1

Colegiul Naional Silvania Zalu

Prezentarea Judetului Salaj

- Atestat profesional la informatica -

- Mai 2015-

Elev:

Matei Vladut-Ionut

Clasa a XII-a A

Profesor coordonator:

Morar Florin

2

Cuprins

1. Introducere

2. Pagina principala (Home)

3. Istoric

4. Potential

5. Obiective turistice

6. Zalaul

7. Porolissum

3

1. Introducere

Tema aleasa de mine este prezentarea judetului Salaj. Motivul pentru care am ales

aceasta tema este acela de a promova un judet care dispune de numeroase bogatii

nedescoperite de oamenii din exterior. Prezentarea am ales sa o fac prin intermediul unui site

web, fiind un mod mult mai usor si interactiv decat cateva pagini pline de cuvinte fara

farmec.

Pentru crearea paginilor web am folosit limbajul HyperText Markup Language

(HTML) care este un limbaj de marcare utilizat pentru a putea afia paginile ntr-un browser

(sau navigator). Scopul HTML este mai degrab prezentarea informaiilor paragrafe,

fonturi, tabele .a.m.d. dect descrierea semanticii documentului.

HTML a fost initial dezvoltat de catre Tim Berners-Lee in timp ce era la CERN si

popularizat de catre browser-ul Mosaic dezvoltat de NCSA. In timpul anilor 1990 a inflorit

odata cu cresterea exploziva a Web-ului. In acest timp, HTML-ul a fost extins intr-un numar

de moduri. Web-ul depinde de autorii de pagini Web si vendori impartind aceleasi conventii

pentru HTML. Aceasta a motivat lucrul in comun la specificatiile pentru HTML.

HTML-ul a fost dezvoltat cu viziunea ca tot felul de dispozitive sa fie capabile sa

utilizeze informatia de pe Web: PC-uri cu monitoare grafice de rezolutie variata si adancime

a culorii, telefoane celulare, dispozitive mobile, dispozitive vocale pentru iesire si intrare,

calculatoare cu banda mare sau mica, samd.

HTML este o form de marcare orientat ctre prezentarea documentelor text pe o

singura pagin, utiliznd un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel

mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizeaz mijloacele

prin care coninutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate i indicaii

de redare. Indicaiile de redare pot varia de la decoraiuni minore ale textului, cum ar fi

specificarea faptului c un anumit cuvnt trebuie subliniat sau c o imagine trebuie introdus,

pn la scripturi sofisticate, hri de imagini i formulare. Metadatele pot include informaii

despre titlul i autorul documentului, informaii structurale despre cum este mprit

documentul n diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. i informaii cruciale care permit

ca documentul s poat fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink-uri (sau

web-ul).

HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit i editat de oameni utiliznd

un editor de text simplu. Totui scrierea i modificarea paginilor n acest fel solicit

cunotine solide de HTML i este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip

WYSIWYG) cum ar fi Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage

permit ca paginile web sa fie tratate asemntor cu documetele Word, dar cu observaia c

aceste programe genereaz un cod HTML care este de multe ori de proast calitate.

4

HTML se poate genera direct utiliznd tehnologii de codare din partea serverului cum

ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicaii ca sistemele de gestionare a coninutului, wiki-uri i

forumuri web genereaz pagini HTML.

HTML este de asemenea utilizat n e-mail. Majoritatea aplicaiilor de e-mail folosesc

un editor HTML ncorporat pentru compunerea e-mail-urilor i un motor de prezentare a e-

mail-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor HTML este un subiect controversat i multe

liste de mail le blocheaz intenionat.

Structura de baza a unei pagini html, adica elementele fara de care o pagina html

nu ar mai fi o pagina html, consta in urmatorul cod:

Prima mea pagina html

Dupa cum vezi, codul incepe cu declararea paginii ca fiind una de tip HTML, browserul intelegand astfel ce limbaj sa foloseasca atunci cand interpreteaza documentul pentru a-l

afisa.

De asemenea, ca orice fiinta, aceasta pagina are un cap () si un corp (). In cadrul capului, este definit titlul paginii. Acest titlu al paginii se regaseste in title bar-ul browserului.

Desi nu este obligatorie, introducerea acestei secvente de cod este importanta.

