Verificati-va cunostintele – pag.7

1.Principalul tesut dintr-o frunza este tesutul foliar, deoarece in interiorul acestuia se desfasoara fotosinteza clorofiliana.Si celelalte tesuturi sunt necesare , intrucat au rol in realizarea fotosintezei, transpiratiei si respiratiei. 3.f2.II – b; II – a; I,IV – c 4.tesutul embrionar; tesutul conducator; tesutul secretor

5.Denumirea tesutului Exemple FunctiiTesuturi embrionare Tesuturi formative, meristeme Generaza tesuturi definitive Tesuturi definitive Tesuturi de aparare,

Tesuturi fundamentale

Tesuturi conducatoare,

Tesuturi mecanice

Tesuturi secretoare

Acopera organelle

Produc sau depoziteaza substante

Transporta seva

Dau organelor rezistanta necesara pentru a sustine greutatea propriului corp. In conditiile actiunii unor forte externe

Produc si elimina diferite substante

6. 1 – e; 2 – b; 3 – f; 4 – c; 5 – b; 6 – d; 7 – a;

Verificati-va cunostintele – pag. 14

1.Denumirea tesutului Exemple Functii Tesuturi epiteliale Epitelii de acoperire

Epitelii secretoare

Epitelii senzoriale

Invelesc suprafete

Produc si elimina substante

Transmit semnale catre sistemul nervos central

Tesuturi conjunctive Tesuturi conjunctive moi

Tesut conjunctiv semidur

Tesut conjunctiv dur

Tesut conjuntiv fluid (sangele)

Leaga parti ale organelor , hranesc alte tesuturi, ofera protective mecanica, depoziteaza grasimi, produc elementele figurate ale sangelui, au rol in imunitate etc.

Formeaza cartilajele

Support, protective, asistenta in miscare, deposit de minerale, producer a celulelor albe, inmagazinare a energiei

Hraneste toate organelle si tesuturile corpului si elimina substantele nefolositoare sau reziduale din organism, transporta oxygen de l plamani la toate tesuturile corpului, iar la intoarcere transporta substante nefolositoare

Tesut muscular Tesut muscular striat

Tesut muscular neted

Tesut muscular cardiac

Raspunde de orice miscare voluntara, constienta

Realizeaza miscarile involuntare ale organelor interne

Pomparea sangelui prin inima, trimitera sangelui neoxigenat dinspre atriul drept, in ventricolul drept si apoi la plamani, trimiterea sangelui oxigenat prin atriul stang si ventricolul satang la aorta si apo in restul corpului

Tesutul nervos Neuroni

Celule gliale

Transmit impulsurile nervoase care transporta informatia de-a lungul corpului

Sustin celulele nervoase

2. In imaginea 5, este prezentat petiolul unei frunze in sectiune cu tesuturi fundamentale ce servesc la conducerea sevei brute si a celei elaborate spre si dinspre limb.Unele depoziteaza apa, altele – aer. Tesutul conducator este reprezentat prin nervure care corespund unuia sau mai multor fascicule

conducatoare.Acestea sunt formate din fascicule libero-lemnoase la care liberal se afla spre epiderma inferioara si lemnul este epiderma superioara.In imaginea 7, este reprezentat tesut conducator prin tulpina. Seva bruta urca prin vasele lemnoase ale tulpinii pana in frunze, iar seva elaborate este transportata prin vasele liberiene la toate organelle plantei.

3. Nici un tesut nu functioneaza independent ci, in cooperare cu alte tesuturi, participa la realizarea functiilor complexe ale organelor.

4. Deoarece tesuturile animale sunt formate din cellule variate ca forma, structura, functii, provenind, prin segmentare, din celula-ou (zigot) in urma unui process complex de diferentiere celulara.

5. Tesutul muscular si tesutul nervos.

6. 4: -tesut epitelial; -tesut conjunctiv; -tesut muscular; -tesut nervos.Exocrine; endocrine; in mediul intern 4: - moi, semidure, dure, fluide.miofibrile; corpusculi Nissl.

7. a ; c.

8. a – 5; b – 3; c – 2;d – 4; e – 1.

Verificati-va cunostiintele – pag. 19

1. Chimistul englez Joseph Priestley introduce un sobolan sub un clopot de sticla ermetic si constata ca dupa putin timp animalul moare asfixiat. Reia experimental introducand si o crenguta verde de menta,iar micutul rozator a continuat sa traiasca, era vioi si crenguta a crescut in timpul celor trei zile cat a durat experimental. S-a dovedit ca plantele regenereaza aerul consumat de animale, iar prin acest experiment a fost pus in evident si fenomenul de fotosinteza.

