Capitolul 9-p.173. Despre putere.

1.1 Fenomenul puterii in societate.

- in jurul fenomenului de putere graviteaza majoritatea fortelor sociale si politice ale unei societati, puterea de stat fiind cea mai pregnanta al acestui fenomen

- sociologic, prin putere se exprima o relatie asimetrica de conducere-supunere, dominare-subordonare, exprima autoritatea pe care un individ o are asupra altora.

- puterea este indisolubil legata de societate, societatea nu poate functiona fara putere

- relatiile de putere sunt de mai multe tipuri: putere economica, putere religioasa, putere politica etc. Toate aceste forme se afla intr-o relatie de interdependeta=> sistemul puterilor sociale care are ca si scop reglementarea, ordonarea si directionarea vietii si a activitatii indivizilor, intrucat se se ajunga la o coeziune si o buna functionare a societatii. Alaturi de aceste puteri, este necesara interventia unui factor superior care are ca rol echilibrarea societatii globale prin decizii si prin asigurarea executarii lor=> puterea politica. In opinia lui Deleanu, calitatea politica reprezinta dimensiunea a tot ceea ce se intampla in societate cu conditia ca tot ceea se intampla sa exprime existenta unui grup uman care trebuie sa fie intr-o relatie de subordonare fata de puterea politica, toate acestea vand un scop comun.

- scopul puterii politice este asigurarea functionalitatii intregului corp social, scop care este indeplinit printr-o componenta esentiala a relatiei de putere( autoritatea, exercitarea concreta a puterii->ascultare->supunere)

1.2 Puterea politica si puterea de stat(puterea publica)

- cele doua nu trebuie confundate(puterea politica=puterea poporului a partidelor politice sau ale altor formatiuni politice)

- puterea de stat are o componenta politica ce se reflecta asupra unor organe care exercita

- ideea de putere a poporului reprezinta partea institutionalizata a puterii politice

- puterea de stat este forma recunoscuta a puterii politice, forma sub care se organizeaza si functioneaza. Trasaturile se regasesc in puterile statului in timp ce trasaturile puterilor de stat nu se regasesc in ansamblul puterii politice

- dinstinctia a aparut ca urmare a fenomenului de institutionalizare a puterii( puterea individualizata->putere institutionalizata). Pentru a face o distinctie intre autoritate si persoana care o exercita, apare un ansamblu de institutii si reguli care intruchipeaza puterea fara a se confunda cu ea, suportul fiind statul.

- puterea publica=putere de stat din cauza modului de manifestare a puterii politice in sensul de putere a poporului( principiul separatiei puterilor in stat=democratie; principiul unicitatii=totalitarism)

2. Originea si trasaturile puterii publice

2.1. Suveranitatea puterii

- puterea de stat, permanent supusa dezbaterilor teoretice, nu apare o definitie unica si unitara a acestei notiuni. Pentru a intelege puterea de stat in dimensiune juridica

- mai multi doctrinari s-au pronuntat asupra subiectului suveranitatii care este unul dintre cele mai controversate din dr. const.

- juristi ca T. Draganu considera ca utilizarea termenului de suveranitate ca sinonim cu puterea de stat poate duce la anumite confuzii; Raymond Carre Demalberg face dinstinctia intre caracterul suprem al unei puteri, ansamblul competentelor statului si pozitia titularului puterii in cadrul statului.

- puterea statului are mai multe sensuri:

a) ca atribut al statului = dreptul de a decide liber in treburile sale interne si externe=> suv. cea mai importanta trasatura a puterii publice.

Suprematia = trasatura a puterii publice de a fi superioara celorlalte puteri sociale, se manifesta prin capacitatea puterii de stat de a reglementa relatii sociale prin norme juridice cu caracter general obligatoriu.

- Independenta = dr. deplin exclusiv si nelimitat( decat prin norme internationale) al puterii publice de a decide in toate problemele interne si externe fara interferente.

2.2 Teoriile privind legimitatea puterii

- termenul de suveranitate folosit de J. Bodin in "Les six livres de la Republique" , este cel care sustine ca puterea provine de la divinitate, puterea este legitima pt ca este de origine divina, Dumnezeu investeste anumite persoane care pot exercita puterea politica=> un drept de comanda acordat prin vointa divina=> monarhia lui Ludovic al IV-lea

- drept divin de la Sf. Apostol Pavel continuat de Toma d'Aquino

- in sec. al XVIII-lea apar teoriile democratice ( puterea nu e de origine divina, ci ea emana de la cetateni), teoria suveranitatii populare si teoria suveranitatii nationale:

1. Teoria suveranitatii populare - dezvoltata de J.J. Rousseau in Contractul Social

- oamenii se nasc liberi, egali in drepturi cu o parte egala de suveranitate

- suveranitatea rezida in popor = suma partilor de suveranitate a fiecarui individ

- toti indivizii acorda cota de suveranitate membrilor alesi=> supunere in fata autoritatii statului

- majoritatea decide

2. Teoria suveranitatii nationale

-suveranitatea apartine natiunii si se exercita prin reprezentanti(declaratia franceza a dr. omului 1789, Constituia revolutionara franceza 1781)

- potrivit acestei conceptii suveranitatea apartine natiunii ca persoana morala, vointa proprie

- statul =expresie juridica a vointei natiunii care detine suveranitatea si o exercita prin organe

- Romania preia acelasi principiu prin art. 2, al.1

2.3 Trasaturile puterii statale

a) Caracterul coercitiv - utilizarea constrangerii ca metoda de conducere si factor de actiune impotriva celor care incalca regulile general-obligatorii

- normele juridice create de puterea de stat necesita un mecanism de impunere al acestora

- in opinia lui Muraru, daca dispare constrangerea dispare chiar statul

- constrangerea este folosita in cazul nerespectarii vointei de stat care este exprimata prin normele juridice

b) Caracterul social al puterii statale - puterea de stat nu poate exista decat in societate fiind cea mai influenta putere sociala

c) Caracterul oficial si organizat al puterii - puterea de stat este o forma oficialmente constituita a puterii politice

- principalul mijloc de dobandire al acestui caracter il reprezinta crearea si aplicarea de norme juridice care sa ordoneze relatiile sociale si sa orienteze nevoile generale si individuale. Normele trebuie sa fie edictate de o putere oficiala recunoscuta de societate ca legitima pentru a avea forta necesara a aplicarii

- pentru a-si realiza scopul este nevoie de un sistem institutional corespunzator care are autoritatea de a exercita functiile puterii, sistem care se bazeaza pe principul separatiei si al echilibrului

- puterea inteleasa ca suveranitate este unica. Nu exista o putere de aceasi natura care sa o concureze; este posibila departajarea si exercitarea separata a functiilor statului

3. Modurile de exercitare a puterii in regimurile democratice

3.1 Moduri de exercitare a puterii rezultate din teoria suveranitatii populare

- prin teoria suveranitatii a lui Rousseau ( suveranitatea pe cota parti), => democratia directa ca unic mod de exercitare a puterii de stat.

- exercitarea suveranitatii se realizeaza prin votul fiecarui individ( universal, fara restrictii, apartine fiecarui cetatean de la nastere=> preexistent puterii politice)

- mandatul are un caracter imperativ, in opinia lui Rousseau suveranitatea este inalienabila, reprezentantii alesi sunt supusi in totalitate vointei celor care i-au ales si pot fi revocati cand nu respecta mandatul

- democratia directa este extrem de dificila de pus in practica => apar tehnicile de democratie semi-directa( poporul se implica direct prin forme de control asupra celor alesi sau prin referendum; in primul caz ca ex. putem vorbi de procedura recall-ului in unele state americane). Prin referendum poporul este doar consultat pentru rezolvarea unor probleme de interes national sau este asociat exercitarii puterii legislative

- poate fi convocat de autoritati sau popor

- referendumul este de mai multe tipuri:

a) ref. obligatoriu sau facultativ

b) ref. consultativ

c) referendumul veto(permite poporului sa se opuna intrarii in vigoare a unei legi adoptate de legiuitor)

d) ref. national sau ref. local

e) ref. abrogativ( abrogarea unei legi aflate deja in vigoare)

f) ref. legislativ sau constitutional( cu privire la adoptarea unei legi ordinare sau constitutionale la initiativa autoritatilor publice sau initiativei populare)

3.2 Regimul reprezentativ - mod de exercitare a puterii rezultat din teoria suveranitatii nationale

- suveranitatea apartine natiunii care o exercita prin reprezentanti=> democratie indirecta( participarea directa a celui care voteaza doar la desemnarea reprezentatilor, legatura dintre alegatori si alesi se realizeaza prin mandatul reprezentativ in cadrul caruia reprezentantul trebuie sa reprezinte intreaga natiune si nu doar grupul de alegatori care i-a acordat votul. Este o consecinta a indivizibilitatii suveranitatii nationale.)

- reprezentantul nu poate fi revocat de alegatorii sai

- in ziua de azi votul universal s-a impus ca unica modalitate de manifestare a unei democratii. In cazul unei democratii indirecte nu este absolut necesara existenta votului universal

- aparitia partidelor politice a marcat evolutia democratiei si apare astfel o competitie pt exercitarea puterii

- regimurile reprezentative contemporane sunt tot mai mult completate cu tehnici de democratie semi-directa=>poporul se implica in exercitarea puterii prin diverse forme de initiativa populara si referendum

4. Principiul separatiei puterilor in stat

4.1. Teoria clasica a separatiei puterilor

- teoria a reprezentat un ideal revolutionar si reprezinta unul dintre cele mai faimoase fundamente ale constitutionalismului modern

- John Locke a fost primul care a initiat principiul separatiei puterilor, argumenta ca un individ sau un grup de indivizi nu trebuie sa detina toata puterea deoarece natura umana conduce pe om la tot felul de deviatii

- distinctia intre puterea legislativa, executiva si federativa(sarcina de a reglementa sarcina statului cu alte state) - prima apartinea poporului, celelalte monarhului. Separatia puterilor se face in baza unui contract social intre detinatorul suveranitatii si organele statului( political trusteeship)

- Montesquieu in "L'Esprit des lois", face distinctie intre puterea legislativa, executiva si judecatoreasca si afirma ca incredintarea intregii puteri aceluiasi individ duce la abuz de putere

- ambele teorii sunt o reactie fata de absolutismul monarhic

- in opinia lui Montesquieu, puterea judecatoreasca este aproape nula

- exista reguli de functionare a relatiilor dintre puteri, se stabileste un echilibru intre acestea => fiecare putere are un oarecare control asupra celeilalte ( ex. puterea legislativa poate adopta legi, executivul poate sa se opuna; legislativul poate sa se opuna sau se impiedica masurile luate de executiv).