Tag-urile

De asemenea, poti observa ca in codul HTML apar multe secvente de cod cuprinse intre . Acestea sunt numite in mod curent tag-uri. Tag-ul este folosit pentru a specifica regiuni ale documentului HTML, pe care le va interpreta ulterior browser-ul. Tag-ul este o

secventa de cod cuprinsa intre caracterele . Elementele

De cele mai multe ori informatiile dintr-o pagina html sunt cuprinse intre doua tag-uri: unul

de deschidere () si unul de inchidere (). Tagul de deschidere si de inchidere

formeaza impreuna un element. Spre exemplu, in codul scris mai sus, Primul meu titlu este un element numit heading 1. Atributele

Atributele sunt folosite pentru a modifica valoarea unui element in HTML. De obicei un

element are mai multe atribute.

Despre atribute vom invata mai multe cand le vom intalni. Pentru moment, tot ce trebuie sa

stii este ca un tag este o comanda pe care browser-ul o interpreteaza, ca un element este un

tag complet, iar un atribut modifica un element in HTML.

5

2. Pagina principala

Pagina principala (Home) contine un video in care Salajul este prezentat prin

intermediul dronelor si in special informatii generale despre judet precum:

Hidrografia

Principala caracteristic a reelei hidrografice a Slajului este relativa uniformitate a

repartiiei rurilor pe ntregul teritoriu, cu o foarte slab prezen a reelei lacustre naturale,

dar cu apariia din ce n ce mai des a lacurilor artificiale. Rurile Some, Crasna, Barcu,

Alma, Agrij si Slaj reprezint principalele ape curgtoare din jude. De asemenea, pe raza

judeului se afl i Lacul de acumulare Vrol de pe cursul rului Crasna.

Clima

Dup expoziia lui, judeul Slaj se afl sub directa influen a maselor de aer din vest,

ncadrndu-se n sectorul cu clim continental moderat. Circulaia maselor de aer de

nlime, precum i relieful, prin aspectul i altitudinea lui, creeaz diferenieri climatice, pe

de o parte ntre vestul i estul judeului, iar pe de alt parte, ntre principalele unitai geo-

morfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse ntre 8C0 si 9C0 n cea mai mare

parte a judeului, excepie facnd culmile mai nalte ale muntilor Mese i Plopi, precum i

zona dealurilor nalte Simina Grbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse ntre

6C0 si 8C0. Precipitaiile atmosferice medii anuale prezint valori cuprinse intre 600 mm si

800 mm, valori mai mari inregistrndu-se in muntii Mese i Plopi, iar mai mici in

Depresiunea Alma Agrij i pe valea Someului.

Flora i fauna

Flora bogat n: pduri de foioase (fgete i gorunete unde predomin fagul, carpenul,

gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantaii de conifere (pinul),

specii de arbuti (tulichina, socul rou i negru, vonicerul, alunul, cornul, sngerul, clocotiul,

lemnul cinesc), specii de ierburi (vinaria, trepdtoarea, colior, silnic, urzica galben,

snioara, leurda, slbnogul) i multe specii din flora de primvar (ptia, floarea patelui,

ginue, brebenei, vioreaua).

Fauna este diversificat n specii de: mamifere (lupul, mistreul, vulpea, cprioara,

iepurele, veveria, viezurele), psri (mierla, gaia, piigoiul, privighetoarea, grangurele,

ciocnitoarea, fazanul) i reptile (oprla de cmp, arpele orb, guterul, broasca). Fauna

apelor este reprezentat de diferite specii de peti (pstrvul, lipanul, mreana, cleanul,

scobarul) i psri de ap (rae, liie).

Vecini i legaturile cu acetia

Judeul Slaj se nvecineaz la nord cu Satu Mare i Maramure, la vest i sud-vest cu

Bihor iar spre sud, sud-est i est cu judeul Cluj.

Judeul este traversat de Calea ferat CareiZalu, Calea ferat DejJibouZalu,

Calea ferat JibouBaia Mare, Drumul european E81 i Autostrada Transilvania.

6

3. Istoric

Fiind vorba de istoric era imposibil sa nu vorbim despre perioada dacica in care orasul

Porolissum juca un rol important pentru Imperiul Otoman, dar istoria ne arata prin

intermediul unor picturi rupestre, gasite la Cuciulat, ca pe aceste teritorii oamenii au trait inca

din cele mai vechi timpuri.