2.1. a

2.2. a

3. Felia de paine poate fi considerat o “conserva de energie solara”, deoarece este formata din protein si glucide care nu ar fi putut fi sintetizate in bobul de grau decat in urma actiunii energiei solare, respective luminii si caldurii. Omul, consumand aceasta felie de paine, transfera organismului sau energia existent in paine, ca urmare a procesului de digestive. Inca din timpul germinatiei, boabele de grau sunt influentate de existanta energiei solare sub forma de caldura pentru a reusi sa strapunga stratul de pamant sis a inceapa procesul de crestere. Pe tot parcursul vegetatiei, plantele de grau vor folosi energia

luminii primita de la soare in procesul de fotosinteza, astfel ca ea sa se poata hrani. Fiecare bob de grau inmagazineaza prin procesul de fotosinteza, energia luata de la soare, putand sa-l consideram si la aceasta scara redusa , o mica “ conserva de energie “. Datorita acestor plante, omul se poate folosi de energia solara ulterior ajungerii acesteia pe pamant prin consumul painii, care contine substante folosite de organism pentru mentinerea vietii.

4. Nutritia reprezinta totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele isi procura hrana necesara cresterii si dezvoltarii, obtinerii energiei pentru desfasurarea proceselor vitale, refacerii tesuturilor.

Verificati-va cunostintele – pag. 27

1. – asemanari: nutritia saprofita si parazita – specific organismelor care se hranesc cu substante organice; se poate extinde si la nutritia simbionta, functie de simbionti; sunt specific bacteriilor si ciupercilor- deosebiri: saprofitele descompun resturile organice, mineralizandu-le, altele – produc alternarea alimentelor si nutreturilor; parazitii dauneaza gazdelor prin extragerea de substante nutritive, prineliminarea de substante toxice pentru gazda sau prin lezarea unor structuri ale gazdei; nutritia simbionta este un mod de hranirea la care participa specii autotrofe si heterotrofe.

2. Atat in fabricarea , cat si in pastrarea si comercializarea multor produse alimentare sunt implicate mocroorganisme dintre cele mai diferite cu actiune fie pozitiva, fie negative pentru proprietatile, respective pentru calitatea produselor. In acest sens, microorganismele pot fi grupate in : - Microorganisme saprofite( sub forma de populatii epifite sau de cultura) folosite pentru transormari utile ale alimentelor si, ca atare, fac parte din tehnologiile curente in panificatie, in vinificatie,, la fabricarea branzeturilor etc.Microorganisme saprofite – mucegaiuri, drojdii, bacterii – care provoaca procese microbiologice nedirijate ,ce se soldeaza cu cu modificari nedorite sau chiar alterari ale produselor alimentare ; - Microorganisme conditionat patogene care prin toxinele produse la nivelul alimentelor (tipul toxic) sau la nivelul organismului omenesc( tipul infectios ) provoaca inbolnaviri grve,cteodata mortale.Cele utile ( saprofite ) sunt cele mai numeroase, unele fiind folosite controlat in scopuri practice( industria alimentara fermentative sinteza industrial de acizi organic si chiar procese industrial de baza in obtinerea alimentelor ).In tehnologia preparatelor din carne se pot folosi microorganism cu rol util sub forma de culture starter care se pot adauga in pasta inainte de ungere sau sunt folosite la maturarea salamurilor uscate.Culturile starter utilizate sunt culturi de bacteria lactice selectionate din gernurile Pediococcus Micrococcus, Lactobacelius.Culturile se adauga intr-un mediu nesteril; de aceea cantitatea culturii de productie adaugate trebuie asfel calculate, incat numarul de cellule introduce in pasta de carne sa fie de cel putin 1000 ori mai mare decat cel existent in microbiologia carnii. Aceste culture produc o fermentatie lactic, determinand asfel o scadere a pH-ului care inhiba activitateabacteriilor de putrefactive iar acidul lactic format contribuie la obtinerea gustului placut. Unele culture prezinta avantajul ca produc nitrat reductaza care catalizeaza formarea nitritilor ce se combina la acumularea de gust si aroma.Formarea vinului este conditionata de activitatea enzimatica a microorganismelor care ajung in mustul de struguri .

