozite

Conven ia de la Viena stabile te o serie de reguli codificând practica ex istent în

aceast materie. Articolul 23 scute te de impozite localurile misiunii ai c ror proprietari sau

locatari sunt reprezentan ii statului acreditant sau eful misiunii, cu excep ia impozitelor sau

taxelor percepute ca remunera ie pentru servicii particulare prestate. Aceast scutire nu se

aplic atunci când, potrivit legisla iei statului acreditar, acestea cad în sarcina persoanei care

trateaz cu statul acreditant sau cu eful misiunii.

Articolul 34 scute te agentul diplomatic de orice impozite i taxe, personale sau reale,

na ionale, regionale i locale, în afar de: impozitele indirecte care prin natura lor sunt în mod

normal încorpor ate în pre ul m rfurilor i al serviciilor; impozitele i taxele asupra bunurilor

imobile particulare situate pe teritoriul statului acreditar, cu excep ia cazului în care agentul

diplomatic le posed în contul statului acreditant pentru realizarea scopurilor misiunii;

impozitele i taxele pe veniturile particulare, care- i au sursa în statul acreditar i impozitele

pe capital prelevate asupra investi iilor; impozitele i tax ele percepute ca remunera ie pentru

servicii particulare prestate; drepturile de înregistrare, gref , ipotec i de timbru în ceea ce

prive te bunurile imobiliare, sub rezerva dispozi iilor articolului 23 (localuri ale misiunilor).

Membrii familiilor diploma ilor, personalul administrativ i tehnic i personalul de

serviciu beneficiaz de acelea i privilegii fiscale ca i diploma ii.

În materie de succesiuni, articolul 39 precizeaz la paragraful 4 c , în caz de deces al

unui membru al misiunii sau al unui membru al familiei sale, care nu este cet ean al statului

acreditar sau nu are re edin a permanent în acesta, statul acreditar va permite recuperarea

bunurilor mobile ale defunctului, cu excep ia celor care au fost achizi ionate în ar i care fac

obiectul unei interdic ii de export. Nu se vor percepe taxe de succesiune asupra bunurilor

mobile a c ror prezen în statul acreditar nu se datora decât func iei defunctului.

În materie vamal , articolul 36 acord scutirea de taxe vamale i alte drepturi conexe,

în conformitate cu dispozi iile legislative i reglement rile statului acreditar, asupra obiectelor

destinate uzului oficial i obiectelor destinate uzului personal al agentulu i diplomatic sau al

membrilor familiei sale, care fac parte din gospod ria sa, inclusiv efectele destinate instal rii

sale.

Agentul diplomatic este scutit de controlul bagajului s u person al. Dac acesta dinurm trebuie s fie examinat deoarece exist suspiciuni c ar putea s con in obiecte care nu

43



beneficiaz de scutir e de taxe vamale, deschiderea acestuia nu se poate face decât în prezen a

agentului diplomatic sau a unui reprezentant autorizat.

În termenii articolului 36, familiile agen ilor diplomatici beneficiaz integral de

scutirile de tax e vamale, în timp ce personalului administrativ i tehnic i se acord aceste

exoner ri numai pentru obiectele importate cu ocazia primei lor instal ri.

Articolul 35 al Conven iei de la Viena interzice ob ligar ea agen ilor diplomatici la orice

presta ie personal , serviciu public de orice natur ar fi el i la orice sarcin militar

(rechizi ion ri, contribu ii i încartiruiri).

Dreptul de a arbora drapelul na ional i stema na ional , pe localul misiunii

diplomatice, la re edin a efului misiunii i pe mijloacele de transport ale acestuia.

Facilit i de edere - sunt concretizate în dreptul agentului diplomatic de a fi scutit de

la obliga iile de a ob ine permis de edere pe teritoriul statului acreditar i de a anun a

organele de poli ie locale despre prezen a sa.

Scutirea de presta ii personale , precum serviciul militar, rechizi ii militare etc.

Scutirea de la obliga iile privind asigur rile sociale , pentru cazuri de accident, boal ,

deces etc., ceea ce nu exclude posibilitatea diplomatului de a participa voluntar la asemenea

sisteme de protec ie.

4.3. FACILIT ILE DIPLOMATICE

Sunt posibilit i ale misiunii diplomatice i ale personalului diplomatic de a li se

înlesni de c tre statul acreditar desf urarea activit ilor lor specifice.

Printre acestea, men ion m obliga ia statului acreditar de a înlesni ob inerea de localuri

pentru misiunea diplomatic , de a acorda ajutor la ob inerea de locuin e pentru membrii

misiunii, de a pune la dispozi ia acestora mijloacele de transport necesare p r sirii teritoriului

statului acreditar.

Persoanele care b eneficiaz de imunit ile, privilegiile i facilit ile diplomatice încep

s se bucure de acestea la intrarea pe teritoriul statului acreditar pentru a- i lua în primire

postul, sau, dac se afl deja pe acest teritoriu, de îndat ce numirea sa a fost comunicat

ministerului afacerilor externe.

Privilegiile i imunit ile înceteaz dup încetarea func iilor diplomatice ale persoanei,

respectiv în momentul în care persoana p r se te teritoriul statului acreditar sau la expirarea

unui termen ra ional care i-a fost dat în acest sco p, chiar i în timp de conflict armat. Totu i,

imunitatea de jurisdic ie continu în ceea ce prive te actele îndeplinite de c tre aceast persoan în exercitarea func iilor sale ca membru al misiunii. În caz de deces al unui membru

44



al misiunii, membrii familiei sale continu s se bucure de privilegiile i imunit ile respective

pân la p r sirea statului acreditar, într-un termen potrivit care s le permit aceasta.

Trebuie precizat c toate persoanele care beneficiaz de aceste privilegii i imunit i

sunt obligate s respecte legile i regulamentele statului acreditar i s nu se amestece în

treburile interne ale acestui stat. De asemenea, localurile misiunii nu vor fi utilizate în alte

scopuri, incompatibile cu func iile misiunii

45



PARTEA A II-A - DREPTUL CONSULAR

46



1. NO IUNI INTRODUCTIVE

1.1. No iunea, definirea i caracteristicile dreptului consular

1.2. Izvoarele dreptului consular

1.3. Codificarea dreptului consular

1.1. NO IUNEA, DEFINIREA I CARACTERISICILE DREPTULUI CONSULAR

Dreptul consular este acea parte a dreptului interna ional public care reprezint

totalitatea normelor i regulilor care reglementeaz rela iile consulare dintre state, organizarea

i func ionarea oficiilor consulare, precum i cele care se refer la statutul juridic al oficiilor

consulare i a personalului acestora.

Aceast defini ie descriptiv cuprinde, de fapt, trei mari caracteristici :

- normele generale care guverneaz rela iile consulare în general;

- regulile i normele care privesc organizarea i func ionarea o ficiilor consulare;

- normele referitoare la statutul juridic al oficiilor consulare i a person alului lor,

respectiv, imunit ile i privilegiile consulare.

Din punct de vedere istoric, rela iile i activitatea consular au ap rut înainte de

activitatea diplomatic , pentru c , din momentul în care au început s se dezvolte rela iile

comerciale i oamenii au început s c l toreasc în alte ri, unii dintre ei stabilindu- i chiar

re edin e într-o alt ar , au ap rut probleme legate de statutul lor, de protec ia lor i de

promovarea intereselor lor în rile în care tr iau.

Caracteristica principal a dreptului consular este aceea c el stabile temecanismele

care func ioneaz pentru a realiza un obiectiv foarte precis, acela de protejare a cet enilor i a

intereselor lor, precum i a intereselor statului trimi tor.

Deosebirea fundamental care exist între activitatea oficiilor diplomatice i a celor

consulare este aceea c , în timp ce oficiile diplomatice au ca misiune principal , promovarea

intereselor statului acreditant i a institu iilor sale în rile în care sunt acreditate, oficiile

consulare rep rezint acea parte a serviciului ex terior al un ei ri care se ocup , pe lâng aceste

aspecte, i de protejarea i reprezentarea intereselor cet enilor din ara respectiv în

str in tate.

A doua deosebire important între dreptul consular i cel diplomatic este aceea c , în

materie de drept diplomatic, regulile fundamentale care reglementeaz activitatea oficiilor

diplomatice sunt reguli de drept interna ional , în timp ce în cazul dreptului consular, o parte

47



important a normelor aplicabile sunt reglement ri de natur intern ale statelor care sunt

implicate în deschiderea oficiilor consulare, atât statul trimi tor cât i statul primitor.

1.2. IZVOARELE DREPTULUI CONSULAR

Ac iunea de definire a conceptului de izvor de drept se supune celor dou mari

orient ri din doctrina de specialitate: pozitivist

, pur (Anzilotti .a.), potrivit c reia, acordul

de voin e constituie singura surs a dr eptului interna ional (care poate îmbr ca forma expres

– tratatul, ori fo rma tacit – cutuma) i obiectivist

(Scelle, Ch. De Visscher, Bourquin) care

face distinc ie între surse creatoare i sursele formale, ultimele necreând dr eptul, ci limitându-

se s le formuleze ori s le constate. Aceste preciz ri f cute în leg tur cu izvoarele dreptului

interna ional sunt valabile i pentru dreptul consular, ca p arte a întregului.

În sens material, sintagma „ izvor de drept ” desemneaz condi iile sociale, elemente

extrajudiciare, care conduc la apari ia unei norme de drept, iar în sens formal, forma de

exprimare a normelor juridice.

În cele ce urmeaz vom avea în vedere doar cel de-al doilea sens, cel formal.

Rela iile consulare, fiind parte a rela iilor interna ionale, sunt dirijate de c tre normele

de drept interna ional. Consider m, a adar, categoriile de izvoare ale dreptului interna ional

(care constituie genul) ca apar inând i dreptului consular ( care reprezint specia). Prin

izvoare ale dreptului interna ional se în eleg acele „ mijloace juridice prin care se exprimnormele acestui drept ”.

Statutul C ur ii Interna ionale de Justi ie (1945) a definit în art. 38 izvoarele dreptului

interna ional într-o anumit ordine în care ar urma s fie aplicate de judec torul interna ional:

„1. Curtea, a c rei func ie este s solu ioneze, în conformitate cu dreptul

interna ional, diferendele ce-i vor fi supuse, va aplica:

a) conven iile interna ionale, fie generale, fie speciale, care stabilesc

reguli expres recunoscute de statele în litigiu;b) cutuma interna ional , ca dovad a unei practici generale acceptate ca

reprezentând dreptul;

c )

principiile generale de drept recunoscute de na iunile civilizate;

d) hot rârile judec tore ti i doctrina speciali tilor cei mai califica i ai

diferitelor state, ca mijloace auxiliare pentru determinarea regulilor de drept.

2. Prezenta dispozi ie n u aduce atingere dreptului Cur ii de a solu iona o

cauz ex aequo et bono, dac p r ile sunt de acord cu aceasta. ”.

Constituie, deci, izvoare ale dreptului consular acele

mijloace juridice de exprimare

48



a normelor rezultate din acordul de voin al statelor în cadrul rela iilor consulare .

Izvoarele principale ale dreptului consular sunt cutuma i tratatul. Izvoare auxiliare sunt

doctrina i jurispruden a. Diferen a dintre izvoarele principale i cele auxiliare const în

faptul, c numai primele au efect juridic obligatoriu, ultimele fiind utilizate doar în calitate de

instrumente de clarificare i interpretare a normelor de drept consular. În doctrin a fost

exprimat opnia potrivit c reia dreptul consular, ca parte a d reptului interna ional, are acelea i

izvoare, mai pu in rezolu iile organiza iilor interna ionale

Cutuma a ap rut i a jucat rol de prim ordin ca izvor al dreptului interna ional.

Domenii importante ale dreptului interna ional s-au format, au existat i s-au îmbog it pe cale

cutumiar , cum sunt dreptul m rii, dreptul diplomatic, dreptul consular etc. Considerat ca

fiind cel mai vechi ea continu i în prezent s fie un izvor de norme generale care

reglementeaz anumite aspecte ale rela iilor consulare. A a cum rezult din art. 38 alin. 1, pct.

b al Statutului C. I. J. i dup cum s-a precizat în doctrin , cutuma este o „ o dovad a unei

practici generale ”, relativ îndelungat i repetat a statelor, considerat de ele ca dând

expresie unei reguli de conduit cu for juridic obligatorie, adic a unei reguli de drept. În

esen , cutuma implic un element material: o practic generalizat , uniform i concordant ,

care se întinde pe o anu mit perioad de timp i un element subiectiv, opinio juris: acceptarea

de c tre state a valori juridice a acestei practici. Aceste elemente diferen iaz cutuma de

curtoazia interna ional , care nu are caracter obligatoriu, fiind lipsit de recunoa tere juridic

i, deci, neatr gând r spunderea interna ional a statelor. Dar trebuie s preciz m c unele

uzan e s-au transformat în timp, în reguli cutumiare, cum fi cele din dreptul diplomatic i

consularar privitoare la imunit i i privilegii, dup cum un ele norme privind ceremonialul

diplomatic i consular au devenit simple uzan e.

De i dreptul consular a fost codificat, cutumei i-au r mas înc importante aspecte de

rezolvat i, ori de câte ori ex ist o lacun în reglementarea pe care o cuprinde aceasta

conven ie, se va f ace apel la solu iile din dreptul cutumiar, dup cum se pr ecizeaz în

Preambulul acesteia „ … regulile dreptului interna ional cutumiar vor continua s

reglementeze problemele care nu au fost prev zute în mod expres în dispozi iile prezentei

Conven ii ”.

Altfel spus, cutuma, cel mai vechi izvor de drept, în general, dar i al dreptului

consular, ap rut în practica îndep rtat statelor, reglementeaz ast zi numai anumite aspecte

ale rela iilor consulare, deoarece majoritatea normelor cutumiare au fost preluate de

conven iile multilaterale i bilaterale prin care s-a codificat dreptul consular.

Cutuma, de fapt, are un spa iu larg de aplicare guvernând:rela iile dintre statele care nu sunt p r i la Conven ia de la Viena din 1963;

49



rela iile dintre statele care nu sunt legate prin acorduri bilaterale;

domeniile nereglementate conven ional;

rela iile dintre statele care au denun at Conven ia de la Viena din 1963 i nu

au reglement ri bilaterale în materie.

Tratatul este definit de Conven ia privind dreptul tratatelor încheiate între state,

semnat la Vien a la 23 mai 1969, ca fiind un acord interna ional încheiat în scris între state

sau alte subiecte de drept interna ional. Mai precis, în formularea articolului 2.1. din conven ia

pe care am men ionat-o, tratatul reprezint : „un acord interna ional scris între state i

reglementat de dreptul interna ional, încheiat în scopul de a produce efecte juridice i

consemnat într-un instrument juridic unic sau în dou sau mai multe instrumente conexe,

oricare ar fi denumirea sa.”

El este considerat cel mai important izvor al dreptului interna ional contemporan „atât

datorit clarit ii cu care exprim normele de drept, tehnicii sofisticate i precise folosite, cât

i frecven ei utiliz rii sale”

. Din punct de vedere formal, poate avea diferite denumiri: tratat,

conven ie, pact, acord, cart statut, protocol etc.

Tratatele, atât cele bilaterale cât i cele multilaterale, constituie izvorul principal al

dreptului consular.

Pe lâng Conven ia de la Viena din 1963, privind rela iile consulare, conven ie

fundamental , care cuprinde reglement rile de baz în materie consular , exist i o conven ie

european cu privire la func iile consulare, încheiat în 1967, i care a urm rit s adapteze

prevederile generale ale Conven iei de la Viena la cutuma, la practica european . Conven ia

european asupra func iilor consulare din 1967, spre deosebire de Conven ia de la Viena din

a1963 este mai limitat , în primul rând pentru faptul c p r i la aceast conven ie sunt numai

statele europene, i în al doilea rând pentru faptul c obiectul s u de reglementare este mai

limitat, în sensul c el se refer doar la func iile consulare i nu trateaz problemele generale,

în ansamblul lor, ale activit ii consulare.

1.3.CODIFICAREA DREPT ULUI CONSULAR

În prezent, exist o conven ie de codificare a dreptului interna ional, mai multe

conven ii multilaterale cu caracter regional i numeroase acordu ri bilaterale între statele care

între in rela ii consulare.

Trecând în revist principalele momente ale evolu iei reglement rilor scrise apar inând

dreptului consular, consider m necesar s amintim tratatul de prietenie i comer semnat în

februarie 1535 de Fran a i Imperiul Otoman. În numele acestui tratat, a amendamentelor i

50



extinderii sale sau a tratatelor similare semn ate ulterior între alte puteri europene i Imperiul

Otoman, se recuno tea dreptul de stabilire a comercian ilor europeni în principalele ora e ale

imperiului; mai mult, europenii reziden i în imperiu erau supu i numai legilor europene,

ob inând un statut privilegiat de extrateritorialitate, tribunalele otomane neputând judeca un

litigiu între un european i un supus al sultanului.

În anul 1911 a fost încheiat la Caracas de c tre Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru i

Venezuela primul acord multilateral în domeniul rela iilor consulare. A urmat apoi Conven ia

de la Havana din 1928 cu privire la agen ii consulari , care a fost ratificat de Brazilia,

Columbia, Cuba, Republica Dominican , Ecuador, Statele Unite ale Americii, Statele Unite

Mexicane, Nicaragua, Panama, Peru, i Uruguay. Conven ia reglementeaz rela iile consulare

i regimul de drept al agentului consular în cazurile absen ei unui acord special între state.

Procesul de codificare a normelor de drept consular a continuat i dup al doilea

r zboi mondial, concentrându-se în cadrul Organiza iei Na iunilor Unite. La 18 decembrie

1961 Adunarea General a O.N.U., îndeplinind sarcina sa " de a încuraja dezvoltarea

progresiv i codificarea dreptului interna ional " prev zut de Carta Na iunilor Unite

(art.13), a hot rât convocarea la Viena, pentru anul 1963, a un ei conferin e a O.N.U. în scopul

elabor rii unei conven ii privind rela iile consulare. Conferin a plenipoten iarilor din 92 de

state a avut loc la palatul Hofburg din Viena între 4 martie i 24 aprilie 1963. La Conferin a

fost adoptat Conven ia de la Viena cu privire la rela iile consulare din 24 aprilie 1963.

Aceast conven ie a fost adoptat la Viena la 24 aprilie 1963, iar România a ratificat-o prin

Decretul Consiliului de Stat nr. 481/1972, publicat în Buletinul Oficial nr. 10/28 ianuarie

1972.

Comisia care a lucrat la elaborarea C onven iei a inut cont de reglement rile privitoare

la rela ii i imunit i diplomatice.

Conven ia privitoare la rela iile consulare adoptat la Viena în 1963 cuprinde 78 de

articole împ r ite în cinci capitole, precedate de primul articol ce cuprinde defini ii:

• primul capitol este consacrat Rela iilor consulare în general, care se

împarte la rândul s u în dou sec iuni denumite Stabilirea i conducerea rela iilor

consulare (art.2-24) i Încetarea func iilor consulare (art.25-27);

• al doilea capitol, denumit Înlesniri, privilegii i imunit i privind

posturile consulare, func ionarii consulari de carier i al i membri ai unui post

consular, reune te articolele privind Înlesniri, privilegii i imunit i ale postului

consular , pe de o parte i Facilit i, privilegii i imunit i privind func ionarii

consulari de carier i ceilal i membri ai postului consula, pe de alt parte, fiind

divizat în sec iuni corespunz toare celor dou aspecte (art.28-39, r espectiv art.40-57);

51



• al treilea capitol cuprinde dispozi ii care reglementeaz Regimul

aplicabil func ionarilor consulari onorifici i posturilor consulare conduse de ei

(începând cu art.58);

• capitolul IV (de la art.69) cuprinde Dispozi ii generale ;

• capitolul V, Dispozi ii finale (de la art.74)Toate capitolele, sec iunile i articolele poart titluri care corespunz toare dispozi iilor

pe care le con in, facilitând orientarea în text i g sirea rapid a dispozi iilor c utate.

Preambulul Conven iei de la Viena din 1963, al c rui con inut a fost inspirat dup cel

al Concen iei de la Viena din 1961, privind rela iile diplomatice, a fost adoptat în urm toarea

form :

„Statele p r i la prezenta Conven ie,

Amintind c , dintr-o epoc îndep rtat , între popoare s-au stabilit rela ii consulare,

Con tiente de scopurile i principiile Cartei Na iunilor Unite privind egalitatea

suveran a statelor, men inerea p cii i a securit ii interna ionale i dezvoltarea rela iilor

amicale între na iuni,

inînd seama de faptul c Conferin a Na iunilor Unite asupra rela iilor i imunit ilor

diplomatice a adoptat Conven ia de la Viena cu privire la rela iile diplomatice care a fost

deschis pentru semnare la 18 aprilie 1961,

Convinse c o conven ie interna ional asupra rela iilor, privilegiilor i imunit ilor

consulare va contribui, de asemenea, la favorizarea rela iilor de prietenie între ri,

indiferent de diversitatea regimurilor lor constitu ionale i sociale,

Convinse c scopul acestor privilegii i imunit i nu este de a avantaja pe indivizi, ci

de a asigura îndeplinirea eficace a func iilor lor de c tre posturile consulare în numele

statelor lor respective,

Afirmând c regulile dreptului interna ional cutumiar vor continua s reglementeze

problemele care n-au fost prev zute în mod expres în dispozi iile prezentei Conven ii,

Au convenit asupra celor ce urmeaz :”

Acest Preambul ne indic fundamentele juridice, politice i filosofice pe care se

sprijin construc ia conven iei, dar nu are valoare obligatorie.

Amintind c , dintr-o epoc îndep rtat , între popoare s-au stabilit rela ii consulare i

considerat a fi princip alul document interna ional care reglementeaz rela iile consulare,

Conven ia semnat la Viena în 1963, men ioneaz în Preambul c obiectul de reglementare al

acesteia îl constituie "rela iile, privilegiile i imunit ile consulare” celelalte

"probleme care

nu au fost prev zute în mod expres în dispozi iile prezentei Conven ii” urmând s fie

rezolvate prin aplicarea regulilor dreptului cutumiar.

52



Conven ia din 1963 reprezint dreptul comun în materie, dar nu înl tur posibilitatea

reglement rii activit ii consulare i prin alte instrumente juridice interna ionale, în acest sens

art.73 pct. 1 precizând c "Dispozi iile prezentei Conven ii nu aduc atingere celorlalte

acorduri interna ionale în vigoare în rela iile dintre statele p r i la aceste acorduri”, iar pct.2

din acela i articol: "nici dispozi ie din prezenta Conven ie nu poate împiedica statele s

încheie acorduri interna ionale care s confirme, s completeze sau s extind sfera lor de

aplicare ".

Adoptarea unor astfel de acorduri este limitat , a a cum rezult din interpretarea per a

contrario a dispozi iilor men ionate, de imposibilitatea prevederii în acestea a unor clauze

care s contrazic principiile fundamentale ale Conven iei de la Viena din 1963.

Articolul 1, intitulat “ Definiii

” a fost introdus pentru a facilita interpretarea i

aplicarea conven iei. Primul paragraf al acestui articol con ine defini ii ale expresiilor utilizate

în cuprinsul Conven iei i care nu au fost def inite prin articole speciale: post consular ,

circumscip ie consular , ef de post consular, func ionar consular, angajat consular, membr u

al personalului de serviciu, membrii postului consular, membrii personalului consular, localuri

consulare, arhive consulare. Par agraful al doilea a fost inclus pentru a indica existen a a dou

categorii de func ionari: func ionari consulari de carier i func ionari consulari onorifici,

fiecare din aceste dou categorii beneficiind de un statut juridic diferit. Paragraful al treilea

semnaleaz c acei membri ai consulatului care sunt cet eni sau reziden i permanen i ai

statului de re edin au o situa ie special care este reglementat de art. 71 al Conven iei.

Au fost, de asemenea, adoptate dou Protocoale adi ionale, care reglementeaz

jurisdic ia obligatorie i, respectiv, cet enia membrilor personalului consular.

Conven iile consulare bilaterale reglementeaz rela iile consulare dintre statele

respective, prev zând regulile de înfiin are a posturilor consulare, statutul i condi iile de

numire i acceptar e a personalului acestora, imunit ile i privilegiile consulare, func iile

consulare etc. Conven iile men ionate creeaz un regim juridic special pentru aceste state,

dezvoltând prevederile Conven iei de la Viena din 1963 i creând norme noi de drept

consular.

În anul 1967 Consiliul Europei a adoptat Conven ia European cu privire la func iile

consulare, care poate fi calificat ca o conven ie multilateral regional .

Acordurile i conven iile interna ionale încheiate în scopul reglement rii unei anumite

materii (de exemplu, acordurile de comer i naviga ie, conven iile de asisten juridic etc.),

pot servi, de asemenea, ca izvor al dreptului consular în cazul în care ele con in norme cu

privire la atribu iile i prerogativele consulilor. Prin Legea nr.177/1997, ParlamentulRomâniei a ratificat Tratatul dintre România i Republica Moldova privind asisten a juridic

53



în materie civil i penal semnat la Chi in u la 6 iulie 1996. Dintre prevederile acestui tratat

men ion m pe cele cuprinse în art.19 ("Fiecare parte contractant poate s transmit sau s

înmâneze acte judiciare i extrajudiciare i s ia m rturii cet enilor proprii care se afl pe

teritoriul celeilalte p r i contractante prin intermediul misiunilor diplomatice i al oficiilor

consulare , cu condi ia ca ace ti cet eni s co nsimt i s nu fie supu i unei m suri de

constrângere” – s.n.) i art.25 ("1.Forma încheierii c s toriei este determinat de legea p r ii

contractante pe al c rei teritoriu se încheie c s toria. 2. Pentru c s toria care se încheie la

misiunea diplomatic sau la oficiul consular , forma încheierii c s toriei este determinat de

legea p r ii contractante c reia îi apar ine misiunea diplomatic sau oficiul consular " – s.n.).

Activitatea consular este, incontestabil, obiect de reglementare pentru dreptul

interna ional, dar numeroase i importante asp ecte ale acestei activit i sunt reglementate de

câtre dreptul intern al fiec rui stat. Acest fapt este ilustrat de unul dintre principiile care st la

baza dreptului consular: "Normele care reglementeaz rela iile consulare coexist cu normele

interne ale statelor” . În acest sens, Ion M. Anghel sublinia: „ dreptul consular reprezint locul

unde normele interna ionale coexist împreun cu cele ale ordinii juridice interne a statelor,

iar sub influen a primelor, se stabilesc punctele de contact i se produce armonizarea dintre

acestea din urm ”.

Analiza reglement rii activit ii consulare dintr-un anumit stat, în spe al României,

trebuie f cut , a adar, luând în considerare atât izvoare apar inând dreptului interna ional, cât

i izvoarele dreptului intern.

Legisla ia României cuprinde numeroase acte normative care f ac referire la activitatea

consular . Hot rârea Guvernului României nr. 100/29 ianuarie 2004, privind organizarea i

func ionarea Ministerului Afacerilor Ex terne, de exemplu, stabile te în chiar primul articol

(pct. 9) c : „ap r în str in tate drepturile i interesele statului român, ale cet enilor i ale

persoanelor juridice române, în baza legisla iei române i în conformitate cu practica

interna ional i cu acordurile bilaterale i multilaterale la care Româ nia este parte” , iar

potrivit art. 11, M.A.E. este încadr at cu p ersonal diplomatic i consular, cu func ionari publici,

precum i cu personal contractual; personalul diplomatic i consular are drepturile i

obliga iile stabilite prin Statutul corpului diplomatic i consular.

Statutul Corpului Diplomatic i Consular instituit prin Legea nr. 269/2003 cuprinde în

cele nou capitole reglement ri cu privire la admiterea în Corpul Diplomatic i Consular al

României, drepturile i obliga iile personalului diplomatic i consular, trimiterea lor în

misiune permanent în str in tate, incompatibilit i i interdic ii, încetarea calit ii ne membru

al Corpului Diplomatic i Consular i r spunderea juridic a personalului diplomatic iconsular.

54



Leg tura dintre dreptul intern i dreptul interna ional în materia activit ii consulare se

manifest i prin aceea c în privin a anumitor func ii consulare dreptul interna ional face

trimitere la dreptul na ional. Norme apar inând dreptului românesc pozitiv relative la

activitatea consular în materia încheierii c s toriei cuprinde Legea nr.105/1992, privind

raporturile de drept interna ional privat, Legea n r. 119/1996, cu privire la actele de stare civil

etc.

Pe plan intern mai semnal m existen a unui regulament d e organizare oficiilor

consulare de carier i a consulatelor onorifice. Articolul unic al Legii nr.37/1991, privind

înfiin area, desfiin area i schimbarea ran gului misiunilor diplomatice i oficiilor consulare,

dispune c acestea se fac prin decret al Pre edintelui României, la propunerea Guvernului. În

detalierea acestei legi Guvernul României a emis H.G.nr.760/1999, prin care aprobat

Regulamentul consular. Potrivit acestuia activitatea consular are drept scop acordarea de

asisten i de protec ie pentru ap rarea în str in tate a drepturilor i intereselor statului

român, ale cet enilor români, persoane fizice, i ale persoanelor juridice române, potrivit

practicii interna ionale i în limitele admise de normele i principiile dreptului interna ional.

2. RELA IILE CONSULARE

2.1. No iunea de rela ii consulare, stabilirea i încetarea rela iilor consulare

2.2. Subiectele rela iilor consulare

2.3. Scurt istoric al evolu iei institu iei consulare în România

2.4. Reprezentarea consular a cet eanului european

2.1. NO IUNE A DE RE LA II CONSULARE, STABILIREA I ÎNCETAREA

RELA IILOR CONSULARE

Rela iile consulare presupun o sfer foarte larg de atribu iuni ce revin oficiilor

consulare i func ionarilor consulare, presupunând, practic, voca ia general de a se ocupa de

orice problem care intereseaz statul trimi tor i contribuind, în esen , la dezvoltarea

multilateral , diversificat a rela iilor dintre statul trimi tor i statul de re edin (comercial ,

economic , cultural , tiin ific etc.), potrivit practicii interna ionale i în limitele admise de

normele i principiile dreptului interna ional i, nu în ultimul rând, la realizarea politicii

externe a statului.

Rela iilor consulare se caracterizeaz prin aceea c ele se deruleaz , în principal, prininstitu ii specializat

e: oficiile consulare sau serviciile consulare din cadrul misiunilor

55



diplomatice. Reprezentarea intereselor consulare ale unui stat poate fi încredin at numai

posturilor (oficiilor) consulare proprii acelui stat. Cu caracter de excep ie ea poate fiexercitat

de consulate ale unor state ter e, pe b aza unor în elegeri tripartite, Conven ia de la Viena din

1963 f când referire la aceast situa ie în art. 8: „ Dup notificarea corespunz toare c tre

statul de re edin i afar de cazul când acesta nu se opune, un post consular al statului

trimi tor poate exercita func ii consulare în statul de re edin în numele unui stat ter ”.

Observ m c satisfacerea intereselor consulare ale unui stat nu presupune neap rat i

înfiin area de oficii consulare.

Specific rela iilor consulare este i faptul c ele sunt destinate ca finalitate persoanelor

fizice i juridice ca subiecte de drept intern, acest lucru nealterând, îns , caracterulinterstatal

al acestor raporturi, care cad sub inciden a dreptului interna ional. Necesitatea unei asemenea

activit i rezult din diferen ele existente între sistemele juridice na ionale i din interferen ele

care apar între jurisdic ia personal a unui stat i jurisdic ia teritorial a altui stat. Având de-a

face cu dou ordini juridice diferite, c rora le sunt supuse persoanele fizice i juridice,

na ionali ai unui stat i reziden i în alt stat, se pune problema realiz rii unei cooper ri

interna ionale care s echilibreze regimul acestor a i s înl ture, p e cât posibil, concuren a de

competen e ale autorit ilor celor dou state, care în lipsa rela iilor consulare ar fi adesea

conflictual , cu repercusiuni negative asupra drepturilor i libert ilor persoanei.

Consider m c ar veni în sprijinul mai bunei în elegeri a no iunii de rela ii consulare

analiza comparativ a acestora în raport cu rela iile diplomatice, evidente fiind interac iunile

care exist între activitatea diplomatic i cea consular , func iile oficiilor consulare

cunoscând numeroase zone de interferen cu cele ale misiunilor diplomatice. Se consider c

asem n rile dintre cele dou categorii de rela ii ar fi urm toarele:

• ambele sunt rela ii interstatale, subiec ii lor fiind state suveran e, ceea ce eviden iaz

caracterul lor interna ional;

• atât rela iile diplomatice, cât i cele consulare se stabilesc sub condi ia acordului

mutual din partea celor dou state;

• competen a r ealiz rii lor apar ine, i într-un caz i în cel lalt, unor organe specializate;

• misiunile diplomatice pot exercita i func ii consulare, iar func ionarul consular poate

îndeplini acte diplomatice, atunci când în statul de re edin nu exist misiune

diplomatic i numai cu consim mântul statului de re edin .

Dar, rela iile consulare au i elemente specifice, iar ceea ce le deosebe te în mod

esen ial de rela iile diplomatice consider m c ar fi urm toarele aspecte:

• faptul c rela iile consulare urm resc cu preponderen realizarea unui scop economic, pe când cele diplomatice sunt rela ii de reprezentare politic general ;

56



• finalitatea activit ii diplomatice se produce în planul rela iilor interna ionale, iar cea a

activit ii consulare în ordinea juridic intern a statelor p r i ale rela iilor consulare;

• subordonarea oficiilor consulare misiunilor diplomatice ale statului c rora apar in, în

statul de re edin ;

• reglementarea într-o m sur mai mare a rela iilor diplomatice de dreptul interna ional;

• rela iile diplomatice se stabilesc între state i guverne care s-au recuno scut reciproc,

aceast condi ie nefiind necesar pentru stabilirea rela iilor consulare;

• oficiile consulare se afl în raporturi directe cu autorit ile locale ale statului de

re edin , misiunile diplomatice fiind acreditate pe lâng organele centrale ale statului

acreditar ( eful statului, ministrul afacerilor externe).Putem concluziona c rela iile consulare reprezint raporturi bilaterale ce se

stabilescîntre state prin acord mutual, al c ror con inut este asigurat de exercitarea func iilor

consulare de institu ii specializate, oficii consulare sau servicii consulare din cadrul

misiunilor diplomatice, care au drept scop reprezentarea intereselor co nsulare ale celor

dou state.