Astfel, pe teritoriul judeul Slaj se gsesc n petera de la Cuciulat desene rupestre care

dateaz din anii 10.000 - 7.000 . Hr., unice pe teritoriul Romniei. Ele sunt primele

manifestri de acest gen cunoscute n sud-estul Europei.

Primele sate de pe actualul teritoriu al judeului Slaj au o vechime de 7.500 ani. Tot aceeai

vechime o au i primele vase de ceramic din zona Slajului. Primele case cu mai multe

ncperi au fost construite n acest jude n urm cu cca 6.000 ani.

Singura aezare din epoca bronzului, cercetat integral, de pe teritoriul romnesc se afl n

judeul Slaj, n localitatea Recea.

Dup aceast perioad pe teritoriul actual sljean au trit dacii, ntre secolele al II-lea .Hr - I

d. Hr. ntre rurile Crasna i Barcu a existat o uniune tribal dacic ce controla drumurile de

acces dinspre nord-vest spre i dinspre Transilvania i comerul, mai ales cel cu sare. Cea mai

ntins aezare dacic fortificat din Romnia s-a descoperit tot n judeul Slaj, datnd din

secolul I d. Hr. n total n judeul Slaj s-au descoperit amplasamentele a 30 sate dacice i 15

ceti dacice care aprau uniunea tribal din partea de vest a actualului jude. Aceste cetii

erau aezate pe dealuri i erau fortificate cu ajutorul anurilor de aprare i a valurilor de

pmnt, pe care erau ridicate palisade din lemn. Centrul uniunii tribale din actualul Slaj se

afla pe Mgura imleului, ntr-un complex de aezri i fortificaii.

Mai jos se poate observa un preview din pagina numita Istoric:

7

4. Potential

In pagina intitulata Potential se prezinta atat resursele de care dispune judetul, cat si

accesarea fondurilor europene.

Judeul Slaj are un potenial de dezvoltare considerabil exprimat att n resurse

naturale ct i umane.

Resursele naturale de materii prime, localizate n urmtoarele zone:

crbune brun Cristolel;

lignit - Ip i Srmag;

ist crbunos - Zimbor;

gips - Treznea;

alabastru - Gleni i Stna;

diorit - Moigrad;

micaist - Marca;

calcar - Cuciulat, Glod, Prodneti i Rstoci;

argil - Crasna, Cuciulat, Nufalu i Zalu;

nisip caolinos - Jac i Var;

nisip silicios - Jac, Creaca, Surduc i Var;

nisip cuaros - Var;

caolin - Ruginoasa;

tuf vulcanic - Mirid;

agregate de ru - Benesat, Var, Rona, Almau, Bbeni, Cuciulat, Glod, Glgu,

Ileanda, Romnai, Rus, Some-Odorhei, Surduc i Tihu.

Lacul Vrol reprezint sursa de alimentare cu ap potabil pentru Zalu, imleu

Silvaniei, Crieni, Hereclean, Panic, Badon, Guruslu, Borla, Cmpia, Boca i Sljeni.

8

4. Obiective turistice

Principalele obiective turistice ale judeului Slaj sunt :

Petera cu picturi rupestre de la Cuciulat

Castrul roman Porolissum de la Moigrad

Monumentul lui Mihai Viteazul de la Guruslu

Monumentele Eroilor Martiri de la Ip i Treznea

Casa memorial Iuliu Maniu de la Bdcin

Mnstirea Strmba de la Pduri

Mnstirea "Sfnta Treime" de la Bic

Grdina Botanic "Vasile Fati" de la Jibou

Grdina Zmeilor de la Glgu Almaului

Staiunea Bile Boghi

Zestrea monumentelor de arhitectura din judet, in afara unor cetati si edificii

monumentale, este deosebit de bine reprezentata si prin bisericile de lemn, in numar de peste

70, datand din secolele XV-XVII, lucrari de arhitectura populara de o inestimabila valoare.

Cele mai frumoase exemplare pot fi vazute in localitatile Fildu de sus (biserica datand din

1727, remarcabila prin eleganta siluetei si frumusetea decoratiunilor), Poarta Salajului, Dragu

, Lozna si altele.