3.1. c, d

3.2. a, c

3.3. b, e

Verificati-va cunostintele – pag. 35

1. contruirea unei noi structure

2. Ursii bruni sunt omnivore. Consuma plante , peste, hoituri, pasari si mamifere, dar si alte alimente. Trei sferturi din regimul lor este insa alcatuit din radacini, graunte si ierburi. Daca au ocazia, prada campurile de porumb, cartofi, napi sau varza.

3. Revelatiadintre pierderea dintilor si starea de sanatate este una de cauza-efect. Lipsa dintilor poate fi atat o cauza a alterarii starii de sanatate, printr-o alimentatie deficitara ( pacietul nu poate consuma carne , fructe, legume, alimente de consistent tare pentru ca nu le poate mesteca ), dar si un effect al unor afectiuni de ordin general ( ex. imunitate scazuta, diabet, tulburari hormonale ).Pot aparea dezechilibre ocluzale (ale muscaturii ) ce pot produce migrene ( frontale sau temporal, dureri articulare, bruxism ( scrasnit din dinti)) .Cariile, infectiile dentare, igiena necorespunzatoare pot facilita aparitia diverselor infectii ale gatului.In conditiile in care alimentele sunt inefficient maruntite si imbibate cu saliva, pot aparea diverse afectiuni digestive cum ar fi: gastrite, ulcer, indigestii chiar si anemii.Principalele norme de igiena a dintilor:Cel putin doua periaje pe zi, apa de gura , ata dentara, guma de mestecat impotriva cariilor, o periuta eficienta dar blanda cu gingiile , o pasta de dinti potrivita nevoilor danturii, vizita la stomatolog, cel putin o data pe an , mancare sanatoasa.

4.Limba la om are multe functii: in fonatie ( in mecanismul vorbirii articulare ), in maticatie si deglutitie si ca organ al simtului gustative ( prin faptul ca este dotata cu un tip special de chemoreceptori-mugurii gustative ).Realizarea si coordonarea acestor functii implica existent ,la nivelul scoartei, a unor arii motoare si sensitive mai mari.5. In prima epubeta aparea o coloratie albastra, specifica identificarii amidonului cu I2/IK. In a doua eprubeta aprae o coloratie violacee, specifica dextrinelor.A trei epubeta prezinta acelasi continut ca si eprubeta a doua, numai ca solutia I2/IK se introduce mai tarziu, punandu-se in evident faptul ca amidonul a fost hidrolizat in dextrine si maltoza.

6. -Cheagul este o enzima naturala care se obtine din stomac de vital si miel (nou-nascuti hraniti numai cu lapte), de porc sau de pui ( acest fapt implicand sacrificarea animalelor). Cheagul are capacitatea de a coagula ( a inchega) laptele. Proteaza ( enzima coagulanta ) din cheag se numeste chimiozina.Rolul chagului nu este numai tehnologic de realizare a coagularii laptelui, ci si nutritional fiind o enzima proteolitica, realizand descompunerea unui compus macromolecular ( o protein ) in compusi mai mici, usor digerabili de organismul uman.- Voma are gustul acru din cauza acidului clorhidric ce provine din stomac.- Aparitia gastritei, deoarece lipseste mucusul din sucul gastric.

7. Cu ajutorul unui stomac policavitar alcatuit din: RUMENUL cu rol de depozitare si de initiere a reflexelor de eructatie si rumegare, FOIOSUL cu rol de maruntire a particulelor celulozice si CHEAGUL

care este adevaratul stomac glandular, cu mucoasa bogata in glande care secreta pepsinogen si acid clorhidric, precum si cu ajutorul bacteriilor simbionte care se gasesc in rumen.

8. Lupul inghite victim cu tot cu blana , copite etc. asfel incat digetia este ingreunata.

9. a) lungime; b) vilozitatilor

10. Daca tesutul muscular al peretelui intestinal nu ar mai functiona, ar fi afectata motricitatea intestinului subtire si gros. Consecinta acestei afectari a motricitatii peretelui intestinal este :oprirea tranzitului intestinal care asigura desfasurarea digestiei si a absorbtiei apei, glucidelor, lipedelor si proteinelor degradate enzymatic in intestinal subtirel stocarea resturilor de hrana nedigerata in intestinal gros.