-sistemul presupune o colaborare a puterilor pentru a impiedica abuzul de putere si pentru a limita puterea guvernantilor.

- puterile mai functioneaza si dupa regula specializarii si a independentei adica fiecare putere trebuie exercitata de un organ specializat si fiecare dintre ele trebuie sa beneficieze de independenta, si de independenta absoluta=>independenta absoluta ar duce insa la blocarea functionarii statului si ar fi o limita a constructiei teoretice a separatiei puterilor.

4.2 Critica si evolutia teoriei clasice a separatiei puterilor

- a fost preluata de primele constitutii scrise si declaratii de drepturi de la sfarsitul sec. al XVIII-lea

- teoria a suferit o reala evolutie din momentul in care a inceput sa-si gaseasca aplicabilitate. A fost adapatata si dezvoltata in sec. al XIX-lea

- unii considera ca separatia puterilor contravine caracterului indivizibil al suveranitatii sau ca ar duce la paralizia activitatilor statului.

- Raymond Care De Malber considera ca teoria lui Montesquieu nu presupune un echilibru real al puterilor deoarece zice el functia executiva este subordonata celei legislative=> cum ar putea o putere subordonata sa opreasca o putere superioara=> aparitia echilibrului puterilor, o colaborare a puterilor in detrimentul specializarii acestora si mentinerea independentei organelor doar in limitele necesare a unei colaborari eficiente

- regimurile constitutionale contemporane sunt contrare principiilor specifice teoriei clasice( regimul parlamentar in cadrul caruia parlamentul este superior puterii executive) si ca o contrapondere apare regimul prezidential de tip american( legislativul poate opri eventualele excese ale executivului)

- separatia puterilor in sens modern nu se realizeaza intre parlament si guvern ci intre o majoritate si o opozitie, fiind mai mult o diferentiere a functiilor fundamentale ale statului

- teoria separatiei puterilor in stat sta la baza democratiei, W. Churcill afirma ca " Democraţia este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum".

4.3 Clasificarea regimurilor constitutionale contemporane dupa criteriul separatiei puterilor

- regim constitutional= ansamblu al institutiilor politice si al mecanismelor de guvernare consacrate prin constitutia unui stat

- dupa cum exista sau nu separatia puterilor, putem vorbi de regimuri bazate pe confuziunea puterilor si de regimuri bazate pe separatia puterilor ( acestea din urma se impart in regimuri bazate pe separatia rigida, pe separatia supla sau flexibila a puterilor)

- specific regimurilor de confuziune ii este faptul ca intreaga putere este detinuta de catre un singur individ sau organ( se cunosc 2 astfel de regimuri: dictatorial si guvernamantul de adunare). Guvernamantul de adunare este regimul in care puterea se concentreaza in mana adunarii legislative care cumuleaza si puterea executiva( organul executiv este subordonat organului legislativ in totalitate; ex. : regimul conventie, regimul constitutional al USSR, regimul constitutional elvetian).

- in cazul unei separatii rigide a puterilor, accentul cade pe independenta reciproca a legislativului si executivului si pe controlul reciproc. In cazul unei separatii suple a puterilor accentul cade pe colaborarea legislativului cu executivul. Aplicarea unei separatii rigide a dat nastere regimului prezidential iar cea supla regimului parlamentar:

a) regimul prezidential - d.p.d.v terminologic se refera la forma pe care o ia executivul si nu la primatul presedintelui asupra parlamentului( ex. model constitutia SUA). Regimul prezidential prezinta urmatoarele trasaturi:

1. Executivul si legislativul sunt independente in privinta originii mandatelor lor si nu se pot demite reciproc

2. Puterea executiva este incredintata presedintelui

3. Presedintele este ales prin vot universal,egal, in(direct) si secret

4. Presedintele nu poate dizolva parlamentul

5. Ministrii nu raspund politic in fata parlamentului

b) regimul parlamentar - este formula cea mai raspandita de regim constitutional fiind reprezentativ si incarneaza ideea de stat de drept

- exista o egalitate intre parlament si seful statului, guvernul este de obicei raspunzator in fata celor doua autoritati

- conform acestei teorii numite si dualista in cadrul regimului parlamentar are loc un raport de echilibru intre puteri. Responsabilitatea parlamentara si dizolvarea parlamentului sunt specifice acestui regim.

- potrivit teoriei moniste, regimul parlamentar este ca un echilibru intre majoritatea parlamentara si guvern( responsabilitatea guvernamentala in fata parlamentului este principalul criteriu de indentificare)

- trasaturile regimului parlamentar sunt :

1. Alegerea presedintelui de catre parlament

2. Raspunderea politica a guvernului fata de parlament

3. Seful statului are atributii limitate cand vine vorba de conducerea efectiva( domneste dar nu guverneaza)

4. Seful statului poate in anumite conditii sa dizolve parlamentul

- exista mai multe variante ale regimului parlamentar:

a) preponderenta guvernului fata de parlament

b) preponderenta parlamentului asupra executivului

c) intarirea prerogativelor sefului statului

- ca urmare a combinarii dintre cele doua tipuri de regimuri=> regimul semi-prezidential, presedintele are rol de arbitru intre toate fortele politice, intre cetateni si organele statului si este garantul independentei nationale, al integritatii teritoriale si ale acordurilor comunitatii europene si ale tratatelor.

4.4 Consacrarea principiului in Constitutia Romaniei

- a fost consacrata implicit in textul constitutional:

a) reglementare in Constituie a parlamentului, presedintelui si guvernului, autoritatii judecatoresti

b) ierarhizarea este cea clasica: legislativa, executiva, judecatoreasca

c) doctrina remarca preminenta puterii legislative precum si mijloace care garanteaza un echilbru in legislativ si executiv

- consacrarea explicita intervine in anul 2003 odata cu revizuirea Constitutiei: " statul se organizeaza potrivit principiului separatiei puterilor in stat in cadrul democratiei constitutionale"

Capitolul 10. Trasaturile statului roman contemporan

1. Romania stat national - exprima unitatea natiunii ca baza a statului, continuitatea si coeziunea acesteia si este rezultatul luptei pe care poporul roman a dus-o pentru unitatea nationala:

- 1862- unirea Moldovei cu Tara Romaneasca-> 1918 Unirea

- Constitutia Romaniei consacra in art.4 unitatea poporului si egalitatea intre cetateni iar in art.6 dreptul la identitate prin care se garanteaza minoritatilor nationale respectarea dreptului la identitate + o serie de consecinte=> statul roman nu discrimineaza, protejeaza minoritatile si este solidar fata de toti cetatenii sai. Prin intrarea in sistemul supra statal al UE putem vorbi aici de pericolul disparitiei statului natiune printr-un fenomen social afectat de globalizare cu ramificatii politice si juridice extrem dens.

2. Romania stat suveran si independent - art. 1 din Constitutie prevede ca statul roman este un stat suveran si independent

- comporta doua dimensiuni :

a) suveranitatea interna sau suprematia

b) suveranitatea externa sau independenta

- rezulta ca statul nu depinde de nicio alta entitate externa superioara sau concurenta.

-cat priveste suveranitatea termenul este folosit in doua sensuri:

a) trasatura statului

b) putere de stat

- in doctrina se discuta carei pe dintre cele doua mari teorii se muleaza Constitutia Romaniei( suveranitatea populara sau nationala. Legea cunoaste calitatea poporului roman de titular al suveranitatii care o exercita prin organele sale reprezentative; faptul ca se exercita prin organele sale reprezentative ne duce cu gandul la teoria suveranitatii nationale, cu unele elemente preluate din suveranitatea populara si anumie exercitarea directa a suveranitatii prin referendum.

3. Stat national si indivizibil

- este un stat unitar deoarece este o singura formatiune statala, are o singura Constitutie, un singur sistem de organe centrale si o singura cetatenie si este impartita administrativ-teritorial in judete, orase si comune pentru o mai buna administrare a intereselor publice la nivel local

-este indivizibil deoarece statul nu poate fi divizat iar subdiviziunile au un caracter pur administrativ

nota bene - trebuie mentionat faptul ca niciuna din cele 3 trasaturi esentiale ale statului roman nu pot fi modificate prin reviziuire constitutiei

4. Romania stat de drept

- statul de drept a fost caracterizat in doctrina ca fiind o notiune de rascruce dar si ca un concept extrem de plastic care se adapteaza aproape tuturor contextelor

- statul de drept trebuie sa garanteze libertatea individului prin primatul dreptului si sa modereze sau sa rationalizeze actul de exercitare a puterii printr-un sistem institutional si normativ ierarhizat. Este opus statului absolutist, deoarece este limitat prin drept

- in doctrina engleza prin sintagma de rule of law se exprima ideea ca statul se supune dreptului- este o reactie la absolutism. Aceasta rule of law implica respectul principiului legalitatii si al egalitatii tuturor in fata legii .

-doctrina statului de drept se bazeaza pe principiul legalitatii, a suprematiei parlamentului in care nu exista un control al constitutionalitatii legilor a caror garantii a drepturilor si libertatilor fundamentale sunt prezente. Este o conceptie mai restrictiva decat varianta franceza si germana.

- doctrina franceza privind statul de drept a aparut odata cu perioada revolutionara si s-a dezvoltat incepand cu sfarsitul sec. al XIX-lea

- declaratia drepturilor omului si cetateanului consacra idei ce trimit la conceptul de stat de drept

- se considera ca dr. individuale naturale, inalienabile si sacre sunt supreme in comparatie cu statul, ierarhia normelor este consacrata, supremata constitutiei. Toate accestea au dus la varianta franceza a statului de drept (etat legal) supus principiului legalitatii in timp ce suprematia constitutiei si dr. fundamentale ocupau un loc secundar.