Dou localiti - Cuciulat i Moigrad - plaseaz judeul n topul "zonelor de maxim

interes". La Cuciulat, o localitate de pe malul Somesului, intr-o pestera dintr-o zona de

exploatare a pietrei de calcar, au fost descoperite picturi rupestre, datand de 12.000 de ani. La

Moigrad a fost gasit cel mai mare tezaur de aur masiv de pe teritoriul Romaniei, in greutate

de 780 g, apatinand perioadei noelitice, cu idoli antropomorfi, simboluri ale fertilitatii. Tot

aici se afla o importanta asezare dacica (Porolissum), situata pe magura Moigradului, asezare

pomenita de Ptolemeu in lucrarea sa Geographia.

Demne de remarcat sunt castrele romane de la Bucium, Romita (Cersiae), Tihau,

Sutonu (Opatiana) si de la Romanasi (Largiana). Din motive de aparare a trecatorii Poarta

Meseului si a intregului tinut impotriva invaziilor tatare si turcesti au aparut fortificatii

medievale cu rol complex, urmele unor asemenea cetati medievale pastrandu-se la Almas,

Moigrad si Simleul Silvaniei.

Numele voievodului Valahiei Mihai Viteazul, primul domn care a reusit unirea celor

trei tari romane, se leaga de istoria Salajului prin batalia de la Guraslau, la 3 august 1601. Pe

o magura din acea zona, un impunator monument vesniceste memoria celui care a implinit

cel dintai stravechiul vis de unire a romanilor.

In ceea ce priveste statiunile balneoclimaterice, reprezentative sunt Boghis si Bizusa.

9

6. Zalaul

Situat n nord-vestul Romniei, la trecerea dintre Carpatii Estici si Muntii Apuseni,

judetul Salaj este cunoscut din vremuri stravechi ca Tara Silvaniei, adica Tara Padurilor, cu o

suprafata de 3850 km2 si avnd ca vecini la nord judetele Satu-Mare si Maramures, la vest si

sud-vest judetul Bihor iar la sud-est judetul Cluj. Municipiul Zalau, care se gaseste n centrul

judetului pe valea cu acelasi nume, este resedinta administrativa a Salajului.

Este situat in apropierea granitei fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de

Castrul Roman de la Porolissum - cea mai puternica fortificatie cu rol de aparare din partea

de nord-vest a Provinciei Dacia Romana. In epoca medievala reprezenta spatiul de trecere

dinspre centrul Europei inspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sarii".

Azi, municipiul Zalau, situat pe axa Cluj - Satu-Mare - Petea Vama, DN 1F - E 81,

este conectat la o retea rutiera cu acces spre Europa de vest. Municipiul Zalau, pe langa

importanta sa economica, constituie si un puternic centru cultural, de invatamant, si nu in

ultimul rand, un atractiv areal turistic. De curand, municipiul Zalau, pe langa renumele

scolilor si liceelor existente, se poate mandri cu prezenta a doua colegii universitare

acreditate.

Istoria Municipiului Zalau

Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalau au pus in evidenta

dovezi ale existentei in aceste locuri inca din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani in urma.

Monedele dacice descoperite in perimetrele arheologice din zona centrala a municipiului, de

pe Valea Mitii si din vestul orasului, la care se adauga importante elemente apartinatoare

Un preview al paginii si al codului folosit

10

culturii romane, atesta continuitatea locuirii dacice in acest areal si dezvoltarea unor relatii de

ordin economic cu orasul Porolissum. Dupa cucerirea Daciei de catre Traian (106), granita

Imperiului Roman trecea pe culmea Mesesului, la nord avnd triburile dacilor liberi, iar n

zona de est, sud-est (Meses) se afla fortificatiile romane de granita, turnuri, ziduri, santuri si

mluri de aparare.

Prima consemnare scrisa cu privire la Zalau o gasim in "Gesta Hungarorum", numita

si Cronica lui Anonymus - notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei - lucrare aparuta in jurul

anului 1210. In acest sens putem aprecia existenta unei populatii destul de numeroase. Se

poate afirma ca Zalaul exista ca asezare omeneasca inca din jurul anului 900, dar prima

atestare documentarea apare la 1200. Dupa navalirile tatare si pustiirea orasului din anul

1241, Zalaul intra din anul 1246 in administrarea episcopatului catolic de la Oradea si este

mentinut sub aceasta administratie pana in anul 1542, cand intra in componenta Principatului

Transilvania. La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei si Boemiei, declara Zalaul

pentru prima data oras-targ, "Oppidum Zilah", privilegiu care scotea orasul de sub dominatia

comitatului acordand dreptul de comert liber cu toata tara, oferindu-i independenta

economica intr-o vreme cand bunul plac al nobilului, dar si al suveranului erau singurele

criterii de impartire a dreptatii si de conducere a statului.