11. Pentru ca are 2 straturi : o parte exocrine , asemanatoare cu glandele salivare , care produce suc pancreatic ce se elimina in duoden si o parte endocrina, sub forma unor insule de celule, care secreta hormone.

12. Prin pliuri se mareste suprafata de contact a mucoasei gastrice si intestinale cu chimul gastric sau intestinal si , ca urmare, se mareste suprafata de absorbtie a substantelor care rezulta din degradarea enzimatica a proteinelor, glucidelor si lipidelor continute in alimente.

13.- Intrucat pancreasul produce insulin. Insulina este cel mai important hormone in metabolismul glucidelor. Insulina contribuie in primul rand la micsorarea concentratiei glucozei in sange. Acesta mareste permeabilitatea membrane celulare pentru glucoza.- Pentru ca sa se evite inflamarea ficatului.

14. Proteinele se transforma in sucul gastric , sub actiunea pepsinei, rezultand albumoze si peptone si in sucul pancreatic, sub actiunea enzimelor proteolitice, rezultand oligopeptide si aminoacizi.Amidonul se transorma in saliva, sub actiunea amilazei, rezultand dextrine si maltoza si in sucul pancreatic , sub actiunea amilazei, rezultand maltoza.Grasimile se tranforma in sucul gastric, sub actiunea lipazei gastrice, rezultand glycerol, acizi grasi si monogliceride, dar si in sucul intestinal, sub actiunea lipazei, obtinandu-se aceiasi produsi.

15. a-5; b-5; c-5; d-6; e-1; f-5; g-6; h-1; i-9; j-6; k-5; l-4; m-5; n-5; o-8; p-6; r-5; s-4; u-7; v-2;

BOLI ALE SISTEMULUI DIGESTIV LA OM/38

BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIREGASTRITA •Iritatii produse de:

-alcool;-tutun;-substante caustice.•Consumul de alimente alterate•Supraincarcarea stomacului•Mancaruri fierbinti

•Apare brusc cu:-Indispozitie-Greata-Regurgitari-Dureri gastrice-Dureri de cap-Varsaturi•Netratarea duce la cronicizare

•Evitarea unei alimentatii bogate in condiment iuti•Evitarea consumului de alimente:-prajite-insuficient mestecate-prea fierbinti sau prea reci-alterate

•Evitarea consumului abuziv de alcool

•Evitarea tutunului

•Mancarea trebuie sa fie corect pregatita, frumos prezentata, sa aiba miros placut•Alimentele sa fie conservate in frigidere, departe de actiunea rozatoarelor sau a insectelor

•Prelucrarea alimentelor trebuie facuta in conditii de maxima igiena•Asigurarea igienei apei potabile

•Spalarea pe maini inaintea meselor si dupa folosirea toaletelor•Mentinerea igienei dintilor si a gurii

•Sa se evite enervarea

ULCERUL GASTRO-DUODENAL

•Actiunea coroziva a HCl•Prezenta la nivelul ulceratiilor a unor bacteria (Helycobacter pylori) care, se pare ca:-ataca mucoasa stomacala-sunt rezistente la actiunea HCl-ajung in stomac prin alimente nespalate si vizitate de muste

•Leziune unica sau multipla in stomac sau doden

HEPATITA •Virusurile hepatice •Tulburari digestive•Icter (colorarea in galben a pielii)•Materii fecale decolorate•Urina inchisa la culoare•Oboseala•Marirea volumului ficatului

APENDICITA •Inflamarea apendicelui vermiform

•Dureri mari in partea dreapta a abdomenului•GreataVarsaturi•Temperatura ridicata

TOXIIFECTII ALIMENTARE

•Toxine prin consum de:-ciuperci neavizate-oua de rata fara a fi fierte 10 minute

-lapte nefiert-alimente alterate

si discutiile in contradictoriu in timpul meselor

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE:/39

1.

-la ciclostomi: gura este lipsita de maxilare, este rotunda si are dinti cornosi; limba functioneaza ca un piston, iar stomacul lipseste.

-la pesti: apar maxilarele, gura nu este delimitate de faringe; la pestii pradatori- cavitatea buco-faringiana are dinti sudati cu oasele capului; pestii care se hranesc cu plancton nu au dinti; lipsesc glandele salivare; la pestii rapitori stomacul este voluminos.

-la amfibieni: cavitatea buco-faringiana este larga; unele specii au limba mobila; intestinul gros se termina cu cloaca.