Stabilirea rela iilor consulare

Potrivit articolului 2 al Conven iei de la Viena, stabilirea rela iilor consulare între

state se face pe baza co nsim mântului mutual al acestora. Acordul se realizeaz pe baza

notific rii de c tre un stat a interesului s u de a deschide un oficiu consular în cealalt ar ,

notificare acceptat de cel lalt stat, constituind astfel împreun , acordul pentru stabilirea de

rela ii consulare între cele dou ri.

Ca regul general , se consider c în cazul în care dou ri au decis s stabileasc

rela ii diplomatice între ele, în afar de situa ia în care în în elegerea respectiv se specific

altfel, acordul lor r ecipr oc pentru stabilirea de rela ii diplomatice implic i consim mântul

acestora pentru rela iile consulare i nu este necesar încheierea unui acord special pentru

stabilirea de rela ii consulare.

Întreruperea sau încetarea rela iilor diplomatice între dou state nu atrage dup sine

în mod obligatoriu i ruperea rela iilor consulare . În numeroase cazuri, chiar dac statele au

decis s rup rela iile lor diplomatice, rela iile consulare au continuat, pentru c ele sunt rela ii

între dou state concepute s serveasc interesele cet enilor acestor ri. Rela iile consulare

pot ajunge s înceteze în momentul în care dispare unul dintre state sau în cazul în care, pe

baza aceluia i acord, statele hot r sc s nu mai între in asemenea rela ii.

57



2.2. SUBIECTELE RELA IILOR CONSULARE

Rela iile consulare constituie, dup cum am stabilit în sec iunea anterioar , parte a

rela iilor car e se stabilesc în sânul comunit ii interna ionale, prin consensul p r ilor care

particip la dialogul interna ional. Lato sensu , rela iile interna ionale sunt rela ii care dep esc

limitele unui singur stat, se plaseaz în cadrul societ ii interna ionale, se desf oar între

entit i care ac ioneaz în cadrul comunit ii interna ionale. Într-un sens mai restrâns, rela iile

interna ionale sunt rela iile stabilite între subiecte de drept interna ional. No iunea de subiect

de drept este comun oric rei ordini juridice, fie ea intern sau interna ional , ea desemneaz

entit ile care au calitatea de a participa la raporturi juridice guvernate de normele specifice

respectivei ordini juridice i de a fi titulare de drepturi i obliga ii în cadrul acesteia. Subiectul

de drept interna ional este „ titularul de drepturi i de obliga ii interna ionale, participant la

rela iile reglementate de normele dreptului interna ional .”

În literatura de specialitate i în practica interna ional s-a recunoscut calitatea de

subiect al dreptului interna ional statel

e

i, în anumite condi ii , organiza iile interna ionale ,

mi c rile de eliberare na ional i insurgen ii.

Rela iile consulare se desf oar în cadrul ordinii juridice interna ionale, fiind

reglementate de norme apar inând dreptului consular, ca parte a dreptului interna ional public.

Acest fapt impune concluzia c „ subiec ii acestor rela ii pot fi doar subiec ii de drept interna ional i, mai precis, nu oricare dintre ace tia, ci numai statele ” în temeiul

competen ei personale, definit ca fiind „ capacitatea lor de a ac iona fa de cet enii lor,

na ionalii lor, în vederea reglement rii cet eniei lor, a protec iei lor în str in tate –

protec ia diplomatic - i s le dea dispozi ii.”

Subiec i ai rela iilor consulare pot fi, a adar, numai titularii suveranit ii personale

care, pe baza leg turilor de cet enie, au dreptul i obliga ia de asigura tutela juridic a

na ionalilor lor.Potrivit Conven iei de la Montevideo din anul 1 933, încheiat între S.U.A. i statele

latino-americane, cu privire la drepturile i obliga iile statelor, pentru ca un stat s aib

personalitate interna ional , sunt necesare urm toarele condi ii: popula ia, teritoriul, un

guvern i capacitatea de a intra în rela ii cu alte state.

Popula ia reprezint o colectivitate permanent , organizat i relativ numeroas ,

pentru a putea subzista prin resurse proprii i forma ra iunea i substan a unui stat; popula ia,

ca element constitutiv la statului, cuprinde masa indivizilor lega i de stat prin cet enie,

a adar, totalitatea cet enilor unui stat, din care majoritatea locuiesc pe teritoriul acelui stat,

58



dar o parte dintre ei se pot afla i în alte state.

Teritoriul determinat asigur cadrul spa ial de a ezare a popula iei, care cuprinde

teritoriul terestru, râu rile, fluviile, canalele, m rile interioare i marea ter itoriale, precum i

spa iul aerian, subsolul terestru, solul i subsolul maritim.

Autoritatea guvernamental independent în luarea deciziilo, guvernul, trebuie s

dispun de atributele puterii asupra popula iei i teritoriului, s asigure statului integritate

teritorial i independen politic .

În ce prive te c apacitatea de a intra în rela ii cu alte state, aceasta implic i

suveranitatea ca tr s tur a puterii politice, baza politic i juridic a calit ii statului de

subiect de drept interna ional; ca element al existen ei unui stat presupune i capacitatea de a

stabili rela ii consulare cu altestate.

În acela i sens este i av izul nr.1 al Comisiei de arbitraj a C onferin ei de pace pentru

fosta Iugoslavie din 29 noiembrie 1991, în care statul este definit ca „ o colectivitate care se

compune ddintr-un teritoriu, o popula ie supus unei puteri politice organizate ”.

Statele sunt cele care de in prero gativele ce le permit, în virtutea leg turilor de

cet enie, s asigure protec ie consular na ionalilor lor, persoan e fizice sau juridice. Cet enia

reprezint leg tura politic i juridic permanent dintre o persoan fizic determinant i un

anumit stat, în temeiul c reia iau na tere drepturi i obliga ii reciproce atât pentru persoana

respectiv , cât i pentru statul al c rei cet ean este; aceast leg tur est ereflectat pe plan

extern, p strat i prelungit oriunde s-ar afla persoana, în statul s u de origine sau în alt stat,

pe mare, în aer sau în cosmos. Într-o hot râre a Cur ii Interna ionale de Justi ie s-a precizat c

„...cet enia est leg tura juridic care se bazeaz pe ata ament, solidaritate efectiv a

existen ei, intereselor, sentimentelor, al turate drepturilor i obliga iilor. Ea este expresia

juridic a faptului c individul c ruia îi este conferit (... ) este, în fapt, mai strâns ata at de

popula ia statului care i-o acord decât de popula ia oric rui stat.”

În principiu, statul are competen exclusiv în edictar ea legilor i reglement rilor

privind cet enia. Dreptul interna ional poate determina condi iile opozabilit ii cet eniei sale

ale altor state.

În do ctrin , cet enii

sau resortisanii

au fost defini i ca fiind „acea categorie de

persoane a c ror leg tur cu un stat exprim apartenen a persoanei la respectivul stat

caracterizat , pe de o parte, prin plenitudinea drepturilor i obliga iilor garantate sau impuse

de constitu ia i legile acelui stat i, pe de alt parte, prin caracterul s u de permanen ”, iar

termenul resortisant

„ nu este folosit în tratate sau în alte acte interna ionale în mod uniform.

Uneori „cet ean” sau „resortisant” au acela i în eles. Alteori, cuvântul „resortisant” areun sens mai larg cuprinzând i persoane legate de un stat în afar de cet enie i prin alte

59



raporturi juridice.”

Am precizat c protec ia consular prive te i persoanele juridice ale unui stat. Dac

persoanele fizice sunt legate de un anumit stat prin cet enie, în cazul persoanelor juridice

(sau morale) aceast leg tur îmbrac forma na ionalit ii. Atunci când conduc torii i

ac ionarii unei persoane juridice au cet enia unui stat, iar sediul p ersoanei juridice respective

se afl p e teritoriul s u, persoana juridic va avea na ionalitatea acelui stat,. Probleme se

ridic atunci când intervin elemente de ex traneitate, dar ele au fost rezolvate în practica

statelor fie dup criteriul înregistr rii, persoana juridic dobândind, a adar, na ionalitatea

statului unde s-a f cut înregistrarea societ ii, fie dobândind na ionalitatea statului pe teritoriul

c ruia î i are sediul; alteori se au în vedere ambele acestecriterii.

Element sine-qua-non pentru existen a unui stat în ordinea juridic interna ional ,

suveranitatea sa este identificat cu „independen a”. Suveranitatea de stat este acea calitate a

puterii de stat „ de a fi suprem în raport cu oricare alt putere social existent în limitele

sale teritoriale i independent fa de puterea oric rui alt stat sau organism interna ional,

calitatea exprimat n dreptul statului de a- i stabili în mod liber, f r nici o imixtiune din

afar , scopul activit ilor sale pe plan intern i extern, sarcinile fundamentale pe care le are

de îndeplinit i mijloacele necesare realiz rii lor, respectând suveranitatea altor state i

normele dreptului interna ional ”. În literatura de specialitate, cu prec dere cea francez , s-a

ar tat c no iunea „complex ” de suveranitate poate fi privit din punct de vedere

interna ional, ca i din punct de vedere intern, în termeni politici i juridici, urm rindu-se

argumentarea necesit ii limit rii suveranit ii sau a limit rii competen elor statale în favoarea

unor organisme interna ionale. Pe plan interna ional are relevan existen a suveranit ii

concurente, care are drept consecin „ egalitatea juridic a suveranit ii ”, conform adagiului

„libertatea unora se opre te acolo unde începe libertatea altora ”; fiecare stat dispune de

aceea i putere suveran în gestionarea rela iilor interna ionale.

Din interpretarea dispozi iilor art.2, alin.2 al Conven iei de la Viena din 1 963, privind

rela iile consulare: „Consim mântul dat pentru stabilirea rela iilor diplomatice între dou

stat e

implic , dac nu exist o indica ie contrar , consim mântul pentru stabilirea de relaii

consulare ”(s.n.), precum i a altor prevederi din acest instrument juridic interna ional care fac

trimiterela

statul trimi tor i statul de re edin (art. 4, 5, 10, 23 etc.), consider m c

aceste dou state reprezint titularii dreptului de consulat:

„1. Un post consular nu poate fi stabilit pe teritoriul statului de re edin decât cu

consim mântul acestui stat.

2. Sediul postului consular, rangul i circumscrip ia sa sunt fixate de c tre statul trimi tor

i supuse aprob rii statului de re edin .

60



3. Statul trimi tor nu poate aduce modific ri ulterioare sediului postului consular,

rangului sau circumscrip iei sale consulare decît cu consim mântul statului de re edin .

4. Consim mântul statului de re edin se cere, de asemen ea, dac un consulat general

sau un consulat vrea s deschid un viceconsulat sau o agen ie consular într-o alt

localitate decât aceea în care este stabilit el însu i.

5. Consim mîntul expres i prealabil al statului de re edin se cere, de asemenea, pentru

deschiderea unui birou, f cînd parte dintr-un consulat existent, în afara sediului acestuia.”

Dreptul de consulat constituie pentru rela iile consulare ceea ce reprezint dreptul de

lega ie pentru rela iile diplomatice, i anume, ca pacitatea statelor de a numi consuli într-un

alt stat i de a primi, la rândul s u, consulii altui stat. Putem spune c dreptul la consulat are

dou ipostaze: dreptul de consulat activ i drept de consulat pasiv . Prima ipostaz presupune

aptitudinea juridic unui stat de a numi i de a trimite proprii s i consuli pe teritoriul altor

state, iar a doua, capacitatea de permite înfiin area de oficii consulare apar inând unor state

str ine pe teritoriul s u. De men ionat c , spre deosebire de exercitarea dreptului de lega ie,

dreptul de consulat poate fi exercitat i de statele care nu sunt recunoscute interna ional.

Ceea ce trebuie re inut este faptul c atât dreptul de primi, cât i cel de a trimite

consuli nu pot exista decât dac exist i consim mântul reciproc al celor dou state

implicate în raportul consular, a a cum rezult din art. 2 alin.2. din conven ia de la Viena din

1963, dar i, de dat mai recent , din reglement ri apar inând dreptului comunitar, art.8 C din

Tratatul da la Maastricht i art. J 10 din Tratatul de la Amsterdam).

Dreptul de consulat po ate fi cedat conven ional (vezi cazul Andorei care a cedat acest

drept Fran ei i al statului Lichtenstein, care l-a cedat Elve iei).

În doctrin s-a analizat problema calit ii de subiect de drept interna ional (deci, i de

drept consular) a Vaticanului, centrul Bisericii catolice, desfiin at ca stat în anul 1870 i inclus

în cadrul Regatul Italiei (cu toate acestea el i-a men inut consulatele în S.U.A.). În anul 1929,

prin Tratatul de la Laterano din 11 februarie încheiat de statul italian cu Vaticanul, s-a

recunoscut jurisdic ia suveran a Vaticanului asupra unui sp a iu teritorial din ora ul Roma,

dreptul de proprietate exclusiv asupra acestui spa iu precum i dreptul de reprezentare în

str in tate. Vaticanul exercit ambele drepturi, de lega ie i de consulat, între inând rela ii

diplomatice i consulare cu alte state. România a stabilit rela ii diplomatice cu Vaticanul la 1

iunie1920; acestea au fost întrerupte în 1950 i reluate în 1990.

Dac ne referim la cazul insurgen ilo, trebuie s spunem c ace tia au drept de

consulat pasiv în cazul în car e ace tia exercit controlul asupra unei p r i din teritoriul unui

stat. Dreptul interna ional garanteaz personalitatea juridic interna ional na iunilor carelupt pentru eliberare, din momentul în care acestea i-au creat organe proprii.

61



Insurgen ii au dreptul la consulat activ numai în m sura în car e personalitatea lor

juridic interna ional este recunoscut .

În privin a organiza iilor interna ionale, care au drept de lega ie, dar nu dispun de

dreptul de consulat, s-a stabilit c aceasta se datoreaz faptului c organiza iile interna ionale,

neavând proprii cet eni, nu pot primi i trimite consuli i nici stabili rela ii consulare.

Rela iile între inute de organiza iile interna ionale (O.N.U., institu iile specializate ale O.N.U.

.a.) nu sunt rela ii consulare, ci rela ii specifice diploma iei multilaterale.

2.3. ISTORIA RELA IILOR CONSULARE ROMANE TI

Rela iile consulare au ap rut ca urmare a dezvolt rii unor rela ii economice active cu

caracter interna ional, a dezvolt rii comer ului, în primul rând, a circula iei de persoane.

România a fost una dintre rile care au intrat imediat în acest sistem interna ional, datorit i

faptului c era cea mai important ar riveran la Dun re. Pân la apari ia c ilor ferate,

schimburile economice i circula ia de persoane, se realizau în mare parte pe Dun re. Dup

dezvoltarea sistemului de c i ferate, a oselelor i autostr zilor, rolul transportului fluvial s-a

redus, îns , la începutul secolului al XIX-lea, Dun rea era una dintre cele mai importante

artere de circula ie, atât pentru transportul de m rfuri, cât i pentru cel de p ersoane.

Un alt argument care a f cut ca România s se implice foarte rapid în aceste

schimburi interna ionale a fost i faptul c în acea perioad ea reprezenta o ar exportatoarede materii prime (grâu, cherestea, minereu, animale, etc.), interesul fa de ea fiind însemnat.

În acela i timp, pentru un num r semnificativ de ri, mai ales din Europa Central , Dun rea

reprezenta i ie irea la Marea Neagr i din acest punct de vedere interesul pentru circula ia pe

fluviu era foarte mare.

Rela iile consulare încep practic s aib un regim juridic în România odat cu

semnarea regimului de capitula ie între rile occidentale i Imperiul Otoman, care au fost

primele acorduri con inând dispozi ii concrete în materie consular referitoare la tratamentuli regimul str inilor. Regimul capitula iilor avea ca obiectiv crearea unui regim mai favorabil

pentru str ini decât regimul na ionalilor din Imperiul Otoman. Practica cea mai democratic în

rela iile cu str inii vine din partea rilor care accept s ofere str inilor un regim identic cu

regimul na ionalilor, ei putând astfel s se bucure de acelea i drepturi i obliga ii. În general,

în orice lege privind regimul str inilor, inclusiv în legile române ti, exist anumite clauze care

restrâng drepturile str inilor fa de cet enii na ionali. Regimul capitula iilor din Imperiul

Otoman stabilea pentru str ini drepturi mai mari decât erau cele de care beneficiau na ionalii

turci, de fapt îi scotea pe str ini din jurisdic ia imperiului, consulii care erau numi i în

62



Imperiul Otoman av eau drept de jurisdic ie asup ra cet enilor lor, i în consecin , regimul

stabilit pentru cet enii str ini din acest imperiu, era unul foarte favo rabil pentru ei. O situa ie

asem n toare a existat i în China, unde puterile occidentale au încheiat acorduri

asem n toare, pe anumite zone, cu guvernul chinez i care au pornit de la aceea i abordare,

urm rind crearea unui statut privilegiat pentru str ini, fa de cet enii na ionali.

Istoria rela iilor consulare ale României este strâns legat de istoria luptei pentru

independen a statelor române ti i ea urmeaz într-un fel, eforturile care s-au f cut pentru

câ tigarea independen ei de stat a României.

În prima jum tate a secolului al XIX-lea, dup Tratatul de la Adrianopol din 1829,

încep s apar i în România consulatele str ine, pe baza prevederilor acestui tratat, care încep

s deschid Imperiul Otoman în fa a expansiunii economice a rilor occidentale într-un

proces înglobat, în care intr i România.

Primele dou consulate din România au fost deschise de Rusia în anul 1781 în

capitalele celor dou ri române ti, la Bu cure ti i la Ia i, dup care au fost deschise

consulate la Gala i i Br ila. La momentul respectiv, Rusia a avut un rol însemnat în ap rarea

credin ei ortodoxe în pro vinciile care f ceau parte din Imperiul Otoman. Peste numai doi ani,

respectiv în 1783, în Ro mânia s-a deschis consulatul austriac, urmat de o serie de consulate

deschise de Prusia în 1785, Fran a în 1798, Anglia în 1803, Belgia i Olanda în 1838 i

respectiv în 1841, ultimele dou ri deschizându- i consulatele la Gala i. Acestea erau d e fapt

rile care s-au implicat în perioada respectiv în reglementarea raporturilor cu provinciile

cre tine din Imperiul Otoman.

România a avut o rela ie special în materie consular cu Grecia care i-a deschis

primul consulat în anul 1835 la Ia i, dup care au urmat consulatele deschise la Gala i,

Foc ani, Bârlad, Br ila, Ploie ti Craiova i Giurgiu. Grecia a fost una dintre rile cele mai

active în rela iile cu România în acea perioad , consulatele ei erau deschise pe baza unor

interese economice concrete, dar, pornind i de la existen a diasporei grece ti în diferite zone

ale României. În anul 1859, SUA î i deschide consulate la Bucure ti, Ia i, Gala i i Br ila.

Începuturile activit ilor consulare în România dovedesc interesul mare care a

existat pentru ara noastr , interesul economic în primul rând, dar i interesul politic al acestor

ri de a- i proteja i de a promova interesele cet enilor str ini în România.

România i-a început activitatea de deschidere de consulate în exterior dup

realizarea Unirii i înainte de R zboiul de Independen , primele consulate le-a deschis în

anul 1880 la Patras i Corfu în Grecia de Nord. Dup primul r zboi mondial România i-a

deschis consulate la New-York, C hicago i Washington, unde func ioneaz i ast zi. Alteconsulate au mai fost deschise de ara noastr în anul 1905 la Cairo, în 1919 la Alexandria i

63



Port-Said (Egipt). Toate aceste consulate reprezint de fapt oficii consulare speciale separate

deschise de România; în toate aceste ri i în multe altele, existau ambasade, oficii

diplomatice, care potrivit prevederilor dreptului diplomatic au posibilitatea s îndeplineasc i

activit i cu caracter consular.

Sfâr itul celui de-al Doilea R zboi Mondial înseamn i împ r irea Europei între dou

blocuri antagonice, unul occidental, sub protec ia i tutela Statelor Unite, cel lalt – oriental –

sub cea a U.R.S.S. Semnificativ din punct de vedere al dreptului consular este c în ara

noastr , care se îndrepta spre comunism, anul 1948 s se caracterizeze nu numai prin

abdicarea regelui, ci i prin faptul c România adopta o atitudine restrictiv fa de activitatea

consular , manifestat p rin încetarea activit ii tuturor consulatelor din România (cu excep ia

celui sovietic i celui turc de la Constan a), i prin restrângerea folosirii consulatelor

române ti în str in tate.

Evolu ia rela iilor interna ionale a f cut ca problema consulatelor s fie reconsiderat .

Colaborarea interna ional a României se realiza, potrivit Decretului nr.589/21.08.1969,

privind organizarea i func ionarea Ministerului Afacerilor Externe, i prin Consulatele

Generale de la Alex andria (Republica Arab Unit ), Sidney (Austr alia), Istanbul (Turcia) i

Reprezentan a consular i comercial de la Madrid (Spania). Decretul nr.94/1984, pentru

modificarea unor prevederi din Decretul nr.589/1969, prevedea în art. 2 existen a în structura

organizatoric a Administra iei centrale a Ministerului Afacerilor Externe i unei direc ii

consulare. Acestea au fost abrogate prin Legea nr. 7/1998.

La 24 februarie 1972 România ader la Conven ia cu privire la rela iile consulare

semnat la Viena la 24 aprilie 1963. Trebuie precizat c România a participat al turi de alte

91 de state la Conferin a plenipoten iarilor de la Viena din 1963 la care a fost adoptat aceast

conven ie precum i dou protocoale facultative cu privire la dobândirea cet eniei i la

reglementarea obligatorie a diferendelor.

Dup adoptarea Conven iei de la Viena din 1963, care stabilea un cadru de

reglementare foarte precis, România a continuat s încheie conven ii consulare bilater ale

Perioada de dup 1989 poate fi caracterizat prin intensificarea rela iilor europene i

extraeuropene gen erat de evolu ia proceselor social-economice, comerciale, culturale,

tiin ifice dintre România i alte state, luarea în considerare a noilor muta ii în plan

interna ional au dus la abordare novatoare a activit ii consulare reflectat i în actele

normative adoptate în acest sens, menite s asigure un cadru legal modern desf ur rii

rela iilor consulare. Dintre acestea men ion m numai cu titlu de exemplu:

• H.G. nr. 1070/1990, pentru aprobarea Statutului Corpului Diplomatic iConsular al României;

64



• Legea nr.37/1991, privind înfiin area, desfiin area i schimbarea rangului

misiunilor diplomatice i oficiilor consulare;

• Hot rârile Guvernului privind organizar ea i func ionarea Ministerului

Afacerilor Externe;

• Statutul Corpului diplomatic i consular al României;• legile pentru ratificarea conven iilor consulare dintre România i alte state-p r i

(vezi, de exemplu, Legea nr.18/1993, Legea nr. 19/1994, Legea nr.100/1994, Legea

nr.14/1998, Legea nr.56/1998, Legea nr. 177/1997 etc.).

2.4. REPREZENTAREA CONSULAR A CET EANULUI EUROPEAN

Na terea i formarea Comunit ii europene, arhitectura institu ional , sistemul de drept

ce guverneaz rela iile comunitare, politicile practicate constituie subiecte de preocup ri

pentru cei interesa i. Construirea Europei unite i instituirea unei cet enii europene fac

pertinent întrebarea: care va fi direc ia dezvolt rii institu iei consulare în spa iul european?

Cet enia european a fost instituit prin Tratatul de la Maastricht, care a introdus în Tratatul

CE art. 8-8E. Articolul 8, paragraful 1 din Tr atatul da la Maastricht, prevede c se instituie o

cet enie a Uniunii , iar în continuare se precizeaz c cet ean al Uniunii este orice persoan

având na ionalitatea unui stat membru. Tratatul de la Amsterdam a dat o mai bun defini ie

cet eniei europene, paragraful 9 al articolului 2 (care înlocuie te paragraful 1 al articolului 8

din Tratatul de la Maastricht) prev zând c „ Se instituie o cet enie a Uniunii. Este cet ean

al Uniunii orice persoan care are na ionalitatea unui stat membru. Cet enia Uniunii

completeaz , dar nu înlocuie te cet enia na ional ”. Altfel spus, numai dac o persoan are

na ionalitatea unuia dintre statele membre este cet ean al Uniunii. În temeiul cet eniei

unionale se recunosc în mod expres cet enilor Europei patru drepturi specifice:

• dreptul de a circula i d e edere în mod liber pe teritoriul statelor membre;

• dreptul de vot i de eligibilitate la alegerile locale i la alegerile europene;

• dreptul la protec ie diplomatic i consular în ter e ri;

• dreptul la protec ia juridic – dreptul de peti ionare i dreptul de a se adresa

mediatorului.

Potrivit art. 8 C, orice cet ean al Uniunii beneficiaz , pe teritoriul unei ter e ri în

care statul membru al c rui resortisant este nu este reprezentat, de protec ie din partea

autorit ilor diplomatice i consulare ale oric rui stat membru, în acelea i condi ii ca

na ionalii acelui stat, iar art. J 10 include în alineatul 1 urm toarele: „ Misiunile diplomatice i

consulare ale statelor membre i delega iile Comisiei în state ter e i la conferin ele

65



interna ionale, precum i reprezentan ele lor pe lâng organiza iile interna ionale

coopereaz pentru a asigura respectarea i implementarea pozi iilor comune i a ac iunilor

comune adoptate de Consiliu ”. Dac interpret m aceste prevederi vom constata c nu poate fi

vorba de o protec ie diplomatic sau consular european care s permit o substituire sau un

adaos la protec ia exercitat de fiecare stat membru a protec iei asigurate de Comunitate sau

de Uniune, chiar dac s-ar fi vrut, deoarece o protec ie prin Uniune nu este posibil , întrucât

aceasta nu are p ersonalitate interna ional . În acela i timp, consider m c formularea aceasta

nu se refer nici la o protec ie comun , a c rei exercitare, subsidiar sau complementar , ar fi

putut fi încredin at colectivit ii statelor membre.

Chiar dac articolul J 10 din Tratatul de la Amsterdam stipuleaz cooperarea statelo r

în acest domeniu, misiunile diplomatice i consulare ale statelor membre, delega iile C omisiei

în ter e ri i la conferin ele interna ionale având obliga ia de a- i concerta ac iunile,

consider m c se are în vedere numai ca reprezentan ii Comunit ii i ai statelor membre s

contribuie la puner ea în aplicare a dispozi iilor pe care le men ioneaz articolul 8 din Tratatul

de la Maastricht („ Ele î i intensific cooperarea procedând la schimburi de informa ii, la

realizarea de evalu ri comune i contribuind la aplicarea dispozi iilor articolului 8 C din

Tratatul instituind Comunitatea European ” – Articolul J 10 alineatul 2).

Referindu-se la dreptul la protec ie diplomatic i consular al cet eanu lui Uniunii

Europene, un autor român face trimitere la Decizia nr. 95/553/CE din 19 decembrie 1995

(publicat în Jurnalul Oficial al Comunit ilor Europene nr. L 314/73 din 28 decembrie 1995)

a reprezentan ilor guvernelor statelor membre reuni i în Consiliu, care prevede c fiecare

cet ean al Uniunii Europene ben eficiaz d e pr otec ie consular din partea reprezentan ei

diplomatice sau consulare a unui stat membru, dac pe teritoriul unde se afl nu exist nici o

reprezentan permanent accesibil , nici consul onorific accesibil i competent din partea

statului membru propriu sau al altui stat care îl reprezint în mod permanent. Reprezentan ii

diplomatici i consulari solicita i sunt obliga i s dea curs cererii de protec ie f cute de

persoana interesat , dac s-a stabilit c aceasta posed cet enia unui stat membru al Uniunii

europene. Reprezentan a diplomatic sau consular care acord protec ie trebuie s trateze

solicitantul ca pe un resortisant al statului pe care îl reprezint . Protec ia acoper în mod

obligatoriu:

• asisten a în caz de deces;

• asisten a în caz de boal sau accident grav;

• asisten a în caz de ar estare sau d eten ie;

• asisten a acordat victimelor unor violen e;• ajutorul i repatrierea cet enilor Uniunii afla i în dificultate.

66



Reprezentan ii diplomatici i consulari ai statelor membre ale Uniunii vor putea acorda

asisten i în alte cazuri cet enilor europeni pentru c decizia men ionat mai sus prevede c

„orice alt tip de ajutor poate fi acordat cet enilor care fac cerere în acest sens”

.

În afar de caz de extrem urgen , nu poate fi acordat un ajutor pecuniar, un avans sa

acoperirea unei cheltuieli f cute de cet eanu l solicitant f r autorizarea prealabil a

autorit ilor competente ale statului membru a c rui cet enie o are persoana car e solicit

asisten . În cazul acord rii unor sume de bani, solicitantul este obligat s se angajeze s

ramburseze integral ajutorul pecuniar precum i cheltuielile f cute de reprezentan a

diplomatic sau consular respectiv . Guvernul statului membru a c rui cet enie o are

solicitantul asisten ei este obligat s ramburseze toate cheltuielile, la cererea statului membru

care a acordat asisten .

Protec ia diplomatic i consular acordat cet enilor Uniunii Europene const , de

fapt, numai într-o l rgire a sferei celei clasice, prin intermediul unui mecanism interstatal, dar

care men ine, totu i, monopolul statelor membre privite individual în exercitarea acestei

func ii pentru c „…C et enia Uniunii completeaz , dar nu înlocuie te cet enia na ional ”.

Aceast solu ie presupune, totodat , i acordul statului ter respectiv.

Putem conchide, deci, c institu ia reprezent rii consulare î i manifest necesitatea în

plan european în condi iile actuale, iar ex isten a unui viitor stat federal Europa nu o exclude,

deoarece interesele consulare ale cet enilor europeni vor trebui ocrotite în raporturile Europei

cu celelalte state alelumii.

3. OFICIILE CONSULARE

3.1. Înfiin area i încetarea oficiilor consulare

3.2. Rangul, categoria i clasele oficiilor consulare

3.3. Personalul oficiilor consulare

3.4. Numirea i admiterea membrilor oficiului consular

3.5. Patenta consular i exequaturul consular

3.1. ÎNFIIN AREA I ÎNCETAREA OFICIILOR CONSULARE

Conven ia de la Viena din 1963 prevede c prin expresia „post consular” se în elege

„orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agen ie consular ” – art.1 lit.a) i

reglementeaz problematica stabilirii unui post consular în art. 4:

„1. Un post consular nu poate fi stabilit pe teritoriul statului de re edin decât cu

67



consim mântul acestui stat.

2. Sediul postului consular, rangul i circumscrip ia sa sunt fixate de c tre statul

trimi tor i supuse aprob rii statului de re edin .

3. Statul trimi tor nu poate aduce modific ri ulterioare sediului postului consular,

rangului sau circumscrip iei sale consulare decât cu consim mântul statului de re edin .

4. Consim mântul statului de re edin se cere de asemenea dac un consulat

general sau un consulat vrea s deschid un viceconsulat sau o agen ie consular într-o alt

localitate decât aceea în care este stabilit el însu i.

5. Consim mântul expres i prealabil al statului de re edin se cere de asemenea

pentru deschiderea unui birou, f cînd parte dintr-un consulat existent, în afara sediului

acestuia.”

Dic ionarul diplomatic men ioneaz c expresia „ post consular ” din Conven ia privind

rela iile consulare este tradus în limba român prin „ oficiu consular ”. Oficiul (postul) consular

este organul permanent i de factur complex înfiin at pentru o p erioad de durat în vederea

între inerii, realiz rii i dezvolt rii rela iilor consulare.

În doctrina de specialitate s-a re inut c „ institu ia oficiului consular, în eleas ca

organ a rela iilor consulare, ocup o pozi ie central în dreptul consular, reprezentând

punctul de gravitate în jurul c ruia se grupeaz i din care deriv majoritatea aspectelor

sistemului rela iilor consulare ”, iar func iile consulare sunt cele care „ determin esen a

activit ii proprii i specifice a oficiului consular, iar îndeplinirea lor apare ca manifestarea

lui fireasc i obligatorie, oficiul consular oferind calea normal i deplin de statornicie,

între inere i realizare a rela iilor consulare ”.

Se consider c oficiul consular, reprezentan oficial a unui stat stabilit într-un ora

sau o regiune din alt ar pentru a asigura protec ia intereselor consulare ale acestuia, este

independent în ceea ce prive te ex isten a sa de prezen a efectiv a func ionarului consular, el

existând deja în momentul în care î i începe misiunea sa individual func ionarul consular

îns rcinat cu conducerea oficiului dup cum subzist independent de încheierea misiunii

acestuia sau a înlocuirii persoanei lui etc.

Înfiin area oficiilor consulare se poate f ace numai dup stabilirea de rela ii consulare,

ca regul – art. 4, pct. 1 din Conven ia din 1963: un post consular nu poate fi stabilit pe

teritoriul statului de re edin decât cu consim mântul acelui stat; ob inerea

consim mântului presupune ca cele dou state s rela ioneze, s încheie un anumit acord; dar

înfiin area unui post consular poate determina na terea rela iilor consulare. Trebuie precizat,

îns , c stabilirea rela iilor consulare, nu na te, automat, i dreptul de a înfiin a oficiiconsulare. Paragraful 1 al articolului 4 stabile te regula potrivit c reia consim mântul statului

68



de re edin este indispensabil pentru crearea unui consulat (indiferent de rangul acestuia:

consulat general, consulat vice-consulat sau agen ie consular ) pe teritoriul s u. Aceast

regul decurge din puterea suveran pe care fiecare stat o exercit asupra teritoriului s u i

vizeaz atât cazul în care consulatul este creat la momentul stabilirii rela iilor consulare, cât i

cazul în care consulatul este creat mai târziu. În primul caz, consim mântul statului de

re edin pentru stabilirea unui consulat va fi dat în reguli generale în acordul privind

stabilirea r ela iilor consulare, dar poate fi con inut de un acord ulterior care s priveasc doar

stabilirea consulatelor.

Acordul privind stabilirea unui consulat presupune c cele dou state interesate au

convenit asupra delimit rii circumscrip iei consulare i asupra sediului consulatului. În

practic , acordul asupra sediului consulatului intervin , de cele mai multe ori, înaintea celui

referitor la delimitarea circumscrip iei consulare. Acordul privind sediul consulatului i

circumscrip ia consulare poate fi prev zut expres, dar poate fi, de asemenea, convenit în mod

tacit, prin acordarea exequaturului pe patenta consular în care sed iul consulatului i

circumscrip ia consular sunt fixate, a a cum prevede articolul 11, presupunându-se c statul

de re edin i-a dat consim mântul nu numai în ce prive te persoan a ce urmeaz a exercita

func ia de ef de post consular, ci i asupra sediului consulatului i circumscrip iei consulare.