Astazi, orasul resedinta de judet este un centru industrial important al Salajului, un

oras modern cu o viata proprie.

Atractii turistice

Zestrea de monumente si ansambluri de arhitectura completeaza potentialul atractiv al

orasului cu obiective construite de exceptie. Dintre cele 24 de monumente si ansambluri de

arhitectura catalogate in municipiul Zalau, amintim aici cateva dintre cele mai reprezentative,

cum sunt: cladirea "Transilvania" (1895 - teatru orasenesc), cladirea primariei (1889- tribunal

si sediu de prefectura), Biserica romano-catolica (1878), Biserica reformata ( 1904-1907),

Biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului" (1930-1934), Protopopiatul ortodox (cladire

de la sfarsitul secolului al XIX-lea), cladirea Muzeului Judetean de Istorie (cca. 1900 - casino

al asociatiei mestesugarilor, un veritabil monument de arhitectura cu numeroase elemente

neoclasice), scoala generala "Simion Barnutiu" (1895 - scoala de fete) si Colegiul National

Silvania (1860 - colegiu reformat), elemente urbanistice de mare valoare pentru patrimoniul

istoric si cultural al tarii. Pe strada Corneliu Coposu se mai pastreaza casa n care, la 1714 a

poposit regele Suediei, Carol al XII-lea. O placa comemorativa fixata pe fatada unei case

aminteste ca aici a locuit n perioada liceului (1892-1896) AdyEndre.

11

7. Porolissum

Porolissum a fost un ora roman din Dacia. Stabilit ca tabr militar n anul 106 d.C.,

n timpul rzboaielor daco-romane ale lui Traian, oraul s-a dezvoltat repede prin intermediul

comerului cu btinaii daci, i a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis n

124 d.C. Situl este unul dintre cele mai mari i mai bine pstrate din Romnia. Localizat in

zilele noastre in Salaj, acest centru militar de granita a fost stabilit in anul 106 e.n. de

imparatul roman Traian pentru a apara trecerea principala dinspre muntii Carpati (Meses)

spre Dacia Porolissensis. Dupa cativa zeci de ani Porolissum a evoluat intr-un important

centru comercial care facilita schimburile dintre romani si barbari continuand sa prospere de

aproape un mileniu dupa retragerea romana din Dacia (271 e.n.)

Perioada post romana a orasului Porolissum este greu de inteles, desi viata in oras a

continuat pana in secolul al-XII-lea. Dacii au mentinut relatiile comerciale cu romanii pana la

inceputul secolului al-V-lea conform monedelor descoperite la Porolissum. Multe dintre

constructiile existente au fost utilzate desi nu intodeauna in conformitate cu functille lor

originale. De exemplu, la sfarsitul secolului al-XI-lea, o casa romana din regiunea civila a

fost transformata intr-o biserica crestina.

Drumul roman care duce la Porta Praetoria si totodata la castru este un tronson al

drumul imperial ce lega orasul Porolissum, capitala provinciei Dacia Porolissensis de Napoca

(Cluj-Napoca), Potaissa (Turda), Apullum (Alba-Iulia), Ulpia Traiana Sarmisegetusa,

Tibiscum (Caransebes), Drobeta Turnu Severin si peste podul de la Drobeta, de Roma.

12

Construit din piatra, pietris de rau sau blocuri masive de piatra asezate pe o fundatie

solida, drumul roman a reprezentat unul din elementele de baza de organizare ale Imperiului

Roman. Bogata si densa retea de drumuri construita de catre romani asigura o rapida

circulatie a trupelor romane, a oamenilor, inlesnind legaturi comerciale si culturale intre

provincii ale imperiului.

Castrul de pe dealul Pomet de la Porolissum (Moigrad) avea dimensiunile de

230x300m. Trupele cantonate aici, de-a lungul existentei sale ca baza militara, au fost

detasamente din: Legiunea a III-a Flavia Felix, a XII-a Genima, a V-a Macedonica, a III-a

Galica, a VII-a Gemina Felix, precum si Cohortele I Ulpia Brittonum, a V-a Lingonum, I

Augusta Ituaeorum, a II-a Dacorum, a VI-a Thracum, I Hispanorum si Numerus

Palmyrenorum.