-la reptile: apare o delimitare intre cavitatatea bucala, faringiana si nazala; gura prezinta dinti sau margini cornoase; la serpi mandibula este articulata pentru a permite inghitirea unei prade voluminoase, iar stomacul este foarte extensibil; exista o neta diferentiere intre intestinal subtire sic el gros ( care se termina cu cloaca).

-la pasari: gura este prevazuta cu cioc cornos; esofagul are o dilatatie-gusa; stomacul are doua compartimente: stomacul glandular si pipota; la limita dintre intestinal subtire si cel gros exista doua cecumuri intestinale; intestinul gros este scurt si se termina cu cloaca.

2.

2.1 a

2.2 b

3. heterotrofe; substante organice

heterotrofe; autotrofe

4.organismele autotrofe produc substante organice mai bogate in energie chimica decat CO2 initial. Hranirea autotrofa este un process chimic endoterm, asa ca este nevoie de o sursa externa de energie; organismele heterotrofe se hranesc cu substante organice din corpuri fara viata pe care le descompun, din corpuri vii (gazed); nutritia mixotrofa si cea simbionta reprezinta un mod de hranire la care participa specii autotrofe si heterotrofe.

5. Plantele adaptate la umbra au frunze mai subtiri, cloroplaste mai mari si mai multa clorofila; algele brune si rosii au pigmenti care absorb mai bine radiatia corespunzatoare luminii care patrunde pana la

nivelul de adancime unde traiesc. Cuscuta si-a pierdut clorofila si extrage substante organice din alte plante prin prelungiri numite ahustori care ajung pana la fasciculele conducatoare ale gazdei.

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE:/41,42

1.

Respiratia aeroba are loc numai in prezenta oxigenului dupa urmatoarea reactie chimica:

C6H12O6 + 6O2 -> 6CO2 + 6H2O + 675 KcalMajoritatea plantelor si animalelor au respiratie aeroba.Plantele folosesc in respiratie oxigenul liber din aer si sol sau dizolvat in apa.Desi respira tot timpul, in cursul zilei respiratia plantelor este mascata de fotosinteza. Ziua, in acelasi interval de timp, cantitatea de dioxid de carbon eliminata prin respiratie este foarte mica in comparatie cu cea absorbita prin fotosinteza; practice la lumina poate fi pusa in evident numai cantitatea de dioxid ce carbon absorbit.

Respiratia aeroba este contrariul fotosintezei, substantele finale nemaiputand fi folosite ca sursa de energie chimica.

energia luminii Ecuatia generala a fotosintezei: CO2 + H2O + saruri minerale ———> substante organice + O2.Ecuatia generala a respiratiei aerobe: substante organice + O2 ———> CO2 + H2O + energie.La fotosinteza, in etapa de lumina, clorofila absoarbe energia luminoasa si o utilizeaza pentru sinteza unor substante necesare in urmatoarea etapa, intre care ATP-ul; etapa de intuneric consta in reactii care folosesc energia stocata in ATP pentru incorporarea CO2 din aer in compusi organici.La respiratia aeroba, energia rezultata este transferata unui compus chimic – ATP.

2.

Respiratia aeroba consta in oxidarea substantelor organice, cu consum de oxigen, pana la compusi anorganici: H2O si CO2.

Substante organice + O2 ———> CO2 + H2O + energie

Respiratia anaeroba consta in oxidarea partial a unor substante organice, rezultand tot compusi organici si, eventual CO2.

Substanta organic A ———> Substanta organic B + CO2 + energie.

3. c

4. din toate tipurile de fermentatie: alcoolica, lactic, acetic, butirica.

5.

Laptele fiind un foarte bun mediu pentru microorganism, se poate altera. In urma actiunii fermentilor laptele devine iaurt.

6. Mustuiala rezultata din prelucrarea strugurilor trebuie protejata fata de actiunea daunatoare a aerului precum si impotriva microorganismelor patagene. Protectia se impune mai ales cand recolta este atinsa de putregaiul cenusiu sau invadata de diferite mucegaiuri, precum si atunci cand stationarea ei in stadiul de mustuiala depaseste un anumit termen.

Influenta oxigenului din aer asupra mustuielii este foarte puternica, , indeosebi cand aceasta provine din struguri albi. Daca nu se iau masuri de protejare, aroma mustului se denatureaza, fructozitatea se distruge iar culoarea devine din ce in ce mai inchisa.