Sediul consulatului va fi cel prev zut în patenta consular , iar circumscrip ia consular va fi

cea men ionat în acest document.

Circumscrip ia consular determin limitele teritoriale în care un consulat este

autorizat s - i exercite func iile în statul de re edin . Con inutul acestui articol nu prive te i

condi iile în care acordul privind stabilirea unui consulat poate fi modificat. Se prevede doar

c „s tatul trimi tor nu poate aduce modific ri ulterioare sediului postului consular, rangului

sau circumscrip iei sale consulare decât cu consim mântul statului de re edin ”.

Consider m, de asemenea, c prin aceast formulare s-a avut în vedere respectarea

suveranit ii statului de re edin , protejarea intereselor acestuia; aceasta nu înseamn , îns ,

c statul d e re edin are dreptul d e a modifica în mod unilateral circumscrip ia consular sau

sediul oficiului consular; el poate cere, în circumstan e excep ionale, statului trimi tor s - i

schimbe sediul consulatului sau circumscrip ia consular . Enun area în cuprinsul paragrafului

3 al articolului 4 a acestor dispozi ii referitoare la eventualele modific ri ulterioare ce se pot

aduce sediului oficiului consular ori circumscrip iei consulare, nu limiteaz în nici un fel

dreptul statului timi tor de a închide consulatul cu titlu temporar ori permanent, dac aceast

situa ie corespunde intereselor sale.

Paragraful al patrulea face referire la situa ia în care un consulat deja stabilit dore te sdeschid un vice-consulat sau o agen ie consular în limitele circumscrip iei sale. Este, de

69



asemenea, necesar s amintim existen a indispensabil a consim mântului statului de

re edin i în aceast situa ie; paragraful al patrulea face referire, a adar, la stabilirea unui

post consular nou, vice-consulat sau agen ie cconsular , impunând respectarea regulii

privitoare la existen a absolut necesar a consim mântului statului de reedin . Acordul

statului de re edin este cerut i de regula pr ev zut în paragraful al cincilea, referitoare la

cazul în care se dore te d eschider ea unui birou, f când parte dintr-un consulat deja stabilit, dar

în afara acestuia. Consim mântul statului de re edin trebuie s fie „ expres i prealabil ”.

Circumscrip ia consular determin limitele teritoriale în care un consulat este autorizat s - i

exercite func iile în statul de re edin . Con inutul acestui articol nu prive te i condi iile în

care acordul privind stabilirea unui consulat poate fi modificat. Se p revede doar c „s tatul

trimi tor nu poate aduce modific ri ulterioare sediului postului consular, rangului sau

circumscrip iei sale consulare decât cu consim mântul statului de re edin ”. Consider m,

de asemenea, c prin aceast formulare s-a avut în vedere respectarea suveranit ii statului de

re edin , protejarea intereselor acestuia; aceasta nu înseamn , îns , c statul de re edin are

dreptul de a modifica în mod unilateral circumscrip ia consular sau sediul oficiului consular;

el poate cere, în circumstan e excep ionale, statului trimi tor s - i schimbe sediul

consulatului sau circumscrip ia consular . Enun area în cuprinsul paragrafului 3 al articolului

4 a acestor dispozi ii referitoare la eventualele modific ri ulterioare ce se pot aduce sediului

oficiului consular ori circumscrip iei consulare, nu limiteaz în nici un fel dreptul statului

timi tor de a închide consulatul cu titlu temporar ori permanent, dac aceast situa ie

corespunde intereselor sale.

Paragraful al patrulea face referire la situa ia în care un consulat deja stabilit dore te s

deschid un vice-consulat sau o agen ie consular în limitele circumscrip iei sale. Unele

legisla ii na ionale autorizeaz consulii generali sau consulii s numeasc vice-consulii sau

agen ii consulari. În virtutea acestei autoriz ri, consulii generali i consulii ar putea stabili

noile posturi consulare pe teritoriul statului de re edin . Este, de asemenea, necesar s

amintim existen a indispensabil a consim mântului statului de re edin i în aceast

situa ie; paragraful al patrulea face referire, a adar, la stabilirea unui post consular nou, vice-

consulat sau agen ie cconsular , impunând respectarea regulii privitoare la existen a absolut

necesar a consim mântului statului de reedin . Acordul statului de re edin este cerut i de

regula prev zut în paragraful al cincilea, referitoare la cazul în care se dore te deschiderea

unui birou, f când parte dintr-un consulat deja stabilit, dar în afara acestuia. C onsim mântul

statului de re edin trebuie s fie „ expres i prealabil ”.

Faptul c o ficiul consular este un organ de rela ii externe care mijloce te stabilirea,men inerea i d ezvoltarea rela iilor interstatale în anumite domenii precu m i împrejurarea c

70



oficiul consular, d e i apar ine unui stat î i desf o ar activitatea pe teritoriul altui stat, fac s

existe reguli speciale referitoare la modul în care este creat, organizat i func ioneaz , precum

i asupra statutului s u juridic. Oficiul consular este un organ de-sine-st t tor cu o organizare

proprie, cu atribu ii bine delimitate i statut special.

În ce prive te competen a stabilirii acestor reguli trebuie spus c înfiin area, modul de

organizare i func ionare, structura intern a oficiului consular apar in în mod exclusiv statului

trimi tor i pe care-l reprezint . În ara noastr înfiin area, desfiin area i schimbarea rangului

oficiilor consulare de carier , de exemplu, se fac prin decret al Pre edintelui României, la

propunerea Guvernului, iar Decretul se public în Monitorul Oficial al României (art. 2 alin 2

din Regulamentul consular al României).

Dar înfiin area unui oficiu consular i exercitarea func iilor consulare presupun o

derogare de la principiul suveranit ii pe întreg teritoriul al unui stat, oficiul consular al

statului trimi tor existând i activând în cadrul jurisdic iei teritoriale a statului de re edin ,

ceea ce face necesar acordul de voin a statelor care se afl în „raporturi de consulat.” Art. 4

alin.2 al Conven iei de la Viena din 1963 stabile te c statul trimi tor este cel car e fixeaz

sediul postului consular, ran gul i cir cumscrip ia sa, dar statul de re edin este cel care decide

în ce prive te aprob area lor, la fel cum statul trimi tor nu poate aduce modific ri ulterioare

sediului postului consular, rangului sau circumscrip iei sale consulare decât cu

consim mântul statului de re edin – (alin.3). Consim mântul statului de re edin este, de

asemenea, necesar dac un consulat general sau un consulat vrea s deschid un viceconsulat

sau o agen ie consular într-o alt localitate decât aceea în care este stabilit el însu i, dup

cum este obligatoriu s existe consim mântul expres i prealabil pentru deschiderea unui

birou, f când parte dintr-un consulat deja existent, în afara sediului acestuia - (alin. 4-5).

Normele dreptului cutumiar determin situa ii, din care reiese c statul primitor are

dreptul de a refuza

cererea privind deschiderea de consulate str ine pe teritoriul s u, f r a fi

obligat s motiveze

decizia sa. Refuzul de a accepta cererea de desch idere a unui post

consular, fiind un drept al statului de re edin , În temeiul suveranit ii sale, nu atrage nici

r spundere interna ional din partea acestuia. Desigur, un r spuns nejustificat poate avea

urm ri negative în ceea ce prive te evolu ia rela iilor dintre cele dou state.

Consim mântul pentru înfiin area d e oficii consulare poate fi cuprins într-o conven ie

consular , prin care se detaliaz toate aspectele referitoare la postul consular; dar poate fi

prev zut i într-o anex la conven ie consular , prin care se stab ilesc circumscrip ia

consular , rangul postului consular, categoria acestuia sau printr-un protocol adi ional unei

conven ii consulare ori o not a ministerului afacerilor externe al statului primitor. România iCroa ia, de exemplu, au convenit în cuprinsul conven iei consulare încheiate între cele dou

71



state, în art.2, c „statul trimi tor poate înfiin a un oficiu consular p e teritoriul statului de

re edin a, numai cu consim mântul acestuia”, iar „sediul oficiului consular, rangul i

circumscrip ia sa consular sunt stabilite de statul trimi tor i sunt supuse aprob rii statului

de re edin ; statul trimi tor poate aduce modific ri ulterioare sediului oficiului consular,

rangului sau ori circumscrip iei consulare numai cu consim mântul statului de re edin ”.

S-a stabilit în doctrin c ceea ce caracterizeaz consim mântul necesar înfiin rii

oficiilor consulare sunt urm toarele:

a) consim mântul statului de re edin este general, în sensul c el este necesar pentru

toate posturile (oficiile) consulare, indiferent de categoria lor, de rangul lor, de gradul lor de

independen ;

b) consim mântul statului de re edin este continuu, deoarece el trebuie s fie

solicitat pe toat durata de func ionare a unui oficiu consular, chiar când acestuia i se aduc

modific ri ulterioare;

c) consim mântul este cuprinz tor, întrucât el trebuie s fie acordat pentru toate

componentele de baz ale unui oficiu consular;

d) consim mântul statului de re edin nu este revocabil atâta timp cât func ioneaz

regula rebus sic stantibus (în împrejur ri justificate, statul de re edin poate cere închiderea

unui oficiu consular;

e) statul trimi tor, la rândul s u, nu are dreptul discre ionar de solicita, unilateral,

modific ri ale consim mântului ini ial, dat de statul de re edin , întrucât normele dreptului

interna ional stabilesc principiul c nimeni nu poate abuza de un drept.

Sfera consim mântului exprimat în vederea înfiin rii oficiului consular cu prinde:

- natura lui - adic car acterul de consulat de carier (condus de un func ionar de

carier ) sau de consulat onorific (condus de un func ionar consular onorific) - aceast

clasificare are la baz vechea împ r ire care se f cea între consulii ale i (consules electi) i

consulii trimi i (consules missi) distinc ie p strat i în Conven ia de la Viena 1963, cap. II i

III;

- rangul acestuia - oficiile consulare se împart în mai multe clase - consulate

generale, consulate, viceconsulate i agen ii consulare, aceea i clasificare exist i în practic ;

- circumscrip ia consular reprezint parte din teritoriul statului de re edin , atribuit

prin în elegerea dintre dou state în scopul exercit rii func iilor consulare; în acela i sens este

i defini ia cuprins de Conven ia din 1963 – art.1 lit. b); sediul consulatului va fi stabilit în

localitatea situat pe teritoriul statului de re edin , unde oficiul consular a fost înfiin at i î i

desf oar activitatea; alegerea unei localit i (de obicei în ora ) se face în func ie deimportan a i interesul, din punct de vedere consular, pe care le prezint acea localitate; prin

72



defini ie am stabilit c circumscrip ia consular constituie delimitarea teritoriului pe care

oficiul consular are competen a de a- i desf ura activitatea de unde rezult c aceasta are un

caracter de exclusivitate, atât în sensul ca oficiul consular este competent numai în limitele

entit ii teritoriale stabilite (deci nu este admis ca oficiul i func ionarii lui s desf oare

activit i decât în limitele acesteia), cât i în sensul c un alt oficiu din afara circumscrip iei nu

este în drept s - i extind competen a i asupra acesteia.

În împrejur ri speciale i în conco rdan cu dispozi iile art. 6 (intitulat Exercitarea

func iilor consulare în afara circumscrip iei consulare ) din Conven ia de la Viena din 1963,

statul de re edin poate admite func ionarului consular al statului trimi tor s - i exercite

atribu iile i în afara circumscrip iei consulare. Este absolut nevoie i în acest caz de

consim mântul statului de re edin :

„ În împrejur ri speciale, un func ionar consular poate, cu consim mîntul statului de

re edin , s - i exercite func iile în afara circumscrip iei sale consulare.”

3.2. RANGUL, CATEGORIA I CLASELE OFICIILOR CONSULARE

Rangul oficiilor consulare este determinat de rangul func ionarilor consulari care le

conduc. Dac inem cont c potrivit art. 9 al Conven iei de la Viena din 1963 (intitulat

Clasele efilor de post consular ), efii de post consular se împart în patru clase, i anume:

consulii generali, consulii, viceconsulii, agen ii consulari,„ 1. efii de post consular se împart în patru clase, i anume:

a) consuli generali;

b) consuli;

c)viceconsuli;d) agen i consulari.

2. Paragraful 1 al prezentului articol nu limiteaz cu nimic dreptul oric reia din

p r ile contr actante de a fixa denumirea fun c ionarilor consulari care nu sunt efi de postconsular.”

Rezult c oficiile consulare pot fi:

• consulate generale

• consulate

• viceconsulate

• agen ii consulare.

Aceast clasificare este dat i de de art.2 pct.3 din Hot rârea Guvernului Românieinr.760/1999, pentru aprobarea Regulamentului consular, potrivit c ruia oficiilor consulare li

73



se atribuie urm toareleclase:

• clasa I - consulatului general;

• clasa II - consulatului;

• clasa III - viceconsulatului;

• clasa IV - agen iei consulare.Între aceste categorii de consulate exist anumite raporturi de egalitate sau de

subordonare pe baza diferen elor de rang; de regul , consulatele generale i consulatele sunt

oficii consulare independente, iar viceconsulatele i agen iile consulare sunt subdiviziuni

subordonate consulatelor generale sau consulatelor.

Consulatul general se înfiin eaz , de obicei, într-o regiune important a statului de

re edin , unde ex ist o comunitate important de na ionali i probleme consular e mai

complexe; consulatul are o sfer mai restrâns de probleme consulare, putând fi înfiin at într-o

anumit localitate; viceconsulatele au o circumscrip ie consular mai redus , iar agen iile

consulare func ioneaz în centre secundare i au competen e mai restrânse: în sistemul

elve ian, de exemplu, nu înregistreaz pe na ionali, nu pot elibera vize sau reînnoi pa apoarte,

nu prelungesc livretele militare i nu pot face acte privind statutul personal al cet enilor etc.

Articolul unic al Legii nr. 37/1991, privind înfiin area, desfiin area i schimbarea

rangului misiunilor diplomatice i oficiilor consulare, prevede c acestea pot avea loc numai

prin decret al Pre edintelui României, la propunerea Guvernului; se reitereaz ob inerea

consim mântului prealabil al statului de re edin . Astfel, Consulatul României la Sao Paulo

- Brazilia, înfiin at prin Decretul nr. 29/1994, s-a ridicat la rangul de consulat general prin

Decretul nr.153/1994 publicat în Monitorul Oficial al României nr.191/1994.

Consulatele se diferen iaz i prin faptul c sunt conduse de un consul de carier sau

un consul onorific în: consulate de carier i consulate onorifice, încadrarea într-o categorie

sau alta categoria influen ând exercitarea func iilor consulare, consulatele onorifice, de regul ,

neputând acorda vize sau face autentific ri de acte.

Hot rârea Guvernului României nr. 760/1999, pentru aprobarea Regulamentului

consular, reglementeaz oficiile consulare onorifice i stabile te atribu iile i condi iile în

care- i poate exercita func iile consulul onorific în Capitolul III, iar Statutul consular al

Republicii Moldova stabile te în art. 81 c recunoa te institu ia func ionarilor onorifici ,

pentru ca în art. 82 s precizeze necesitatea ob inerii prealabile a consim mântului statului de

re edin : în cadrul Oficiului Consular onorific al Republicii Moldova, în cazul în care este

recep ionat acordul prealabil al statului de re edin , pentru efectuarea atribu iilor consulare

poate fi delegat un func ionar consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Oficiile consulare sunt competente s - i exercite func iile ce-i sunt încredin ate doar

74



pe teritoriul unei circumscrip ii consulare , cadrul spa ial al activit ii consulare, pentru c

înfiin area unui oficiu consular presupune în mod obligatoriu o competen care trebuie

delimitat în spa iu. Aceasta este mai întins sau mai restrâns în func ie de rangul oficiului

consular: desigur c un consulat general va avea o sfer de comp eten asupra unei

circumscrip ii consulare mai largi decât celelalte categorii de posturi consulare. Practica arat

c statele cuprind în dispozi iile referitoare la acordul lor de voin exprimat prin conven ii

consulare (sau un alt document, a a cum am men ionat mai sus) i defini ia expresiei

circumscrip iei consular (vezi, de ex emplu, Conven iile consulare dintre România i

Macedonia, Ucraina, Croa ia, Belarus, Republica Polon etc. - art.1 pct.2).

Oficiile consulare, indiferent de ran gul lor, stabilesc leg turi directe doar cu

autorit ile locale i nu cu guvernul i sunt subordonate în activitatea lor efului misiunii

diplomatice din ara de re edin .

3.3. PERSONALUL OFICIILOR CONSULARE

În func ie de natura sarcinilor lor, de gradul de participare la realizarea scopurilor

activit ii consulare, membrii oficiului consular se împart în mai multe categorii: personalul

consular, personalul tehnico-administrativ i personalul de serviciu.

Practica statelor, codificat prin Conven ia de la Viena din 1963, distinge în cadrul

membrilor postului con sular între: func ionarii consulari - persoanele care îndeplinescfunc iile consulare; angaja ii consulari - persoanele care îndeplinesc în cadrul consulatului

func ii cu caracter tehnico-administrativ; membrii personalului de serviciu - persoanele care

îndeplinesc sarcini cu caracter gospod resc (art.1, pct. g).

În ce prive te expresia membrii personalului consular, Conven ia stabile te c aceasta

se refer la func ionarii consulari, cu ex cep ia efului postului consular, angaja ii consulari i

membrii personalului de serviciu (art.1 pct. h).

eful de oficiu consular, persoana îns rcinat s ac ioneze în aceast calitate,desf oar o activitate oficial i o activitate de reprezentare. El are un anumit rang i face

parte dintr-o clas consular . Numirea efului de oficiu consular se face potrivit unei

proceduri speciale, eliberându-i-se o patent consular .

În privin a func ionarilor consulari este de men ionat c , la fel ca eful de oficiu

consular, ei sunt chema i s îndeplineasc func ii consulare (art.1 pct. d din Conven ia din

1963), în sensul restrâns al cuvântului, adic s efectueze acte consulare; ei nu au

responsabilitatea conducerii oficiului consular.

Clasele efilor de post consular sunt stabilite de dispozi iile Conven iei de la Viena din

75



1963: consuli generali, consuli, viceconsuli, agen i consulari (art. 9 pct. 1) i determin

categoriile de oficii consulare pe care le conduc:

• consulul general , cel mai înalt func ionar al serviciului consular,

exercit o supraveghere general asup ra tuturor func ionarilor consulari i conduce

un consulat general sau mai multe circumscrip ii consulare;

• consulul conduce numai o circumscrip ie consular i este subordonat

consulului general;

• viceconsulul

conduce un viceconsulat i este un func ionar consular

subordonat consulului general sau consulului;

• agentul consular conduce o agen ie consular i are atribu ii mai

restrânse fiind, de regul , subordonat consulului.

Pân la momentul adopt rii Conven iei de la Viena din 1963, clasele consulilor nu

fuseser codificate, spre deosebire de clasele agen ilor diplomatici care au fost stabilite prin

Congresul de la Viena, în 1815 i Aix-la-Chapelle, în 1818, înainte de Conven ia de la Viena

din 1961 privind rela iile diplomatice. De-a lungul secolelor, d e când institu ia consulilor a

ap rut în cadrul rela iilor interna ionale, au fost folosite titulaturi foarte variate: comisari,

reziden i, agen i comerciali etc. De altfel, sintagma „ agent comercial ” a fost aleas pentru a

desemna agentul consular în cadrul Conven iei de la Havana din 1928 privind func ionarii

consulari (art. 4, paragraful 2). Unele state foloseau titlul de viceconsul sau de agent consular

pentru a desemna func ionarii consulari onorifici.

Enumerarea celor patru clase de efi de post consular nu semnific i faptul c statele

sunt obligate s utilizeze în pr actica lor toate cele patru clase. Singura obliga ie ar fi s

numeasc efii de post consular într-una din clasele enumerate în art.9.

Dac aceast reglementare (art.9 alin.1) determin clar ce denumiri pot purta efii de

post consular, în alin.2 se las deplin liberate statelor pentru fixarea d enumirii func ionarilor

consulari care nu cunt efi de post consular. Statele pot stabili ce denumiri vor purta ceilal i

func ionari consulari, în afara efului de post consular, prin reglement ri de drept intern: legi,

regulamente etc. Denumirile cel mai frecvent întâlnite în practica statelor pentru a desemna

ceilal i func ionari consulari sunt: consul adjunct, ata at consular, cancelar, consul economic,

secretar consular, interpret etc. Doctrina men ioneaz cancelarul - un secretar al consulului,

care îl asist în lucr rile curente.

Totalitatea efilor institu iilor consulare dintr-o circumscrip ia consular se nume te

corpul consular .Referitor la efii de post consular se pune i problema prec d erii, pe care

Conven ia de la Viena din 1963 o rezolv în art. 16. Corpul consular este condus de un decan,

care este superior dup clas i primul dup data primirii exequaturului; el îndepline te func ia

76



de reprezentare a corpului consular în probleme de ordin protocolar.

Totalitatea membrilor oficiului consular, adic toate p ersoanele care desf oar

activitatea la consular - de conducere consular , tehnico-administrativ i de serviciu

reprezint efectivul

oficiului

consular . Conven ia de la Viena din 1963 statueaz cu privire la

acesta c , în lipsa unui acord explicit al statului asupra efectivului personalului postului

consular, statul de re edin poare cere ca acest efectiv s fie men inut în limitele considerate

de el ca fiind rezonabile i normale, având în vedere circumstan ele i condi iile din

circumscrip ia consular i nevoile postului consular în cauz – art.20.

A adar, dreptul statului trimi tor de încadra oficiul consular cu un num r de persoane

pe care îl consider necesar pentru a duce la îndeplinire atribu iile care îi revin, fie ele

consulare, tehnico-administrative sau de între inere a localului ori alte servicii auxiliare, în

func ie de volumul de munc , nu trebuie exercitat în mod abuziv, ci potrivit unei desf ur ri

normale a activit ii consulare, corelativ existând dreptul statului de re edin de a cere

reducerea efectivului oficiului consular .

Trebuie p recizat c s-au stabilit reguli – art.22 din Conven ia de la Viena din 1963 – i

în ce prive te na ionalitatea func ionarilor consulari. Ace tia trebuie s aib , în principiu,

na ionalitatea statului trimi tor, ei neputând fi ale i dintre cet enii statului de re edin decât

cu consim mântul expres al acelui stat, care poate oricând s -l retrag . Acela i drept exist ,

în ce prive te statul de re edin , referitor la cet enii unui stat ter car e nu au i cet enia

statului trimi tor.

În Statutul C orpului Diplomatic i Consular al României sunt prev zute i condi iile ce

se cer îndeplinite pentru ca perso an s aib calitatea de membru al Corpului Diplomatic i

consular al României. Art. 17 enumer în alin(1) condi iile ce trebuie îndeplinite cumulativ

pentru ca o persoan s aib calitatea de membru al Corpului diplomatic i consular al

României:

a) are dreptul s ocupe o func ie public , conform prevederilor Constitu iei i legilor

în vigoare;

b) se bucur de toate drepturile politice i civile prev zute în Constitu ie i în legile

în vigoare;

c) nu face parte din partide politice;

d) a urmat studii superioare de lung durat la o institu ie de înv mânt superior din

ar sau din str in tate, absolvite cu diplom de licen sau echivalent , recunoscut de

Ministerul Educa iei i Cercet rii;

e) cunoa te cel pu in o limb str in ;f) are o stare de s n tate corespunz toare, atestat pe baz de act medical de

77



specialitate, emis de centrul medical care deserve te Ministerul Afacerilor Externe;

g) a absolvit Academia Diplomatic sau a promovat concursul de admitere în Corpul

diplomatic i consular al României, organizat potrivit regulamentului de organizare i

1desf urare a concursului de admitere în Ministerul Afacerilor Externe;

h) nu a fost condamnat pentru s vâr irea unei infrac iuni.

Acest act normativ asigur o reglementare un ificat , acela i statut juridic pentru

func ionarii diplomatici i consulari i asigur cadrul unei preg tiri de specialitate comune.

Dar, ordinea juridic interna ional , practica interna ional a statelor demo nstreaz c statutul

juridic al misiunii diplomatice este diferit de cel al reprezentan ei consulare, ceea ce face ca i

activitatea func ionarilor diplomatici s presupun atribu ii diferite de cele ale consulilor. În

plan interna ional deja s-au conturat ca ramuri distincte ale dreptului interna ional dr eptul

diplomatic i dreptul consular, iar ceea ce în doctrin a fost numit „statut mixt” ar putea

genera confuzie. Iat de ce consider m necesar reglementarea distinct a celor dou categorii

într-o viitoare modificare legislativ , oportun , din punctul nostru de vedere, care ar duce i la

cre terea eficacit ii preg tirii i desf ur rii activit ii func ionarilor consulari.

Ex igen ele sporite impuse prin acest Statut unui segment profesional de elit impun nu

numai o înalt competen prof esional , ci i o conduit moral i un ata ament corespunz tor

fa de v alorile democratice. Diversitatea func iilor consulare pe care le îndepline te un

func ionar consular scoate în eviden multilateralitatea cuno tin elor pe care trebuie s le

posede în diferite domenii, pe lâng cunoa terea pân la detaliu a caracteristicilor statelor i

popoarelor în cadrul c rora exercit aceste func ii.

Conven ia din 1963 distinge între dou categorii de func ionari consulari: func ionari

consulari de carier i func ionari consulari onorifici - art. 1 pct.2. Distinc ia, relevant mai

ales din punctul de vedere al beneficiului dreptur ilor, facilit ilor, privilegiilor i imunit ilor

care este acordat diferen iat pentru cele dou categorii de func ionari consulari, este reluat de

state în cuprinsul conven iilor bilaterale: art. 12 din Conven ia consular dintre România i

Republica Polon statueaz : fiecare dintre cele dou p r i contractante poate numi i primi

func ionari consulari onorifici în cadrul rela iilor lor bilaterale, aplicând în privin a acestor

func ionari dispozi iile cap. III din Conven ia d e la Viena asupra rela iilor consulare i, atunci

când contextul permite,dispozi iile prezentei conven ii. Func ionarii consulari onorifici pot

avea cet enia statului trimi tor, a statului de re edin a sau a unui stat ter .

Conven iei de la Viena din 1963 trateaz separat statutul juridic, regulile privind

exercitarea func iilor consulare, drepturile, privilegiile i imunit ile func ionarilor consulari

1 În anul 200 5, prin H.G. nr.880 a fost înfiin at Institutul Diplomtic Ro mân, ca institu ie public cu prsonalitate juridic aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, prin comasarea prin fuziune a

Academiei Diplomatice i a Institutului de Stud ii Interna ionale Nicolae Titulescu, care s-au desfiin at.

78



de carier i ale celor onorifici, stabilind de la început regula: dispozi iile capitolului II al

prezentei Conven ii se aplic posturilor consulare conduse de func ionari consulari de carier ;

dispozi iile capitolului III se aplic posturilor consulare conduse de func ionari consulari

onorifici (art.1 pct.2). Structurat în cinci capitole, Regulamentul consular al României a

rezervat tot prima parte a reglement rilor func ionarilor consulari de carier , pentru ca în

capitolul III s se refere la consulii onorifici.

Interpretarea normelor juridice referitoare la cele dou categorii ne conduce la

concluzia potrivit c reia încadrarea într-una dintre acestea are importan mai ales din punctul

de vedere al beneficiului drepturilor, privilegiilor i imunit ilor ce le sunt acordate sau, dup

cum opineaz Ion M. Anghel într-o lucrare, “Consulii de carier sunt func ionari publici ai

statului trimi tor care n-au permisiunea de a se angaja în afaceri private de nici un fel i ca

func ionari publici ei se bucur de anumite privilegii i imunit i prescrise. Consulii

comercian i sunt ale i de stat dintre proprii s i cet eni, angaja i în afaceri într-o ar str in

sau din na ionalii str ini”.

R.G. Feltham caracterizeaz astfel cele dou categorii:

- func ionarii consulari de carier sunt cei care servesc guvernul propriu i sunt numi i

de c tre eful statutului sau de c tre ministrul de extrene;

- func ionarii consulari o norifici, nu sunt func ionari de carier , iar pentru ei func iile

consulare nu constituie o ocupa ie permanent .

Elementele definitorii desprinse din practica statelor referitoare la consulii onorifici

sunt:

- consulul onorific poate avea cet enia statului de re edin sau cet enia unui stat

ter ;

- poate fi o persoan privat ;

- poate exercita activit i cu caracter lucrativ în statul de re edin , în paralel cu

activitatea consular ;

- poate fi o persoan privat .

Art. 7 al Regulamentului consular al României statueaz c efii oficiilor consulare

onorifice sunt numi i dintre persoanele cu pozi ii importante în statul de re edin - oameni

politici reputa i, personalit i remarcabile în domeniile economiei, finan elor, bancar, cultural,

tiin ific, avoca i de prestigiu cu independen financiar i comportament la nivelul func iei

ce li se încredin eaz , ap ropia i de România, care pot s contribuie la promovarea intereselo r

române ti, la dezvoltarea rela iilor de prietenie cu statul de re edin i care doresc s î i

asume astfel de îns rcin ri.Capitolul III al Conven iei de la Viena din 1963 este dedicat în întregime regimului

79



aplicabil func ionarilor consulari onorifici i posturilor consulare conduse de ei Astfel, în art.

58 se precizeaz c posturilor consulare conduse de consuli onorifici li se aplic dispozi iile

articolelor 28 (înlesniri acordate postului consular), 29 (folosirea drapelului i a stemei

na ionale), 30 (ob inerea de localuri), 34 (libertatea de deplasare), 35(libertatea de

comunicare), 36 (comunicarea cu cet enii statului trimi tor), 37 (informa ii în caz de deces,

tutel sau curatela, de naufragiu sau accident aerian), 38 (comunicarea cu autorit ile statului

de re edin ), 39 (drepturi i taxe consulare), paragraful 3 din 54 (obliga iile statelor ter e),

paragrafele 2 i 3 din 55 (respectarea legilor i regulamentelor statului de r e edin ). În

articolele 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67 se prevede protec ia localurilor consulare, scutirea

fiscal a localurilor consulare, inviolabilitatea ar hivelor i documentelor consulare, scutirea

vamal , procedura penal i protec ia func ionarului consular onorific, scutirea de

înmatriculare a str inilor i de permise de edere, scutirea de p resta ii personale.

Conven ia de la Viena din 1963 prev ede în art. 68 c " fiecare stat este liber s

hot rasc dac va numi sau va primi func ionari consulari onorifici " de unde rezult

caracterul facultativ al institu iei func ionarilor consulari.

În unele state (spre exemplu în Germania) se consider c exist o leg tur

permanent între eful de post consular onorific i institu ia ca atare (postul consular onorific),

din care reiese c acordul pentru înfiin area unui consulat onorific este strâns legat de

acceptarea persoanei concrete în calitate de consul onorific, relevant fiind i faptul c în caz

de terminare a misiunii consulului onorific (decedare, renun are la serviciul s u, retragerea

patentei sau ex equaturului etc.) nu se admite geran a interimar , procedura de numire a unui

nou consul onorific echivalând cu procedura d e înfiin are a unui nou consulat onorific, pe

când în alte state (Spania, România) se consider c stabilirea posturilor consulare onorifice

este independent de pro cedura numirii i admiterii efului de post consular i c la un post

consular onorific, odat înfiin at, va putea fi nu mit un alt ef de post consular, f r a relua

întreaga procedur de înfiin are a postului consular onorific, momentul principal care dirijeaz

acceptul sau neacceptul men ionat fiind legat de determinar ea statutului juridic al posturilor

consulare conduse de consuli onorifici.

Articolul 58 (p.3) al C onven iei de la Viena din 1963 dispune c "privilegiilei

imunit ile prev zute în prezenta conven ie nu sunt acordate membrilor familiei unui

func ionar consular onorific sau unui angajat consular care este angajat într-un post

consular condus de un func ionar consular onorific".

În ce prive te schimbul de valize consulare între dou posturi consulare situate în ri

diferite i conduse de func ionari consulari onorifici este admis numai sub rezervaconsim mântului celor dou state de re edin .

80



Atitudinea reticent a României fa de institu ia consulului onorific, mai ales dup

1948, a condus chiar la desfiin area consulatelor onorifice str ine din România i la

desfiin area celor române ti din str in tate pentru o anumit perioad .

În perioada de dup 1990 s-a acordat o importan deosebit activit ii pe care o

desf oar consulii onorifici în domeniile de ac iune ce in de reprezentarea intereselo r

României în mediile politice, economice i culturale în care activeaz , de stimularea

dezvolt rii rela iilor i facilitarea contactelor economice i comerciale între companii

române ti i str ine, precum i recomandarea de agen i economici din circumscrip ia

consular i sprijinirea încheierii de contracte comerciale, de oferirea de informa ii privind

mediul de afaceri i oportunit ile din România, de promovarea fenomenului cultural

românesc etc.

Instrumente juridice de d rept na ional i de drept interna ional prev d condi iile cerute

pentru înfiin area de oficii consulare onorifice ale României. Temeiul juridic consist în

reglement rile Conven iei de la Viena din 1963, dar i ale conven iilor bilaterale în domeniu,

precum i ale Regulamentului consular al României i H.G.nr. 100/2004, privind organizarea

i func ionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modific rile i complet rile ulterioare.

Structurat în cinci capitole, Regulamentul consular al României a rezervat, la fel ca i

Conven ia de la Viena din 1963, tot prima parte reglement rilor func io narilor consulari de

carier , pentru ca în capitolul III s se refere la consulii onorifici.