- abia in sec. XX Franta devine cu adevarat un stat de drept

- doctrina germana este responsabila de aparitia expresiei care se foloseste si astazi, cea de stat de drept

- statul este al exercitarii in limitele legii al fortei publice, limitare cat mai stricta a sarcinelor statale in scopul protejarii individului

- in sec. XX Hans Kelsen defineste prin conceptiile sale pozitiviste statul de drept ca fiind o expresie a ierarhiei piramidale a normelor si totodata a normelor de constrangere

- conceptul de stat de drept a cunoscut o evolutie drastica dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial, deoarece acesta a fost preluat de catre toate regimurile democratice din Romania care l-au ridicat la rangul de norma de referinta constitutionala si internationala. Majoritatea constitutiilor statelor europene consacra principalele elemente al statului de drept. Statul de drept contemporan se situeaza pe coordonatele suprematiei constitutiei, se consacra controlul constitutionalitatii legilor insa a suferit unele influente, chiar mutatii datorita dezvoltatrii unor noi valente si functii ale statului dintre care remarcam pe cea sociala.

- trasaturile generale ale statului de drept:

a) principiul legalitatii

b) suprematia constitutiei

c) garantarea dr. si libertatilor fundamentale

d) principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat

e) accesul liber la justitie si independenta acestora

f) control al legalitatii si constitutionalitatii actelor

g) controlul asupra administratiei la initiativa poporului

- Romania stat de drept -

a)in art. 1 sunt reglementate principiile legalitatii si constitutionalitatii

b) constitutia Romaniei garanteaza respectarea dr., libertatilor si indatoririle fundamentale ale cetatenilor + garantiile acestora

c) art. 1 al, 4 principiul separatiei puterilor in stat

d) art.21, 24, 152 principiul accesului liber la justitie si independenta justitiei

e) control judecatoresc asupra legalitatii activitatii executive( art. 21, 52, 126 alin. 6)

f) curtea constitutionala exercita un control de constitutionalitate al legilor

g) existenta institutiei avocatului poporului

5. Romania stat democratic si social - conceptul de stat de drept si democratie sunt indisolubil legate intre ele, democratia este idee fondatoare a constitutionalismului modern, cea mai veche notiune din istoria gandirii politico-juridice, este strans legata de suveranitatea poporului iar in ziua de azi aceasta inseamna reprezentare si o implicare directa a poporului in luarea unor decizii de interes national.

- trasaturile statului democratic sunt:

a) suveranitatea poporului si exercitarea acesteia fie direct fie prin organele sale reprezentative

b) pluralism politic

c) organe reprezentative alese liber, periodic si in mod corect

d) garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale

e) principiul egalitatii in fata legii,

f) accesul liber la justitie si independenta acesteia

g) control al legalitatii si constitutionalitatii actelor autoritatilor publice

- statul social se opune celui liberal pur care nu intervine in activitatea social-economica

- Romania este stat social deoarece garanteaza dr. social-economice( dr. la munca, invatatura etc.), asigurarea protectiei sociale a categoriile dezavantajate, stimularea unor categorii de persoane, protectia mediului .

Capitolul 11. Partidele Politice

1. Aparitia partidelor politice

- primele partide stabile apar in UK si in SUA si au cunoscut o evolutie spectaculoasa dupa cel de-al doilea razboi mondial. Este o asociatie libera de cetateni, uniti in mod permanent prin interese si idei comune, asociatie ce urmareste in prima lumina publica sa ajunga la puterea de a guverna pt a realiza un ideal etic social. Ele se subscriu la un set comun de valori si actioneaza pt cucerirea puterii, pt a-si aplica propriul program prin politica interna si externa.

-doctrinarii francezi definesc partidele ca fiind asociatii care concureaza la exprimarea sufragiilor, propun programe si prezinta candidati la alegeri. Se considera ca partidele politice participa la formarea opiniei

si vointei populare si ca sunt un grup organizat de persoane care impartasesc credinte politice comune si preferinte.

- elementele unui partid politic modern:

1. este adeptul unei ideologii sau produsul unei culturi politice

2. are un caracter mai mult sau mai putin durabil ori permanent

3. urmareste sa cucereasca sau sa exercite puterea sau sa participe la exercitarea ei

4. cauta sa-si asigure sustinerea populara.

- partidele sunt forme de asociere, un rezultat al exercitarii dreptului la libertatea de asociere a cetatenilor, au un status constitutional si legal special, scopurile se delimiteaza de scopurile celorlalte asociatii

- pentru a se infiinta un partid trebuie sa respecte anumite principii si norme de dr. constitutional care reglementeaza modul de formare precum si drepturile si obligatiile

- scopurile si activitatile sale trebuie sa fie conforme cu ordinea constitutionala a statului

- intr-un regim democratic in care partidele intrunesc trasaturile acestea, putem vorbi despre un stat al partidelor si nu despre un stat partizan caracteristic regimurilor totalitare

2. Statutul juridic al partidelor politice

2.1 Constitutionalizarea partidelor politice

- specific regimurilor democratice sunt atitudinea de a recunoaste si a incorpora partidele in textele constitutionale

- se presupune acceptarea existentei lor avand ca temei exercitarea libertatii de asociere, precum si conferirea unor drepturi si obligatii

-ele trebuiesc recunoscute ca forte ale societatii sau ca motoare ale societatii politice=>existenta lor trebuie consacrata in const. In mai toate statele, mai ales in Europa, partidele apar consacrate in constitutii

2.2 Functiile partidelor politice

a) functia de reprezentare - partidele apar ca instrumente de manifestare a libertatii politice a cetatenilor

b) functia de mediere - partidele ca factor de formare si exprimare a vointei politice a cetatenilor

c) functia electorala - partidele formuleaza programe, ideologii, propun candidati

d) functia guvernamentala - partidele isi afirma vocatia guvernarii si isi asuma realizarea in concret a raporturilor de guvernare si directionare a politicii interne si externe

2. 3. Partidele politice si libertatea de asociere. Limitari ale partidelor politice

- statul partidelor politice se caracterizeaza prin doua mari trasaturi:

a) libertatea - tine atat de formarea cat si de activitatea partidelor politice , egalitatea sanselor acestora in competitia pt putere

b)egalitatea

- sunt cele mai importante forme de exercitare a libertatilor de asociere, trebuie sa aibe scopuri legitime si sa nu contravina unui regim democratic. Partidele politice in anumite state trebuie inregistrate, este fie o formalitate, fie o verificare a indeplinirii conditiilor prevazute de lege. Se prevede ca un partid politic sa aibe o denumire sau o emblema prevederilor legale. Unele state limiteaza nr. membrilor sau durata functionarii efective, trebuie sa publice resursele financiare+ o serie de formalitati inregistratrii( nr. de semnaturi etc.)

- partidele pot fi interzise sau dizolvate daca:

a) scopurile lor sau comportamentul membrilor sunt antidemocratice

b) daca militeaza impotriva independentei sau integritatii teritoriale a statului

c)au scopuri imorale sau criminale(USL)

d) au scopuri ce pun in pericol drepturile si libertatile fundamentale (PD-L)

e) partidele extremise (Noua Dreapta)

f) partidele care indeamna la discriminare, ura sau violenta (PRM)

3. Partidele politice in ordinea constitutionala a Romaniei

- in periaoda rev. din 1848 intalnim denumirea de partida data gruparilor revolutionare

- in 1857, divanurile ad-hoc se vb de PC si PN

- in 1866, curentele si gruparile politice erau deja bine definite

- in 1875 ia nastere oficial partidul liberal - PNL

- in 1880 ->PC

- in 1938 - desfiintarea regimului bazat pe pluralismul politic

- 1947 - Partidul Comunist - dupa decembrie 89'-explozie a partidelor politice

3.2.Legislatia actuala privind partidele politice in Romania

- necesitatea consacrarii d.p.d.v. constitutional al pluripartitismului pt a evita eventualele deraiaje anti democratice. Este o reactie impotriva dictaturii partidului unic si principiului unicitatii puterii de dinainte de 89'. Aceasta a reprezentat una dintre marile probleme care au fost remediate in anul 1991 de catre adunarea constituanta care sustinea ca pluralismul este un element esential si definitoriu pt o societatate liberala. De asemenea, textul constitutional prevede ca societatea romaneasca trebuie sa functioneze in temeiul suveranitatii poporului. Alaturi de demnitatea umana, drepturile si libertatile cetatenilor, pluralismul este considerat a fi o valoare suprema a democratiei specifice poporului roman si idealurile revolutiei. Partidele contribuie la definirea si la exprimarea vointei cetatenilor. Ele respecta suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei. Art. 40 care priveste dreptul de asociere prevede ca cetatenii se pot asocia liber in partide politice, sindicate, patronate si alte forme de asociere insa, pot fi interzise cele a caror scopuri militeaza impotriva pluralismului si a celorlalte elemente care nu pot fi disociate de democratie. Nu au voie sa faca parte din partide: judecatorii curtii, avocatii poporului, magistratii, membri activi ai armatei, politistii. CCR are competenta de a declara un partid politic ca fiind neconstitutional. Legea enumera principalele functii ale partidelor si in acelasi timp si interdictiile( trebuie sa promoveze valori si interese nationale), pluralismul politic, contributia la formarea opiniei publice; nu trebuie sa defaimeze tara sau natiunea, sa indemne la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, separatis-teritorial s.a.m.d.. Nu pot organiza activitati militare sau paramilitare. Fiecare partid trebuie sa aiba denumire integrala, prescurtata si semn permanent propriu. Membrii pot fi doar cetateni romani cu drept de vot, nu pot face parte in acelasi timp din doua sau mai multe partide politice si nu pot fi obligati sa faca parte sau nu dintr-un anumit partid. Fiecare partid are un anumit statut( denumirea integrala, prescurtata, descrierea semnului permanent, sediul central, mentiunea ca urmareste numai obiective politice, conditiile in care isi inceteaza activitatea,modul de administrare a patrimoniului si sursele de finantare etc.) si program politic propriu.