7. Tubul digestive nu este un loc prielnic pentru toate bacteriile care patrund o data cu alimentele. Unele dintre ele mor repede, caci conditiile de viata le sunt potrivnice, altele dimpotriva se inmultesc. In partea terminal a colonului se gaseste flora de putrefactie, care degradeaza particulele alimentare care nu au fost digerate inca. La acest nivel este vorba mai ales de reziduri proteice ( carne,peste, oua). In acest process sunt generate deseuri mai mult sau mai putin toxice, pe care le neutralizeaza ficatul si anume amoniacul, fenolii, indolul, scatolul, hidrogenul sulfurat etc. Aceste substante creeaza un mediu alcalin, care ajuta cel mai mult la dezvoltarea germenilor de putrefactive.

8. In conditiile existentei unor bacteria care sa fermenteze.

9. c

10. Deoarece este un process aerob.

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE/44

• Deoarece in varful radacinii exista zona perisorilor absorbanti;

•O respiratie mai intense determina un consum proportional de substante anterior assimilate, ceea ce face ca plantele sa creasca incet sis a isi prelungeasca perioada de vegetatie, aceasta corespunzand si unei intarzieri in atingerea maturitatii.

•Deoarece dupa cosit, masa verde are 70-80% umiditate.

•Deoarece respiratia se desfasoara in prezenta oxigenului molecular existent in cantitate mai mare primavara.

•Deoarece neavand leziuni, nu contin microorganism care sa le afecteze calitatile.

•Deoarece temperature este proportional cu randamentul respiratiei si acesta difera in functie de specie.

BOLI ALE SISTEMULUI RESPIRATOR LA OM/48

BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIREBRONSITA •Inflamarea mucoasei

arborelui bronsicA/ Tuse uscata chinuitoare-dureri de cap-febraB/ Tuse umeda cu expectoratii

•Aerul respirat trebuie sa indeplineasca anumite conditii:-Temperatura 18-20° C-umiditate-puritate

•Calirea organismului prin aer, apa, soare

•Gimnastica respiratoriein repaus sau efort, tragand aer pen as

•Imbracaminte adecvata conditiilor de mediu;

•Alimentatie echilibrata

•Evitarea surselor de infectie

•Obisnuinta de a tine batista la nas si la gura in caz de tuse sau stranut

•Vaccinarea antituberculoasa

LARINGITA •Inflamarea mucoasei laringelui datorita:-unei raceli-unor boli infectioase-rinitei, sinuzitei, amigdalitei

•Vorbirea ragusita pana la disparitia vocii pentru scurt timp•Senzatia de arsura in gat•Tuse seaca•Nu prezinta dureri la inghitire

ASTMUL BRONSIC •Provocat de spasmul bronhiilor sub influenta particulelor de praf, de peri, de lana etc.

•Senzatii de sufocare in crize care survin in special noaptea cand bolnavul este trezit din somn simtind o mare nevoie de aer

PNEUMONIA •Microbi:-Pneumococ-Streptococ-Stfilococ•Favorizata de frig, umezeala, surmenaj

•Temperatura ridicata•Tuse seaca, chinuitoare•Modificari ale respiratiei•Junghi toracic

T B C •Bacilul Koch foarte rezistent in afara organismului

•Starea generala proasta•Lipsa poftei de mancare

•Scade capacitatea de munca•Organismul slabeste

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE:/61

1.

-Pericardul are rolul de a scadea frecarea peretilor cardiac in timpul contractiei. Intre foitele pericardului exista o cavitate virtual numita cavitate pericardiaca. Foitele pericardiace sunt umezite de lichidul pericardiac, care usureaza lunecarea acestora in timpul miscarii inimii.

-Miocardul are grosimi diferite, in functie de marimea efortului cerut. Astfel, ventriculul stang, cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul, are un perete mult mai gros decat cel drept, care impinge sangele numai spre cei doi plamani. Atriile au un perete mult mai subtire decat al ventriculilor.

-Asigura curgerea sangelui intr-un sens. Valvulele se deschid sau se inched, astupand orificiile dintre atria si ventricule. Dispozitia valvulelor permite trecerea sangelui numai din atria in ventricule; datorita lor, nu exista posibilitatea de intoarcere a sangelui in atria.

-Deoarece miocardul are o activitate ritmica, neintrerupta, intr-o ora pompeaza in circulatie aproximativ 400 litri sange, iar in decurs de o zi 10.000 litri sange.