Art. 24 pct.7 al Regulamentului consular al R omâniei statueaz c efii oficiilor

consulare onorifice sunt numi i dintre persoanele cu pozi ii importante în statul de re edin -

oameni politici reputa i, personalit i remarcabile în domeniile economiei, finan elor, bancar,

cultural, tiin ific, avoca i de prestigiu cu independen financiar i comportament la nivelul

func iei ce li se încredin eaz , apropia i de R omânia, care pot s contrib uie la promovarea

intereselor române ti, la dezvoltarea rela iilor de prietenie cu statul d e re edin i care doresc

s î i asume astfel de îns rcin ri. Ei pot fi cet eni români cu domiciliul permanent în statul de

re edin , cet eni ai statului de re edin sau cet eni ai unui stat ter cu domiciliul în statul de

re edin .

efii oficiilor consulare onorifice suport din bugetul propriu toate cheltuielile privind

îndeplinirea atribu iilor oficiale de reprezentare, potrivit pct.4 al art.24 din R egulamentul

consular al României. Potrivit acelora i reglement ri, ei î i desf oar activitatea în localuri

consulare proprietatea lor sau închiriate pe cheltuial proprie . Ei nu sunt salariza i de statul

român i nu primesc indemniza ii sau alte venituri. (art.24 pct.8)

Consulii onorifici ai României beneficiaz de o serie de facilit i, privilegii iimunit i, în conformitate cu reglement rile Conven iei de la Viena din 1963, privind rela iile

81



consulare, ce pot fi restrânse sau l rgite prin acorduri între statul statul român i statul de

re edin sau prin aplicarea principiului reciprocit ii: sprijin din partea autorit ilor statului

de re edin pentru ob inerea localului oficiului consular onorific; arborarea drapelului

na ional al României la sediul oficiului consular onorific i pe mijloacele de transport, atunci

când acestea sunt folosite în interes de serviciu; plasarea pe cl direa în care func ioneaz

oficiul consular onorific stema de stat a României i aplicarea inscrip iei corespunz toare cu

denumirea i rangul oficiului consular, în limba român i în limba statului de re edin ;

libertatea de deplasare i de cir cula ie pe teritoriul statului de re edin , sub rezerva legilor i a

regulamentelor referitoare la zonele în care accesul este interzis sau reglementat din motive de

securitate na ional ; liber tatea de comunicare a oficiului consular onorific pentru orice scopuri

oficiale îi permite acestuia s comunice cu guvernul, cu misiunile diplomatice i cu celelalte

oficii consulare ale României prin folosirea tuturor mijloacelor de comunica ie, inclusiv valiza

diplomatic sau consular ; libertatea de a co munica cu cet enii români afla i pe raza

circumscrip iei consulare; libertatea d e a comunica cu autorit ile locale competente din

circumscrip ia consular etc.

3.4. NUMIREA I ADMITEREA MEMBRILOR OFICIULUI CONSULAR

Procedura de numire a func ionari consulari comport distinc ii, dup cum ace tia sunt

efi de oficiu consulari sau fac parte din categoria membrilor personalului consular. Vom face

referire, în cele ce urmeaz i la exercitarea func iei de ef de oficiu consular de c tre un

diplomat.

Am v zut c un oficiu consular, în func ie de clasa pe care de ine, este condus de un

consul general, consul, viceconsul, agent consular , împuternicit cu func ii consulare, care are

responsabilit i de reprezentare i coordoneaz întreaga activitate a institu iei pe care

conduce.

Articolul 10 al Conven iei enun un principiu fundamental, dezvoltat în articolele

urm toare:

„ 1. efii de post consular sunt numi i de statul trimi tor i sunt admi i pentru

exercitarea func iilor lor de c tre statul de re edin .

2. Sub rezerva dispozi iilor prezentei conven ii, modalit ile de numire i de

admitere a efului de po st consular sunt fixate prin legile, regulamentele i uzan ele statului

trimi tor i respectiv ale statului de re edin .”

În cuprinsul acestuia se indic faptul c , pentru a avea statutul de ef de p ost consular,o persoan trebuie s îndeplineasc dou condi ii: mai întâi trebuie s fie numit de autoritatea

82



competent a statutului trimi tor în calitatea de consul general, consul, vice consul sau agent

consular,dintre cet enii proprii, apoi trebuie s f ie admis s exercite fu nc iile ce-i revin de

c tre statul de re edin . Intr în competen a fiec rui stat de a stabili modalit ile de numire i

de admitere a efului de post consular , în conformitate cu legile, regulamentele i uzan ele

statului trimi tor i, respectiv, ale statului de re edin .

Numirea i admiterea unui ef de post consular se realizeaz , deci, prin acte unilaterale

ale fiec rui stat (eliberarea i transmiterea patentei consulare i, corelativ, acceptareanumirii prin exequaturul); scopul final al procedurii are valen interna ional , raportul bilateral al

numirii i admiterii consulare purtând numele în doctrina de specialitate de "raport de

numire consular ".

Structural raportul numirii consulare este constituit din dou laturi:

a) numirea prin patenta consular i transmiterea acesteia în vederea admiterii

persoanei concrete la exerci iul func iilor consulare;

b) hot rârea statului de re edin de a-l admite pe consulul str in la exercitarea

func iilor consulare, care poart denumirea de exequatur .

Patenta consular are caracterul unei scrisori de acreditare (prin care se atestcalitatea

oficial a efului misiunii diplomatice). Ea este, în fapt, un document special cu care este

învestit persoana desemnat în cuprinsul acesteia de c tr e statul trimi tor pentru a îndeplini

func ia de ef de oficiu consular în statul de re edin .

Dic ionarul diplomatic define te pe larg acest document de atestare a efului de oficiu

consular, reguli privind patenta consular i con inutul ei fiind fixate de chiar reglement rile

Conven iei din 1963(art.11).

Ex equaturul reprezint autoriza ia pe care statul de re edin o elibereaz pentru

admiterea efului de post consular i prin care îi recunoa te aceast calitate(art.12 din

Conven ie de la Viena din 1963) .

Potrivit practicii interna ionale i reglement rilor în domeniu, Ministerul Afacerilor

Ex terne solicit , pe cale diplomatice, acordul prealabil al statului de re edin privind numirea

efului oficiului, dac prin tratatele interna ionale la care România i statul de re edin sunt

parte, nu se prevede altfel (art. 6 pct. 1 al Regulamentului consular al României).

Dup ob inerea acordului statului de re edin , Ministrul Afacerilor Externe semneaz

patenta consular , prin care atest numele i prenumele efului Oficiului C onsular, categoria

i rangul s u, circumscrip ia consular i sediul Oficiului Consular, punând sigiliul de stat.

Ministerul Afacerilor Ex terne transmite, prin canale diplomatice, Ministerului Afacerilor

Ex terne al statului în care a fost numit eful Oficiului Consular patenta consular în vedereaob inerii exequaturului. eful Oficiului Consular este admis s - i exercite func iile printr-o

83



autoriza ie numit exeq uatur, emis de c tr e autorit ile statului de re edin . Aceast

procedur urmat în practica României, conform dispozi iilor din art. 6 alin. 2, 3 i 4 din

Regulamentul consular al României.

În cazul admiterii unui diplomat la exercitarea de func ii consulare exist dou

modalit i:

a) pentru admiterea diplomatului în calitate de ef al cancelariei consulare a misiunii

diplomatice este necesar o simpl notificare, f cut la ministerul afacerilor ex terne al

statului de re edin ;

b) pentru admiterea diplomatului la conducerea temporar a unui post consular este

necesar de ob inut geran a consular , care este eliberat în baza unei notific ri la ministerul

afacerilor externe al statului de re edin .

Conven ia din 1963 cu privire la rela iile consulare trateaz geran a consular în art.

15 intitulat „ Exercitarea cu titlu temporar a func iilor efului de post consular ”.

Art. 6 pct. 5 din Regulamentul consular al României prevede urm toarea procedur :

dac eful oficiului consular de carier este împiedicat s - i exercite func iile sau dac postul

s u a devenit vacant, Ministerului Afacerilor Extern va numi un gerant interimar care va

ac iona cu titlu provizoriu, în calitate de ef al oficiului consular de carier . Ca gerant

interimar poate fi numit un func ionar consular al oficiului consular respectiv, un agent

diplomatic de la misiunea diplomatic român din acela i stat sau de la Ministerului

Afacerilor Externe al României. Ministerului Afacerilor Externe va lua m suri ca numele i

prenumele garantului interimar s fie notificate Ministerului Afacerilor Externe al statului

unde se afl oficiul consular de carier .

În ce prive te consulii o norifici, Regulamentul consular al României cup rinde în art.

24 pct. 3 urm toarea reglementare: p rocedura privind înfiin area de oficii consulare onorifice,

numirea i admiterea efilor de oficii consulare onorifice sunt supuse regulilor prev zute la

art.2 pct. (1), (3), (4), (5) i la art. 6 alin. (1), (2), (3), i (4) din prezentul Regulament

consular. Pct. 5 al aceluia i articol prevede obligativitatea încheierii unui Protocol între efii

oficiilor consulare onorifice, dup primirea exequaturului sau dup admiterea provizorie i

eful misiunii diplomatice române acreditat în acea ar , împuternicit în acest scop de

Ministerul Afacerilor Externe, care trebuie s con in atribu iile consulare pe care ace tia le

pot exercita, drepturile de care se bucur i obliga iile ce le r evin, în timp ce pct. 6 face

referire la cet enia pe care o pot avea efii oficiilor consulare onorifice: „ efiioficiilor

consulare onorifice pot fi cet eni români cu domiciliul permanent în statul de re edin ,

cet eni ai statului de re edin sau cet eni ai unui stat ter cu domiciliul în statul dere edin ” .

84



În ce-i prive te pe func ionarii consulari trebuie precizat c numirea oric rui

func ionar consular, în afar de eful de post consular, necesit doar procedura notificrii

numirii, statul de re edin fiind în drept s cear statului trimi tor ca notificarea s fie

efectuat cu suficient timp pân la numire i prezentarea la post, iar admiterea oric rui

func ionar consular, în afar de eful postului consular, este bazat în declararea

func ionarului consular numit ca persoana acceptabil de c tre statul de re edin .

Dac statul de re edin declar explicit sau las de în eles c func ionarul consular

numit nu este persona grata (expresie latin cu sensul de „persoan agreat ”), ia fiin în

sarcina statului trimi tor obliga ia de a revoca numirea func ionarului respectiv. Declararea

func ionarului consular ca perso an acceptabil poate fi efectuat , în unele cazuri, sub form

de eliberare a vizelor de intrare în ar a de re edin .

Conven ia de la Viena reglementeaz i ad miterea angaja ilor consulari i ai

membrilor personalului de serviciu, inând cont de sarcinile care le revin , sfera de ac iune a

criteriilor dup care se face fiind mai restr âns decât în cazul func ionarilor consulari.

3.5. PATENTA CONSULAR I EXEQUATURUL CONSULAR

Patenta consular , documentul pe care îl prime te o persoan numit ca ef de oficiu

consular de guvernul s u sau de la un agent autorizat, o legitimeaz s ac ioneze în aceast

calitate la un post consular în str in tate.

Obligativitatea emiterii patentei consulare este consacrat în art. 11 pct. 1 al

Conven iei de la Viena: « eful de post consular prime te de la statul trimi tor un document,

în form de patent sau de un act similar».

Reglementarea specificat nu limiteaz modalitatea de atestare a numirii unui ef de

oficiu consular la patenta consular , ci prevede posibilitatea existen ei unui „act similar” ,

care s ateste aceast calitate. În practica statelor se folosesc denumiri precum lettre patente,commission consulaire decret, licen etc.

În conformitate cu Conven ia de la Viena art. 11 alin.3 « dac statul de re edin este

de acord, statul trimi tor poate înlocui patenta consular sau actul similar printr-o

notificar e

», d ar simplificarea procedurii d e autorizare a efului de oficiu consular r mâne cu

totul irelevant în ceea ce prive te necesitatea acord rii exequaturului sau autoriza iei

provizorii, precum i în ceea ce prive te dreptul statului de re edin de a refuza acordarea

acestuia.

Patenta consular (sau actul similar) reprezint act de stat, ea relev expresia voin eiunui titular de suveranitate. Atributul de suveranitate al unui stat îi confer acestuia dreptul de

85



a- i organiza rela iile externe, de a fi reprezentat în raport cu alte state. Potrivit sistemului

constitu ional i formei de organizare a fiec rui stat, se stabile te c rui organ de stat îi revine

competen a de a face actul de numire a unui ef de oficiu consular.

Din punct de vedere structural, patenta consular trebuie s con in urm toarele

elemente:

•numele i prenumele persoanei numite în calitatea de ef de oficiu consular;

•oficiul pe care aceast persoan îl va conduce i pentru care se face numirea;

• categoria func ionarilor c reia apar ine persoana numit (de carier sau

onorific)

• sediul oficiului

•circumscrip ia consular .

România i Croa ia, punând în practic reglement rile Conven iei de la Viena din

1963, au stabilit în articolul 4 pct. 1 din Conven ia consular încheiat între ale, elementele pe

care trebuie s le con in patenta consular sau notificarea numirii

”Statul trimi tor elibereaz efului oficiului consular un document, sub forma de patent ,

sau un act similar, întocmit pentru fiecare numire, atestând calitatea sa i indicând, ca regul

general , numele i prenumele s u, categoria i clasa sa, circumscrip ia consular i sediul

oficiului consular” . Reglement ri similare con in i celelalte conven ii încheiate de România

cu alte state.

Patenta consular are car acterul de act strict personal (intuitu persoane), ea prive te o

anumit persoan fizic care este chemat s conduc un anumit oficiu consular, este emis

numai pentru p ersoana numit în aceast calitate i constituie un act dat pentru o durat

nedeterminat . Din acest caracter rezult obligativitatea ca în cuprinsul patentei consulare s

se prevad elementele de identificare strict necesare ce trebuie aduse la cuno tin a statului de

re edin îndrituit s admit sau nu persoana respectiv . Regulamentul consular al României

stabile te în art. 6 pct.2 c : „dup ob inerea acord ului statului de re edin a, ministrul afacerilor

externe semneaz patenta consular , prin care atest numirea efului oficiului consular d e

carier , rangul s u, sediul oficiului consular i circumscrip ia consular , purtând sigiliul de

stat” – s.n.

Doctrina i practica au stabilit în privin a con inutului patentei trei p r i:

•declara ia solemn i men iunea despre scopul general al numirii, cuprinse în

formula clasic « în dorin a de a promova i de a consolida rela iile de prietenie i comer

dintre cele dou state »;

•ordinul c tre cet eni de al recunoa te pe acel func ionar consular în calitate de

consul al statului trimi tor;

86



• invita ia c tre guvernul i autorit ile locale ale statului de re edin de a-i

permite exercitarea func iilor i ai acorda prerogativele consulare.

Comunicarea patentei consulare se f ace pe cale d iplomatic , Ministerul d e Externe a

statului trimi tor, dând dispozi ie misiunii sale diplomatice din statul de re edin s fac

notificarea respectiv acestuia din urm . De exemplu, Conven ia consular dintre România i

Croa ia prevede în alin. 2 al art. 4: statul trimi tor transmite guvernului statului de re edin ,

pe cale diplomatic sau pe orice alt cale potrivit , patenta consular sau actul similar.

Patenta consular reprezint , deci, propunerea pe care statul trimi tor o face statului

de re edin în cadrul raportului de numire con sular , cealalt latur a acestui raport fiind

autorizarea prin exequatur a efului de oficiu consular.

Exequaturul, pe care-l definim ca fiind un act al guvernului care recunoa te caracterul

oficial al func ionarului consular i-i acord privilegiile i imunit ile conferite prin tratate,

cutum i reglement rile na ionale i-i permite s - i exercite func iile sale oficiale, se

elibereaz în cazul admiterii persoanei numite prin patenta consular în aceast calitate.

Obligativitatea ob inerii lui este prev zut în Conven ia de la Viena din 1963 i în conven iile

consulare bilaterale.

Conven ia consular dintre România i Croa ia, de exemplu, face referire la acesta în

art. 5. În conven ia de la Viena din 1963 art.12 se prevede « eful de post consular este admis

s - i exercite func iile printr-o autoriza ie a statului de re edin , denumit exequatur oricare

ar fi forma acestei autoriza ii.” Aceast reglementare define te exequaturul ca o autoriza ie

prin care eful de oficiu este admis de c tre statu l de re edin la exercitarea func iilor sale,

dar trebuie precizat c nu exist nici o obliga ie din punct de vedere a dreptului interna ional

care s impun statului de re edin acest lucru, fiecare stat fiind liber s hot rasc dac

acord sau refuz eliberarea exequaturului, în virtutea suveranit ii sale. Mai trebuie precizat

c admiterea unui consul str in constituie, incontestabil, un atribut suveran al statului de

re edin , iar libertatea de aprecier e este d reptul s u discre ionar.

Statul de re edin are un drept indiscutabil de a refuza un exequatur unui consul

str in, f r a fi inut s explice motivele refuzului s u (art. 11 pct.2 din Conven ia de la Viena,

art. 5 pct. 2 din Conven ia consular dintre România i Croa ia).

Ex ercitarea acestui drept de refuz este ex cep ional de i refuzul nu poate fi considerat

ca o violare a dreptului interna ional, cu toate c prin acest refuz se poate pune în pericol sau

întârzia considerabil dezvoltarea comercial normal cu statul respectiv.

Faptul c admiterea co nsulului este un drept al statului de re edin are drept

consecin i c forma exequaturului s fie reglementat prin legea sau practica acestui statul,Conven ia de la Viena din 1963 l sându-i aceast libertate atunci când folose te în art. 12

87



formula „ oricare ar fi forma acestei autoriza ii ”.

În practic , cel mai frecvente forme pe care le îmbrac exequaturul sunt urm toarele:

• ordonan a efului de stat , semnat de el, contrasemnat de câtre ministrul

afacerilor externe i eliberat în original efului de oficiu consular;

• ordonan semnat în acelea i condi ii, dar din care nu mai o copiecertificat

de c tre ministerul afacerilor externe, este remis efului de oficiu consular;

• transcriere a patentei consulare, care poate la rândul s u s îmbrace mai multe

forme;

• notificar e

pe calea diplomatic f cut statului trimi tor.

Dreptul interna ional nu preved e, îns , care este autoritatea competent apar inând

statului de re edin care s elibereze exequaturul, aceasta fiind stabilit de legisla ia intern a

fiec rui stat. În practic aceasta eman de la eful statului sau de la eful guvernului acelui

stat. Exequaturul eliberat efului de oficiu î i extinde efectele i asupra membrilor oficiului

consular care lucreaz sub îndrumarea i responsabilitatea sa, nefiind necesar ca ace tia s

prezinte patente consulare i s ob in ex equaturul. În cazul lor este suficient notificarea

numirii (art. 19 din Conven ia de la Viena).

În afara cazurilor prev zute în art.13 i 15 (care fac referire la admiterea provizorie a

efilor de post consular, respectiv, exercitarea cu titlu temporar a func iilor efului de post

consular), eful de post consular nu poate intra în func ie înainte de a fi primit ex equaturul

(Conven ia de la Viena din 1963, art. 12 pct. 3).

Ex equaturul poate fi retr as în cazul în care consulul dep e te atribu iunile ce i-au fost

conferite, dar în practic se recu rge rar la retragerea exequaturului, dându-se posibilitatea

statului trimi tor s - i recheme consulul.

88



4. FUNC IILE CONSULARE

4.1. Caracterizarea no iunii de func ii consulare

4.2. Tr s turile func iilor consulare

4.3. Clasificarea func iilor consulare

4.4. Con inutul func iilor consulare

4.1. CARACTERIZAREA NO IUNII DE FUNC II CONSULARE

Func iile consulare rep rezint totalitatea activit ilor oficiilor consulare i ale

personalului acestora. Din punct de vedere al con inutului acestor func ii, ele pot fi împ r ite

în dou categorii:

• func ii care sunt conferite de c tre statul trimi tor oficiului consular respectiv;

• func ii car e sunt recunoscute de c tr e statul primitor, cel pe teritoriul c ruia î i

desf oar activitatea.

A a cum rezult din enumerarea f cut de art. 5 din Conven ia de la Viena, principale

func ii ale misiunilor consulare sunt:

- de a proteja în statul de re edin interesele statului acreditat i altor persoane fizice

i juridice aleacestuia;

- de a favoriza dezvoltarea rela iilor comerciale, economice, tiin ifice i culturale între

cele dou state, în vederea promov rii unor rela ii de prietenie între ele;

- de a informa prin mijloace licite asupra condi iilor i evolu iei vie ii comerciale,

economice, culturale i tiin ifice din statul acreditar i de a transmite aceste informa ii

guvernului propriu;

- de a exercita controlul i inspec ia asupra navelor maritime i fluviale, precum i

asupra aeronavelor i echipajelor lor, apar inând statului acreditat;

- de a exercita atribu ii în materia intereselor cet enilor statului acreditat (eliberar ea

de pa apoarte i acordarea de vize, acordarea de asisten cet enilor statului acreditant, care

au re edin în circumscrip ia consular respectiv );

- instrumentarea de acte notariale i de acte de stare civil de reprezentar e în justi ie,

în materie succesoral . În doctrin s-a încercat clasificarea lor în func ie d e mai multe criterii.

Ca regul general , con inutul acestor func ii consulare este negociat i inclus în

conven iile bilaterale pe probleme consulare pe care statul le încheie, o parte important a

acestor conven ii consulare se concentreaz tocmai pe func iile asupra c rora cele dou state

î i dau acordul s fie îndeplinite de c tre oficiile consulare.

89



4.2. TR S TURILE FUNC IILOR CONSULARE

Sunt tr s turi ale func iilor consulare urm toarele:

- func iile consulare au caracter de excep ie de la principiul exercit rii

jurisdic iei ex clusive de c tre statul de re edin pe teritoriul s u;

- efectele juridice ale actelor realizate de îndeplinirea func iilor

consulare se produc, în principal, pe teritoriul statului trimi tor;

- exercitarea func iilor consulare este supus , în practic , condi iei

reciprocit ii.

Ex ercitarea func iilor consulare asigur îndeplinirea mandatului pe care l-a primit

func ionarul consular la numirea sa în func ie, îndeplinirea sarcinilor care i-au fost

încredin ate de statul al c rui cet ean este.

Cadrul normativ al exercit rii func iilor consulare este asigurat de legile statelor, în

sensul general al termenului, de Conven ia de la Viena privind rela iile consulare, de

conven iile consulare bilaterale, d e cutum . Dac Conven ia de la Viena din 1963 stabile te

cadrul juridic general al reglement rilor în materie, conven iile bilaterale reiau, în general,

aceste reglement ri i le adapteaz la necesit ile, la interesele celor dou state; ele pot s

prevad exercitarea oric ror alte func ii încredin ate unui post consular de c tre statul

trimi tor, care nu sunt interzise de legile i regulamentele statului de re edin sau la care

statul de re edin nu se opune, sau care sunt men ionate în acordurile interna ionale învigoare între statul trimi tor i statul de re edin (art. 5. pct. m din Conven ia de la Viena din

1963)

În plan na ional, Regulamentul consular al României prevede c atribu iile consulare

sunt ex ercitate de oficiile consulare de carier prin:

a) func ionarii consulari care pot fi consuli generali, consuli, viceconsuli sau agen i

consulari;

b) diploma i cu atribu ii consulare la misiunile diplomatice, numi i i notifica i ca atarela autorit ile arii de re edin .(art. 8 pct. 1).

Aceste atribu iile consulare se exercit în cad rul circumscrip iei consulare. Cu toate

acestea, în împrejur ri speciale, un func ionar consular poate, cu consim mântul statului de

re edin , s exercite atribu iile i în exteriorul circumscrip iei consulare (art. 8 pct.2). Potrivit

pct.3 din acela i artico l, Statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe, poate, dup

notificarea c tre statele interesate i dac nici unul dintre ele nu se opune î i mod expres la

aceasta, s îns rcineze un oficiu consular de carier stabilit într-un stat s - i asume ex ercitarea

de atribu ii consulare într-un alt stat.

90



Ex ercitarea atribu iilor consulare prin sec iile consulare sau prin diploma i desemna i

în acest scop de misiunile diplomatice face obiectul art. 9 al articolului men ionat mai înainte,

care stabile te urm toarele reguli:

• în capitalele rilor unde exist concomitent misiune diplomatic i un oficiu

consular de carier al României, atribu iile consulare sunt exercitate în ex clusivitate de c tre

respectivul oficiu consular de carier , m cadrul circumscrip iei sale;

• sec ia consular a misiunii diplomatice exercit atribu iile consulare pentru cei

din exteriorul circumscrip iei oficiului consular, dac acesta nu acoper integral teritoriul

statului de re edin ;

•oficiile consulare nu vor solu iona cererile persoanelor domiciliate în alte

circumscrip ii consulare decât în cazuri deosebite i urgente.

Ex ercitarea func iile consulare de c tre posturile consulare i, de asemenea, de c tre

misiunile diplomatice are drept scop în îndeplinirea, în esen , a ceea ce Conven ia de la

Viena din 1963 a prev zut în art.5.

4.3. CLASIFICAREA FUNC IILOR CONSULARE

O clasificare, considerat a fi cea mai important , împarte func iile consulare pe baza

criteriului naturii lor intrinseci, a obiectului lor i cuprinde:

- func ii cu caracter politic;

- func ii economice;

- func ii privind rela iile culturale;

- func ii de protejare i asisten în favoarea con a ionalului;

- func ii administrative în sensul strict al cuvântului;

- func ii de stare civil ;

- func ii notariale;

- func ii jurisdic ionale;

- func ii în materie de marin comercial ;

- func ii în materie de obliga ii militare.

Clasificarea func iilor consulare se mai poate face luând în considerare criterii precum:

• surselor normale a dreptului interna ional func iile consulare (deosebind

func ii care rezult din dreptul conv en ional i care pot fi exercitate chiar în lipsa unei

norme conven ionale între statele în cauz - de exemplu func ia de protec ie i asisten

consular pentru cet enii statului trimi tor - i func ii consulare care, dimpotriv , nu pot

fi îndeplinite decât dac sunt prev zute de o norm conven ional - celebrarea c s toriei,

91



func ii notariale);

• localul unde î i produc efectele actele îndeplinite de func ionarii consulari în

func ie de care deosebim func ii consulare care î i produc efectele numai pe teritoriul

statului c ruia îi apar ine consulul i func ii care tind a- i produce efectele numai în

cadrul ordinii juridice a statului de re edin (reprezentarea unui cona ional absent pentr u

ap rarea intereselor acestuia în statul de re edin în cadrul unei proceduri care-l

prive te);

• beneficiarii func iilor consulare , în raport cu care exist : func ii consulare care

sunt exercitate numai în favoarea persoanelor ce sunt cet eni ai statului trimi tor i

func ii care pot fi îndeplinite în favoarea cet enilor statului de re edin sau ai statelor

ter e.

• modul în care se pun în mi care, se declan eaz exercitarea lor , func iile

consulare putând fi: cele pe care consulul le îndepline te ex-oficii

(informa ii generale,

protec ie consular ) i cele pe care le îndepline te la cererea cona ionalului s u (eliberare

de certificate sau de pa apoarte, oficierea unei c s torii);

• modul în care legisla ia statului de re edin intervine în stabilirea unei func ii

consulare i în determinarea limitelor în care se poate exercita func ii consulare pe care

consulul le poate exercita , situa ie în care deosebim între: func ii consulare pe care consulul le

poate exercita, numai dac legea statului de re edin nu se opune (func ia de ofi er de stare

civil i de notar) i func ii consulare car e pot fi exercitate în limitele i în conformitate cu

dispozi iile legilor din statul de re edin (ap rarea intereselo r cet enilor statului trimi tor în

succesiunile pe teritoriul statului de re edin ).

4.4. CON INUTUL FUNC IILOR CONSULARE

a) Func ia de protejare a drepturilor i intereselor cet enilor

Atât doctrin , cât i în practic , activitatea consular în domeniul ap r rii intereselor

cet enilor a fost tratat destul de vast i ea se asociaz cu ap rarea drepturilor i intereselor

cet enilor de c tre reprezentan ele diplomatice.

Protec ia consular , ca i cea diplomatic , are scopul de restabilire a drepturilor

înc lcate sau recuperarea pagubei cauzate cet eanului statului s u prin înaintarea preten iilor

corespunz toare faptului dat sau protestului.

Func iile consulilor în domeniul ap r rii drepturilor i intereselor statului reprezentat,

al persoanelor sale fizice i juridice, sunt codificate în legisla ia statelor i în Conven ia de la

Viena din 1963, în care este indicat realizarea dreptului statului de eliberare a pa apoartelor

92



i vizelor, îndeplinirea unor ac iuni notariale, înregistrarea actelor st rii civile, ap rarea

drepturilor cet enilor s i în caz de deces, în cazul minorilor sau pierderea par ial a

capacit ii de exerci iu, reprezentarea intereselor lor în instan ele judiciare, supravegh erea i

acordarea ajutorului echipajelor vaselor maritime, vaselor aeriene i altor persoane.

Îndeplinind aceste atribu iuni i alte func ii, în limitele stabilite în legisla ia statului de

re edin , consulul ac ioneaz i în interesele cet enilor statului de re edin sau a statelor

ter e.

Asigurarea i ap rarea drepturilor i intereselor cet enilor r eiese din îns i esen a

no iunii de „cet enie”, care este tratat ca „ o leg tur juridic stabil a persoanei fizice ca

statul i exprim în întregime drepturile i obliga iile reciproce a acestor subiecte.” Ea

presupune influen a puterii suverane a statului, dreptul persoanei la tutel i ap rare indiferent

de locul afl rii ei.

Totodat , intr în capacitatea oric rui cet ean de a cere ap rarea i protec ia statului

s u, acest drept fiind garantat în mod egal al turi de alte drepturi i libert i de c tre actul

fundamental – Constitu ia statului, în spe , Constitu ia României, dar i de documente

interna ionale precum Declara ia Universal a Drepturilor Omului, Conven ia privind

drepturile copilului, Pactul interna ional privind drepturile economice, sociale i culturale,

Pactul interna ional privind drepturile civile i politice etc.

Înc lcarea drepturilor i libert ilor cet enilor este prev zut în dreptul interna ional ca

un atentat asupra puterii suverane a statului. În p ractica activit ii consulare apare un num r

foarte mare de situa ii ce necesit aco rdarea serviciilor de ap rare a intereselor i drepturilor

cet enilor de c tre organele consulare, i au un caracter destul de divers i diferite grade de

dificultate, caracter rezultat din multilateralitatea atribu iilor ce-i revin consulului, ca

reprezentant oficial al statului s u în statul de re edin . Destul de important în solu ionarea

acestor probleme apar urm toarele ac iuni:

- determinarea gradului de coresponden între situa ia creat ce

necesit rezolvare prin interven ia consulului cu reglement rile prev zute de

legisla ia intern referitor la înc lcarea drepturilor i intereselor persoanelor

fizice i juridice a statului de re edin ;

- analiza situa iei conformitate cu regulile dreptului interna ional

i legisla ieilocale;

- luarea m surilor necesare, adecvate situa iei formate; totodat

se ia în considera ie faptul c statul de re edin , în orice circumstan , va

adopta pozi ia de ap rare a persoanelor sale;- consolidarea hot rârilor luate prin intermediul diferitor m suri

93



diplomatice neoficiale: întâlniri, discu ii. în cazul rezolv rii pozitive a

situa iilor formate este de dorit de a se aduce mul umiri statului de re edin ,

apreciind totodat acest fapt ca un pas în dezvoltarea i înt rirea rela iilor

bilaterale.

Ex ercitarea acestei func ii î i manifest importan a cu atât mai pregnant cu cât

deschiderea grani elor a facilitat unui num r mare de cet eni s c l toreasc , s ini ieze

afaceri în alte state. Aceste persoane se pot afla în situa ia de a necesita protec ie consular .

Drepturile consulului în privin a protec iei consulare drepturilor i intereselor

cet enilor apar inând statului s u sunt limitate referitor de aflarea sa în ara de re edin ;

doar ca excep ie un func ionar consular poate exercita func iile în exteriorul circumscrip iei

sale consulare (art. 6 din Conven ia de la Viena din 1963).

b) Func ia de reprezentare a cet enilor

Reprezentarea consular este func ia specific pe care exercit func ionarul consular

în favoarea cet eanului statului trimi tor care, fiind absent în statul de re edin , nu a dat

împuternicire expres pentru a fi reprezentat legal în fa a autorit ilor acestui stat i nu poate

s - i apere singur interesele.

Art.5 al Conven iei de la Viena din 1963 prevede dou ac iuni pentru reprezentarea

intereselor cet enilor statului trimi tor:

a) ac iunea de reprezentare propriu zis , direct , a cet enilor statului trimi tor;

b) luarea m surilor în scopul asigur rii reprezent rii lor adecvate în fa a tribunalelor

sau în fa a altor autorit i ale statului de re edin .

Reprezentarea consular rezult în mod direct din calitatea consulului de trimis oficial

al statului trimi tor, exercitarea ei având la baz normele de drept public intern, care stabilesc

consulului sarcina de a ap ra, în str in tate, drepturile cet enilor statului trimi tor.

Este exclus a se considera c între consul i cet eanul statului trimi tor se na te un

raport de mandat, a c rui baz s fie normele dreptului civil. De aici rezult c reprezentarea

consular serealizeaz

exofficio,

în sensul c beneficiarul nu trebuie s exprime, în prealabil,

consim mântul s u i nici s dea procur special pentru consul de a ac iona în numele s u.

Reprezentarea consular înceteaz la d ata la care cet eanul este în m sur s - i

protejeze singur inter esele i s - i apere dr epturile fie direct, fie angajându- i un mandatar al

s u. În asemenea cazuri, reprezentarea consular se poate transfo rma în asisten consular

sau, dup caz, în protec ie consular .

Obiectul reprezent rii consulare se limiteaz la actele de conservare sau deadministrare a bunurilor cet enilor statului trimi tor; actele de dispozi ie nu se pot face f r

94



procur special din partea titularului de drept (pentru o mai bun în elegere, amintim c :

dup importan a lor, actele juridice civile se împart în acte de conservare, de administrare i

de dispozi ie; actele juridice de conservare sunt actele prin care se urm re te preîntâmpinarea

pierderii unui drept subiectiv civil; actele juridice de administrare sunt acele acte prin care se

realizeaz o no rmal pun ere în valoare a unui bun ori a unui patrimoniu; actele de dispozi ie

sunt acele acte prin car e se înstr ineaz bunuri, se constituie drepturi reale principale sau

accesorii asupra bunurilor ori se renun la drepturi).

Ea se exercit numai în fa a autorit ii de stat din statul de re edin , nu i fa de

particulari. În cadrul func iei de reprezentare, consulul protejeaz pe cet enii s i în cauze

referitoare la autorit ile statului de re edin , în baza unui drept propriu, conferit de normele

dreptului consular.