- autoritatea competenta care inregistreaza partidele este Tribunalul Bucuresti. Trebuie depusa o cerere de inregistrare(semnata de conducator si de cel putin 3 membrii fondatori), statutul partidului, programul, actul de constituire+ lista semnaturilor de sustinere a cel putin 25000 membrii fondatori, declaratie cu privire la sediu si la patrimoniul partidului si dovada deschiderii contului bancar=>cererea se afiseaza la tribunal timp de 15 zile iar tribunalul se pronunta in cel mult 15 zile de la expirarea acestui termen. Se poate face apel la curtea de apel Bucuresti in termen de 5 zile de la comunicare, decizia fiind definitiva si irevocabila. Partidele dobandesc personalitate juridica iar cererile admise se inscriu in registrul partidelor politice dupa care decizia se publica in Monitorul Oficial. Partidele se pot asocia in aliante pe baza unui protocol de asociere care se depune la tribunalul Bucuresti. Se pot reorganiza sub

forma comasarii ( prin absortie sau fuziune), sau prin divizare(totala sau partiala).Partidele politice isi inceteaza activitatea prin dizolvare pe cale judecatoreasca in urmatoarele conditii:

a) cand nu se respecta limita de varsta impusa de lega membrilor cu privire la ocuparea unei functii, cand se incita la discriminare separatism teritoriala, ura, gesturi obscene

b) cand scopul devine ilicit sau contrar ordinii publice

c) cand realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrar ordinii publice

d) cand are alt scop decat cel care rezulta din statut si program

e) daca timp de 5 ani nu a tinut nici o adunare generala, nu a desemnat candidati in doua campanii electorale succesive, in cel putin 18 circumscriptii electorale. Partidul politic se finanteaza prin cotizatii ale membrilor, donatii si legate, venituri provenite din activitati proprii, subventii si sunt scutite de taxe si impozite. Partidele nu accepta donatii sau servicii cu titlu gratuit de o autoritate sau institutie publica, de la o regie autonoma. Nu poate primi bunuri materiale cu titlu de donatie, nu pot accepta donatii din partea unui sindicat sau unui cult religios, din partea unor alte state sau organizatii din alte state. Autoritatea electorala permanenta este abilitata sa efectueze un control cu privire la finantarea in timpul campaniei electorale , iar in privinta subventiilor este abilitata curtea de conturi.

Capitolul 12. Sistemul electoral

1. Notiunea de sistem electoral=institutia dreptului constitutional formata din ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale ce apar in sfera desemnarii reprezentantilor poporului. Normele electorale stabilesc drepturile electorale, conditiile si garantiile exercitarii drepturilor, modurile de scrutin, etapele si desfasurarea alegerilor, precum si stabilirea rezultatelor si atribuirea mandatelor. Sediul materiei pentru sistemul electoral romanesc este format din prevederi constitutionale+legile privind alegerea camerei deputatilor si senatului, a presedintelui, a autoritatii administratiei publice si locale si ale legii privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru parlamentul european.

2. Drepturile electorale - apartin in exclusivitate cetatenilor unui stat, iar prin exercitarea lor ei participa la guvernare desemnand organele reprezentative. Ele sunt prevazute de constitutie( dr.de a alege si de a fi ales) si de legi electorale(dr. de a verifica inscrierea in listele electorale, dr. de a contesta candidaturile etc.)

2.1 Dreptul de a alege - prin "alegere" sunt desemnati din vointa poporului membrii unor autoritati publice iar prin votare, cetatenii se pronunta asupra unor reguli sau hotarari. In constitutie se foloseste termenul de "dr. de vot" prin care se identifica actul alegerii cu cel al votarii, exprimarea votului cu privire la optiunea facuta. Au drept de vot cetatenii care au implinit varsta de 18 ani, nu pot vota debilii sau alienatii mentali, persoanele condamnate. Au drept cetatenii UE, au drept de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale.

- votul este universal, egal, direct, secret si liber exprimat

1. Universalitatea- este opus votului selectiv care apare sub doua aspecte: votul censitar si votul capacitar.( un anumit grad de instructie al alegatorului). Pentru a vota o persoana trebuie sa fie cetatean roman, sa aiba varsta de 18 ani, sa aiba deplinatatea facultatii mintale si sa nu fie condamnata

2. Egalitatea votului - fiecare cetatean are dreptul la un singur vot pentru alegerea acelorasi autoritati. Aceasta trasatura a votului reliefeaza faptul ca este interzis votul multiplu, plural, geografia electorala s.a.m.d. In privina votului din Romania exista serioase indoieli cu privire la nr. alegatorilor inscrisi pe liste speciale si faptul ca acestia se iau in calcul pt procentajul final al voturilor in cadrul alegerilor prezidentiale, putem spune ca nu este o atitudine corecta.

3. Votul direct= exprimarea directa, personala a dreptului de vot si nu prin reprezentanti sau delegati

4. Votul secret= cetatenii isi exprima optiunea electorala fara ca aceasta sa fie cunoscuta de alte persoane. Este o garantie a libertatii votului si se realizeaza printr-o serie de masuri:cabine de vot, buletinul introdus in urna personal, un singur buletin de vot etc.

5. Votul liber exprimat = posibilitatea cetatenilor de a-si exercita sau nu dreptul de vot

2.2 Dreptul de a fi ales - reprezinta posibilitatea cetateanului de a candida si a fi ales intr-unul din organele reprezentative

- au dreptul de a fi alese persoanele cu drept de vot care indeplinesc anumite conditii:

a) cetatenia romana si domiciliul in tara

b) este necesara varsta minima(23 de ani pt a fi ales deputat, 33 senat, 35 presedinte)

c) este interzis sa candideze judecatorilor curtii ,avocatii poporului , magistratii, membrii activi ai armatei, politistii.

- cetatenii romani au posibilitatea de a fi alesi in parlamentul european pt un mandat de 5 ani

3. Clasificarea sistemelor electorale si a modurilor de scrutin

3.1 Sistemul majoritar

- sunt alesi candidatii care obtin nr. cel mai mare de voturi

- exista mai multe tipuri de scrutini: uninominal, plurinominal si scrutin pe lista

- scrutinul poate fi unul sau doua tururi

- in sistemul cu un singur tur este ales candidatul care a obtinut cel mai mare nr. de voturi, este denumit cel mai brutal mod de scrutin

- scrutinul majoritar cu doua tururi presupune ca daca niciun dintre candidati nu a obtinut majoritatea absoluta, sa se desfasoare un al doilea tur de scrutin.

-acest sistem majoritat asigura o stabilitatea guvernamentala si simplifica viata politica dar are ca dezavantaj lipsa de reprezentativitate si a deformarii vointe reale a electoratului

- in Romania sistemul majoritar cu doua tururi-> primar; sistemul majoritar cu un singur tur-> presedintele CJ

3.2 Sistemul reprezentarii proportionale

- atribuirea mandatelor proportional cu nr. de voturi obtinute de fiecare candidat sau lista de candidati

- este cel mai frecvent utilizat

- este specifica varianta scrutinului de lista

- are ca si avantaj faptul ca acorda posibilitatea de afirmare minoritatii politice in parlament si ca reflecta mai bine reprezentarea fortelor politice in societate. Ca si dezavantaj putem spune ca poate duce la instabilitate guvernamentala.

-atribuirea mandatelor se face prin raportare la un coeficient electoral determinat in functie de mecanismul de atribuire a mandatelor ales. Resturilor ii sunt atribuite mandatele prin reprezentare proportionala( repartizarea acestora se face in interiorul circumscripitiei si nu prin raportare la voturile exprimate pe plan national; se foloseste metoda celor mai mari resturi si celor mai mari medii), sistemul D'Hondt (reprezentarea proportionala integrala consta in repartizarea mandatelor la nivel national si nu la nivelul circumscriptilor electorale, se face prin calcularea rezultatelor la nivelul intregii tari sau prin repartizarea resturilor la nivel national-> este aplicata in Romania.

3.3 Reprezentarea mixta

- rezulta din combinarea sistemului majoritar cu cel al reprezentarii proportionale=>sistemul inrudirilor si cel german al buletinului dublu. Primul se bazeaza pe inrudirile politice dintre unele partide care prezinta la alegeri liste inrudite. Daca se obtine majoritate absoluta partidele castiga tot, daca nu se repartizeaza potrivit principiului reprezentarii proportionale. Iar cel de-al doilea - fiecare alegator dispune de un buletin de vot pt desemna un deputat si unul pt a desemna un partid

3.4 Categorii de scrutin

- scrutinul uninominal presupune desemnarea unui singur candidat al fiecarui partid intr-o circumscriptie electorala. Circumscriptiile electorale se impart in functie de nr. de locuitori( ele trebuie sa aiba un nr. aproximativ egal), teritoriul este impartit in atatea circumscriptii cate mandate exista in competitia electorala

- reprezinta un raport de apropiere intre alegator si ales, se simplifica procesul electoral si accesibilitatea sa in randul alegatorilor, crearea unei majoritati parlamentare stabile

- ca si dezavantaje sunt cheltuielile mari, nr. mare de circumscriptii

- scrutinul de lista - alegatorul isi exprima prin vot optiunea pentru o lista de candidati propusa de fiecare partid

-circumscriptiile se identifica cu unitatile administrativ teritoriale

- se imparte in : scrutin de liste blocate( nu permit nicio interventie din partea alegatorului in alcatuirea listei de candidati) si liste deschise cu subvariantele votul preferential si panasajul( in cazul votului preferential alegatorul poate modifica ordinea candidatilor pe lista propusa; panasajul da posibilitatea alegatorilor sa alcatuiasca liber lista de candidati)

- scrutinul de lista presupune depasirea unui prag electoral care trebuie intrunit, in Romania pragul electoral este de 5% din voturile valabil exprimate

- are ca si dezavantaj faptul ca se rupe legatura dintre alegator si ales deoarece pe lista figureaza persoane agreate de partid, alegatorul voteaza de fapt programul politic al partidului si nu candidatul + dificultati procedurale privind atribuirea mandatelor

4. Organizarea si desfasurarea alegerilor in Romania

- in primul rand se stabileste data alegerilor care se aduce la cunostinta de catre Guvern cu cel putin 90 de zile inainte de ziua votarii prin publicarea in Monitorul Oficial partea I.

- deputatii si senatorii se aleg in colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentarii proportionale

- circumscriptiile electorale sunt unitatile administrativ- teritoriale ( judet sau municipiul Bucuresti) sau circumscripitii electorale pentru romanii cu domiciliul in afara tarii in care se organizeaza alegeri si la nivelul carora se atribuie mandate.

- colegiile uninominale sunt subunitati ale unei circumscripitii electorale in care este atribuit cate un singur mandat

- nr. de mandate se stabileste in functie de norma de reprezentare care este de un deputat la 70.000 de locuitori si de un senator la 160.000 locuitori

-delimitarea colegiilor uninominale se face prin hotararea guvernului, conform hotararilor unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proportionalitatii reprezentarii parlamentare in termen de maximum 90 de zile de la intrarea in vigoare a legii

- delimitarea colegiilor se actualizeaza de catre autoritatea electorala permanenta si se actualizeaza dupa fiecare recensamant al populatiei cu cel putin 12 luni inainte de alegerile parlamentare

- registrele electorale sunt o baza de date centralizata in care sunt inscrisi toti cetatenii care au implinit varsta de 18 ani, inclusiv cei din strainatate. Registrul electoral este actualizat in permanenta pana la 31 martie a fiecarui an de autoritatea electorala permanenta.