2.

Vene; artere;

Tesutului excitoconductor;

Coronariene; substante nutritive.

3.

1-b

2-a

1-b

2-a

4. c

5. pulmonara; plamanilor; pulmonare; atriul; aorta;c apilare; atriul drept

6. Datorita tesutului muscular special, excitoconductor, care face ca inima sa bata chiar daca I se intrerup legaturile cu sistemul nervos.

BOLI ALE SISTEMULUI CIRCULATOR LA OM/ 64

BOLI CAUZE MANIFESTARI PREVENIREVaricele •Ortostationarismul

indelungat in profesiunile de ospatar, frizer,bucatar,tesatoare in fabric etc.

•Dilatarea inegala si neregulata a venelor superficial la membrele inferioare;•Atrofii muscular;•Ulceratii ale gambelor•Edeme cornice masive

•O viata ordonata fara excese de alcool, tutun, fara consum de droguri

•Evitarea tensiunii psihice si a ritmului neregulat si incordat de viata se de munca

•Evitarea sedentarismului si practicarea unui regim national de viata

•Evitarea supraalimentatiei si a alimentelor bogate in lipide

•Controlul greutatii corporrale pentru evitarea obezitatii

•Imbracamintea si incaltamintea, sa nu afecteze buna circulatie.

Ateroscleroza •Infiltrarea peretilor arterelor mari ca lipide (grasimi), cholesterol si uneori cu saruri de Ca•Excesul alimentelor cu grasimi animale•Sedentarismul•Fumatul

•Scaderea elasticitatii vaselor•Micsorarea calibrului vaselor•Cresterea tensiunii arteriale

Hipertensiunea arteriala

•Factori:-glandulari-vasculari-renali-nervosi

•Depasirea valorilor normale ale tensiunii arteriale•Ameteli, dureri puternice de cap, insomnia, oboseala, palpitatii, dureri in dreptul pieptului, tulburari de vedere•Paralizii ale membrelor•Hemoragie cerebrala

Infarctul miocardic •Fumatul•Eforturi fizice indelungate si necontrolate•Enervari, emotii•Stari de raceala pronuntata care duc la insuficienta circulatory in vasele coronare ( care alimenteaza inima cu

•Ocluzia coronariana partial sau totala( astuparea arterei coronare cu un cheag de sange) duce la necrozarea tesutului miocardic•Dezechilibru intre irigatia compromisa a inimii si activitatea pe

sange si O2) care trebuia sa o desfasoare duc la o criza puternica a inimii

Anghina pectorala

Accident vascular •Ateroscleroza•Hipertensiune dupa infarct miocardic

•Paralizii,coma•Pareze, tulburari de vorbire, memorie,veder

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE/65

1. F,A,F;2. b,a,c;3. 1-

2-b,d

3-c,e

4-a

1-b,c,d,e

2-a

3-d,e

4-b,c

4. Bicamerala; patruDubla, incomplete; un singurDubla si complete; venos; arterial

DIGESTIA CHIMICA IN SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV/34

Denumirea secretiei digestive

Substante alimentare

initiale

Transformarile chimice si enzimele care le determina

Produsi intermediari

Produsi finali

Saliva Amidon preparat

amilazaAmidon + H2O ——> dextrin, maltoza

Dextrina, maltoza

-

Proteine pepsina Albumoze, -

Suc gastricLipide

emulsionate

Proteine + H2O ——> albumoze + peptone Lipaza gastricaLipide + H2O ——> glicerol + AG + MG

Peptone

-GlicerolAG,MG

Suc pancreatic

Proteine

Proteine enzime proteoliticeAlbumoze ——> oligopeptide+aminoacizi Peptone lipaza Lipide emulsionate ——> glicerol + AG + MG amilazaAmidon + Dextrine ——> maltoza

Oligopeptide

-

Maltoza

Amioacizi

Glicerol,AG,MG

-

Suc intestinal

Lipide

Zaharoza

oligopeptidazeOligopeptide ——> aminoacizi lipazaLipide emulsionate ——> glicerol + AG + MG maltazaMaltoza ——> glucoza zaharazaZaharoza ——> glucoza + fructoza lactazaLactoza ——> glucoza + galactoza

-

-

-

-

-

Aminoacizi

Glicerol,AG,MG

Glucoza

Fructoza

Galactoza

AG-acizi grasiMG-monogliceride