Serviciile consulare care se presteaz pentru cet enii statului trimi tor de c tre oficiul

consular nu intr în no iunea de reprezentare consular . Faptul primirii i transmiterii cererilor

cet enilor proprii c tre autorit ile statului trimi tor nu este reprezentare consular în

adev ratul sens al cuvântului, întrucât func ionarii consulari nu pot reprezenta cet enii

proprii, pe lâng autorit ile statului lor.

De men ionat c normele de drept consular prev d i posibilitatea ca func ionarul

consular s recomande un ap r tor ales de el, fie el avocat, fie alt persoan calificat , în

scopul asigur rii protec iei cet eanului statului trimi tor în fa a autorit ilor statului de

re edin . În acela i timp vom ar ta c dreptul de ap r are este reglementat în majoritatea

statelor în sensul restrângerii acestei activit i i limit rii ei doar la institu ia avoca ilor i, ca

excep ie, în unele state se permite participarea la ap rare persoanelor cu preg tire special în

domeniu, dar care nu sunt avoca i.

Conven ia consular încheiat între România i Belarus stabile te privitor la

reprezentarea intereselor legale ale cet enilor în fa a autorit ilor statului de re edin c

func ionarul consular are dreptul s întreprind m suri, în conformitate cu legile statului de

re edin , pentru asigurarea reprezent rii intereselor legale ale cet enilor statului trimi tor în

fata instan elor judec tore ti i a altor autorit i ale statului de re edin . El poate, în

conformitate cu legile statului de r e edin , s solicite adoptarea de m suri temporare pentru

ap rarea drepturilor i intereselor legale ale cet enilor statului trimi tor, dac ace tia

absenteaz sau, din alte cauze credibile, nu sunt în m sura s - i apere drepturile i interesele

lor. Func ionarul consular are, de asemenea, dreptul s solicite instan elor judec tore ti sau

autorit ilor amânarea examin rii cauzei, care prive te pe cet eanul statului trimi tor, pân

când acesta nu va fi informat i va avea posibilitatea de a se ap ra, singur sau prinreprezentant. Reprezentarea înceteaz când persoanele reprezentate numesc împuternicitul lor

95



sau preiau, personal, ap rarea drepturilor i intereselor lor. (art. 36)

În ce prive te tutela i curatela, aceea i conven ie con ine urm toarele prevederi

Func ionarul consular are dreptul s solicite autorit ilor statului de re edin a instituirea tutelei

sau curatelei pentru cet enii statului trimi tor, afla i în statul de re edin , i s propun

persoana care s fie numit tutore sau curator. Dac autorit ile statului de re edin au

cuno tin c trebuie instituit o tutel sau o curatel pentru un cet ean al statului trimi tor,

ele vor informa func ionarul consular despre aceasta, într-un termen cât mai scurt posibil (art.

40).

c) Func ia economic a consulului

Func ia consular în materie economico-comercial a constituit una din premisele

apari iei institu iei consulare. Astfel, în evul mediu este men ionat existen a a ceea ce s-a

denumit cu termenul general de „ consules mercantorum ”, consul cu atribu iuni de arbitru în

disputele comerciale, car e putea s aplice în litigiile dintre membrii coloniilor care îl alegeau,

regulile lor cutumiare de drept comercial i maritim.

Stadiul actual al rela iilor interna ionale stimuleaz aceast func ie apar inând

consulului prin dinamica rela iilor economico-comerciale.

Instrumentul juridic interna ional cadru care face referire expres la func ia economic

a consulului este Conven ia de la Viena din 1963, care în art. 5 pct. b înscrie favorizarea

dezvolt rii „ rela iilor comerciale, economice… între statul trimi tor i statul de re edin …”

Aceast reglementare este cuprins i în numeroase conven ii consulare bilaterale prin care

statele în eleg s concretizeze aceste rela ii. Astfel, în Conven ia consular încheiat între

România i Suedia se men ioneaz c func ionarul consular are dreptul „s urm reasc

dezvoltarea rela iilor dintre statul trimi tor i statul de re edin în domeniile comercial,

economic , cultural i tiin ific i s promoveze în alt mod rela ii de prietenie între cele dou

state”(s.n.) – art.13 alin.2 pct. b. În mod asem n tor Conven ia consular încheiat între

România i Austria cuprinde reglementarea potrivit c reia „prin activitatea lor, func ionarii

consulari contribuie la înt rirea rela iilor de prietenie i favorizeaz dezvoltarea relaiilor

comerciale i economice dintre cele dou p r i contractante” – art.13. Art. 8 pct. b i c din

Conven ia consular dintre România i Fran a p revede c prin exercitarea func iilor consulare

se urm re te favorizarea rela iilor comerciale, economice, culturale i tiin ifice între statul de

re edin i statul trimi tor, informarea prin toate mijloacele licite d espre condi iile i

evolu ia vie ii comerciale, economice, culturale i tiin ifice din statul de re edin . Ceea ce

este de remarcat este faptul c în timp ce Conven ia de la Viena din 1963 enum r func iaeconomico-comercial printre celelalte func ii consulare, în conven iile bilaterale pe care

96



România le-a încheiat cu alte state aceste aspecte au fost concepute ca scop al func iilor

consulare, concep ie considerat superioar în literatura de specialitate.

Potrivit art.11 din Regulamentul consular al României func ionarii consulari vor

favoriza dezvoltarea rela iilor bilaterale în domeniile economic, comercial , cultural, tiin ific,

turistic, vor ap ra i promova drepturile i interesele statului român i ale cet enilor români în

statul de re edin (s.n.).

Ex ercitarea acestei func ii se concretizeaz prin mai multe ac iuni precum:

- urm rirea i observ area atent a fenomenelor care au leg tur cu rela iile

economico-comerciale;

- informarea i îndrumarea agen iilor comerciale, reprezentan elor i

oamenilor de afaceri din ar despre tendin ele de pe pia a local ;

- consilierea organelor na ionale competente în leg tur cu ini iativa

intensific rii schimburilor economice;

- înlesnirea publicit ii i particip rii la expozi ii cu produse na ionale etc.

În acest sens, Regulamentul consular al României men ioneaz în art.13 c

func ionarul consular va sprijini comer ul i cooperarea economic prin ac iuni de

prospectare, prop agand i promovare în mediile de afaceri sau de comunicare în mas a

intereselor române ti, asigurând condi ii favorabile agen ilor economici români, dezvolt rii

ansamblului rela iilor cu ara de re edin . Îi este interzis, îns , s ac ioneze ca agent

economic o ri s desf oare activit i cu caracter lucrativ. De asemenea, în activitatea sa

func ionarul va sprijini cercurile de afaceri, firmele i companiile str ine s fac investi ii de

capital în România, s înfiin eze reprezentan e, firme sau birouri ale acestora, s încurajeze

exporturile de produse române ti, s dezvolte cooperarea economic i tehnico- tiin ific .

Una dintre sarcinile consulilor români este activitatea de informare prin toate

mijloacele licite asupra condi iilor economice, comerciale, tiin ifice etc. în scopul promov rii

i ap r rii inter eselor i ap rarea intereselor na ionale, înf ptuirii obiectivelor politicii externe

i interne ale statului, precum i promovarea particip rii României la via a interna ional

(art.12 din Regulament).

De men ionat c , dac dreptul de protec ie permite consulului s se adreseze numai

autorit ilor, dreptul de informare îi permite s se adreseze, pentru a primi date, i

particularilor. Consulul poate solicita un expert pentru a-i face un raport într-o problem

economic a statului de re edin , poate cere date despre firm interesat s negocieze cu

firm din statul trimi tor. În acela i timp, subliniem faptul c aceste informa ii nu trebuie s

dep easc un interes legitim i, mai ales, procedeele trebuie s fie acceptate de legea statuluide re edin

97



d) Func ia de control i de sprijin a navelor maritime, fluviale i a avioanelor

Conven ia de la Viena din anul 1963 prevede în art. 5, lit. k i l urm toarele func ii

pentru postul consular:

“k) exercit dreptul de control i de inspec ie, prev zute de legile i regulamentele

statului trimi tor, asupra navelor maritime i a navelor fluviale;

l) acord asisten navelor i aeronavelor men ionate la alineatul k din prezentul

articol precum i echipajelor lor, prime te declara iile asupra curselor acestor nave,

examineaz i vizeaz documentele de bord i, f r prejudicia prerogativele autorit ilor

statului de re edin , face anchete privind incidentele survenite în cursul c l toriei i

reglementeaz , în m sura în care legile i regulamentele statului trimi tor autorizeaz

aceasta, divergen ele de orice natur între c pitan, ofi eri i marinari”.

Atribu iile func ionarului consular în probleme de transporturi navale, aeriene, rutiere

i feroviare sunt prev zute în art. 20 al Regulamentului consular al României. Conform

prevederilor acestui articol, func ionarii consulari î i vor exercita func iile în conformitate cu

legea român i conven iile interna ionale la care România este parte. Atribu iile

func ionarului consular în materie de naviga ie maritim i fluvial se exercit în leg tur cu

navele comerciale de m rfuri i pasageri care navigheaz sub pavilion ro mânesc, echipajul i

înc rc tura de la bordul acestora i pasagerii lor. De asemenea, func ionarul consular va

exercita atribu ii privind navele de r zboi, navele de stat, navele coal pentru preg tirea

personalului navigant, navele pentru cercetare tiin ific i altele.

Atribu iile func ionarului consular vor consta i în eliberarea sau prelungirea

valabilit ii, dup caz, în condi iile legii i reglement rilor în materie, documentelor de

navigabilitate a navelor, a carn etelor de marinar , acord area de asisten i protec ie navelor

sub pavilion românesc, echipajului, înc rc turii sale, precum i pasagerilor cet eni români, în

caz de avarie, e uar e sau naufr agiu al nav ei; el va sprijini repatrierea acestora, inclusiv a

membrilor echipajului dac continuarea c l toriei nu mai este posibil . De asemenea,

func ionarul consular va ob ine aprob rile necesare pentru intrarea navelor de stat i a navelor

militare în apele teritoriale i în porturile statului de re edin .

În materie de naviga ie aerian , func ionarul consular va ob ine pe cale diplomatic , de

la autorit ile rii de re edin , autoriza ii prealabile pentru survolarea spa iului aerian sau

aterizarea pe teritoriul acestuia în cazul aeronavelor române care execut zboruri

necomerciale - preziden iale, parlamentare, guv ernamentale, transporturi de trupe, tehnic

militar , armament i altele asemenea.De asemenea, func ionarul consular acord asisten i protec ie aeronavelor,

98



echipajului i pasagerilor ori de câte o ri împrejur rile cer.

Func ionarii consulari vor sprijini personalul, pasagerii i înc rc tura în transporturile

interna ionale feroviare i rutiere de m rfuri i c l tori în caz de accidente de circula ie i vor

interveni la autorit ile rii de re edin pentru a le acorda primul ajutor în func ie de situa ia

în care se afl .

e) Func ia de ofi er al st rii civile

Func iile consulare prev zute la art. 5 al Conven iei de la Viena din anul 1963

stabilesc domeniile în care un oficiu consular î i poate ex ercita sarcinile stabilite de c tre

statul trimi tor. Prevederea men ionat constituie, totodat , norma juridic de drept consular

prin care se consacr obliga ia statului de re edin de a permite ,

pe baz de reciprocitate,

îndeplinirea sarcinilor a a cum le stabile te statul trimi tor în domeniul respectiv, dac nu are

prevederi legale contrare.

În materia înregistr rii actelor i faptelor de stare civil , statele au interese majore,

care influen eaz i sarcinile privind îndeplinirea func iei de ofi er al st rii civile, încredin ate,

de regul , efilor oficiilor consulare.

Statul în care se produc actele i faptele de stare civil poate avea, uneori, principii

juridice fundamental diferite de cele ale statului trimi tor. Statele trimi toare au, de aceea,

interesul de a avea un sistem propriu de constatar e i înregistrare a actelor i faptelor de stare

civil petrecute în str in tate, întrucât din acestea se nasc situa ii juridice anume pentru

persoanele aflate în statul de re edin ;

În unele ri actele de stare civil sunt încheiate numai de autorit ile locale, ceea ce

rezult c func ionarii consulari str ini nu pot îndeplini func ii în materie de înregistrare a

actelor de stare civil . R egula este imperativ potrivit principiului locus regit actum (de

exemplu , Anglia, Columbia Argentina ).

Art. 5, lit. f din Conven ia de la Viena din anul 1963 stipuleaz func ionarii consulari

au dreptul de a ac iona în calitate de notar i de ofi er de stare civil i a exercita func ii

similare, ca i unele func ii de ordin administrativ, în m sura în care legile i reglement rile

statului de re edin nu se opun la aceasta.

Statele pot stabili prin acorduri bilaterale con inutul acestei func ii, pe care pot limita

sau condi iona.

f) Func ia notarial

Activitatea notarial a consulului este reglementat de normele dreptului interna ionali de normele dreptului intern al statului trimi tor.

99



Conven iile interna ionale multilaterale, care se refer la activitatea consular , lucr rile

doctrinare, atât ale institutelor de cercet ri pe probleme interna ionale cât i operele unor

teoreticieni, trateaz activitatea notarial consulului, mai mult sau mai pu in detaliat.

Conven ia de la Viena din anul 1963 prevede la art. 5, lit. f func ia notarial împreun

cu func ia administrativ i cu cea de ofi er de stare civil . Func ionarul consular are dreptul,

potrivit acestui articol, s ac ioneze în calitate de notar sub rezerva ca legisla ia i

reglement rile statului de re edin s nu se opun la aceasta.

Regulile referitoarele la cazurile în care ac ioneaz un consul în calitate de n otar sunt:

a) dreptul la întocmirea, legalizarea sau autentificarea de documente pentru cet enii

statului trimi tor este general pentru func ionarul consular, func ia notarial a consulului este

limitat pentru cet enii statului de re edin la activit ile notariale care confer putere

actelor ce urmeaz s f ie folosite la autorit ile publice ale statului trimi tor, adic este

restrâns la opera iunile de legalizare, cu cele tr ei componente ale ei, cum vom vedea;

b) documentele încheiate s nu se refere la bunuri imobile situate pe teritoriul statului

de re edin , oricare ar fi finalitatea actelor încheiate: transferarea, restrân gerea saugrevareadreptului de proprietate asupra acestora, indiferent de natura actelor ce se încheie (acte între

vii sau pentru cauze de moarte);

c) func ionarul consular nu poate primi i autentifica contracte între cet enii statului

de re edin sau între cet eni ai unui stat ter , chiar dac acestea sunt destinate a fi folosite în

statul trimi tor;

d) func ionarul consular onorific poate primi, înregistra i legaliza acte i copii sau

extrase de pe documente, dar nu poate autentifica înscrieri de orice fel.

Conform prevederilor stipulare în art. 16 al Regulamentului consular al României,

activitatea notarial se va desf ura pe baza legii române i a în elegerilor interna ionale la

care România este parte, precum i potrivit uzan elor interna ionale.

Actele notariale se îndeplinesc, dup caz, la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor

consulare, precum i la bordul navelor i aero navelor sub pavilion românesc care se afl

sta ionate în raza de activitate a acestor organe, precum i la domiciliul cet eanului român ori

în alt loc, dac acest lucru este prev zut în conven iile interna ionale la care România i statul

de re edin sunt parte ori legea local nu se opune.

Forma i condi iile în care se îndeplinesc actele notariale sunt prev zute de legea

român . Art.13 din Legea nr. 36/1995, a notarilor publici i activit ii notariale, prevede c

activitatea notarial a misiunilor diplomatice i consulare ale României se desf o ar pe baza

legii române i a în elegerilor interna ionale la care România este parte, precum i potrivituzan elor interna ionale. Acela i articol men ioneaz în alineatul 2 c , la cererea persoanelor

100



fizice având cet enia român , precum i a persoanelor juridice române, misiunile diplomatice

i oficiileconsulare

ale României îndeplinesc urm toarele acte notariale:

- redactarea de înscrieri în vederea autentific rii sau legaliz rii semnturii;- autentificareaînscrisurilor;- legalizarea sigiliilor i semn turilor;

- darea de dat cert înscrisurilor prezentate de p r i;

- certificarea unor fapte;- legalizarea de copii de pe înscrisuri;

- efectuarea i legalizareatraducerilor;- primirea în depozit a înscrisurilor i documentelor prezentate de p r i;

- eliberarea de duplicate de pe actele notariale întocmite de misiunile diplomatice sau

oficiile consulare.

Unele activit i consulare pot fi îndeplinite de c tre misiunile diplomatice i oficiile

consulare ale României i la cererea persoanelor fizice sau juridice str ine, în m sura în care

legile sau reglement rile statului de re edin nu se opun (art.13, alin.3, Legea nr.36/1995). În

privin a locului unde se îndeplinesc actele notariale alineatul 4 al aceluia i articol prevede c :

" Actele notariale se îndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare,

precum i la bordul navelor i aeronavelor sub pavilion românesc care se afl sta ionat în

raza de activitate a acestor organe, precum i la domiciliul cet eanului român ori în alt loc,

dac acest lucru este prev zut în conven iile interna ionale la care România i statul de

re edin sunt p r i sau legea local nu se opune ."

Actul notarial îndeplinit de func ionarul consular, purtând semn tura sa i sigiliul

oficial, este autoritate public i are for a probant prev zut de lege.

Actele notariale întocmite de func ionarul consular pot fi atacate de p r i sau de orice

persoan interesat prin ac iune în anulare la instan a judec toreasc , în conformitate cu

prevederile Codului român de procedur civil .

g) Îndeplinirea de acte diplomatice i politice

Oficiul consular poate îndeplini acte diplomatice, în conformitate cu art.17 din

Conven ia de la Viena asupra rela iilor consulare, în urm toarele condi ii:

- s nu existe misiunea diplomatic a statului trimi tor în statul de re edin sau s nu

fie reprezentat printr-un stat ter ;

- este necesar ca statul de re edin s - i fi exprimat consim mântul în acest sens;

- s nu fie afectat statutul consular.

101



Alte func ii consulare:

- func ii administrative;

- func ii consulare în materie jurisdic ional ;

- func ii consulare în materie de pa apoarte etc.

5. IMUNIT ILE I PRIVILEGIILE OFICIILOR CONSULARE I ALE

MEMBRILOR ACESTORA

5.1. Enumerarea imunit ilor i privilegiilor potrivit Conven iei de la Viena din

1963

5.2. Con inutul imunit ilor i privilegiilor consulare

5.3. Benef iciarii privilegiilor i imunit ilor consulare

5.4. Începutul i încetarea privilegiilor i imunit ilor consulare

5.1. ENUMERAREA IMUNIT ILOR I PRIVILEGIILOR POTRIVIT

CONVEN IEI DE LA VIENA DIN 1963

Imunit ile i privilegiile consulare sunt acele drepturi, înlesniri i facilit i acordate

unui post consular i membrilor acestuia de c tre statul de re edin în scopul asigur rii

îndeplinirii eficiente a func iilor lor. Dumitru Mazilu men ioneaz , citându-l pe G.H.

Hackwort, c pentru a- i putea îndeplini atribu iile, consulii i ceilal i membri ai Oficiului

consular se bucur de facilit i, privilegii i imunit i, care „constituie statutul lor consular”.

Potrivit prevederilor Conven iei de la Viena cu pr ivire la rela iile consulare din 1963,

imunit ile i privilegiile consulare pot fi clasificate în trei grupuri de norme juridice ianume:

a) înlesniri, privilegii i imunit i privind postul consular – art. 28-39;

b) facilit i, privilegii i imunit i privind func ionarii consulari de carier i

ceilal i membri ai postului consular – art. 40-57;

c) facilit ile, privilegiile i imunit ile aplicabile func ionarilor consulari

onorifici i posturilor consulare conduse de ei – art. 58-68.

În literatura de specialitate este dat clasificarea i specificarea imunitilor,

inviolabilit ilor, privilegiilor, drepturilor i facilit ilor consulare.

102



Membrii personalului oficiilor consulare au un statut interna ional special, fiind excepta i

de la jurisdic ia statelor în conformitate cu dispozi iile Conven iei consulare din 1963. De i

beneficiaz de un statut special recunoscut de state pentru a le facilita exercitarea func iilor lor,

ei trebuie s respecte permanent legile i ordinea de drept din statele r espective.

Generic, prin sintagma „ imunit i consulare ” trebuie s în elegem, potrivit teoriei i

practicii dreptului interna ional „ tratamentul pe care dreptul interna ional îl prevede, pentru a fi

acordat, oficiilor consulare ale statelor str ine i personalului lor în scopul ca acestea s - i

poat îndeplini func iile ce le revin”.

Conven ia de la Viena din 1963, privind codificarea rela iilor consulare, izvor de drept

interna ional ce constituie dreptul comun în materia dreptului consular, a rezervat întreg

Capitolul II materiei înlesnirilor, privilegiilor i imunit ilor privind posturile consular e,

func ionarii consulari de carier i al i membri ai unui post consular. Reglementarea acestor

probleme s-a realizat în dou sec iuni distincte: prima este afectat înlesnirilor, privilegiilor i

imunit ilor ce se acord postului consular (art. 28.39), cea de-a doua sec iune cuprinde

prevederi referitoare la facilit ile, privilegiile i imunit ile privind func ionarii consulari de

carier i ceilal i membri ai postului consular (art. 40-57).

5.2. CON INUTUL IMUNIT ILOR I PRIVILEGIILOR CONSULARE

Enumerate i reglementate de Conven ia din 1963, aceste imunit i i privilegii au fost

clasificate i amplu analizate în literatura despecialitate.

În cele ce urmeaz , ne vom referi cu prec dere la imunitatea de jurisdic ie încercând s

cuprindem urm toarele aspecte: defini ia i reglementarea imunit ii consulare, formele de

imunitate de jurisdic ie, beneficiarii acestei imunit i, caracterul i limitele imunit ii de

jurisdic ie.

În doctrin s-au dat mai multe defini ii imunit ilor consulare. În opinia unui autor român,

imunit ile consulare sunt „ acele drepturi acordate unui oficiu consular i membrilor acestuia d e

c tre statul de re edin , potrivit c rora ace tia sunt excepta i de la jurisdic ia autorit ilor

judiciare sau de la constrângerea exercitat de autorit ile administrative ale acestui stat ”. Alt

autor consider c imunit ile consulare sunt „ drepturi acordate unui post consular i membrilor

acestuia de statul de re edin , potrivit c rora ace tia sunt excepta i de la jurisdic ia local ”.

Conven ia de la Viena din 1963 afirm în art. 43, intitulat „Imunitatea d e jurisdic ie”, c :

„ 1. Func ionarii consulari nu pot fi chema i în fa a autorit ilor judiciare i administrative ale

statului de re edin pentru actele s vâr ite în exercitarea func iilor consulare.2. Totu i, prevederile paragrafului 1 din prezentul articol nu se aplic în caz de ac iune civil :

103



a) care rezult din încheierea unui contract d e c tre un func ionar consular sau un an gajat

consular, pe care acesta nu l-a încheiat în mod expres sau implicit în calitatea sa de mandatar al

statului trimi tor;

b) intentat de un ter p entru o pagub rezultând dintr-un accident cauzat în statul de

re edin de un vehicul, o nav sau de un avion.”

Având în vedere cele men ionate mai sus, putem defini imunitatea de jurisdic ie ca fiind

beneficiul acordat unor categorii de personal al oficiilor consulare în temeiul reglement rilor

interna ionale i care const în exceptarea acestora de la jurisdic ia statului de re edin .

De i unii autori trateaz inviolabilitatea ca f când parte din con inutul imunit ii, în

privin a oficiilor consulare, a a cum rezult din Conven ie, se prevede doar inviolabilitatea

localurilor acestora - art. 31( i nu imunitatea lor).

Din interpretarea prevederilor art. 43 din Conven ia de la Viena din 1963 rezult c trei

sunt formele de imunitate de jurisdic ie:

- imunitatea de jurisdic ie penal ;

- imunitatea de jurisdic ie civil ;

- imunitatea de jurisdic ie administrativ .

Imunitatea de jurisdic ie penal

Func ionarii i angaja ii consulari nu pot fi chema i în fa a autorit ilor judiciare i

administrative pentru „ actele s vâr ite în exercitarea func iilor consulare ”. În leg tur cu

expresia subliniat se cuvine s facem unele preciz ri, având în vedere c , a a cum a fost

formulat în art. 43 din Conven ie, ar putea crea confuzii. Astfel, pentru ca un act s aib

caracterul de act îndeplinit în exercitarea func iilor consulare el trebuie s fie legitim i legal, s

rezulte exclusiv din exercitarea func iilor consulare; mai este necesar, apoi, ca actul s fie

calificat ca atare atât de statul trimi tor, cât i de statul de reedin .

Imunitatea de jurisdic ie civil

Conven ia de la Viena din 1963 exclude din categoria actelor îndeplinite în exercitarea

func iilor consulare încheierea unui contract de c tre un func ionar consular sau un angajat

consular, pe care acesta nu l-a încheiat în mod expres sau implicit în calitatea sa de mandatar al

statului trimi tor, în caz de ac iune civil ; de asemenea, prevederile paragrafului 1 al art. 4 3 nu

se vor aplica nici în cazul unei ac iuni civile introduse de un ter pentru o pagub rezultând dintr-

un accident cauzat în statul de re edin de un vehicul, o nav sau aeron av .

A adar, instan ele civile ale statului de re edin nu au competen a de a judeca ac iunile

civile rezultate din contracte ce au fost încheiate de func ionarii consulari i de angaja i

consulari, în mod expres sau implicit, în calitatea lor de mandatari ai statului trimi tor.Imunitatea de jurisdic ie administrativ

104



Func ionarii consulari i angaja ii consulari se bucur în statul de re edin de imunitate

de jurisdic ie administrativ , aceasta însemnând c autorit ile judiciare sau administrative ale

acestui stat nu au competen a de a constata i sanc iona faptele de natur contraven ional . Ei nu

beneficiaz da aceast imunitate într-un stat ter (art.54).

Imunitatea de jurisdic ie nu este absolut în ce-i prive te pe func ionarii consulari i pe

angaja ii consulari (precum în cazul diploma ilor), ci are un caracter func ional, ea existând

numai cu privire la actele s vâr ite în exercitarea func iilor consulare.

Nu to i membrii postului consular beneficiaz de imunitate de jurisdic ie, ci, dup cum

prevede art. 43, doar func ionarii consulari i angaja ii consulari. Rezult c vor fi exclu i de la

imunitatea de jurisdic ie membrii personalului de serviciu.

F când parte din ceea ce un autor numea „ un complex de tratament favorabil ”,

imunit ile consulare, în general, i imunitatea de jurisdic ie, în special, al turi de celelalte

privilegii, drepturi i diferite înlesniri, vin s contribuie la îndeplinirea în bune condi iuni de

c tre consuli i ceilal i membri ai oficiilor con sulare a atribu iunilor ce le revin. Trebuie s

men ion m, îns , c statutul consular cuprinde, de asemenea, anumite obliga ii ce incumb

consulului i pe care trebuie s le îndeplineasc fa de statul de re edin (art.55 din Conven ia

din 1963).

Inviolabilit ile consulare sunt totalitatea drepturilor acordate unui post consular i

personalului acestuia de normele d reptului interna ional, potrivit c rora statul de re edin

trebuie sinterzic

autorit ilor sale de a dispune , în situa ii anume determinate, luarea

m surilor de constrângere fa de sediul postului consular sau fa de personalul consular,

care ar afecta func ionalitatea postului sau libertatea personal a func ionarilor consulari sau

care ar aduce atingere drepturilor personale, necesare îndeplinirii oficiale a func iilor.

a) Inviolabilitatea personal a func ionarului consular const în faptul, c în cazurile

când nu beneficiaz de imunitatea de jurisdic ie, el nu poate fi pus în stare de arest

sau

deten iune preventiv , doar decât în caz de crim grav i în urma unei hot râri a autorit ii

judiciare competente (art. 41). Angaja ii consulari nu beneficiaz de inviolabilitate, întrucât

Conven ia de la Viena recunoa te inviolabilitatea doar func ionarului consular ;

b) Inviolabilitatea curierului consular este absolut . Conform prevederilor Conven iei

de la Viena (art. 35 p.5) el nu poate fi supus nici unei forme de arest sau deten iune chiar în

cazul s vâr irii un ei "crime grave", sau lu rii unei hot râri definitive a autorit ii judiciare

competente. Curierul consular nu se bucur de imunitate de jurisdic ie.

c) Inviolabilitatea sediului postului consular. Localurile consulare, no iune care

include cl dirile sau p r ile de cl diri i terenul aferent, indiferent în a c rui proprietate seafl , dar care sunt folosite exclusi

v pentru postul consular, sunt inviolabile (art. 31).

105



Spre deosebire de locuin a particular a agentului diplomatic , care se bucur de

aceea i o crotire i de aceea i inviolabilitate ca i localurile misiunii diplomatice, re edin a

efului de post consular i locuin ele angaja ilor consulari nu sunt inviolabile .

d) Inviolabilitatea bunurilor postului consular. Mobilierul, bunurile i mijloacele de

transport ale postului consular nu pot fi rechizi ionate.(art. 31, p.4);

e) Inviolabilitatea arhivelor i documentelor consulare este absolut . Ele sunt

inviolabile în orice moment i în orice loc s-ar g si. (art. 33). Arhiva cuprinde toate hârtiile,

documentele, coresponden a, c r ile, filmele, benzile de magnetofon, registrele postului

consular, cifrul, fi ierele i mobilierul destinat s le protejeze sau s le p streze (art. 1).

f) Inviolabilitatea valizei consulare. Valiza consular nu trebuie s fie nici deschis i

nici re inut (art. 35, p. 3). Totu i, dac autorit ile competente ale statului de re edin au

motive serioase s cread c valiza con ine alte obiecte decât coresponden a, ele pot cere ca

valiza s fie deschis în prezenta lor de c tre un reprezentant autorizat al statului trimi tor.

Dac autorit ile statului trimi tor refuz s satisfac cererea, valiza este înapoiat la locul de

origine.

Privilegiileconsulare

sunt înlesnirile sau avantajele juridice acordate de statul de

re edin unui post consular sau personalului acestuia i constau în posibilitatea juridic de a

se bucura de anumite beneficii i de a primi anumite onoruri. În categoria privilegiilor se

încadreaz scutirea de taxe i impozite, scutirea de taxe vamale, dreptul de a folosi

comunicarea prin cifru, dreptul de a se servi de curieri speciali i de valiza consular etc.

a) Privilegiile fiscale

sunt exprimate sub form de scutiri de impozite i tax e.

Beneficiaz de aceste privilegii atât localurile consulare, cât i func ionarii consulari i

angaja ii consulari (art. 32).

b) Privilegiilevamale

sunt desemnate sub forma scutirii de control i taxe vamale. De

aceste privilegii beneficiaz postul consular i func ionarii consulari. Angaja ii consulari nu

sunt scuti i de tax e i control vamal, decât cu ocazia primei instal ri (art. 50).

c) Scutirea de înmatriculare a str inilor i de permisul de edere este un privilegiu de

care se bucur func ionarii consulari i angaja ii consulari (art. 46). Scutirea de înmatriculare

nu înseamn scutirea de obliga ia de a ob ine viza, în statele unde exist aceast procedur , i

nici dreptul de a r mâne pe teritoriul statului de re edin f r a fi notifica i ministerului

afacerilor ex terne al statului de r e edin . Func ionarilor consulari i angaja ilor consulari li se

elibereaz , de regul , carte de identitate care identific statutul lor i dau dreptul de edere în

ara de re edin .

d) Scutirea de permise de munc este un privilegiu acordat tuturor membrilor postuluiconsular. Acest privilegiu nu înseamn altceva d ecât faptul, c nu este necesar de a ob ine

106



autoriza ie pentru a desf ura activitate la postul consular.

Unele state elibereaz permise de munc membrilor familiei func ionarilor consulari i

angaja ilor consulari, în caz dac ace tia doresc s lucreze pe teritoriul statului de re edin . În

aceste cazuri, persoanele care au primit permise de munc nu beneficiaz de imunitatea de

jurisdic ie civil i administrativ .

e) Scutirea de presta ii personale i de orice serviciu de interes public (art. 52) i de

obliga ia de asigurare social (art. 48).

Drepturile consulare sunt permisiuni juridice acordate de statul de re edin unui post

consular sau personalului consular, care constau în garantarea exercit rii unor ac iuni ,

prev zute de legea statului trimi tor, dar care produc efecte juridice fie în statul de re edin ,

fie în statul trimi tor.

a) Dreptul la arborarea drapelului na ional i a ezarea scutului cu stema de stat pe

cl direa ocupat de c tre postul consular i pe mijloacele de transport ale postului consular,

atunci când acestea sunt folosite în interes de serviciu (art. 29);

b) Dreptul de a încasa taxe consulare stabilite de c tre statul trimi tor (art. 39);

c) Dreptul de a exporta f r taxe bunurile succesorale, în caz de deces al unui

membru al postului consular (art. 51).

Facilit ile consulare sunt acele garan ii i obliga iuni generale pe care le acord

statul de re edin posturilor consulare i personalului consular în scopul sus

inerii

i

înlesnirii

desf ur rii activit ii care le este proprie în condi ii cât mai bune .

În categoria facilit ilor se încadreaz obliga iunea statului de re edin de a facilita

postului consular dobândirea de terenuri sau cl diri sau procurarea lor în alt mod (art. 30 al

Conven iei de la Viena).

5.3. BENEFICIARII PRIVILEGIILOR I IMUNIT ILOR CONSULARE

Conven ia de la Viena cu privire la rela iile consulare din 1963 determin beneficiarii

privilegiilor i imunit ilor consulare.

Postul consular este principalul beneficiar al imunit ilor i privilegiilor consulare,

indiferent de rangul acestuia: consulat general, consulat, viceconsulat, agen ie consular .

eful de post consular nu are imunit i i privilegii speciale. El beneficiaz doar de

dou privilegii:

a) dreptul de prec dere în cadrul corpului consular i

b) dreptul de a arbora drapelul na ional al statului trimi tor pe cl direa re edin ei salei pe mijloacele de transport cu ocazia folosirii lor oficial.

107



Toate categoriile de personal consular beneficiaz de urm toarele imunit i i

privilegii:

a) imunitatea de a depune m rturie, care este legat de faptele oficiale;

b) scutirea de permise de munc ;

c) scutirea de regimul de securitate social ;

d) scutirea de presta ii personale.

Func ionarii consulari beneficiaz în plus de inviolabilitate.