- listele electorale cuprin totalitatea cetatenilor cu drept de vot inscrisi in registrul electoral. Se intocmesc pe localitati si sunt actualizate de primar impreuna cu serviciile de evidenta a persoanei. Inscrierea este obligatorie in cazul listelor electorale permanente

- listele electorale suplimentare sunt intocmite pentru cei care nu pot vota in localitatea de domiciliu cu respectarea prevederilor legii electorale( gari, porturi, aeroporturi etc.)

- contenciosul electoral = ansamblul regulilor juridice referitoare la verificarea corectitudinii si legalitatii operatiunilor legate de instituirea puterii, adica reglementarea litigiilor ce se pot naste in legatura cu candidatura si cu operatiunile care tin de alegeri.Instantele de drept comun si birourile electorale au competenta in acest sens

- cartile de alegator= legitimatii electorale personale, permanente eliberate in conditiile legii. Un alegator nu poate primi si detine decat o singura carte de alegator, sunt permanente si valabile pentru toate alegerile si exercitarea dreptului se facea pe baza acestor carti.

4.2 Autoritatea electorala permanenta - este o institutie administrativa, autonoma cu personalitate juridica si cu competente generale. Ea asigura aplicarea dispozitiilor legale privind organizarea si desfasurarea alegerilor sau alte consultari cu caracter national sau local in intervalul dintre doua perioade electorale. Ea sprijina dotarea sectiilor de votare, logistica necesara si realizeaza operatiuni specifice in intervalul dintre cele doua perioade electorale( interval de timp care debuteaza cu data aducerii la cunostinte publica a zilei alegerilor si se incheie prin comunicarea oficiala a rezultatului scrutinului). Se aduce la cunostinta ziua alegerii, incepe campania electorala, desfasurarea votarii, numararea si centralizarea votului, stabileste rezultatul si atribuie mandatul. Este condusa de un presedinte cu rang de ministru care e ajutat de doi vice presedinti cu rang de secretar de stat. Presedintele este ales de grupurile parlamentare dintre personalitatile cu pregatire in domeniul juridic sau administrativ. Unul dintre cei doi vicepresedinti este numit de presedinte iar celalalt de catre prim ministru.

- ca si atributii ea :

a) urmareste modul de stabilire al localurilor sectiilor de votare si a sediilor birourilor electorale

b) elaboreaza sisteme de protectie a sectiilor de votare, a buletinelor de vot si a celorlalte documente si materiale specifice perioadei electorale

c) se ocupa de informarea si instruirea alegatorilor

d) asigura aplicarea unitara a dispozitiilor legale referitoare la organizarea alegerilor

e)organizeaza de noi alegeri in caz de vacantare a vreunui post de primar

f) sprijina organizarea si desfasurarea alegerilor partiale

g) prin anumite acte normative imbunatatesc si perfectioneaza sistemul electoral

h) se ocupa cu dotarea de urne, stampile, tusiere s.a.m.d. a sectiilor de votare

- prezinta parlamentului anual un raport asupra activitatilor sale, adopta hotarari si instructiuni( se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si au caracter obligatoriu pt toate organismele si autoritatile cu atributii electorale)

4.3 Birourile electorale

- prin birourile electorale au loc activitati legate de organizarea si desfasurarea alegerilor, membrii sunt cetateni cu drept de vot iar acestea sunt de 3 feluri : biroul electoral central, birouri electorale de circumscriptie si birouri electorale ale sectiilor de votare. Birourile electorale sunt alcatuite din judecatori precum si din reprezentanti ai partidelor si formatiunile politice

a) BEC - alcatuit din 3 judecatori ai ICCJ, presedintele si vicepresedintii ai autoritatii electorale permanente si cel mult 12 reprezentanti ai partidelor+ un reprezentant ai minoritatilor nationale. In opinia doctrinarilor se incalca grav autonimia acestui organ intrucat sunt sesizabile inflexiunile politice. Un alt aspect criticabil este faptul partidele care nu sunt parlamentare, sunt excluse de la adoptarea regulamentului biroului. Cei 3 judecatori sunt desemnati de catre presedintele ICCJ prin tragere la sorti-> judecatorii aleg din randul lor presedintele BEC.

- Bec are ca si atributii :

1. Anuleaza alegerile

2. Poate dispune renumararea voturilor

3. Transmite autoritatii electorale permanente rezultatul

4. Vegheaza la actualizarea listelor electorale permanente

b)Biroul electoral de circumscriptie - format din 3 judecatori, un reprezentant al AEP si un nou reprezenant ai partidelor politice. Presedintele tribunalului desemneaza cei 3 judecatori prin tragere la sorti in sedinta publica

- are ca si atributii:

1. Vegheaza la organizarea sectiilor de votare

2. Vegheaza la respectarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale privitoare la alegeri

3. Rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate si contestatiile

4. Distribuie impreuna cu primarii buletinele de vot, stampila s.a.m.d birourilor electorale ale sectiilor de votare

5. Constata rezultatul alegerilor pt circumscriptia electorala si elibereaza certificatul doveditor al alegerilor celor care au candidat.

c) Birourile electorale ale sectiilor de votare - alcatuite dintr-un presedinte, un loctiitor si 7 membrii. Presedintele si loctiitorul sunt de regula magistrati apolitici. Desemnarea acestora o face presedintele tribunalului in sedinta publica prin tragere la sorti.

- are ca si atributii:

1. Conduc operatiunile de votare

2. Numara voturile si consemneaza rezultatele

3. Rezolva intampinarile referitoare la propria lor activitate

4. Inainteaza procesele verbale cu rezultatul votului birourile electorale de circumscriptie.

4.4 Sectiile de votare, buletinele de vot, semnele electorale si stampilele electorale

a) sectiile de vot - se organizeaza dupa cum urmeaza:

1.In localitatile cu populatie de peste 1500 de locuitori cu cate o sectie de votare la 1000-1500 loc.

2. In localitatile cu pop. sub 1500 de locuitori o singura sectie de votare

3. In satele care se afla la o distanta mai mare de 3km fata de sediul sectiei de votare din resedinta comunei- o singura sectie de votare.

b) buletinele de vot - trebuie sa fie respectate modelele prevazute de lege, sunt imprimate pe acelasi tip de hartie si au aceeasi forma, un buletin de vot pt fiecare autoritate aleasa, dimensiuni stabilite de biroul electoral de circumscriptie

c) semnele electorale - emblema fiecarui partid, alianta( politica sau electorala), candidat independent se comunica BEC, semnele trebuie sa se deosebeasca intre ele, nu pot fi contrare ordinii de drept si bunelor moravuri

d) stampilele electorale - sunt de 2 feluri : stampila de control care se aplica pe pagina alba a buletinului de vot si stampila cu mentiunea votat.

4.5 Candidaturile

- se depun candidaturile de catre cei care doresc sa ocupe o functie( independent sau partide). Cel care participa independent trebuie sa aiba o sustinere de cel putin 4% in nr total al alegatorilor inscrisi pe listele electorale permanente ale localitatilor situate in circumscriptia electorala in care candideaza

- exista anumite reguli in ceea ce priveste depunerea candidaturilor:

a) alegerile parlamentare :

- propunerile de candidati se depune la birourile electorale de circumscriptie cu cel putin 40 de zile inainte de alegeri

-fiecare partid, alianta, independent trebuie sa faca dovada constituirii unui depozit, in contul autoritatii AEP cu valoare de 5 salarii minime brute pe tara-> se restituie in 14 zile de la data aflarii rezultatelor celor care obtin un nr. de voturi egal cu cel putin 2% din voturile exprimate national-> sumele care nu se restituie intra in bugetul de stat

- propunerile se fac in scris de catre partidele politice( in cazul celor pe care ii propun ei) sau de catre lista sustinatorilor( in cazul candidatilor independenti)

- nu pot candida cei care nu indeplinesc conditiile prevazute de art. 37 din Constitutie

b) alegeri prezidentiale

Capitolul 13. Parlamentul

1. Scurt istoric - este definit ca fiind organul reprezentativ al poporului, adunarea reprezentativa, puterea legislativa. Provine din cuv. francez "parler" care inseamna a vorbi si s-a impus ca denumire pt organele a caror principale scopuri erau de a vorbi , negocia cu monarhul. Stramosul parlamentului de astazi este marele consiliu infiintat in Anglia, sec. XIII. Prin magna charta marele consiliu limiteaza puterile regale, aceasta denumire pleaca din 1295 cand a fost convocat asa numitul model parliament si domnia regelui Eduard I insa au pastrate pana in sec.XIV termenul de consiliu si curie. Tot din acest veac dateaza si separarea celor doua camere ale parlamentului englez. Erau adunari de stari si nu adunari reprezentative. La inceput aveau rol consultativ, ajutau monarhul la luarea deciziilor dupa care au ca si atributii aprobarea impozitelor( o limitare a puterilor regale)-> parlamentul primeste puterea de a adopta legi + control asupra executivului=> modelul britanic a devenit in timp matricea parlamentarismului modern

- in ziua de azi prin parlament se intelege organul colegial, desemnat in mod democratic , cu caracter reprezentativ, asociat productiei de norme generale si abstracte si abilitat sa controleze alte organe

- in Romania au evoluat de la adunarea electiva -> la parlamentul modern. Prima adunare este prevazuta de la conventia de la Paris, primul parlament bicameral prevazut in statutul dezvoltator al conventiei de la Paris+ parlamentele create de Constitutiile de la 1866 si de la 1923. Parlamentul bicameral dispare in perioada comunista.

2. Functiile parlamentului

a) functia deliberativa

b) legitimarea deciziilor si politicilor colective

c) control asupra guvernului si asupra altor autoritati

d) mentinerea ca spatiu public de dezbatere si reflectie

e) protejeaza si realizeaza transparenta, responsabilitatea si procesul democratic deschis

- in doctrina romaneasca functiile parlamentului sunt :

a) functia legislativa

b) stabilirea directiilor activitatii social -economice, culturale, statale si juridice

c) alegerea, formarea, numirea sau revocarea unor autoritati statale

d) controlul parlamentar

f) conducerea in politica externa

g)organizarea si functionarea proprie

1. Functia legislativa -consta in adoptarea de legi, este reprezentantul poporului si exercita suvernitatea nationala in numele sau; functia legislativa nu ii apartine ii mod exclusiv( executivul are initiativa legislativa, promulga legi, exercita dreptul de veto)

- in anumite tari cum ar fi Franta, initiativa legislativa este partajata in totalitate, in Romania doar cu privire la proiectul legii bugetului de stat si al asigurarilor sociale de stat

- parlamentul adopta 3 categorii de legi: constitutionale, organice si ordinare -> primele sunt cele de revizuirea constitutiei, cealalta importanta in domeniul sistemului normativ-juridic si statal, iar ultima reprezinta acea categorie de legi care se adopta in toate celelalte domenii ale vietii sociale

2.2 Functia de stabilire a directiilor si politicilor publice, interne si externe :

a) adopta bugetul de stat

b) aproba programul guvernului

c) primeste mesajul presedintelui

d) declara starea de razboi

e) declara mobilizarea totala sau partiala

2.3 Functia de avizare si de desemnare a unor autoritati publice - Parlamentul are competenta de a-si da avizul sau acordul in legatura cu anumite autoritati publice( acorda votul de incredere guvernului sau il retrage, suspenda presedintele, numeste avocatul poporului, numeste 6 judecatori la CCR, numeste in functie directorii SRI)

2.4 Functia de control

-este una dintre cele mai importante functii ale parlamentelor contemporane.Este un control necesar si deplin, imbraca mai multe forme si se exercita cu precadere asupra activitatii executive si asupra administratiei publice. Acest control se poate face prin mai multe moduri:

1. Controlul prin rapoarte si mesaje (se exercita asupra autoritatilor care au obligatia de a prezenta astfel de rapoarte si mesaje parlamentului-presedintele,guvernul, raport al curtii de conturi si raport al avocatului poporului)

2. Control exercitat prin comisiile parlamentare - se realizeaza prin comitiile de ancheta sau comitiile de specialitate si au ca scop obtinerea de informatii asupra unui subiect determinat pe care trebuie sa il reprezinte plenului adunarii

3. Control exercitat prin intrebari si interpelari - are ca obiect anumite aspecte ale activitatii executivului iar prin intrebare se intelege o cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca guvernul si celelalte organe ale administratiei publice inteleg ca trebuie sa comunice toate informatiile si documentele solicitate de comisiile permanente. Intrebarile pot fi orale sau scrise. Interpelarea este o cerere adresata guvernului de un grup parlamentar prin care se solicita explicatii asupra unor probleme importante ale activitatii guvernului

4. Control exercitat prin solicitarea de informatii - guvernul si celelalte organe ale administratiei publice sunt obligate sa prezinte informatii si documente cerute de una dintre cele doua camere sau de comisiile parlamentare. Aceste documente in cazul in care sunt secrete se restituie dupa consultare

5. Control exercitat prin primirea si solutionarea petitiilor cetatenilor - petitiile sunt facute de catre cetateni si sunt adresate fie deputatilor fie senatorilor, fie camerei parlamentului prin intermediul comisiilor acestora

6. Controlul exercitat prin avocatul poporului - este o forma de control indirect asupra administratiei publice exercitat prin avocatul poporului

- avocatul prezinta un raport parlamentului anual prin care aduce la cunostinta problemele de care s-a ocupat in acel an.

2.5 Functia de conducere in politica externa - ratifica si denunta tratatele internationale, declara stare de razboi, suspenda sau inceteaza ostilitatile militare

2.6 Functia de mediu de discutie publica

2.7 Atributii ale parlamentului in legatura cu organizarea sa interna si cu functionarea sa

- parlamentul este cel care valideaza sau anuleaza alegerile parlamentarilor

- adopta regulamentele de organizare si functionare

- alege organele interne ale camerelor

-stabileste bugetul propriu

3. Structura Parlamentului - parlamentul poate fi de doua tipuri: monocameral sau bicameral

-monocameralismul il intalnim in Europa de Nord iar bicameralismul in majoritatea statelor europene

- bicameralismul este folosit in statele federale ,a doua camera reprezinta statele componente. In statele unitare nu este atat de necesar bicameralismul. Bicameralismul este justificat de doua motive:

1. Asigura garantia unei reprezentari aristocratice si in acelasi timp caracterul federal al statului.Este necesar bicameralismul pentru a se aplica principiul separatiei puterilor in sanul legislativului, pentru a modera sau pondera puterea legislativa, pt a garanta calitatea in activitatea legislativa

- exista doua tipuri de bicameralism :

a) bicameralism egalitar

b) bicameralism inegalitar(presupune existenta unor diferente notabile intre cele doua camere).Membrii celor doua camere fie se aleg diferit fie sub conditii diferite, fie camerele au o structura diferita fie se stabilesc norme de reprezentare diferita. De asemenea, atributiile celor doua camere difera din pricina ierarhizarii

- in Romania primul legislativ bicameral a fost instituit prin statutul dezvoltator al conventiei de la Paris( apare cea de-a doua camera numita corpul ponderator). In 1866, 1923,1938 se mentine sistemul bicameral.In perioada comunista devine monocameral. In Romania dupa caderea regimului comunist s-a optat pt un bicameralism quasiegalitar care insa a determinat aparitia a numeroase probleme(ex. nr disproportional de ridicat al parlamentarilor). Dupa revizuire putine lucruri s-au schimbat in afara de modificari privind competenta camerelor in procedura legislativa in special. Chiar daca sistemul se pretinde a fi bicameral, el functioneaza ca un sistem unicameral. Mai multi doctrinari critica parlamentarismul romanesc si considera ca pot aparea anumite disfunctionalitati in infaptuirea activitatii legislative.

4. Organizarea si functionarea parlamentului

-principiul care guverneaza organizarea parlamentului este cel al autonomiei camerelor

- organizarea interna a parlamentului cuprinde: birourile permanente,grupurile parlamentare si comisiile parlamentare

1. Birourile permanente - sunt organe interne ale camerelor ce au o serie de atributii privind organizarea si desfasurarea lucrarilor acestora. Componenta este: un presedinte, vicepresedinte, secretari si chestori. Presedintele se alege pe durata mandatelor camerelor iar ceilalti la inceputul fiecarei sesiuni. Ei pot fi revocati inainte de expirarea mandatului. Presedintele camerei deputatilor este si presedintele biroului permanent din care fac parte 4 vicepresedinti, 4 secretari si 4 chestori. Se

alcatuiesc in functie de majoritatea detinuta in parlament. Mandatul se poate revoca la cererea motivata a grupului parlamentar sau a cel putin 1/3 din nr. deputatilor provenind din minimum 3 grupuri parlamentare diferite

2. Grupurile parlamentare - sunt structuri organizatorice interne ale camerelor alcatuite pe criterii de afinitate politica a deputatilor, senatorilor. Scopul lor este acela de a asigura legatura dintre actiunea institutionala a parlamentului si cea partizana. Grupurile parlamentare sunt structuri ale camerei deputatilor din care fac parte cel putin 10 deputati care au candidat in alegeri. Un deputat sau senator poate fi membru doar a unui grup parlamentar iar deputatii unui partid politic nu pot constitui decat un singur grup parlamentar care are un lider. Grupurile parlamentare propun alegerea biroului permanent al camerei si al comisiei parlamentare, propun amendamente la proiecte de legi, pot sesiza curtea cu privire la regulamentul camerei.

3. Comisiile parlamentare - sunt organisme interne de lucru si au ca scop indeplinirea insarcinarilor care le sunt incredintate in vederea pregatirii lucrarilor camerei.

- dupa criteriul duratei lor exista perimisii permanente si temporare, dupa criteriul lor de activitate sunt comisii speciale, de ancheta si de mediere. Pe langa acestea exista si comusii comune si comisii proprii fiecarei camere. Cele mai importante sunt comisiile permanente( ne gandim la ministere). Principala atributie a acestor comsii este examinarea proiectelor de legi, a propunerilor legislative si amendamentelor in vederea elaborarii rapoartelor sau a vizelor. Comisiile speciale infiintate pe o perioada determinata si pt a examina o anumita problema asupra careia sa faca recomandari si propuneri camerei. Pentru problemele de interes comun ambelor camere acestea constituite comisii comune. Comisia de ancheta desfoarara o ancheta asupra unei probleme detereminate, la cererea 1/3 din membrii camerei. Comisiile de remediere mai subzista in actuala reglementare doar pt legile constitutionale, inainte de 2003 erau si in cazul procedurii legislative obisnuite.

4.2 Functionarea parlamentului - mandatul sau legislatura parlamentului=perioada de timp pt care a fost ales parlamentul( 4 ani) sau camerele. Mandatul incepe in cel mult 20 de zile de la alegeri la convocarea Presedintelui Romaniei.

-sesiunile parlamentului = perioade de timp din cursul anului in care camere isi desfasoara activitatea. Sunt de doua feluri:

a) doua sesiuni ordinare pe an( februarie-iunie, septembrie-decembrie)

b) sesiuni extraordinare - camerele se intrunesc la cererea presedintelui, a biroului permanent al fiecarei camere sau a cel putin 1/3 din nr. deputatilor sau senatorilor in sesiuni extraordinare.

-sedintele pot fi separate sau comune. Sedintele sunt publice in general dar exista si sedinte secrete.

5. Mandatul parlamentar = functie publica cu care membrii camerelor sunt investiti prin alegere, a carei continut este determinat prin constitutie si in virtutea careia fiecare parlamentar reprezinta natiunea concurand la exercitiul suveranitatii nationale. Mandatul este o demnitate publica iar mandatul parlamentului nu se confunda cu mandatul deputatilor si senatorilor deoarece mandatul parlamentarilor

se realizeaza la nivelul camerei din care face parte. Membrii fiecarei parti au fost imputerniciti de catre electorat printr-un act democrat al alegerilor.