Func ionarii consulari i angaja ii consulari mai beneficiaz de:

a) imunit ile de jurisdic ie;

b) scutirea de înmatriculare a str inilor i de permis de edere;

c) scutirifiscale;d) scutirea de taxe vamale i de control vamal.

A ngaja ii consulari beneficiaz în plus de scutirea de taxe vamale i de control vamal

numai cu ocazia primei lor instal ri.

Membrii de familie , care locuiesc împreun cu func ionarii consulari beneficiaz

numai de privilegiile urm toare:

a) scutirea de impozite i taxefiscale; b) scutirea de taxe vamale i control vamal;

c) scutirea de regimul de securitate social ;

d) scutirea de presta iisociale;e) scutirea de înmatriculare a str inilor i de permisele de edere.

Membrii de familie car e exercit în statul de re edin o activitate particular cu

caracter lucrativ, precum i titularii care exercit ei îns i în statul de re edin o asemenea

activitate, nu vor beneficia de privilegii i imunit i.

Persoanele folosite exclusiv în serviciul particular al unui membru al postului

consular, în caz dac el nu este cet ean al statului de re edin , beneficiaz de:

a) scutirea de permis de munca;

b) scutirea de obliga iile privind asigurarea secu rit ii sociale.

Membrii misiunilor diplomatice în cazul exercit rii func iilor consulare ale misiunii î i

p streaz statutul lor, iar privilegiile i imunit ile continu s fie determinate de regulile

dreptului interna ional privind rela iile diplomatice.

În cazul când un membru al personalului diplomatic al misiunii diplomatice a statului

trimi tor în statul de re edin este numit gerant interimar, el continu s se bucure de

privilegiile i imunit ile diplomatice, dac statul de re edin nu se opune la aceasta.Gerantului interimar , numit în func ie dintre func ionarii consulari , îi sunt aplicabile

108



dispozi iile Conven iei de la Viena din 1963 cu privire la rela iile consulare în aceea i m sur

ca i efului de post consular în cauz .

Totu i, în Conven ie se p recizeaz : " Statul de re edin nu este obligat s acorde unui

gerant interimar înlesnirile, privilegiile i imunit ile de care eful de post consular se bucura

numai în baza unor condi ii pe care gerantul interimar nu le îndepline te " ( art. 15, pct. 3).

Postul consular condus de un func ionar consular onorific beneficiaz de urm toarele

înlesniri, privilegii i imunit i, de care se bucur i posturile consulare de carier :

a) înlesniri acordate postului consular pentru activitatea sa (art. 28);

b) folosirea drapelului i stemei na ionale (art.29);

c) ob inerea de localuri (art. 30);

d) libertatea de deplasare (art. 34);

e) libertatea de comunicare (art.35);

f) comunicarea cu cet enii statului trimi tor (art. 36);

g) accesul la informa ii în caz de d eces, tutel sau curatel , de naufragiu i de accident

aerian (art. 37);

h) comunicarea cu autorit ile statului de re edin (38);

i) perceperea de drepturi i taxe consulare (art. 39);

k) libertatea mijloacelor de comunicare, inclusiv a curierilor speciali i a cifrului

(art.54);

Posturile consulare conduse de func ionari consulari onorifici beneficiaz în plus de:

a) dreptul la protec ie pentru localurile consulare (art. 59);

b) scutirea fiscal a localurilor consulare (art. 60);

c) inviolabilitatea arhivelor (art.61);

d) scutiri vamale (art. 62);

Func ionarii consulari onorifici se bucur de înlesniri, privilegii i imunit i de care

beneficiaz i func ionarii consulari de carier :

a) notificarea cazurilor de arestare, deten iune sau urm rire (art. 42);

b) imunitatea func ional de jurisdic ie (art. 43);

c) imunitatea de a depune ca martor (art. 44);

d) renun area la privilegii i imunit i (art. 45);

Func ionarii consulari onorifici beneficiaz în plus de:

a) protec ia din partea statului de re edin (art. 64);

b) scutirea de înmatriculare a str inilor i de permis de edere (art. 65);

c) scutiri fiscale (art.66);d) scutirea de presta ii personale (art. 67).

109



Func ionarii consulari onorifici sunt obliga i s respecte legile i regulamentele

statului de re edin (art. 55).

Potrivit prevederilor Conven iei de la Viena cu pr ivire la rela iile consulare din 1963,

pentru ca o persoana s nu fie exclus din beneficiul privilegiilor i imunit ilor consulare,

trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii:

1. s aib calitatea de cet ean al statului trimi tor;

2. s nu aib domiciliu pe teritoriul statului de re edin ;

3. s nu exercite o ocupa ie privat cu caracter lucrativ în statul de re edin ;

4. s nu fie consul onorific.

5.4. ÎNCEPUTUL I ÎNCETAREA PRIVILEGIILOR I IMUNIT ILOR

CONSULARE

Conform art. 53 al Conven iei de la Viena cu privire la rela iile consulare din 1963,

orice membru al postului consular beneficiaz de privilegiile i imunit ile respective de la

intrarea sa pe teritoriul statului de re edin pentr u a ajunge la post sau, dac se g se te deja

pe acest teritoriu, din momentul intr rii sale în func ie la postul consular.

Membrii familiei unui membru al postului consular care locuiesc împreun cu el,

precum i membrii personalului s u particular, beneficiaz de privilegiile i imunit ile

respective, începând cu una din datele urm toare:

- aceea de când membrul respectiv al postului consular se bucur de privilegiile i

imunit ile prev zute de Conven ia de la Viena cu privire la rela iile consulare;

- aceea a intr rii lor pe teritoriul statului de re edin ;

- aceea la care ei au devenit membri ai acestei familii sau ai personalului particular

respectiv.

Imunit ile i privilegiile înceteaz în momentul în care persoana în cauz p r se te

teritoriul statului de re edin sau, dup caz, din momentul încet rii calit ii de membru al

familiei.

Acteleoficiale

, s vâr ite de un func ionar consular sau un angajat consular în

exercitarea func iilor sale, se bucur d e imunitatea de jurisdic ie f r limit de timp.

În cazul declar rii unui func ionar consular persona non grata sau ca persoana

inacceptabil sau în caz de conflict armat, statul de re edin acord un termen rezonabil, la

finele c ruia înceteaz privilegiile i imunit ile (art. 23 din Conven ia de la Viena).

În caz de deces al unui membru al postului consular, membrii familiei sale carelocuiau împreun cu el continu s se bucure de privilegiile i imunit ile de care beneficiaz ,

110



pân la prima din datele urm toare:

• aceea la care ei p r sesc teritoriul statului de reedin ;

• la expirarea unui termen rezonabil care le va fi fost acordat în acest scop.

Potrivit prevederilor art.53 al Conven iei de la Viena din anul 1963, privilegiile i

imunit ile membrilor oficiului consular se nasc din momentul intr rii lor pe teritoriul statului

de re edin ; dac se afl pe acest teritoriu, din momentul intr rii în func ie. Imunit ile i

privilegiile înceteaz la p r sirea teritoriului statului de re edin sau, dup caz, la încetarea

calit ii de membru al familiei.

111



ANEXE

CONVEN IA DE LA VIENA PRIVIND RELA IILE DIPLOMATICE

Statele p r i la prezenta conven ie,

amintind c , dintr-o epoc îndep rtat , popoarele tuturor rilor recunosc statutul

agen ilor diplomatici,

con tiente de scopurile i principiile Cartei Organiza iei Na iunilor Unite privind

egalitatea suveran a statelor, men inerea p cii i a securit ii interna ionale i

dezvoltarea de rela ii prietene ti între na iuni,

convinse c o conven ie interna ional cu privire la rela iile, privilegiile i imunit ile

diplomatice ar contribui la favorizarea rela iilor de prietenie între ri, oricare ar fi

diversitatea regimurilor lor constitu ionale i sociale,

convinse c scopul acestor privilegii i imunit i este nu de a crea avantaje unor

indivizi, ci de a asigura îndeplinirea eficace a func iilor misiunilor diplomatice ca

organe de reprezentare a statelor,

afirmînd c r egulile dreptului interna ional cutumiar trebuie s continue a guverna

materiile care n-au fost reglementate în mod expres în dispozi iile prezentei conven ii,

au convenit asupra celor ce urmeaz :

ART. 1

În sensul prezentei conven ii, urm toarele expresii se în eleg a a cum se precizeaz mai jos:

a) prin expresia " ef de misiune" se în elege persoana îns rcinat de statul acreditant s

ac ioneze în aceastcalitate; b) prin expresia "membrii misiunii" se în elege eful misiunii i membrii personalului

misiunii;

c) prin expresia "membrii personalului misiunii" se în elege membrii personalului

diplomatic, ai personalului administrativ i tehnic i ai personalului de serviciu al misiunii;

d) prin expresia "membrii personalului diplomatic" se în elege membrii personalului

misiunii care au calitatea de diploma i;

e) prin expresia "agent diplomatic" se în elege eful misiunii sau un membru al personalului

diplomatic al misiunii;

f) prin expresia "membrii personalului administrativ i tehnic" se în elege membrii personalului misiunii angaja i în serviciul tehnico-administrativ al misiunii;

112



g) prin expresia "membrii personalului de serviciu" se în elege membrii personalului

misiunii angaja i în serviciul casnic al misiunii;

h) prin expresia "om de serviciu particular" se în elege persoan ele folosite în serviciul

casnic al unui membru al misiunii, care nu sînt angaja i ai statului acreditant;

i) prin expresia "localuri ale misiunii" se în elege cl dirile sau p r ile din cl diri i din

terenul aferent care, indiferent de proprietar, sînt folosite pentru realizarea scopurilor misiunii,

inclusiv re edin a efului misiunii.

ART. 2

Stabilirea de rela ii diplomatice între state i trimiterea de misiuni diplomatice permanente

se fac prin consim mînt mutual.

ART. 3

1. Func iile misiunii diplomatice constau în special în:

a) a reprezenta statul acreditant în statulacreditar; b) a ocroti în statul acreditar interesele statului acreditant i ale cet enilor s i, în limitele

admise de dreptul interna ional;

c) a duce tratative cu guvernul statului acreditar;

d) a se informa prin toate mijloacele licite despre condi iile i evolu ia evenimentelor din

statul acreditar i a raporta cu privire la acestea guvernului statului acreditant;

e) a promova rela ii de prietenie i a dezvolta rela iile economice, culturale i tiin ifice

între statul acreditant i statulacreditar.2. Nici o dispozi ie a prezentei conven ii nu poate fi interpretat ca interzicînd misiunii

diplomatice exercitarea func iilor consulare.

ART. 4

1. Statul acreditant trebuie s se asigure c persoana pe care inten ioneaz s o acrediteze ca

ef al misiunii în statul acreditar a primit agrementul acestui stat.

2. Statul acreditar nu este obligat s comunice statului acreditant motivele refuzului

agrementului.

ART. 5

1. Statul acreditant, dup ce a f cut notificarea cuvenit statelor acreditare interesate, poate

acredita un ef de misiune sau afecta un membru al personalului diplomatic, dup caz, în mai

multe state, afar numai dac unul dintre statele acreditare se opune în mod expres la aceasta.

113



2. Dac statul acreditant acrediteaz un ef de misiune în unu sau mai multe alte state, el

poate stabili o misiune diplomatic condus de un îns rcinat cu afaceri ad-interim în fiecare

din statele în care eful misiunii nu- i are re edin a sa permanent .

3. eful misiunii sau un membru al personalului diplomatic al misiunii poate reprezenta

statul acreditant pe lîng orice organiza ie interna ional .

ART. 6

Mai multe state pot acredita aceea i persoan în calitate de ef de misiune într-un alt stat,

dac statul acreditar nu se opune.

ART. 7

Sub rezerva dispozi iilor articolelor 5, 8, 9 i 11, statul acreditant nume te la alegerea sa pe

membrii personalului misiunii. În ceea ce prive te pe ata a ii militari, navali sau aerieni, statul

acreditar poate cere ca numele lor s -i fie supuse mai înainte spre aprobare.

ART. 8

1. Membrii personalului diplomatic al misiunii vor avea, în principiu, na ionalitatea statului

acreditant.

2. Membrii personalului diplomatic al misiunii nu pot fi ale i dintre cet enii statului

acreditar decît cu consim mîntul acestui stat, care poate oricînd s i-l r etrag .

3. Statul acreditar poate s - i rezerv e acela i drept în ce prive te cet enii unui al treilea stat

care nu sînt i cet eni ai statului acreditant.

ART. 9

1. Statul acreditar poate oricînd, i f r a trebui s motiveze hot rîrea, s informeze statul

acreditant c eful sau orice alt membru al personalului diplomatic al misiunii este persoana

non grata sau c orice alt membru al personalului misiunii nu este acceptabil. În acest caz,

statul acreditant va rechema persoana în cauz sau va pune cap t func iilor sale în cadrul

misiunii, dup caz. O persoan poate fi declarat non grata sau inacceptabil înainte de a

ajunge pe teritoriul statului acreditar.

2. Dac statul acreditant refuz s execute sau nu execut într-un termen rezonabil

obliga iile care îi incumb conform paragrafului 1 al prezentului articol, statul acreditar poate

refuza s recunoasc persoanei în cauz calitatea de membru al misiunii.

ART. 10

1. Se notific Ministerului Afacerilor Ex terne al statului acreditar sau oric rui alt minister

asupra c ruia se va fi convenit:

a) numirea membrilor misiunii, sosirea lor i plecarea lor definitiv sau încetarea func iilor

lor la misiune;

114



b) sosirea i plecarea definitiv a unei persoane apar inînd familiei unui membru al misiunii

i, dac este cazul, faptul c o persoan devine sau înceteaz de a fi membru al familiei unui

membru al misiunii;

c) sosirea i plecarea definitiv a oamenilor de serviciu particulari afla i în serviciul

persoanelor men ionate la alineatul de mai sus i, dac este cazul, faptul c ei p r sesc

serviciul acestor persoane;

d) angajarea i concedierea de persoane care î i au re edin a în statul acreditar, în calitate

de membri ai misiunii sau în calitate de oameni de serviciu particulari avînd dreptul la

privilegii i imunit i.

9. Ori de cîte ori este posibil, sosirea i plecarea definitiv trebuie s fac de asemenea

obiectul unei notific ri prealabile.

ART. 11

1. În lipsa unui acord explicit asupra efectivului misiunii, statul acreditar poate cere ca acest

efectiv s fie men inut în limitele a ceea ce el consider ca rezonabil i normal, avînd în

vedere împrejur rile i condi iile ex istente în acest stat i nevoile misiunii în cauz .

2. Statul acreditar poate de asemenea, în acelea i limite i f r discriminare, s r efuze a

admite func ionari de o anumit categorie.

ART. 12

Statul acreditant nu trebuie s stabileasc , f r a fi ob inut în prealabil consim mîntul

expres al statului acreditar, birouri f cînd parte din misiune în alte localit i decît cele în care

este stabilit misiunea îns i.

ART. 13

1. eful misiunii este considerat c i-a asumat func iile în statul acreditar de îndat ce i-a

prezentat scrisorile de acreditare sau de îndat ce i-a comunicat sosirea i o copie a scrisorilor

sale de acreditare a fost prezentat Ministerului Afacerilor Externe al statului acreditar sau

oric rui alt minister asu pra c ruia se va fi con venit conform practicii în vigoar e în statul

acreditar, care trebuie s fie aplicat în mod uniform.

2. Ordinea prezent rii scrisorilor de acreditare sau a unei copii a acestor scrisori este

determinat de data i ora sosirii efului misiunii.

ART. 14

1. efii de misiune sînt repartiza i în trei clase i anume:

a) aceea a ambasadorilor sau nun ilor acredita i pe lîng efii de stat i a celorlal i efi de

misiune avînd rang echivalent;

b) aceea a trimi ilor, mini trilor sau internun ilor acredita i pe lîng efii de stat;c) aceea a îns rcina ilor cu afaceri acredita i pe lîng ministerele afacerilor externe.

115



1. Statul acreditar trebuie fie s înlesneasc achizi ionarea pe teritoriul s u, în cadrul

legisla iei sale, de c tre statul acr editant al localur ilor necesare misiunii sale, fie s ajutestatulacreditant s - i procure localuri în alt fel.

2. El trebuie, de asemenea, dac este nevoie, s ajute misiunile în ob inerea de locuin e

convenabile pentru membrii lor.

ART. 22

1. Localurile misiunii sînt inviolabile. Nu este permis agen ilor statului acreditar s

p trund în ele decît cu consim mîntul efului misiunii.

2. Statul acreditar are obliga ia special d e a lua toate m surile potrivite pentru a împiedica

invadarea sau deteriorarea localurilor misiunii, tulburarea lini tii misiunii sau mic orarea

demnit ii acesteia.

3. Localurile misiunii, mobilierul lor i celelalte obiecte care se g sesc acolo, precum i

mijloacele de transport ale misiunii, nu pot face obiectul nici unei perchezi ii, rechizi ii,

sechestru sau m suri executorii.

ART. 23

1. Statul acreditant i eful misiunii sînt scuti i de orice impozite i taxe na ionale, regionale

sau comunale asupra localurilor misiunii ai c ror proprietari sau locatari sînt, cu excep ia

impozitelor sau taxelor percepute ca remunera ie pentru servicii particulare prestate.

2. Scutirea fiscal prev zut în prezentul articol nu se aplic acestor impozite i taxe cînd,

dup legisla ia statului acreditar, ele cad în sarcina persoanei car e trateaz cu statul acreditant

sau cu eful misiunii.

ART. 24

Arhivele i documentele misiunii sînt inviolabile în orice moment i în orice loc s-ar afla.

ART. 25

Statul acreditar acord toate înlesnirile pentru îndeplinirea func iilor misiunii.

ART. 26

Sub rezerva legilor i regulamentelor sale referitoare la zonele în care accesul este interzis

sau reglementat din motive de securitate na ional , statul acreditar asigur libertatea de

deplasare i de circula ie pe teritoriul s u tuturor membrilor misiunii.

ART. 27

1. Statul acreditar permite i ocrote te comunicarea liber a misiunii în orice scopuri

oficiale. Pentru a comunica cu guvernul, precum i cu celelalte misiuni i consulate ale

statului acreditant, oriunde se g sesc acestea, misiunea poate folosi toate mijloacele de

comunicare potrivite, inclusiv curierii diplomatici i mesajele în cod sau cifrate. Totu i,

117



misiunea nu poate instala i utiliza un post de radio-emisie decît cu asentimentul statului

acreditar.

2. Coresponden a oficial a misiunii este inviolabil . Prin expresia "coresponden oficial "

se în elege întreaga coresponden referitoare la misiune i la func iile sale.

3. Valiza diplomatic nu trebuie s fie nici deschis , nici re inut .

4. Coletele care compun valiza diplomatic trebuie s poarte semne exterioar e vizibile ale

caracterului lor i nu pot cuprinde decît documente diplomatice sau obiecte de uz oficial.

5. Curierul diplomatic, care trebuie s fie p urt tor al unui document oficial ce atest

calitatea sa i precizeaz num rul de colete care constituie valiza diplomatic , este ocrotit în

exercitarea func iilor sale de statul acreditar. El se bucur de inviolabilitatea persoanei sale i

nu poate fi supus nici unei forme de arestare sau de deten iune.

6. Statul acreditant sau misiunea poate numi curieri diplomatici ad-hoc. În acest caz,

dispozi iile paragrafului 5 al prezentului articol vor fi de asemenea aplicabile, sub rezerva c

imunit ile pe care le men ioneaz vor înceta s se aplice de înd at ce curierul a remis

destinatarului valiza diplomatic pe care o are în grij .

7. Valiza diplomatic poate fi încredin at comandantului unei aeronave comerciale care

trebuie s aterizeze la un punct de intrare autorizat. Acest comandant trebuie s fie purt torul

unui document oficial care s indice num rul coletelor ce constituie valiza, dar el nu este

considerat ca un curier diplomatic. Misiunea poate trimite pe unul din membrii s i s ia în

posesie în mod direct i liber valiza diplomatic din mîinile comandantului aeronavei.

ART. 28

Drepturile i taxele percepute de c tre misiune pentru acte oficiale sînt scutite de orice

impozite i taxe.

ART. 29

Persoana agentului diplomatic este inviolabil . El nu poate fi supus nici unei forme de

arestare sau deten iune. Statul acreditar îl trateaz cu respectul care i se cuvine i ia toate

m surile corespunz toare pentru a împiedica orice atingere adus persoanei, libert ii i

demnit ii sale.

ART. 30

1. Locuin a particular a agentului diplomatic se bucur de aceea i inviolabilitate i de

aceea i ocrotire ca i localurile misiunii.

2. Documentele sale, coresponden a sa i, sub rezerva paragrafului 3 al articolului 31,

bunurile sale se bucur de asemenea de inviolabilitate.

ART. 31

118



1. Agentul diplomatic se bucur de imunitatea de jurisdic ie penal a statului acreditar. El

se bucur , de asemenea, de imunitatea de jurisdic ie civil i administrativ a acestuia, dac

nu este vorba:

a) de o ac iune real privind un imobil particular situat pe teritoriul statului acreditar, afar

numai dac agentul diplomatic nu-l posed în contul statului acreditant pentru realizarea

scopurilor misiunii;

b) de o ac iune privind o succesiune, în care agentul diplomatic figureaz ca executor

testamentar, administrator, mo tenitor sau legatar nu în numele statului acreditant, ci cu titlu

particular;

c) de o ac iune privind o activitate profesional sau comercial , oricare ar fi ea, exercitat

de agentul diplomatic în statul acreditar în afara func iilor sale oficiale.

2. Agentul diplomatic nu este obligat s depun m rturie.

3. Nu poate fi luat nici o m sur de executare fa de agentul diplomatic, în afar de

cazurile prev zute la alineatele a, b i c de la paragraful 1 din prezentul articol, i numai dac

executarea poate avea loc f r a se aduce o atingere inviolabilit ii persoanei sale sau a

locuin ei sale.

4. Imunitatea de jurisdic ie a agentului diplomatic în statul acr editar nu poate scuti pe acest

agent de jurisdic ia statului acreditant.

ART. 32

1. Statul acreditant poate renun a la imunitatea de jurisdic ie a agen ilor diplomatici i a

persoanelor care beneficiaz de imunitate în baza articolului 37.

2. Renun area trebuie s fie întotdeauna expres .

3. Dac un agent diplomatic sau o persoan care beneficiaz de imunitate de jurisdic ie în

baza articolului 37 intenteaz o ac iune, el nu mai poate invoca imunitatea de jurisdic ie fa

de nici o cerere reconven ional direct legat de cererea principal .

4. Renun area la imunitatea de jurisdic ie pentru o ac iune civil sau administrativ nu este

considerat ca implicînd renun area la imunitatea privind m surile de ex ecutare a hot rîrii,

pentru care este necesar o renun are distinct .

ART. 33

1. Sub rezerva dispozi iilor paragrafului 3 al prezentului articol, agentul diplomatic este, în

ce prive te serviciile prestate statului acreditant, scutit de dispozi iile cu privire la asigur rile

sociale în vigoare în statul acreditar.

2. Scutirea prev zut la paragraful 1 al prezentului articol se aplic i oamenilor de serviciu

particulari care sînt în serviciul exclusiv al agentului diplomatic, cu condi ia;

119



a) ca ei s nu fie cet eni ai statului acreditar sau s nu aib în acesta re edin a lor

permanent ; i

b) ca ei s fie supu i dispozi iilor cu privire la asigur rile sociale în vigoare în statul

acreditant sau într-un al treileastat.3. Agentul diplomatic car e are în serviciul s u persoane c rora nu li se aplic scutirea

prev zut la paragraful 2 din prezentul articol trebuie s respecte obliga iile pe care

dispozi iile statului acreditar cu privire la asigur rile sociale le impun celui care an gajeaz .

4. Scutirea prev zut la paragrafele 1 i 2 din prezentul articol nu exclude participarea

voluntar la regimul asigur rilor sociale al statului acreditar în m sura în care este admis de

aceststat.5. Dispozi iile prezentului articol nu afecteaz acordurile bilaterale sau multilaterale

referitoare la asigur rile sociale care au fost încheiate anterior i nu împiedic încheierea

ulterioar a unor asemenea acorduri.

ART. 34

Agentul diplomatic este scutit de orice impozite i taxe, personale sau reale, na ionale,

regionale sau comunale cu excep ia:

a) impozitelor indirecte car e prin natura lor sînt în mod normal încorporate în pre urile

m rfurilor sau ale serviciilor;

b) impozitelor i taxelor asupra bunurilor imobile particulare situate pe teritoriul statului

acreditar, afar numai dac agentul diplomatic le posed în contul statului acreditant, pentru

realizarea scopurilor misiunii;

c) drepturilor de succesiune percepute de statul acreditar, sub rezerva dispozi iilor

paragrafului 4 din articolul 39;

d) impozitelor i taxelor pe veniturile particulare care- i au sursa în statul acreditar i a

impozitelor pe capital prelevate asupra investi iilor efectuate în întreprinderi comerciale

situate în statulacreditar;e) impozitelor i tax elor percepute ca remunera ie pentru servicii particulare prestate;

f) drepturilor de înregistrare, gref , ipotec i de timbru în ce prive te bunurile imobiliare,

sub rezerva dispozi iilor articolului 23.

ART. 35

Statul acreditar trebuie s scuteasc pe agen ii diplomatici de orice p resta ie personal , de

orice serviciu public, indiferent de n atura sa, i de sarcinile militare ca rechizi ii, contribu ii i

încartiruirimilitare.

120



ART. 36

1. Potrivit dispozi iilor legale i regulamentare pe care le poate adopta, statul acreditar

acord intrar ea i scutirea de plata drepturilor de vam , tax elor i altor drepturi conexe, altele

decît cheltuielile d e depozitare, de transport i cheltuielile aferente unor servicii similare,

pentru:

a) obiectele destinate uzului oficial al misiunii;

b) obiectele destinate uzului personal al agentului diplomatic sau al membrilor familiei sale,

care fac parte din gospod ria sa, inclusiv efectele destinate instal rii sale.

2. Agentul diplomatic este scutit de controlul bagajului s u personal, afar d e cazul c ar

exista motive serioase s se cread c acesta con ine obiecte care nu beneficiaz de scutirile

men ionate la paragraful 1 din prezentul articol, sau obiecte al c ror import sau ex port este

interzis de legisla ia sau supus regulamentelor de carantin ale statului acreditar. În asemenea

caz, controlul nu trebuie s se fac decît în prezen a agentului diplomatic sau a

reprezentantului s u autorizat.

ART. 37

1. Membrii familiei agentului diplomatic care fac parte din gospod ria sa ben eficiaz de

privilegiile i imunit ile men ionate în articolele 29 - 36, cu condi ia s nu fie cet eni ai

statului acreditar.

2. Membrii personalului administrativ i tehnic al misiunii, precum i membrii familiilor lor

care fac parte din gospod riile lor respective, beneficiaz , dac nu sînt cet eni ai statului

acreditar sau dac nu au în acest stat re edin a lor permanent , de privilegiile i imunit ile

men ionate în articolele 29 - 35, dar imunitatea d e jurisdic ie civil i administrativ a statului

acreditar men ionat la paragraful 1 al articolului 31 nu se aplic actelor îndeplinite în afara

exercit rii func iilor lor. Ei beneficiaz de asemenea de privilegiile men ionate la paragraful 1

al articolului 36 în ceea ce prive te obiectele importate cu ocazia primei lor instal ri.

3. Membrii personalului de serviciu al misiunii care nu sînt cet eni ai statului acreditar sau

nu- i au în acesta re edin a permanent ben eficiaz de imunitate pentru actele îndeplinite în

exerci iul func iilor lor i de scutirea de impozite i taxe pe salariile pe care le p rimesc pentru

serviciile lor, precum i de scutirea prev zut la articolul 33.

4. Oamenii de serviciu particulari ai membrilor misiunii, care nu sînt cet eni ai statului

acreditar i nu- i au în acesta re edin a lor permanent , sînt scuti i de impozite i taxe pe

salariile pe care le primesc pentru serviciile lor. În toate celelalte privin e, ei nu beneficiaz de

privilegii i imunit i decît în m sura admis de statul acreditar. Totu i, statul acreditar trebuie

s - i exercite jurisdic ia asupra acestor persoane în a a fel încît s nu stînjeneasc în modexcesiv îndeplinirea func iilor misiunii.

121



ART. 38

1. Ex ceptînd cazul în care privilegii i imunit i suplimentare au fost acordate de statul

acreditar, agentul diplomatic car e are na ionalitatea statului acreditar sau î i are în acesta

re edin a permanent nu beneficiaz de imunitate de jurisdic ie i de inviolabilitate decît

pentru actele oficiale îndeplinite în exerci iul func iilor sale.

2. Ceilal i membri ai personalului misiunii i oamenii de serviciu particulari care sînt

cet eni ai statului acreditar sau î i au în acesta re edin a lor permanent nu beneficiaz de

privilegii i imunit i decît în m sura în care le sînt recunoscute de acest stat. Totu i, statul

acreditar trebuie s - i exercite jurisdic ia asupra acestor p ersoane în a a fel încît s nu

stînjeneasc în mod excesiv îndeplinirea func iilor misiunii.

ART. 39

1. Orice persoan care are drept la privilegii i imunit i beneficiaz de ele de îndat ce

p trunde pe teritoriul statului acreditar pentru a- i lua în primire postul s u, dac ea se afl

deja pe acest teritoriu, de îndat ce numirea sa a fost notificat Ministerului Afacerilor

Ex terne sau oric rui alt minister asupra c ruia se va fi convenit.

2. Cînd func iile unei persoane care beneficiaz de p rivilegii i imunit i iau sfîr it, aceste

privilegii i imunit i înceteaz în mod normal în momentul în care aceast persoan p r se te

ara, sau la expirarea unui termen potrivit, care îi va fi acordat în acest scop, dar ele continu

pîn în acest moment, chiar în caz de conflict armat. Totu i, imunitatea continu în ceea ce

prive te actele îndeplinite de c tre aceast persoan în exercitarea func iilor sale ca membru al

misiunii.

3. În caz de deces al unui membru al misiunii, membrii familiei sale continu s beneficieze

de privilegiile i imunit ile de care ei beneficiaz , pîn la expirarea unui termen potrivit, care

s le permit s p r seasc teritoriul statului acreditar.

4. În caz de deces al unui membru al misiunii care nu este cet ean al statului acreditar sau

nu- i are re edin a permanent în acesta sau al unui membru al familiei sale care face parte

din gospod ria sa, statul acreditar permite retragerea bunurilor mobile ale defunctului, cu

excep ia acelor a care au fost achizi ionate în ar i care fac obiectul unei interziceri de export

în momentul decesului s u. Nu se vor percepe taxe de succesiune asupra bunurilor mobile a

c ror prezen în statul acreditar se datora în mod ex clusiv prezen ei în acest stat a defunctului

în calitate de membru al misiunii sau de membru al familiei unui membru al misiunii.

ART. 40

1. Dac agentul diplomatic traverseaz teritoriul sau se g se te p e teritoriul unui al treilea

stat, care i-a acordat o viz de pa aport, în cazul în care aceast viz este cerut , pentru amerge s - i asume func iile sau s - i ia în primire postul sau pentru a se întoarce în ara sa,

122



statul ter îi va acorda inviolabilitatea i toate celelalte imunit i necesare pentru a-i permite

trecerea sau întoarcerea. În acela i fel v a proceda i cu membrii familiei agentului diplomatic

care ben eficiaz de privilegii i imunit i i care înso esc sau care c l toresc separat pentru a-l

întîlni sau pentru a se întoarce în ara lor.

2. În condi ii similare acelora care sînt prev zute la paragraful 1 al prezentului articol,

statele ter e nu trebuie s stînjeneasc trecerea pe teritoriul lor a membrilor personalului

administrativ i tehnic sau de serviciu al misiunii i a membrilor familiilor lor.

3. Statele ter e acord coresponden ei i celorlalte comunic ri oficiale în tranzit, inclusiv

mesajele în cod sau cifrate, aceea i libertate i ocrotire ca i statul acreditar. Ele acord

curierilor diplomatici, c rora li s-a acordat o viz de pa aport, dac aceast viz este cerut , i

valizelor diplomatice în tranzit aceea i inviolabilitate i aceea i ocrotire pe care statul

acreditar este obligat s le-o acorde.

4. Obliga iile statelor ter e prev zute la paragrafele 1, 2 i 3 ale pr ezentului articol se aplic

de asemenea persoanelor respective men ionate la aceste paragrafe, cît i comunic rilor

oficiale i valizelor diplomatice, cînd prezen a lor pe teritoriul statului ter este datorat for ei

majore.

ART. 41

1. F r prejudiciul privilegiilor i imunit ilor lor, toate persoanele care beneficiaz de

aceste privilegii i imunit i au datoria de a respecta legile i regulamentele statului acreditar.

Ele au, de asemenea, datoria de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat.

2. Toate problemele oficiale tratate cu statul acreditar, încredin ate misiunii de c tre statul

acreditant, trebuie s fie tratate cu Ministerul Afacerilor Externe al statului acreditar sau prin

intermediul s u, sau cu oricare alt minister asupra c ruia se va fi convenit.

3. Localurile misiunii nu vor fi utilizate într-un mod incompatibil cu func iile misiunii a a

cum sînt ele enun ate în prezenta conven ie, sau în alte reguli ale dreptului interna ional

general, sau în acordurile speciale în vigoare între statul acreditant i statul acreditar.

ART. 42

Agentul diplomatic nu va exercita în statul acreditar vreo activitate profesional sau

comercial în vederea unui cî tig personal.

ART. 43

Func iile agentului diplomatic iau sfîr it în special:

a) prin notificarea statutul acreditant c tre statul acreditar c func iile agentului diplomatic

au luat sfîr it;

b) prin notificarea statului acreditar c tre statul acr editant c , în conformitate cu paragraful2 al articolului 9, acest stat refuz s recunoasc pe agentul diplomatic ca membru al misiunii.

123



ART. 44

Statul acreditar trebuie, chiar în caz de conflict armat, s acorde înlesniri pentru a permite

persoanelor care beneficiaz de privilegii i imunit i, altele decît cet enii statului acreditar,

ca i membrilor familiei acestor persoane, indiferent de na ionalitatea lor, s p r seasc

teritoriul s u în termenele cele mai potrivite. El trebuie îndeosebi, dac este nevoie, s le pun

la dispozi ie mijloacele de transport necesare pentru ei în i i i pentru bunurile lor.