-trasaturi ale mandatului parlamentar:

a) generalitatea (parlamentarii reprezinta intreg poporul si nu doar grupul de alegatori)

b) independenta(mandatul este supus doar constitutiei si legilor si nu vointei alegatorilor)

c) irevocabilitatea(parlamentarul nu poate fi revocat de alegatori)

-limitele mandatului sunt determinate de constitutie. Mandatul inceteaza in caz de demisie, de pierdere a dr. electorale, de incompatibilitate sau de deces. Parlamentarii au o serie de dr. si obligatii consacrate de constitutie si de reglementarile camerelor. Dr. sunt patrimoniale sau nepatrimoniale. Dr.pot fi exercitate colectiv sau individual. In cadrul dr. nepatrimoniale intra dr. la initiativa legislativa, dr. de a face declaratii politice, dr. de a sesiza CCR, dr. de a cere punerea sub urmarie penala a membrilor guvernului etc. Principala obligatie este aceea de a participa la sedintele camerei din care fac parte, in caz de neprezentare se pierd anumite dr. banesti. Ei trebuie sa respecte procedura parlamentara, prevederile regulamentelor si trebuie sa mentina legatura cu alegatorii.

- protectia mandatelor deputatilor si senatorilor - se realizeaza prin incompatibilitati, imunitati si dr. + alte facilitati patrimoniale. Parlamentarul nu poate fi in acelasi timp senator si deputat, nu poate sa exercite oricare alta functie publica de autoritate cu exceptie celei de membru al guvernului si in acelasi timp exista o serie de incompatibilitati cu functii din economie( nu poate fi director, administrator, cenzor la SC, banci sau alte institutii de credit, nu poate fi comerciant, manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale), nu poate face publicitate unei societati financiare, industriale sau alte asemenea cu scop lucrativ. In caz de incompatibilitate el trebuie sa demisioneze din functiile acestea in termen de 15 zile, poate demisiona din parlament daca doreste sa renunte la una din functii, daca nu demisioneaza expres dupa 30 de zile, se considera ca a demisionat de drept. Parlamentarul beneficiaza si de o serie de imunitati: nu au voie sa fie perchezitionati, retinuti , arestati fara incuviintarea camerei din care face parte, nu pot fi trasi la raspundere pt opiniile politice exprimate, urmarirea si trimiterea in judecata penala se face numai de catre parchetul de pe langa ICCJ. In caz de infractiune fragranta nu mai este necesera incuviintarea camerei( acestia pot fi retinuti si supusi perchezitiei), ministerul justititei il informeaza pe presedintele camerei asupra retinerii si perchezitiei iar camera poate dispune revocarea acestei masuri. Cererea de arestare, retinere sau perchezitie se adreseaza presedintelui camerei deputatilor de catre ministrul justitiei->presedintele camerei aduce la cunostinta deputatilor cererea

- se trimite comisiei juridice -> plenul camerei voteaza asupra raportului comisiei juridice

- raspunderea si sanctiunile aplicabile deputatilor si senatorilor in cazul de incalcare obligatiilor lor constitutionale, legale sau regulamentare. Sanctiunile sunt : atentionarea, avertismentul , retragerea cuvantului , indepartarea in sala de sedinte-> se aplica de catre presedintele de sedinta sau de catre plenul camerei.

6. Actele parlamentului

6.1 Legea ca act juridic al parlamentului

- adopta o serie de acte care constituie manifestari de vointa care au ca scop producerea de anumite efecte. Exista acte juridice(legi, hotarari, motiuni) si acte politice(declaratii, mesaje, rezolutii). Actele juridice se clasifica in : acte cu caracter normativ si acte cu caracter individual.

- Parlamentul are functia de a adopta legi, in sens larg acte normative si in sens restrans act juridic al parlamentului.

- in sens formal legea este actul juridic care provine de la parlament, adoptat dupa o anumita procedura, se bucura de o anumita forta juridica. Definitia completa a legii , atata dpdv material cat si formal este : actul juridic adoptat de parlamanet dupa o procedura prestabilita de consitutie , care cuprinde norme juridice cu caracter general ce reglementeaza relatiile sociale cele mai importante. In functie de domeniul legii, in Romania exista legi constitutionale si organice( enumarate de art.73 din Constitutie)

- Constitutia clasifica legile in:

a) legile constitutionale care se adopta pentru revizuirea constitutiei dupa o procedura speciala

b) legi organice care pt a fi adoptate necesita votul majoritatii membrilor fiecarei camere( domeniile enumerate de art.73)

c)legi ordinare pentru adoptarea lor este necesar votul majoritatii membrilor prezenti in fiecare camera si reglementeaza toate celelalte relatii sociale

6.2 Procedura legislativa - comporta mai multe etape:

a) initiativa legislativa : apartine guvernului, deputatilor, senatorilor si a 100.000 de cetateni cu drept de vot care sa provina din cel putin un sfert din judete tarii , cel putin 5.000 de semnaturi pentru fiecare judecat. Guvernul isi exercita dr. la initiativa prin proiecte de legi iar deputatii, senatorii si cetatenii prin propuneri legislative. Este necesar avizul consiliului legislativ dupa care initiativa trece in faza a doua

b) sesizarea camerei competente(camerele sunt specializate, camera de reflexie este cea sesizata care primeste proiectul sau propunerea iar cea de-a doua este camera decizionala care decide definitiv; camera deputatilor este prima camera sesizata pt proiectele de lege sau propuneri legislative care privesc ratificarea tratatelor sau alte acorduri internationale sau pt anumite proiecte de legi organice, senatul este camera decizionala---> prima camera trebuie sa pronunte asupra proiectului in termen de 45 de zile iar pt legi mai complexe intr-un termen de 60 de zile; daca aceste termene sunt depasite se considera ca au fost adoptate de prima camera sesizata; daca a doua camera nu este de acord cu prevederile acestea se intorc din nou la prima camera, chestiune criticata de catre doctrinarii care spun ca acesta nu este un adevarat bicameralism deoarece numai o camera hotaraste care este textul final al legii

c) examinarea si avizarea proiectului de lege de catre comisiile de specialitate a camerelor

- comisiile de specialitate trebuie sa intocmeasca un raport asupra proiectelor sale legislative care poate fie pozitiv, fie negativ iar acest raport se inainteaza biroului central.

d) includerea proiectului de lege a camerelor pe ordinea de zi - dezbaterea

e)dezbaterea proiectului in plenul camerelor(initiatorul proiectului expune motivele precum si raportul comisiei dupa care proiectul este supus dezbaterii pe articole; parlamentarii sau guvernul au dreptul de a prezenta amendamente comisiei care a intocmit raportul inainte cu 5 zile de depunerea raportului. Ele se depun inscris, motivat sub semnatura initiatorului si sunt supuse avizului comisiei.

f) votarea proiectului de lege ( forma rezultata din dezbaterea pe articole se supune camerei spre adoptarea legilor organice este necesar voturile majoritatii membrilor fiecaror camere iar pt adoptarea legilor ordinare votul majoritatilor membrilor prezenti din fiecare camera; votul poarta asupra intregii reglementari sau asupra anumitor parti din ansamblul reglementarii.Partea care nu a fost acceptata se elimina din cuprinsul reglementarii)

g) medierea

h) semnarea legii de catre presedintii celor doua camere( semnatura arata respectarea procedurii legislative)

i) promulgarea legii de catre presedinte( presedintele are la dispozitie 20 de zile pt a face promulgarea, el poate solicita parlamentului o singura data reexaminarea legii,poate sesiza CCR; dupa primirea legii reexaminate el trebuie sa o promulge in cel mult 10 zile)

j) publicarea legii (legea intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in MO sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei)

6.2 Hotararile parlamentului - acte juridice adoptate de catre parlament ce pot avea caracater normativ si nenormativ, se adopta dupa o procedura speciala iar in functie de aceasta si de continutul actului ele se delimiteaza de legi. Au forte inferioare legilor si pot fi adoptate de o singura camera.

- hotarari sunt regulamentele parlamentare prin care camerele isi stabliesc normele de functionare si organizare. Curtea arata ca regulamentul este o hotarare chiar daca adoptarea se face intocmai ca la legile organice( votul majoritatii membrilor fiecarei camere), nu pot contine norme ce sunt de domeniul constitutiei si legilor.

6.3 Motiunile parlamentare - sunt acte juridice cu caracter individual prin care camerele sau parlamentul isi exprima optinea cu privire la un anumit aspect, din activitatea executivului. Este o modalitate de control, acestea sunt simple si de cenzura.

1. Motiune simpla - prin motiune simpla se exprima o pozitie cu privire la o problema de politica interna sau externa sau cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari. Are efecte in plan politic, poate fi initiata de cel putin 50 de deputati sau 1/4 din nr senatorilor

2. Motiunile de cenzura - sunt o specie de motiuni adoptate cu o procedura deosebita de parlament in intregul sau si are efecte directe asupra executivului.

Capitolul 14. Puterea executiva

1. Consideratii generale - unii autori asimilieaza puterea executiva cu administratia publica in timp ce altii fac o distinctie intre acestia aratand ca puterea executiva sau executivul indeplinesc functii administrative fara sa se confunde cu cea din urma. Autoritatile publice, executivul realizeaza functia executiva a statului roman ( ansamblu de activitati care au ca obiect aplicarea si organizarea aplicarii in concret a legilor+ asigurarea bunei functionari a serviciilor publice precum si emiterea de acte normative si individuale+ efectuarea de operatiuni materiale prin care se intervine in viata particularilor pt a le dirija activitatea sa a le face anumite prestatii.

- fac parte din executiv presedintele, guvernul, administratia publica centrala si administratia publica locala. Intentia leguitorului a fost de a face o distinctie clara intre zona politico-administrativa si zona tehnico-administrativa a acesteia=>presedintele si guvernul pe langa atributii administrative au si atributii politice

- in sens restrans presedintele si guvernul transmit impulsuri politice administratiei publice, in sens larg ei se circumscriu in dimensiunea tehnico-administrativa a executivului prin faptul ca sunt sefi ai administratiei publice

2. Structura executivului si administratiei publice potrivit Const. RO

- prin executiv monist se intelege ca puterea executiva este condusa de o singura autoritate statala unipersonala sau colegiala( SUA)

- prin executiv dualist se intelege ca puterea executiva se exercita de un organ unipersonal(sef al statului) si de un organ colegial (guvern) care exercita conducerea generala a administratiei publice( regimurile parlamentare, semiparlamentare sau semiprezidentiale)

- executivul roman este de tip bicefal(dualist, presedinte +guvern)

-administratia publica este centrala(ministere,alte organe de specialitate subordonate guvernului, autoritati administrativ-autonome cum ar fi SRI,CNA,BNR etc.) si locala(intemeiata pe principiile descentralizarii ai autonomiei locale si de concentrarii serviciilor publice, consiliile locale si primarii, consilii judetene+prefecti)

- consiliile locale si primarii nu se subordoneaza altei autoritati judetene sau centrale

3. Guvernul - repere constitutionale si legale

- guvern= autoritatea publica a puterii executive care functioneaza in baza votului de incredere acordat de parlament, asigura realizarea politicii interne si externe si exercita conducerea generala a administratiei publice)

- guvernul exercita urmatoarele functii:

a) functia de strategie(cu privire la programul de guvernare)

b) functia de reglementare(elaborarea cadrului normativ si institutional)

c)functia de administrare a proprietatii statului

d)functia de reprezentare(reprezinta statul roman pe plan intern si extern)

e) funcita de autoritate de stat(asigura respectarea reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, domeniul economic si social al functionarii institutiilor si organismelor subordonate lui)

- este un organ colegial compus din prim-ministru, ministrii si alti membrii stabiliti prin lege organica

-membru al guvernului nu poate fi cel care:

a) detine alte functii publice de autoritate

b)exercita o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial

c) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, administrator al societatilor comerciale

d) manager sau membru al consiliior de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale

e) calitatea de comerciant, persoana fizica

f) calitatea de membru al unui grup de interes economic

- starea de incompatibilitate se constata de prim-ministru care va trebuie sa ia masuri pentru incetarea acesteia

4. Raporturile parlamentului cu guvernul - raporturile acestora fac obiectul stiintei dr. administrativ.Dpdv constitutional intereseaza analiza relatiei dintre puterea legislativa si cea executiva respectiv a raporturilor dintre parlament si guvern.

- rolul parlamentului in formarea guvernului - presedintele Romaniei desemneaza un candidat la functia de prim-ministru, in urma consultarii cu partidul care are majoritate in parlament->candidatul in termen de 10 zile de la desemnare cere votul de incredere al parlamentului asupra programului si a intregii liste a guvernului

- parlamentul acorda incredere guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor

- presedintele numeste guvernul in urma votului

-se depune juramantul

- presedintele poate revoca si numi pe membrii guvernului la propunerea primului ministru in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului

- primul ministru nu poate fi revocat de catre presedinte

-executivul este controlat de legislativ prin interventiile sale(aprobarea programului executivului, aprobarea delegarii legislative, controlul propriu-zis asupra excutivului)

- delegarea legislativa - institutie care permite implicarea executivului in exercitarea functiei legislative. Pe calea delegarii legislative, guvernul se substituie parlamentului iar prin ordonante el poate reglementa primar, sa modifice sau sa abroge reglementarea legala existenta in urma delegarii primite de catre parlament printr-o lege de abilitare. Actele prin care se exercita delegarea sunt ordonantele. Guvernul poate adopta ordonante de urgenta in situatii extraordinare cu obligatia de a motiva urgenta. Aceasta se depune la camera competenta in regim de urgenta. Daca camera nu se pronunta in termen de 30 de zile, ordonanta se considera a fi adoptata si se trimite celeilalte camere care decide tot in procedura de urgenta. Ele pot fi adoptate in domeniile legilor organice, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile s.a.m.d. Ordonantele fie se aproba sau se resping printr-o lege de catre parlament.

- este un act asimilat ca forta juridica si ca efecte legii, pastraza natura juridica a actelor emise de guvern in cadrul competentei sale normative

- controlul parlamentar al activitatii guvernului - guvernul raspunde politic in fata parlamentului pt intreaga sa activitate. Parlamentul prin intrebari si interpelari, precum si prin motiunea de cenzura si angajarea raspunderii guvernului, controleaza existenta si functionarea acestuia.

1. Motiunea de cenzura - printr-o motiune de cenzura se demite guvernul. In sedinta comuna se retrage increderea acordata guvernului, prin adoptarea unei motiuni de cenzura cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Initiativa o are un nr. de cel putin 1/4 deputati / senatori si se comunica guvernului la data depunerii. Se dezbate in sedinta comuna a celor doua camere la 3 zile de la data prezentarii. In caz de respingere, initiatorii nu mai pot introduce o noua motiune in aceeasi sesiune decat daca guvernul isi angajeaza raspunderea. Adoptarea are ca efect retragerea increderii acordate guvernului de catre parlament.

- prin angajarea raspunderii, guvernul deschide calea retragerii increderii acordate de parlament pe calea adoptarii unei motiuni de cenzura. Angajarea raspunderii se face in fata ambelor camere asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege. In cazul in care nu este depusa motiune sau nu trece, proiectul prezentat se considera a fi adoptat.

Captiolul 15. Presedintele Romaniei

1. Rolul si atributiile presedintelui Romaniei

- exista o dezbatere in doctrina cu privire la sistemul constitutional romanesc->unii autori il califica ca fiind semiprezidential, in timp ce altii il califica ca fiind semiparlamentar.

- presedintele reprezinta statul roman, este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale ale tarii, vegheaza la respectarea constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al CSAT

Atribuții legislative

promulgarea legilor; semnarea legilor în vederea publicării lor în Monitorul Oficial; posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea legilor sau în

legătură cu conflicte juridice de natură constituțională.Atribuții privind organizarea și funcționarea puterilor publice

Președintele României:

prezentarea de mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale națiunii; consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită; participarea la unele ședințe ale Guvernului; organizarea referendumului în probleme de interes național, după consultarea prealabilă a

Parlamentului.Atribuții cu privire la numirea sau revocarea altor autorități publice

dizolvarea Parlamentului, în condițiile în care acesta a refuzat de două ori investitura Guvernului; desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru; numirea Guvernului pe baza votului de încredere al Parlamentului; revocarea sau numirea unor miniștri în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului,

la propunerea primului ministru; numirea a trei judecători la Curtea Constituțională; numirea în funcție a magistraților; numiri în anumite funcții publice; acordarea gradelor de mareșal, de general și de amiral etc.Atribuții în domeniul apărării și ordinii publice

declararea, de regulă, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, a mobilizării parțiale sau generale a forțelor armate;

instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, parțiale sau totale; Președintele este șeful armatei.Atribuții de domeniul politicii externe

încheierea tratatelor negociate de Guvern și supunerea spre ratificare Parlamentului; acreditarea și rechemarea, la propunerea Guvernului, a reprezentanților diplomatici ai României; aprobarea înființării, desființării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice; acreditarea în România a reprezentanților diplomatici ai altor state. organizarea ambasadelor romanesti in strainatate reprezintă România în Consiliul EuropeanAlte atribuții

Președintele României mai are o serie de alte atribuții, cum sunt conferirea decorațiilor și titlurilor de onoare sau acordarea grațierii individuale.

3. Alegerea Presedintelui

- seful de stat este criteriul esential in functie de care se face distinctie intre formele de guvernaman(monarhie, republica)

- in cadrul republicilor, seful statului este desemnat direct(de catre popor), indirect de catre parlament, indirect de catre un colegiu electoral

- in Romania presedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Scrutinul este in doua tururi, majoritar. Alegerea este validata de catre CCR.

- mandatul este de 5 ani, incepe de la depunerea juramantului si inceteaza la depunerea juramantului de catre presedintele nou ales. Mandatul poate fi prelungit in caz de razboi sau catastrofa. O persoana poate fi presedinte cel mult doua mandate succesive. Presedintele nu poate fi membru unui partid si nu poate indeplini o alta functie publica sau privata.

-vacantarea postului poate interveni prin : demisie, demitere din functie, imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau deces. In caz de interimat, presedintele senatului ia locul presedintelui. Pe perioada interimatului, presedintele interimar nu poate adresa mesaje parlamentului, nu poate dizolva parlamentul si nu poate organiza referendumul.

4. Raspunderea Presedintelui Romaniei

- Presedintele beneficiaza de imunitate, aceasta imunitate este una partiala, el nu raspunde juridic pe perioada exercitarii mandatului pentru fapte savarsite in aceasta perioada. Dupa terminarea mandatului, presedintele poate fi supus perchezitiei, retinerii sau arestari

-raspunderea politica - daca el savarseste fapte contrare prevederilor constitutiei, acesta poate fi suspendat din functie de camera deputatilor si senat in sedinta comuna cu votul majoritatii. Este necesar avizul CCR. Initiativa apartine cel putin 1/3 din nr deputatilor si senatorilor, iar propunerea se aduce imediat la cunostinta presedintelui pt ca acesta sa se poata apara. Daca propunerea de suspendare este aprobata de parlament, se organizeaza un referndum in cel mult 30 de zile pentru demiterea presedintelui.

- raspunderea penala - apare in cazul savarsirii unei grave infractiuni( inalta tradare=distincta de crima de tradare, violare grava a indatoririlor conferite presedintelui de catre Constitutie). Punerea sub

acuzare poate fi hotarata de cele doua camere in sedinta comuna, cu votul a cel putin 2/3 din nr. deputatilor si senatorilor. Propunerea se aduce la cunostinta presedintelui pt a se putea apara. Daca propunerea este aprobata, presedintele este suspendat de drept pana la demiterea efectiva a acestuia. Compententa in materie de judecata o are ICCJ.

5. Actele Presedintelui Romaniei

- presedintele emite doua categorii de acte: juridice(decretele) si politice(mesaje, apeluri ,declaratii)

-decretele sunt cu caracter normativ si cu caracter individual(doctrina). Prin decretele normative se declara mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate, se institutie starea de asediu sau de urgenta. Unii considera ca actele presedintelui nu pot fi decat acte individuale. Decretele se publica in MO-> nepublicarea atrage inexistenta. Ele trebuie contrasemnate de prim-ministru pt a preveni depasirea atributiilor presedintelui(conditie de validitate a actului+angajarea raspunderii sefului guvernului pt continutul decretului). Actele ce trebuiesc contrasemnate sunt :

a) incheierea de tratate

b) acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei

c) aprobarea infiintarii , desfiintarii sau schimbarii rangului misiunilor diplomatice ale Romaniei

d) declararea cu aprobarea parlamantului a mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate

e) luarea de masuri pt a respinge o agresiune armata

f) instituirea starii de asediu sau urgenta

g) conferirea de decoratii si titluri de onoare

h) acordarea gradelor de maresal, general sau amiral

i) acordarea gratierii individuale

- nu trebuie contrasemnate decretele care privesc desemnarea candidatului la functia de prim-ministru, dizolvarea parlamentului si numirea in functii publice.