ART. 45

În cazul ruperii rela iilor diplomatice între dou state, sau dac o misiune este rechemat

definitiv sau temporar:

a) statul acr editar este obligat, chiar în caz de conflict armat, s respecte i s ocroteasc

localurile misiunii, precum i bunurile i arhivele sale;

b) statul acreditant po ate încredin a paza localurilor misiunii, cu bunurile care se g sesc în

acestea, precum i arhivele, unui stat ter acceptabil pentru statul acreditar;

c) statul acr editant poate încredin a o crotirea intereselor sale i ale cet enilor s i unui stat

ter acceptabil pentru statul acreditar.

ART. 46

Cu consim mîntul prealabil al statului acreditar i la cererea unui stat ter ner eprezentat în

acest stat, statul acreditant poate s asume ocrotirea temporar a intereselor statului ter i ale

cet enilor acestuia.

ART. 47

1. În aplicarea dispozi iilor prezentei conven ii, statul acreditar nu va face discriminare între

state.

2. Totu i, nu vor fi considerate ca discriminatorii:

a) faptul c statul acreditar aplic în mod restrictiv una din dispozi iile prezentei conven ii

pentru motivul c aceasta este aplicat în acest mod misiunii sale din statul acreditant;

b) faptul c unele state î i acord în mod reciproc, prin cutum sau p e cale de acord, un

tratament mai favorabil decît cel cerut de dispozi iile prezentei conven ii.

ART. 48

Prezenta conven ie v a fi deschis semn rii tuturor statelor membre ale Organiza iei

Na iunilor Unite sau ale unei institu ii specializate, precum i oric rui stat parte la Statutul

Cur ii Interna ionale de Justi ie i oric rui alt stat invitat de Adunarea General a Organiza iei

Na iunilor Unite s devin parte la conv en ie, în modul urm tor: pîn la 31 octombrie 1961, la

Ministerul Federal al Afacerilor Str ine al Austriei i apoi, pîn la 31 martie 1962, la Sediul

Organiza iei Na iunilor Unite la New York.

124



ART. 49

Prezenta conven ie va fi r atificat . Instrumentele de ratificare vor fi d epuse la secretarul

general al Organiza iei Na iunilor Unite.

ART. 50

Prezenta conven ie va r mîne deschis ader rii oric rui stat care apar ine uneia din cele

patru categorii men ionate în articolul 48. Instrumentele de aderare vor fi depuse la secretarul


ART. 51

1. Prezenta conven ie va intra în vigoare în a treizecea zi de la data depunerii la secretarul

general al Organiza iei Na iunilor Unite a celui de-al dou zeci i doilea instrument de

ratificare sau deaderare.2. Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica conven ia sau vor adera la aceasta dup

depunerea celui de-al do u zeci i doilea instrument de ratificare sau de aderare, conven ia va

intra în vigoare într-a treizecea zi dup depun erea de c tre acest stat a instrumentului s u de

ratificare sau deaderare.ART. 52

Secretarul general al Or ganiza iei Na iunilor Unite va notifica tuturor statelor care apar in

uneia din cele patru categorii men ionate la articolul 48:

a) semn turile puse pe prezenta conven ie i depunerea instrumentelor de ratificare sau de

aderare, în conformitate cu articolele 48, 49 i 50;

b) data la care prezenta conven ie va intra în vigoare, în conformitate cu articolul 51.

ART. 53

Originalul prezentei conven ii, ale c rei texte englez, chinez, spaniol, francez i rus au

aceea i valoare, va fi depus la secretarul general al Organiza iei Na iunilor Unite, care va

transmite o copie certificat conform tuturor statelor apar inînd uneia din cele patru categorii

men ionate la articolul 48.

Drept care plenipoten iarii mai jos semna i, autoriza i în modul cuvenit de guvernele lor

respective, au semnat prezenta conven ie.

Încheiat la Viena la 18 aprilie 1961.

---------------

125



CONVEN IA DE LA VIENA PRIVIND RELA IILE CONSULARE

Statele p r i la prezenta conven ie,

amintind c , dintr-o epoc îndep rtat , între popoare s-au stabilit rela ii consulare,

con tiente de scopurile i principiile Cartei Na iunilor Unite privind egalitatea

suveran a statelor, men inerea p cii i a securit ii interna ionale i dezvoltarea rela iilor

amicale între na iuni,

inînd seama de faptul c Conferin a Na iunilor Unite asupra rela iilor i imunit ilor

diplomatice a adoptat Conven ia de la Viena cu privire la rela iile diplomatice care a fost

deschis pentru semnare la 18 aprilie 1961,

convinse c o conven ie interna ional asupra rela iilor, privilegiilor i imunit ilor

consulare va contribui, de asemenea, la favorizarea rela iilor de prietenie între ri, indiferent

de diversitatea regimurilor lor constitu ionale i sociale,

convinse c aceste privilegii i imunit i au ca scop nu f avorizarea unor persoane, ci

asigurarea îndeplinirii eficiente a func iilor lor de c tre or ganele consulare, în numele statelor

lor,

afirmînd c regulile dreptului interna ional cutumiar vor continua s reglementeze

problemele care n-au fost prev zute în mod expres în dispozi iile prezentei conven ii,

au convenit asupra celor ce urmeaz :

ART. 1

Defini ii

1. În prezenta conven ie, expresiile urm toare se în eleg a a cum se precizeaz mai jos:

a) prin expresia "post consular" se în elege or ice consulat general, consulat, viceconsulat

sau agen ie consular ;

b) prin expresia "circu mscrip ie consular " se în elege teritoriul atribuit unui post consular

pentru exercitarea func iilor consulare;

c) prin expresia " ef de post consular" se în elege persoana îns rcinat s ac ioneze în

aceastcalitate;d) prin expresia "func ionar consular" se în elege orice persoan , inclusiv eful de post

consular, îns rcinat în aceast calitate cu ex ercitarea func iilor consulare;

e) prin expresia "angajat consular" se în elege orice persoan angajat în serviciile

administrative sau tehnice ale unui post consular;

126



f) prin expresia "membru al personalului de serviciu" se în elege orice persoan afectat

serviciului casnic al unui post consular;

g) prin expresia "membrii postului consular" se în elege func ionarii consulari, angaja ii

consulari i membrii personalului de serviciu;

h) prin expresia "membrii personalului consular" se în elege fun c ionarii consulari, cu

excep ia efului postului consular, angaja ii consulari i membrii personalului de serviciu;

i) prin ex presia "membru al personalului particular" se în elege o persoan folosit în mod

exclusiv în serviciul particular al unui membru al postului consular;

j) prin expresia "localuri consulare" se în elege cl dirile sau p r ile de cl diri i terenul

aferent car e, indiferent în a cui proprietate se afl , sînt folosite exclusiv pentru postul

consular;

k) expresia "arhive consulare" cuprinde toate hîrtiile documentele, coresponden a, c r ile,

filmele, benzile de magnetofon i registrele postului consular, precum i materialul de cifru,

fi ierele i mobilierul destinate s le protejeze i s le p streze.

2. Ex ist dou categorii de func ionari consulari: func ionari consulari de carier i

func ionari consulari onorifici. Dispozi iile capitolului II al prezentei conven ii se aplic

posturilor consulare conduse de func ionari consulari de carier ; dispozi iile capitolului III se

aplic posturilor consulare conduse de func ionari consulari onorifici.

3. Situa ia special a membrilor consulatului care sînt cet eni sau reziden i permanen i ai

statului de re edin este reglementat d e art. 71 al prezentei conven ii.

CAP. 1

Rela iile consulare în general

Sec iunea I

Stabilirea i conducerea rela iilor consulare

ART. 2

Stabilirea rela iilor consulare

1. Stabilirea rela iilor consulare între state se face prin consim mînt reciproc.

2. Consim mîntul dat pentru stabilirea de rela ii diplomatice între dou state implic , dac

nu exist o indica ie contrar , consim mîntul pentru stabilirea de rela ii consulare.

3. Ruperea rela iilor diplomatice nu atrage dup sine ipso facto ruperea rela iilor consulare.

ART. 3

Ex ercitarea func iilor consulare

127



Func iile consulare sînt exercitate de c tre posturile consulare. Ele sînt exercitate, de

asemenea, de misiunile diplomatice, în conformitate cu prevederile prezentei conven ii.

ART. 4

Stabilirea unui post consular

1. Un post consular nu poate fi stabilit pe teritoriul statului de re edin decît cu

consim mîntul acestui stat.

2. Sediul postului consular, rangul i circumscrip ia sa sînt fixate de c tre statul trimi tor i

supuse aprob rii statului de re edin .

3. Statul trimi tor nu poate aduce modific ri ulterioare sediului postului consular, rangului

sau circumscrip iei sale consulare decît cu consim mîntul statului de re edin .

4. Consim mîntul statului de re edin se cere, de asemenea, dac un consulat general sau

un consulat vrea s deschid un viceconsulat sau o agen ie consular într-o alt localitate decît

aceea în care este stabilit el însui.5. Consim mîntul expres i prealabil al statului de re edin se cere, de asemenea, pentru

deschiderea unui birou, f cînd parte dintr-un consulat existent, în afara sediului acestuia.

ART. 5

Func ii consulare

Func iile consulare constau în:

a) a proteja în statul de re edin interesele statului trimi tor i ale cet enilor s i, persoane

fizice sau juridice, în limitele admise de dreptul interna ional;

b) a favoriza dezvoltarea rela iilor comerciale, economice, culturale i tiin ifice între statul

trimi tor i statul de re edin i a promova în orice alt mod rela ii amicale între ele în cadrul

dispozi iilor prezentei conven ii;

c) a se informa, prin toate mijloacele licite, despre condi iile i evolu ia vie ii comerciale,

economice, cultur ale i tiin ifice a statului de re edin , a face rapoarte în aceast privin

c tre guvernul statului trimi tor i a da informa ii persoanelor interesate;

d) a elibera pa apoarte i documente de c l torie cet enilor statului trimi tor, precum i

vize i alte documente corespunz toare persoanelor car e doresc s mearg în statul trimi tor:

e) a acorda ajutor i asisten cet enilor, persoane fizice i juridice, ai statului trimi tor:

f) a ac iona în calitate de notar i de ofi er de stare civil i a exercita func ii similare, ca i

unele func ii de ordin administrativ, în m sura în care legile i regulamentele statului de

re edin nu se opun la aceasta;

g) a ap ra interesele cet enilor statului trimi tor, persoane fizice sau juridice, în

succesiunile de pe teritoriul statului de re edin , în conformitate cu legile i regulamentelestatului de re edin ;

128



h) a ap ra, în limitele fixate de legile i regulamentele statului de re edin , interesele

minorilor i incapabililor, cet eni ai statului trimi tor, mai ales atunci cînd este cerut

instituirea unei tutele sau curatele cu privire la ei:

i) sub rezerva practicilor i procedurilor în vigoare în statul de re edin , a reprezenta pe

cet enii statului trimi tor sau a lua m suri în scopul asigur rii reprezent rii lor adecvate în

fa a tribunalelor sau a altor autorit i ale statului de re edin pentru a cere, în conformitate cu

legile i regulamentele statului de re edin , adoptarea de m suri provizorii în vederea ap r rii

drepturilor i intereselor acestor cet eni atunci cînd datorit absen ei lor sau din orice alt

cauz , ei nu- i pot ap ra în timp util drepturile i interesele;

j) a transmite acte judiciare i extrajudiciare sau a efectua comisii rogatorii în conformitate

cu acordurile interna ionale în vigoare sau, în lipsa unor asemenea acorduri în orice mod

compatibil cu legile i regulamentele statului de re edin ;

k) a exercita drepturile de control i de inspec ie prev zute de legile i regulamentele

statului trimi tor asupra navelor maritime i a navelor fluviale avînd na ionalitatea statului

trimi tor i asupra aeronavelor înmatriculate în acest stat, ca i asupra echipajelor lor;

l) a acorda asisten navelor i aeronavelor men ionate în alineatul k din prezentul articol,

precum i echipajelor lor, a primi declara iile asupra curselor acestor nave, a examina i a viza

documentele de bord i, f r a pr ejudicia prerogativele autorit ilor statului de re edin , a

face anchete privind incidentele survenite în cursul c l toriei i a reglementa, în m sura în

care legile i regulamentele statului trimi tor autoriz aceasta, divergen ele de orice natur

între c pitan, ofi eri i marinari;

m) a ex ercita orice alte func ii încredin ate unui post consular de c tre statul trimi tor, care

nu sînt interzise de legile i regulamentele statului de re edin sau la care statul de re edin

nu se opune, sau care sînt men ionate în acordurile interna ionale în vigoare între statul

trimi tor i statul de re edin .

ART. 6

Ex ercitarea func iilor consulare în afara circumscrip iei consulare

În împrejur ri speciale, un func ionar consular poate, cu consim mîntul statului de

re edin , s - i exercite func iile în afara circumscrip iei sale consulare.

ART. 7

Ex ercitarea func iilor consulare într-un stat ter

Statul trimi tor poate, dup notificarea c tre statele interesate i afar de cazul cînd unul

dintre ele se opune în mod expres la aceasta, s îns rcineze un post consular stabilit într-un

stat s - i asume exercitarea de func ii consulare într-un alt stat.

129



ART. 8

Ex ercitarea de func ii consulare în numele unui stat ter

Dup notificarea corespunz toare c tre statul de re edin i afar de cazul cînd acesta se

opune, un post consular al statului trimi tor poate ex ercita func ii consulare în statul de

re edin în numele unui stat ter .

ART. 9

Clasele efilor de post consular

1. efii de post consular se împart în patru clase, i anume:

a) consuli generali;

b) consuli;

c) viceconsuli;

d) agen i consulari.

2. Paragraful 1 al prezentului articol nu limiteaz cu nimic dreptul oric reia din p r ile

contractante de a fixa denumirea func ionarilor consulari care nu sînt efi de post consular.

ART. 10

Numirea i admiterea efilor de post consular

1. efii de post consular sînt numi i de statul trimi tor i sînt admi i pentru ex ercitarea

func iilor lor de c tre statul de re edin .

2. Sub rezerva dispozi iilor prezentei conven ii, modalit ile de numire i de admitere a

efului de post consular sînt fixate prin legile, regulamentele i uzan ele statului trimi tor i

respectiv ale statului de re edin .

ART. 11

Patenta consular sau notificarea numirii

1. eful de post consular prime te de la statul trimi tor un document, sub form de patent

sau un act similar, întocmit pentru fiecare numire, atestînd calitatea sa i indicînd, ca regul

general , numele i pren umele s u, categoria i clasa sa, circumscrip ia consular i sediul

postului consular.

2. Statul trimi tor transmite patenta sau actul similar, pe cale diplomatic sau pe orice alt

cale potrivit , guvernului statului pe teritoriul c ruia eful de post consular trebuie s - i

exercite func iile.

3. Dac statul de re edin este de acord, statul trimi tor poate înlocui patenta sau actul

similar printr-o notificare cuprinzînd indica iile prev zute în paragraful 1 din prezentul articol.

130



ART. 12

Ex equaturul

1. eful de post consular este admis s - i exercite func iile printr-o autoriza ie a statului de

re edin denumit exequatur, oricare ar fi forma acestei autoriza ii.

2 Statul care refuz s elibereze un exequatur n u este obligat s comunice statului trimi tor

motivele refuzului s u.

3 Sub rezerva prevederilor articolelor 13 i 1 5, eful de post consular nu poate intra în

func ie înainte de a fi primit exequaturul.

ART. 13

Admiterea provizorie a efilor de post consular

În timpul cît a teapt eliberarea exequaturului, eful de post consular poate fi admis în mod

provizoriu s exercite func iile sale. În acest caz, dispozi iile prezentei conven ii sînt

aplicabile.

ART. 14

Notificarea c tre autorit ile circumscrip iei consulareDe îndat ce eful de post consular a fost admis, chiar cu titlu provizoriu, s - i exercite

func iile, statul de re ed in este obligat s info rmeze imediat autorit ile competente ale

circumscrip iei consulare. El este, de asemenea, obligat s vegheze ca s fie luate m surile

necesare p entru ca eful de post consular s poat s se achite d e obliga iile misiunii sale i s

beneficieze de tratamentul prev zut de dispozi iile prezentei conven ii.

ART. 15

Ex ercitarea cu titlu temporar a func iilor efului de post consular

1. Dac eful de post consular este împiedicat s - i exercite func iile sau dac postul s u

este vacant, un gerant interimar poate ac iona cu titlu provizoriu ca ef de post consular.

2. Numele i prenumele gerantului interimar sînt notificate fie de c tre misiunea

diplomatic a statului trimi tor, fie, în lipsa unei misiuni diplomatice a acestui stat în statul de

re edin , de c tre eful de post consular, fie, în cazul cînd acesta este împiedicat s o fac , de

c tre autoritatea competent a statului trimi tor, ministerului afacerilor externe al statului de

re edin sau autorit ii desemnate de acest minister. De regul , aceast notificare trebuie s

fie f cut în prealabil. Statul de re edin poate condi iona de consim mîntul s u admiterea

ca gerant interimar a unei persoane care nu este nici agent diplomatic, nici func ionar consular

al statului trimi tor în statul de re edin .

3. Autorit ile competente ale statului de re edin trebuie s acorde asisten i protec ie

gerantului interimar. În timpul activit ii sale, dispozi iile prezentei conven ii îi sînt aplicabileîn aceea i m sur ca i efului de post consular în cauz . Totu i, statul de re edin nu este

131



obligat s acorde unui gerant interimar înlesnirile, privilegiile i imunit ile de care eful de

post consular se bucur numai în baza unor condi ii pe care gerantul interimar nu le

îndepline te.

4. Atunci cînd un membru al personalului diplomatic al reprezentan ei diplomatice a

statului trimi tor în statul de re edin este numit gerant interimar de c tre statul trimi tor în

condi iile prev zute în paragraful 1 al prezentului articol, el continu s se bucure de

privilegiile i imunit ile diplomatice, dac statul de re edin nu se opune la aceasta.

ART. 16

Prec derea între efii de post consular

1. Ordinea de prec dere a efilor de post consular din fiecare clas este determinat de data

acord rii exequaturului.

2. Totu i, în cazul în care eful de post consular, înainte de a ob ine exequaturul, este admis

cu titlu provizoriu s exercite func iile sale, data acestei admiteri determin ordinea de

prec dere; aceast ordine este men inut i dup acordarea exequaturului.

3. Ordinea de prec dere între doi sau mai mul i efi de post consular care au ob inut

exequaturul sau admiterea provizorie la aceea i dat este determinat de data la care patenta

lor sau actul similar a fost prezentat sau la care notificarea prev zut la paragraful 3 al art. 11

a fost f cut statului de re edin .

4. Geran ii interimari se situeaz ca ordine de prec dere dup to i efii de post consular.

Între ei ordinea de prec dere este determinat de datele la care i-au luat func iile de geran i

interimari i care au fost indicate în notific rile f cute în conformitate cu paragraful 2 al art.

15.

5. Func ionarii consulari onorifici, efi de post consular, se situeaz ca ordine de prec dere

în fiecare clas dup efii de post consular de carier , în ordinea i dup regulile stabilite în

paragrafele precedente.

6. efii de post consular au prec dere asupra func ionarilor consulari care nu au aceast

calitate.ART. 17

Îndeplinirea de acte diplomatice de c tre func ionarii consulari

1. Într-un stat în care statul trimi tor nu are misiune diplomatic i nu este reprezentat prin

misiunea diplomatic a unui stat ter , un func ionar consular po ate, cu consim mîntul statului

de re edin i f r ca statutul s u consular s fie afectat prin aceasta, s fie îns rcinat s

îndeplineasc acte diplomatice. Îndeplinirea acestor acte de c tre un func ionar consular nu-i

confer nici un drept la privilegiile i imunit ile diplomatice.

132



2. Un func ionar consular poate, dup notificarea c tre statul de re edin , s fie îns rcinat

s reprezinte statul trimi tor pe lîng orice or ganiza ie interguvernamental . Ac ionînd în

aceast calitate, el are dreptul la toate privilegiile i imunit ile acordate prin dreptul

interna ional cutumiar sau prin acorduri interna ionale unui reprezentant pe lîng o organiza ie

interguvernamental ; totu i, în ceea ce prive te orice func ie consular ex ercitat de el, nu are

dreptul la o imunitate de jurisdic ie mai larg decît aceea de care beneficiaz un func ionar

consular în baza prezentei conven ii.

ART. 18

Numirea aceleia i persoane ca func ionar consular de c tre dou sau mai multe state

Dou sau mai multe state pot, cu consim mîntul statului de re edin , s numeasc aceea i

persoan în calitate de func ionar consular în acest stat.

ART. 19

Numirea membrilor personalului consular

1. Sub rezerva dispozi iilor articolelor 20, 22 i 23, statul trimi tor poate numi conform

voin ei sale pe membrii personalului consular.

2. Statul trimi tor notific cu suficient timp înainte statului de re edin numele i

prenumele, categoria i clasa tuturor func ionarilor consulari, al ii decît eful de post consular

pentru ca statul de re edin s poat exercita, dac dore te, drepturile pe care i le confer

paragraful 3 al art. 23.

3. Statul trimi tor poate, dac legile i regulamentele sale o cer, s solicite statului de

re edin s acorde exequatur unui func ionar consular care nu este ef de post consular.

4. Statul de re edin poate, dac legile i regulamentele sale o cer, s acorde exequatur

unui func ionar consular care nu este ef de post consular.

ART. 20

Efectivul personalului consular

În lipsa unui acord explicit asupra efectivului personalului postului consular, statul de

re edin po ate cere ca acest efectiv s fie men inut în limitele considerate de el ca fiind

rezonabile i normale, avînd în vedere circumstan ele i condi iile din circumscrip ia

consular i nevoile postului consular în cauz .

ART. 21

Prec derea între func ionarii consulari ai unui post consular

Ordinea de prec dere între func ionarii consulari ai unui post consular i orice schimb ri

care îi sînt aduse sînt notificate de misiunea diplomatic a statului trimi tor sau, în lipsa unei

asemenea misiuni în statul de re edin , de c tre eful postului consular ministerului afacerilor externe al statului de re edin sau autorit ii desemnate de acest minister.

133



ART. 22

Na ionalitatea func ionarilor consulari

1. Func ionarii consulari trebuie s aib în principiu na ionalitatea statului trimi tor.

2. Func ionarii consulari nu pot fi ale i dintre cet enii statului de re edin decît cu

consim mîntul expres al acestui stat care poate oricînd s -l retrag .

3. Statul de re edin î i poate rezerva acela i drept în ceea ce prive te cet enii unui stat

ter care nu sînt totodat i cet eni ai statului trimi tor.

ART. 23

Persoana declarat non grata

1. Statul de re edin poate în orice moment s informeze statul trimi tor c un func ionar

consular este persona non grata sau c orice alt membru al personalului consular nu este

acceptabil. În acest caz, statul trimi tor va rechema persoana în cauz sau va pune cap t

func iilor sale în cadrul acestui post consular, dup caz.

2. Dac statul trimi tor refuz s îndeplineasc sau nu îndepline te într-un termen

rezonabil obliga iile care îi revin conform paragrafului 1 al prezentului articol, statul de

re edin poate, dup caz, s retrag exequaturul persoanei în cauz sau s înceteze de a o

considera ca membru al personalului consular.

3. O persoan numit membru al unui post consular poate fi declarat inacceptabil înainte

de a ajunge pe teritoriul statului de re edin , sau, dac se g se te deja acolo, înainte de a intra

în func ie la postul consular. Statul trimi tor trebuie, în acest caz, s retrag numirea.

4. În cazurile men ionate la paragrafele 1 i 3 din prezentul articol, statul de re edin nu

este obligat s comunice statului trimi tor motivele hot rîrii sale.

ART. 24

Notificarea c tre statul de re edin a numirilor, sosirilor i plec rilor

1. Sînt notificate ministerului afacerilor externe al statului de re edin sau autorit ii

desemnate de acest minister:

a) numirea membrilor postului consular, sosirea lor dup numire la postul consular,

plecarea lor definitiv sau încetarea func iilor lor, precum i orice alte schimb ri referitoare la

statutul lor care pot s se produc în cursul serviciului lor la postul consular;

b) sosirea i plecarea definitiv a unei persoane din familia unui membru al postului

consular care locuie te împreun cu el i, dac este cazul, faptul c o persoan devine sau

înceteaz de a mai fi membru al familiei;

c) sosirea i plecarea definitiv a membrilor personalului particular i, dac este cazul,

încetarea serviciului lor în aceastcalitate;

134



d) angajarea i concedierea persoan elor care î i au re edin a în statul de re edin ca

membri ai postului consular sau ca membri ai personalului particular care au dreptul la

privilegii i imunit i.

2. Cînd este posibil, sosirea i plecarea definitiv trebuie d e asemenea s fac obiectul unei

notific ri prealabile.

Sec iunea a II-a

Încetarea func iilor consulare

ART. 25

Încetarea func iilor unui membru al unui post consular

Func iile unui membru al unui post consular înceteaz îndeosebi prin:

a) notificarea de c tre statul trimi tor c tre statul de re edin despre faptul c func iile lui

au încetat;

b) retragerea exequaturului;

c) notificarea statului de re edin c tre statul trimi tor despre faptul c el a încetat s mai

considere persoana în cauz ca membru al personalului consular.

ART. 26

Plecarea de pe teritoriul statului de re edin

Statul de re edin trebuie, chiar în caz de conflict armat, s acorde membrilor personalului

particular, care nu sînt cet eni ai statului de re edin , precum i membrilor familiilor lor care

locuiesc cu ei, indiferent de na ionalitatea lor, timpul i înlesnirile necesare pentru a- i preg ti

plecarea i pentru a p r si teritoriul acestui stat într-un termen cît mai scurt posibil dup

încetarea func iilor lor. El trebuie mai ales, dac este necesar, s pun la dispozi ia lor

mijloacele de transport necesare pentru ei în i i i pentru bunurile lor, cu excep ia bunurilor

dobîndite în statul de re edin al c ror export este interzis în momentul plec rii.

ART. 27

Protec ia localurilor i arhivelor consulare i a intereselor statului trimi tor în circumstan e

excep ionale

1. În cazul ruperii rela iilor consulare între dou state:

a) statul de r e edin este obligat, chiar în caz de conflict armat, s respecte i s protejeze

localurile consulare, ca i bunurile postului i arhivele consulare;

b) statul trimi tor poate încredin a paza localurilor consulare, ca i a bunurilor care se

g sesc în ele i a arhivelor consulare, unui ter acceptabil pentru statul de re edin ;

c) statul trimi tor poate încredin a protec ia intereselor sale i a celor ale cet enilor s iunui stat ter acceptabil pentru statul de re edin .

135



2. În caz de închidere temporar sau definitiv a unui post consular, sînt aplicabile

prevederile alineatului a din paragraful 1 al prezentului articol. În afar de aceasta:

a) dac statul trimi tor nu este reprezentat în statul de re edin printr-o misiune

diplomatic , dar are un alt post consular pe teritoriul statului de re edin , acest post consular

poate fi îns rcinat cu paza localurilor postului co nsular care a fost închis, a bunurilor care se

g sesc acolo i a arhivelor consulare, precum i, cu consim mîntul statului de re edin , cu

exercitarea func iilor consulare în circumscrip ia acestui post consular; sau

b) dac statul trimi tor nu are în statul de re edin misiune diplomatic i nici un alt post

consular, sînt aplicabile prevederile alineatelor b i c din paragraful 1 al prezentului articol.

CAP. 2

Înlesniri, privilegii i imunit i privind posturile consulare, func ionarii consulari de carier

i al i membri ai unui post consular

Sec iunea I

Înlesniri, privilegii i imunit i privind postul consular

ART. 28

Înlesniri acordate postului consular pentru activitatea sa

Statul de re edin acord orice înlesniri pentru îndeplinirea func iilor postului consular.

ART. 29

Folosirea drapelului i a stemei na ionale

1. Statul trimi tor are dreptul de a folosi drapelul s u na ional i scutul cu stema sa de stat

în statul de re edin , conform prevederilor prezentului articol.

2. Drapelul na ional al statului trimi tor poate fi arborat, iar scutul cu stema de stat poate fi

a ezat pe cl direa ocupat de c tre postul consular i pe poarta sa de intrare, precum i pe

re edin a efului postului consular i pe mijloacele sale de tr ansport, atunci cînd acestea sînt

folosite în interes de serviciu.

3. În exercitarea dreptului acordat p rin pr ezentul articol se va in e seama de legile,

regulamentele i uzan ele statului de re edin .

ART. 30

Localurile

1. Statul de re edin trebuie fie s faciliteze dobîndirea pe teritoriul s u, în cadrul legilor i

regulamentelor sale, de c tre statul trimi tor, a localurilor necesare postului consular, fie s

ajute statul trimi tor s - i procure localuri în alt mod.

136



2. El trebuie, de asemenea, dac acest lucru este necesar, s ajute postul consular s ob in

locuin e convenabile pentru membrii s i.

ART. 31

Inviolabilitatea localurilor consulare

1. Localurile consulare sînt inviolabile în m sura prev zut în prezentul articol.

2. Autorit ile statului de re edin nu pot p trunde în partea localurilor consulare pe care

postul consular o folose te ex clusiv pentru nevoile muncii sale, decît cu consim mîntul

efului postului consular, al persoanei desemnate de acesta sau al efului misiunii diplomatice

a statului trimi tor. Totu i, consim mîntul efului postului consular poate fi considerat ca

ob inut în caz de incendiu sau de alt sinistru care cere m suri de protec ie imediat .

3. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 din prezentul articol, statul de re edin are

obliga ia special de a lua orice m suri necesare pentru a împiedica violarea sau deteriorarea

localurilor consulare i pentru a împiedica tulburarea lini tii postului consular sau atingerea

demnit ii sale.

4. Localurile consulare, mobilierul lor i bunurile postului consular, ca i mijloacele sale de

transport, nu pot face obiectul vreunei forme de rechizi ie în scopuri de ap rare na ional sau

de utilitate public . În cazul cînd o expropriere ar fi necesar în aceste scopuri, vor fi luate

toate m surile corespunz toare p entru a evita împiedicarea exercit rii func iilor consulare, i

statului trimi tor îi va fi v rsat o indemniza ie prompt , adecvat i efectiv .

ART. 32

Scutirea fiscal a localurilor consulare

1. Localurile consulare i re edin a efului postului consular de carier , asupra c rora statul

trimi tor sau orice persoan ac ionînd în numele acestui stat este proprietar sau locatar, sînt

scutite de orice impozite i taxe de orice fel, n a ionale, regionale sau comunale, cu excep ia

taxelor percepute ca remunerare pentru servicii special prestate.

2. Scutirea fiscal pr ev zut în paragraful 1 al prezentului articol nu se aplic acestor

impozite i taxe cînd, dup legile i regulamentele statului de re edin , ele cad în sarcina

persoanei care a contractat cu statul trimi tor sau cu persoane car e ac ioneaz în numele

acestuistat.ART. 33

Inviolabilitatea arhivelor i documentelor consulare

Arhivele i documentele consulare sînt inviolabile în orice moment i în orice loc s-ar g si.

137



ART. 34

Libertatea de deplasare

Sub rezerva legilor i a regulamentelor referitoare la zonele în care accesul este interzis sau

reglementat din motive de securitate na ional , statul de re edin asigur tuturor membrilor

postului consular libertatea de deplasare i de circula ie pe teritoriul s u.

ART. 35

Libertatea de comunicare

1. Statul de re edin permite i protejeaz libera comunicare a postului consular pentru

orice scopuri oficiale. Comunicînd cu guvernul, cu misiunile diplomatice i cu celelalte

posturi consulare ale statului trimi tor, oriunde s-ar g si ele, postul consular poate folosi toate

mijloacele potrivite, inclusiv curierii diplomatici sau consulari, valiza diplomatic sau

consular i mesajele în cod sau cifrate. Totu i, postul consular nu poate instala i utiliza un

post de radioemisie decît cu asentimentul statului de re edin .

2. Coresponden a oficial a postului consular este inviolabil . Prin ex presia "coresponden

oficial " se în elege într eaga coresponden referitoare la postul consular i la func iile sale.

3. Valiza consular nu trebuie s fie nici deschis i nici re inut . Totu i, dac autorit ile

competente ale statului de re edin au motive serioase s cread c v aliza con ine alte obiecte

decît coresponden a, documentele i obiectele vizate în paragraful 4 din prezentul articol, ele

pot cere ca valiza s fie deschis în prezen a lor de c tre un reprezentant autorizat al statului

trimi tor. Dac autorit ile statului trimi tor refuz s satisfac cererea, valiza este înapoiat

la locul de origine.

4. Coletele care constituie valiza consular trebuie s po arte semne exterioare vizibile ale

caracterului lor i nu pot con ine decît coresponden oficial i documente sau obiecte

destinate exclusiv pentru folosin oficial .

5. Curierul consular trebuie s poarte un document oficial în care s se ateste calitatea sa i

s se precizeze num rul de colete care constituie valiza consular . Af ar de cazul cînd statul

de re edin consimte la aceasta, el nu trebuie s fie nici cet ean al statului de re edin , nici,

cu ex cep ia cînd el este cet ean al statului trimi tor, o persoan cu re ed in a permanent în

statul de re edin . În exercitarea func iilor sale, acest curier este protejat de c tre statul de

re edin . El se bucur de inviolabilitatea persoan ei sale i nu poate fi supus nici unei forme

de arest sau de deten iune.

6. Statul trimi tor, misiunile sale diplomatice i posturile sale consulare pot desemna

curieri consulari ad-hoc. În acest caz, preved erile paragrafului 5 din prezentul articol sînt de

asemenea aplicabile, sub rezerva c imunit ile care sînt men ionate în el vor înceta s se

138



aplice din momentul în care curierul va fi remis destinatarului valiza consular pe care o are

în grij .

7. Valiza consular poate fi încredin at comandantului unei nave sau al unui avion

comercial care tr ebuie s soseasc într-un punct d e intrare autorizat. Acest comandant trebuie

s poarte un document oficial indicînd num rul de colete care constituie valiza, dar el nu este

considerat curier consular. Printr-un aranjament cu autorit ile locale competente, postul

consular poate trimite pe unul din membrii s i s ia valiza, în mod direct i liber, de la

comandantul navei sau al avionului.

ART. 36

Comunicarea cu cet enii statului trimi tor

1. Pentru ca exercitarea func iilor consulare cu privire la cet enii statului trimi tor s fie

u urat :

a) fun c ionarii consulari trebuie s aib liber tatea de a comunica cu cet enii statului

trimi tor i de a avea acces la ace tia. Cet enii statului trimi tor trebuie s aib aceea i

libertate de a comunica cu func ionarii consulari i de a avea acces la ei;

b) autorit ile competente ale statului de re edin trebuie s avertizeze f r întîrziere postul

consular al statului trimi tor atunci cînd, în circumscrip ia sa consular , un cet ean al acestui

stat este arestat, încarcerat sau pus în stare de deten iune preventiv sau re inut în orice alt

form de deten iune, dac cet eanul în cauz cere aceasta. Orice comunicare adresat

postului consular de c tre persoana arestat , încarcerat sau pus în stare de deten iune

preventiv sau re inut în orice alt form de deten iune, trebuie, de asemenea, transmis f r

întîrziere de c tre aceste autorit i. Acestea trebuie s informeze f r întîrziere persoana în

cauz despre drepturile care îi revin în baza prezentului alineat;

c) func ionarii consulari au dreptul de a vizita pe un cet ean al statului trimi tor care este

încarcerat, în stare de deten iune preventiv sau re inut în orice alt form de deten iune, de a

se între ine i de a purta coresponden cu el, precum i de a lua m suri pentru asigurarea

reprezent rii lui în justi ie. De asemenea, ei au dreptul de a vizita pe un cet ean al statului

trimi tor care se afl încarcerat sau de inut în circumscrip ia lor în executarea unei hot rîri

judec tore ti. Cu toate acestea, func ionarii consulari trebuie s se ab in de a interveni în

favoarea unui cet ean încarcerat sau aflat în stare de deten iune prev entiv sau re inut în orice

alt form de deten iune, dac cet eanul în cauz se opune în mod expres la aceasta.

2. Drepturile la care se refer paragraful 1 al prezentului articol trebuie s fie exercitate în

conformitate cu legile i regulamentele statului de re edin , cu rezerva totu i c aceste legi i

regulamente trebuie s permit deplina realizare a scopurilor pentru care sînt destinatedrepturile acordate în baza prezentului articol.

139



ART. 37

Informa ii în caz de deces, tutel sau curatel , de naufragiu i accident aerian

Dac autorit ile competente ale statului de re edin de in informa iile corespunz toare, ele

sînt obligate:

a) s informeze f r în tîrziere, în caz de deces al unui cet ean al statului trimi tor, postul

consular în circumscrip ia c ruia a avut loc d ecesul:

b) s notifice f r întîrziere postului consular competent toate cazurile în care numirea unui

tutore sau curator apare a fi în interesul unu i cet ean minor sau incapabil al statului

trimi tor. Totu i, acordarea acestei informa ii nu trebuie s prejudicieze aplicarea legilor i

regulamentelor statului de re edin în ce prive te numirea acestui tutore sau curator:

c) dac o nav avînd na ionalitatea statului trimi tor naufragiaz sau e ueaz în marea

teritorial sau în apele interioare ale statului de re edin sau dac un avion înmatriculat în

statul trimi tor sufer un accident pe teritoriul statului de re edin , s informeze f r

întîrziere postul consular cel mai apropiat de locul unde s-a produs accidentul.

ART. 38

Comunicarea cu autorit ile statului de re edin

1. În exercitarea func iilor lor, func ionarii consulari pot s se adreseze:

a) autorit ilor locale competente ale circumscrip iei lor consulare;

b) autorit ilor centrale competente ale statului de re edin dac i în m sura în care acest

lucru este admis de legile, regulamentele i uzan ele statului de re edin sau de acordurile

interna ionale respective.

ART. 39

Drepturi i taxe consulare

1. Postul consular poate percepe pe teritoriul statului de re edin drepturile i taxele pe

care legile i regulamentele statului trimi tor le prev d pentru actele consulare.

2. Sumele percepute cu titlu de drepturi i taxe prev zute în paragraful 1 al prezentului

articol i chitan ele aferente lor sînt exonerate de orice impozite i tax e în statul de re edin .

Sec iunea a II-a

Facilit i, privilegii i imunit i privind func ionarii consulari de carier i ceilal i membri

ai postului consular

ART. 40

Protec ia func ionarilor consulari

140



Statul de re edin va trata p e func ionarii consulari cu respectul cuvenit i va lua toate

m surile necesare pentru a împiedica orice atingere adus persoanei, libert ii i demnit ii

lor.

ART. 41

Inviolabilitatea personal a func ionarilor consulari

1. Func ionarii consulari nu pot fi pu i în stare de arest sau de deten iune preventiv decît în

caz de crim grav i în urma unei hot rîri a autorit ilor judiciare competente.

2. Cu excep ia cazului prev zut în paragraful 1 al prezentului articol, func ionarii consulari

nu pot fi încarcera i sau supu i vreunei alte forme de limitare a libert ii lor personale, decît în

executarea unei hot rîri judec tore ti definitive.

3. Cînd o procedur penal este angajat împotriva unui func ionar consular, acesta este

obligat s se prezinte în fa a autorit ilor comp etente. Totu i, procedura trebuie s fie condus

cu menajamentele care se cuvin func ionarului consular în virtutea pozi iei sale oficiale i, cu

excep ia cazului prev zut în paragraful 1 al prezentului articol, în asemenea mod încît ea s

stînjeneasc cît mai pu in posibil exercitarea func iilor consulare. Atunci cînd, în împrejur rile

men ionate în paragraful 1 din prezentul articol, a devenit necesar ca func ionarul consular s

fie pus în stare de deten iune preventiv , procedura îndreptat împotriva lui trebuie s fie

deschis în termenul cel mai scurt.

ART. 42

Notificarea cazurilor de arestare, deten iune sau de urm rir e

În caz de arestare, deten iune preventiv a unui membru al personalului consular sau de

urm rire penal angajat împotriva lui, statul de re edin este obligat s pr evin neîntîrziat pe

eful de post consular. Dac acesta din urm este el însu i vizat de una din aceste m suri,

statul de re edin trebuie s informeze despre acest lucru statul trimi tor, pe cale

diplomatic .

ART. 43

Imunitatea de jurisdic ie

1. Func ionarii consulari i angaja ii consulari nu pot fi chema i în fa a autorit ilor

judiciare i administrative ale statului de re edin pentru actele s vâr ite în ex ercitarea

func iilor consulare.

2. Totu i, prevederile paragrafului 1 din prezentul articol nu se aplic în caz de ac iune

civil :

a) care rezult din încheierea unui contract de c tre un consular sau un angajat consular, pe

care acesta nu l-a încheiat în mod expres sau implicit în calitatea sa de mandatar al statuluitrimi tor; sau

141



b) intentat de un ter pentru o pagub rezultând dintr-un accident cauzat în statul de

re edin de un vehicul, o nav sau de o aeronav .

ART. 44

Obliga ia de a depune ca martor

1. Membrii postului consular pot fi chema i s depun ca martori în cursul procedurilor

judiciare i administrative. Angaja ii consulari i membrii personalului de serviciu nu trebuie

s refuze s depun ca martori, cu excep ia cazurilor men ionate în paragraful 3 al prezentului

articol. Dac un func ionar refuz s depun ca martor, nici o m sur coercitiv sau alt

sanc iune nu i se poate aplica.

2. Autoritatea care solicit m rturia trebuie s evite a împiedica un func ionar consular în

îndeplinirea func iilor sale. El poate s ob in m rturia lui la r e edin a lui sau la postul

consular, sau s accepte o declara ie scris din partea sa ori de cîte ori acest lucru este posibil.

3. Membrii postului consular nu sînt obliga i s depun m rturie asupra faptelor care au

leg tur cu ex ercitarea func iilor lor i s prezinte coresponden a i documentele oficiale

referitoare la acestea. Ei au, de asemenea, dreptul de a refuza s d epun m rturie în calitate de

exper i asupra legisla iei statului trimi tor.

ART. 45

Renun area la privilegii i imunit i

1. Statul trimi tor poate renun a la privilegiile i imunit ile unui membru al postului

consular, prev zute în articolele 41, 43 i 44.

2. Renun area trebuie s fie întotdeauna expres , sub rezerva dispozi iilor paragrafului 3 din

prezentul articol i trebuie s fie comunicat în scris statului de re edin .

3. Dac un func ionar consular sau un angajat consular angajeaz o procedur într-o

materie în care ar beneficia de imunitatea de jurisdic ie în virtutea art. 43, el nu poate invoca

imunitatea de jurisdic ie fa de nici o cerere reconven ional legat direct de cererea

principal .

4. R enun area la imunitatea de jurisdic ie pentru o ac iune civil sau administrativ nu

poate fi socotit c implic renun area la imunitate în ceea ce prive te m surile de executare a

hot rîrii, pentru care este necesar o renun are distinct .

ART. 46

Scutirea de înmatriculare a str inilor i de permise de edere

1. Func ionarii consulari i angaja ii consulari, precum i membrii familiei lor care locuiesc

împreun cu ei, sînt scuti i de toate obliga iile prev zute de legile i regulamentele statului de

re edin în materie de înmatriculare a str inilor i de permise de eder e.

142



2. Totu i, dispozi iile paragrafului 1 din prezentul articol nu se aplic nici func ionarului

consular care nu este angajat perman ent al statului trimi tor sau care exercit o activitate

particular cu caracter lucrativ în statul de re edin , nici unui membru al familiei sale.

ART. 47

Scutirea de permise de munc

1. Membrii postului consular sînt scuti i, în ce prive te serviciile aduse statului trimi tor,

de obliga iile pe care legile i regulamentele statului de re edin referitoare la folosirea mîinii

de lucru str ine le impun în materie de permise de munc .

2. Membrii personalului particular al func ionarilor consulari i angaja ilor consulari sînt

scuti i de obliga iile men ionate la paragraful 1 din prezentul articol, dac ei nu ex ercit nici o

alt ocupa ie particular cu caracter lucrativ în statul de re edin .

ART. 48

Scutirea de regimul de securitate social

1. Sub rezerva dispozi iilor paragrafului 3 din prezentul articol membrii postului consular i

membrii familiei lor care locuiesc împreun cu ei sînt scuti i, în ceea ce prive te serviciile

aduse statului trimi tor, de dispozi iile de securitate social care pot fi în vigoare în statul de

re edin .

2. Scutirea prev zut la paragraful 1 al prezentului articol se aplic i membrilor

personalului particular care sînt în serviciul exclusiv al membrilor postului consular, cu

condi ia:

a) ca ei s nu fie cet eni ai statului de re edin sau s nu- i aib re edin a permanent în

acest stat;i b) ca ei s fie supu i dispozi iilor de securitate social care sînt în vigoare în statul

trimi tor sau într-un stat ter .

3. Membrii postului consular care au în serviciul lor persoane c rora scutirea prev zut la

paragraful 2 din prezentul articol nu li se aplic , trebuie s respecte obliga iile pe care

dispozi iile de securitate social ale statului de re edin le impun celui care angajeaz .

4. Scutirea prev zut la paragrafele 1 i 2 din prezentul articol nu exclude participarea

voluntar la regimul de securitate social al statului de re edin , în m sura în care ea este

admis de acest stat.

ART. 49

Scutireafiscal1. Func ionarii consulari i angaja ii consulari, precum i membrii familiei lor care locuiesc

împreun cu ei, sînt scuti i de orice impozite i taxe, personale sau reale, na ionale, regionalei comunale, cu excep ia:

143



a) impozitelor indirecte încorporate în mod normal în pre ul m rfurilor sau serviciilor;

b) impozitelor i taxelor pe bunurile imobile particulare situate pe teritoriul statului de

re edin , sub rezerva dispozi iilor articolului 32;

c) drepturilor de succesiune i de muta ie percepute de c tre statul de re edin , sub rezerva

prevederilor paragrafului b al articolului 51;

d) impozitelor i taxelor pe veniturile particulare, inclusiv cî tigurile în capital, care- i au

sursa în statul de re edin , i a impozitelor pe capital prelevate asupra investi iilor efectuate

în întreprinderi comerciale sau financiare situate în statul de re edin ;

e) impozitelor i tax elor percepute ca remunerare a serviciilor particulare prestate;

f) taxelor de înregistrare, de gref , de ipotec i de timbru, sub rezerva dispozi iilor

articolului 32.

2. Membrii personalului de serviciu sînt scuti i de impozite i taxe pe salariile pe care le

primesc pentru serviciile lor.

3. Membrii postului consular care angajeaz persoane ale c ror retribu ii sau salarii nu sînt

scutite de impozitul pe venit în statul de re edin trebuie s respecte obliga iile pe care legile

i regulamentele acestui stat le impun în materie de percepere a impozitului pe venit celor care

angajeaz .

ART. 50

Scutirea de taxe vamale i de control vamal

1. În conformitate cu dispozi iile legislative i regulamentare pe care le poate adopta, statul

de re edin autoriz in trarea i acord scutirea de orice taxe vamale, impozite i alte

redeven e conexe, cu excep ia cheltuielilor de depozitare, de transport i a cheltuielilor pentru

servicii similare, pentru:

a) obiectele destinate folosirii oficiale a postului consular:

b) obiectele de uz personal al func ionarului consular i al membrilor familiei sale care

locuiesc împreun cu el, inclusiv efectele destin ate instal rii sale. Articolele de consum nu

trebuie s dep easc cantit ile necesare pentru folosirea lor direct de c tre cei interesa i.

2. Angaja ii consulari beneficiaz de privilegiile i scutirile prev zute la paragraful 1 din

prezentul articol în ceea ce prive te obiectele importate cu ocazia primei lor instal ri.

3. Bagajele personale înso ite de func ionarii consulari i de membrii familiei lor care

locuiesc împreun cu ei sînt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decît

dac exist motive serioase s se presupun c ele con in alte obiecte decît cele men ionate la

alineatul b al paragrafului 1 din prezentul articol sau obiecte al c ror import sau export este

interzis de c tre legile i regulamentele statului de re edin sau supus legilor i

144



regulamentelor sale de carantin . Acest control nu poate avea loc decît în prezen a

func ionarului consular sau a membrului familiei sale, interesat.

ART. 51

Succesiunea unui membru al postului consular sau a unui membru al familiei sale

În caz de deces al unui membru al postului consular sau al unui membru al familiei sale

care locuia împreun cu el, statul de re edin este obligat:

a) s permit exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu excep ia celor care au fost

dobîndite în statul de re edin i care fac obiectul unei prohibi ii de export în momentul

decesului;

b) s nu perceap taxe na ionale, regionale sau comunale de succesiune sau de muta ie

asupra bunurilor mobile a c ror prezen în statul de re edin se datora exclusiv prezen ei în

acest stat a defunctului în calitate de membru al postului consular sau de membru al familiei

unui membru al postului consular.

ART. 52

Scutirea de presta ii personale

Statul de re edin trebuie s scuteasc pe membrii postului consular i pe membrii familiei

lor care locuiesc împreu n cu ei de orice presta ie personal i de orice serviciu de interes

public, indiferent de caracterul lui, ca i de sarcinile militare, cum ar fi rechizi iile,

contribu iile i încartiruirile militare.

ART. 53

Începutul i încetarea privilegiilor i imunit ilor consulare

1. Orice membru al postului consular beneficiaz de privilegiile i imunit ile prev zute în

prezenta conven ie de la intrarea sa pe teritoriul statului de re edin pentru a ajunge la post

sau, dac se g se te deja pe acest teritoriu, din momentul intr rii sale în func ie la postul

consular.

2. Membrii familiei unui membru al postului consular care locuiesc cu el, precum i

membrii personalului s u particular, beneficiaz de privilegiile i imunit ile prev zute în

prezenta conven ie, începînd cu una din datele urm toare: aceea de cînd membrul respectiv al

postului consular se bucur de privilegii i imunit i conform paragrafului 1 al prezentului

articol; aceea a intr rii lor pe teritoriul statului d e re edin sau aceea la care ei au devenit

membrii ai acestei familii sau ai personalului particular respectiv.

3. Cînd func iile unui membru al postului consular înceteaz , privilegiile i imunit ile sale,

precum i acelea ale membrilor familiei sale care locuiesc împreun cu el sau ale membrilor

personalului s u particular înceteaz în mod normal la prima din datele urm to are: înmomentul în care persoana în cauz p r se te ter itoriul statului de re edin sau la expirarea

145



unui termen rezonabil care îi va fi fost acordat în acest scop, dar el subzist pîn în acest

moment, chiar în caz de conflict armat. În ce prive te persoanele men ionate la paragraful 2

din prezentul articol, privilegiile i imunit ile lor înceteaz din momentu l cînd ele înceteaz

s mai locuiasc împreu n sau s mai fie în serviciul unui membru al postului consular, cu

rezerva totu i c , dac aceste persoane inten ioneaz s p r seasc teritoriul statului de

re edin într-un termen rezonabil, privilegiile i imunit ile lor subzist pîn în momentul

plec rii lor.

4. Totu i, în ceea ce prive te actele s vîr ite de un func ionar consular sau de un angajat

consular în exercitarea func iilor sale, imunitatea de jurisdic ie subzist f r limit de durat .

5. În caz de deces al unui membru al postului consular, membrii familiei sale care locuiau

împreun cu el continu s se bucure de privilegiile i imunit ile de care beneficiaz , pîn la

prima din datele urm toare: aceea la care ei p r sesc teritoriul statului de re edin sau la

expirarea unui termen rezonabil care le va fi fost acordat în acest scop.

ART. 54

Obliga iile statelor ter e

1. Dac fun c ionarul consular traverseaz teritoriul sau se g se te pe teritoriul unui stat ter

care i-a acordat o viz , în cazul în care aceasta este necesar , pentru a se duce s - i preia

func iile sau s ajung la post, sau pentru a se întoarce în statul trimi tor, statul ter îi va

acorda imunit ile prev zute în celelalte articole din prezenta conven ie care pot fi necesare

pentru a-i permite trecerea sau înapoierea. Statul ter va proceda la fel pentru membrii familiei

care locuiesc împreun i care ben eficiaz de privilegii i imunit i, cînd ace tia înso esc pe

func ionarul consular sau c l toresc separat pentru a i se al tura sau pentru a se înapoia în

statul trimi tor.

2. În condi iile similare celor prev zute la paragraful 1 din prezentul articol, statele ter e nu

trebuie s împiedice trecerea pe teritoriul lor a celorlal i membri ai postului consular i a

membrilor familiilor lor care locuiesc împreun cu ei.

3. Statele ter e vor acorda coresponden ei oficiale i celorlalte comunic ri oficiale aflate în

tranzit, inclusiv mesajelor în cod sau cifrate, aceea i libertate i aceea i protec ie pe carestatulde re edin este obligat s le acorde în virtutea prezentei conven ii. Ele vor acorda curierilor

consulari c rora le-a fost eliberat viz , dac aceasta este necesar , precum i valizelor

consulare aflate în tranzit, aceea i inviolabilitate i aceea i protec ie pe care statul de re edin

este obligat s le acorde în baza prezentei conven ii.

4. Obliga iile statelor ter e prev zute în paragrafele 1, 2 i 3 ale prezentului articol se aplic

i persoanelor men ionate în aceste paragrafe, ca i comunic rilor oficiale i valizelor consulare, cînd prezen a lor pe teritoriul statului ter este datorat unui caz de for major .

146



ART. 55

Respectarea legilor i regulamentelor statului de re edin

1. F r prejudicierea privilegiilor i imunit ilor lor, toate persoanele care beneficiaz de

aceste privilegii i imunit i au datoria de a respecta legile i regulamentele statului de

re edin . Ele au de asemenea datoria de a nu se amesteca în trebu rile interne ale acestui stat.

2. Localurile consulare nu vor fi folosite într-un mod incompatibil cu exercitarea func iilor

consulare.

3. Dispozi iile paragrafului 2 din prezentul articol nu exclud posibilitatea instal rii într-o

parte a cl dirii în care se g sesc localurile postului consular, a birourilor altor organisme sau

agen ii, cu condi ia ca localurile afectate acestor birouri s fie separate de acelea care sînt

folosite de c tre postul consular. În acest caz, aceste birouri nu sînt co nsiderate, conform

prezentei conven ii, ca f cînd parte din localurile consulare.

ART. 56

Asigurarea contra pagubelor cauzate ter ilor

Membrii postului consular trebuie s se conformeze tuturor obliga iilor impuse de legile i

regulamentele statului de re edin în materie de asigurare de r spundere civil pentru

utilizarea oric rui vehicul, nav sau aeronav .

ART. 57

Dispozi ii speciale referitoare la ocupa ia particular cu caracter

lucrativ1. Func ionarii consulari de carier nu vor exercita în statul de re edin nici o activitate

profesional sau comercial în profitul lor personal.

2. Privilegiile i imunit ile prev zute în prezentul capitol nu sînt acordate:

a) angaja ilor consulari i membrilor personalului de serviciu care exercit în statul de

re edin o activitate particular cu caracter lucrativ:

b) membrilor familiei unei persoane men ionate la alineatul a din prezentul paragraf i

membrilor personalului s u particular;

c) membrilor familiei unui membru al postului consular care exercit ei în i i în statul de

re edin o activitate particular cu caracter lucrativ.

CAP. 3

Regimul aplicabil func ionarilor consulari onorifici i posturilor consulare conduse de ei

ART. 58

Dispozi ii generale privind facilit ile, privilegiile i imunit ile

147



1. Articolele 28, 29, 30, 34, 35, 36, 37, 38 i 39, paragraful 3 din articolul 54 i paragrafele

2 i 3 din articolul 55 se aplic i posturilor consulare conduse d e un func ionar consular

onorific. În afar de aceasta, facilit ile, privilegiile i imunit ile acestor posturi consulare

sînt reglementate de articolele 59, 60, 61 i 62.

2. Articolele 42 i 43, paragraful 3 din articolul 44, articolele 45 i 53 i paragr aful 1 din

articolul 55 se aplic i func ionarilor consulari onorifici. În afar de aceasta, facilit ile,

privilegiile i imunit ile acestor func ionari consulari sînt reglementate d e articolele 63, 64,

65, 66 i 67.

3. Privilegiile i imunit ile prev zute în prezenta conven ie nu sînt acordate membrilor

familiei unui func ionar consular onorific sau unui angajat consular care este angajat într-un

post consular condus de un func ionar consular onorific.

4. Schimbul de valize consulare între dou posturi consulare situate în ri diferite i

conduse de func ionari consulari onorifici este admis numai sub rezerva consim mîntului

celor dou state de re edin .

ART. 59

Protec ia localurilor consulare

Statul de re edin ia m surile necesare pentru a proteja localurile consulare ale unui post

consular condus de un func ionar consular onorific i pentru a împiedica violarea sau

deteriorarea lor i tulburarea lini tii sau atingerea demnit ii postului consular.

ART. 60

Scutirea fiscal a localurilor consulare

1. Localurile consulare ale unui post consular condus de un func ionar consular onorific, al

c ror proprietar sau locatar este statul trimi tor, sînt scutite de orice impozite i taxe de orice

natur , na ionale, regionale sau comunale, cu excep ia taxelor percepute ca remunera ie pentru

servicii particulare prestate.2. Scutirea fiscal prev zut la paragraful 1 din prezentul articol nu se aplic acestor

impozite i taxe atunci cînd, conform legilor i regulamentelor statului de re edin , ele cad în

sarcina persoanei care a contractat cu statul trimi tor.

ART. 61

Inviolabilitatea arhivelor i documentelor consulare

Arhivele i documentele consulare ale unui post consular condus de un func ionar consular

onorific sînt inviolabile în orice moment i în orice loc s-ar g si, cu condi ia ca ele s fie

separate de celelalte hîrtii i documente i, în special, de coresponden a particular a efului

de post consular i a oric rei persoane care lucreaz cu el, ca i de bunurile, c r ile saudocumentele care se refer la profesiunea sau la comer ul lor.

148



ART. 62

Scutirea vamal

În con formitate cu dispozi iile legislative i regulamentare pe care le poate adopta, statul de

re edin acord intrarea i scutirea de orice tax e vamale, impozite i de alte redeven e

conexe, cu excep ia cheltuielilor de depozitare, de transport i a cheltuielilor pentru servicii

similare, pentru urm toarele obiecte, cu condi ia ca ele s fie destinate exclusiv folosirii

oficiale a unui post consular condus de un func ionar consular onorific: steme, drapele, firme,

tampile i sigilii, c r i, imprimate oficiale, mobilierul de birou, materialul i rechizitele de

birou i obiectele similare furnizate postului consular de c tre statul trimi tor sau la cererea

sa.

ART. 63

Procedur penal

Dac împotriva unui func ionar consular onorific este angajat o procedur penal , acesta

este obligat s se prezin te în fa a autorit ilor competente. Totu i, procedura trebuie s fie

condus cu menajamentele care se cuvin func ion arului consular onorific în baza pozi iei sale

oficiale i, în afar de cazul cînd el se afl în stare de arest sau de deten iune, în a a fel încît

exercitarea func iilor sale consulare s fie stingherit cît mai pu in posibil. Atunci cînd apare

necesitatea ca un func ionar consular onorific s fie pus în star e de deten iune preventiv ,

procedura îndreptat împotriva lui trebuie s fie deschis în termenul cel mai scurt.

ART. 64

Protec ia func ionarului consular onorific

Statul de re edin este obligat s acorde fun c ionarului consular ono rific protec ia care

poate fi necesar în baza pozi iei sale oficiale.

ART. 65

Scutirea de înmatriculare a str inilor i de permise de edere

Func ionarii consulari onorifici, cu excep ia acelora care exercit în statul de re edin o

activitate profesional sau comercial în profitul lor personal, sînt scuti i de toate obliga iile

prev zute de legile i regulamentele statului de re edin în materie de înmatriculare a

str inilor i de permise de edere.

ART. 66

Scutire fiscal

Func ionarul consular onorific este scutit de orice impozite i taxe asupra indemniza iilor i

onorariilor pe care le prime te de la statul trimi tor pentru exercitarea func iilor consulare.

ART. 67Scutirea de presta ii personale

149



Statul de re edin trebuie s scuteasc pe func ionarii consulari onorifici de orice presta ie

personal i de orice serviciu de interes public, indiferent de natura lui, precum i de sarcinile

militare ca rechizi ii, contribu ii i încartiruirimilitare.ART. 68

Caracterul facultativ al institu iei func ionarilor consulari onorifici

Fiecare stat este liber s hot rasc dac va numi sau va primi func ionari consulari

onorifici.

CAP. 4

Dispozi ii generale

ART. 69

Agen ii consulari care nu sînt efi de post consular

1. Fiecare stat este liber s hot rasc dac va stabili sau va admite agen ii consulare girate

de c tre agen i consulari care nu au fost desemn a i ca efi de post consular de c tre statul

trimi tor.

2. Condi iile în care agen iile consulare men ionate în paragraful 1 din prezentul articol pot

s - i exercite activitatea, precum i privilegiile i imunit ile de care pot s se bucure agen ii

consulari care le gireaz sînt fixate prin acord între statul trimi tor i statul de re edin .

ART. 70

Ex ercitarea func iilor consulare de c tre o misiune diplomatic

1. Dispozi iile prezentei conven ii se aplic , de asemenea, în m sur a în care contextul o

permite, i la exercitarea func iilor consulare de c tre o misiune diplomatic .

2. Numele membrilor misiunii diplomatice ata a i sec iei consulare sau îns rcina i în alt

mod cu exercitarea func iilor consulare ale misiunii sînt notificate ministerului afacerilor

externe al statului de re edin sau autorit ilor desemnate de acest minister.

3. În exercitarea func iilor consulare, misiunea diplomatic poate s se adreseze:

a) autorit ilor locale din circumscrip ia consular ;

b) autorit ilor centrale ale statului de re edin , dac legile, regulamentele i uzan ele

statului de re edin sau acordurile interna ionale respective permit aceasta.

4. Privilegiile i imunit ile membrilor misiunii diplomatice, men iona i în paragraful 2 din

prezentul articol, continu s fie determinate de regulile dreptului interna ional privind

rela iile diplomatice.

ART. 71Cet eni ai statului de re edin i persoane care au re edin a permanent în acest stat

150



1. Dac statul de re edin nu acord func ionarilor consulari, care sînt cet eni ai statului

de re edin sau care au re edin a permanent în acest stat, facilit i, privilegii i imunit i

suplimentare, ace tia nu beneficiaz decît de imunitatea de jurisdic ie i de inviolabilitatea

personal pentru actele oficiale îndeplinite în exercitarea func iilor lor i de privilegiul

prev zut în paragraful 3 al articolului 44. În ceea ce prive te ace ti func ionari consulari,

statul de re edin trebuie, de asemenea, s respecte obliga ia prev zut în articolul 42. Dac

împotriva unui asemenea func ionar consular se angajeaz o ac iune penal , procedura trebuie

s fie condus , în afar de cazul cînd persoana în cauz se afl în stare de arest sau de

deten iune, în a a fel în cît exercitarea func iilor consulare s fie stingherit cît mai pu in

posibil.

2. Ceilal i membri ai postului consular care sînt cet eni ai statului de re edin sau care au

re edin a permanent în acest stat, membrii familiei lor, precum i membrii familiilor

func ionarilor consulari men iona i în paragraful 1 al prezentului articol, nu beneficiaz de

facilit i, privilegii i imunit i decît în m sura în care acestea le sînt acordate de c tre statul

de re edin . Membrii familiei unui membru al postului consular i membrii personalului

particular care sînt ei în i i cet eni ai statului de re edin sau au re edin a perman ent în

acest stat nu beneficiaz , de asemenea, de facilit i, privilegii i imunit i decît în m sura în

care acestea le sînt acordate de c tr e statul de re edin . Totu i, statul de re edin trebuie s -

i exercite jurisdic ia asupra acestor persoane astfel încît s nu împiedice în mod excesiv

exercitarea func iilor postului consular.

ART. 72

Nediscriminarea

1. În aplicarea dispozi iilor prezentei conven ii, statul de re edin nu va face discrimin ri

între state.

2. Totu i, nu vor fi considerate ca discriminatorii:

a) faptul c statul de re edin aplic restrictiv una din dispozi iile prezentei conven ii,

întrucît ea este astfel aplicat posturilor sale consulare în statul trimi tor;

b) faptul c statele î i acord reciproc, prin cutum sau prin acord, un tratament mai

favorabil decît cel cerut de dispozi iile prezentei conven ii.

ART. 73

Raportul dintre prezenta conven ie i celelalte acorduri interna ionale

1. Dispozi iile prezentei conven ii nu aduc atingere celorlalte acorduri interna ionale în

vigoare în rela iile dintre statele p r i la aceste acorduri.

151



2. Nici o dispozi ie din prezenta conven ie nu poate împiedica statele s încheie acorduri

interna ionale care s con firme, s completeze sau s dezvolte dispozi iile acesteia, sau care s

extind sfera lor de aplicare.

CAP. 5

Dispozi ii finale

ART. 74

Semnarea

Prezenta conven ie va fi deschis spre semnare tuturor statelor membre ale Organiza iei

Na iunilor Unite sau ale unei institu ii specializate, precum i oric rui stat parte la Statutul

Cur ii Interna ionale de Justi ie i oric rui alt stat invitat de c tre Adunarea general a

Organiza iei Na iunilor Unite s devin parte la conven ie, dup cum urmeaz : pîn la 31

octombrie 1963, la Ministerul Feder al al Afacerilor Externe al Republicii Austria, i apoi,

pîn la 31 martie 1964, la sediul Organiza iei Na iunilor Unite, la New Yo rk.

ART. 75

RatificareaPrezenta conven ie va fi supus ratific rii. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la

secretarul general al Organiza iei Na iunilor Unite.

ART. 76

Aderarea

Prezenta conven ie v a r mîne deschis pentru aderar e oric rui stat apar inînd uneia din cele

patru categorii men ionate în articolul 74. Instrumentele de ader are vor fi remise secretarului


ART. 77

Intrarea în vigoare

1. Prezenta conven ie va intra în vigoare dup treizeci de zile de la data depunerii pe lîng

secretarul general al Organiza iei Na iunilor Unite a celui de-al 22-lea instrument de ratificare

sau de aderare.

2. Pentru fiecare din statele care vor ratifica conven ia sau vor adera la ea dup depunerea

celui de-al 22-lea instrument de ratificare sau de aderare, conven ia va intra în vigoare dup

treizeci de zile de la depunerea de c tre acest stat a instrumentului s u de ratificare sau de

aderare.

ART. 78 Notific rile secretaruluigeneral

152



Secretarul general al Organiza iei Na iunilor Unite va notifica tuturor statelor apar inînd

uneia din cele patru categorii men ionate în articolul 74:

a) semnarea prezentei conven ii i depunerea instrumentelor de ratificare sau de aderare,

conform articolelor 74, 75 i 76;

b) data la care prezenta conven ie va intra în vigoare, conform articolului 77.

ART. 79

Valabilitateatextelor Originalul prezentei conven ii, ale c rui texte englez, chinez, spaniol, francez i rus au

aceea i valabilitate, va fi depus la secretarul general al Organiza iei Na iunilor Unite care va

trimite cîte o copie cer tificat conform tuturor statelor ap ar inînd uneia din cele patru

categorii men ionate la articolul 74.

Drept pentru care subsemna ii plenipoten iari, împuternici i în mod cuvenit de c tre

guvernele lor respective, au semnat prezenta conven ie.

Întocmit la Viena la 24 aprilie 1963.

153



BIBLIOGRAFIE SELECTIV RECOMANDAT

1. Anghel, Ion M. - Dreptul diplomatic i consular - Ed. Lumina Lex, Bucure ti, 1996

2. Anghel, Ion M. - Drept diplomatic i consular - vol. II, Edi ia a II-a rev zut i

ad ugit , Editura Lumina Lex, Bucure ti, 2002

3. Bonciog, Aurel - Drept consular - Ed. Funda iei „România de Mâine”Bucure ti, 1996

4. Feltham, R.G. - Introducere în dreptul i p ractica diploma iei - Bucure ti, Editura

ALL, 1996

5. Iacob, Gh. - Introducere în diploma ie - Editura Funda iei "AXIS", la i, 1998

6. Mazilu, Dumitru – Diploma ia. Drept diplomatic i consular – Ed. LUMINA LEX,

Bucure ti, 2003

7. N stase, Ad rian; Aurescu, Bo gdan; Gâlea, Ion – Drept diplomatic i consular. Sinteze

pentru examen – Ed. All Beck, 2002

8. N stase, Dan – Dr ept diplomatic i consular Ed. Funda iei România de Mâine,

Bucure ti, 2006

154

65182607 Drept Diplomatic

Documents

Transcript of 65182607 Drept Diplomatic