Calcul Sistem Rutier Deform a Tie

5/7/2018 Calcul Sistem Rutier Deform a Tie - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/calcul-sistem-rutier-deform-a-tie 1/26

Anexa la ordinul MTCT nr. 619 din 23 octombrie 2003

NORMATIV

PENTRU DETERMINAREA PRIN

DEFLECTOGRAFIE ~I DEFLECTOMETRIE A

CAPACITATn PORTANTE A DRUMURILOR CU

STRUCTURIRUTIERE SUPLE ~I SEMIRIGIDE

CU DEFLECTOGRAFUL LACROIX ~IDEFLECTOMETRUL CU PARGHIE TIP

BENKELMANIndicativ: CD 31-2002

Elaborator: S.C. CONSILIER CONSTRUCT S.R.L.

20 B U L ET IN T E HN IC R U T IE R

onullll, nr. 2, februorie 2004

CUPRINS

ITOLUL.Prevederi generale : 2.4

ectiunea 1Obiect, scop ~i domeniu de aplicare 24ectiunea a 2-a Definitii, notatii ~i terminologie 26

ectiunea a 3-a Referinte tehnice '" 26,

arlTOLUL II. Tehnici de masurare a capacitatii portante a structurilor

s , rutiere suple si semirigide 27

.... TOLULIII.Modul de stabilire a sectoarelor de masurare .. ; 28

aPITOLUL IV.Perioada de masurare a capacitatii portante a complexelor

rutiere 29

~ITOLUL V.Modul de interpretare a rezultatelor masuratorilor de capacitate portanta a drumurilor cu structuri rutiere suple

si semirigide 33

aPITOLUL VI.Modul de efectuare a masuratorilor de capacitate portanta

cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman ~i de

prelucrare a datelor obtinute 38

tiunea 1Principiul metodei 38

tiunea a 2-a AParatura. " '.' 39

ctiunea a 3-a Vehicul de masurare : 41

tiunea a 4-a Echipa de lucru 41

~:~ectiunea a 5-a Etalonarea aparaturii 42

!fSectiunea a 6-a Pregatirea vehiculului de masurare 43

~ectiunea a 7-a Efectuarea masurarii 43

:I..JSectiunea a 8-a Prelucrarea manuala a rezultatelor masurarilor cu

liftectometrul cu parghie tip Benkelman 46

.Sectiunea a 9-a Prelucrarea automata a masuratorilor cu deflectometrul

aparghie tip Benkelman , 50

~ITOLUL VII.Modul de efectuare a masuratorilor de capacitate portanta

:llUdeflectometrul Lacroix si de prelucrare a datelor obtinute 50

Sectiunea 1 Principiul metodei :: 50

B U L ET IN T E H NI C R U T IE R 21onullll, nr. 2, februorie 2004



Sectiunea a 2-a Aparatura 50

Sectiunea a 3-a Echipa de lucru 51

Sectiunea a 4-a Pregatirea vehiculului de masurare 51

Sectiunea a 5-a Calibrarea aparaturii 51

Sectiunea a 6-a Efectuarea masurarii 52

. Sectiunea a 7-a Prelucrarea rezultatelor masuratorilor cu deflectograful

Lacroix : 53

CAPITOLUL VIII. Masuri de protectia muncii 53

ANEXA 1 Stabilirea corelatiei dintre deplasarea pe verticala a varfului de

contact al deflectometrului cu parghie si citirea pe microcom-

parator 55

ANEXA 2 Formular 1privindinregistrarea pe teren a masurarilor cu deflecto-

metru1 cu parghie tip Benkelman 57

Formu1ar 2 privind prelucrarea masuratorilor cu deflectometrul

cu parghie tip Benkelman 58

ANEXA 3 Repartizarea tipurilor climatice 59

ANEXA 4 Instructiuni de functionare a deflectografului Lacroix 60Capitolul l,Descrierea deflectografului 60

Sectiunea 1. Parghia de masurare (ANEXA 4 foto 4) 60

Sectiunea a 2-a. Cutia de masurare (ANEXA 4 foto 4) 60

Sectiunea a 3-a. Sistemul de comanda a directiei 61

Sectiunea a 4-a. Sasiul de ghidaj (ANEXA 4 foto 4) 61

Sectiunea a 5-a. Sistem de tractiune prin cablu (ANEXA 4

foto S) , 61·,

Sectiunea a 6-a. Inregistrarea electronics a masuratorilor

(ANEXA4 foto 7) 61

Capitolul2. Calibrarea ~i etalonarea deflectografului 62

Capitolul3. Operatii de masurare a deflexiunilor 62

Capitolul4. Terminarea masurarilor 63

ANEXA 5 Metoda de dimensionare a ranforsarilor cu straturi bituminoase

a structurilor rutiere suple 66

Capitolull. Prevederi generale 66

Sectiunea 1.Domeniu de apljcare 66

Capitolul2. Conditii tehnice 66

Sectiunea 1. Alcatuirea straturilor de ranforsare 66

Sectiunea a 2-a. Elementele geometrice ale straturilor de

22 B U L ET 1N T E HN IC R U T IE R

anullll, nr. 2, februorie 2004

ranforsare 67

Capitolul B. Principii de dimensionare 67

Capitolul4. Impaqirea tronsonului de drum in zone omogene 68

Capitolul5. Calculul deflexiunii caracteristice 68

Capitolul 6. Stabilirea traficului de calcul si a deflexiunii

admisibile : 69

Capitolul 7. Calculul grosimii necesare a straturilor de

ranforsare 70

Capitolul 8. Verificarea la inghet-dezghet a structurii rutiere

ranforsate 71

B U L ET lN T E HN IC R U T IE R 23




NORMATIV PENTRU DETERMINAREA PRIN

DEFLECTOGRAFIE ~I DEFLECTOMETRIE A

CAPACIT.ATII PORTANTE A DRUMURILOR

CU STRUCTURI RUTIERE SUPLE ~I Indicativ: CD 31-2002SEMIRIGIDE CU DEFLECTOGRAFUL

LACROIX ~I DEFLECTOMETRUL CU

PARGHIE TIP BENKELMAN

CAPITOLUL I

PREVEDERI GENERALE

Sectlunea 1Obiect, scop ~idomeniu de aplicare

Art.I, Prezentul nonnativ se refera la metodologia de detenninare P 3detlectografie si detlectometrie a capacitatii portante a drumurilor eu strue

rutiere suple ~isemirigide, precizand atat seopul acestor determinari modurilde efeetuare a masurarilor si de preluerare a date lor obtinute. '

AH.2. - (1) Datele rezultate in urma masurarilor eu deflectograful ~~

defleetometrul cu parghie, trebuie eorelate in eeea ee priveste perioada

maxima de stoeare, eu prevederile instructiunilor CD155.

(2) In eazul utilizarii aeestor date la ealculul grosimii straturilor d~

ranforsare, perioada de stoeare va fi maximum:

- 18 luni in eazul strazilor (daca parametrii de exploatare ai strazilod

s-au pastrat constanti in aceasta perioada de stocare), autostrazilor sil

drumurilor europene,

- 24 de luni in eazul celorlalte categorii de drumuri.Art.3. Prezentul nonnativ este elaborat in vederea efectuarii masurarilon

de defonnabilitate cu deflectograful Lacroix ~i deflectometrul cu parghie

tip Benkelman si a interpretarii rezultatelor acestora.

Art.4. - (1) Dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare pe baza

deflexiunii admisibile in functie de clasa de trafic, se face cu metoda de

Aprobat de:

Elaborat de: MINISTRUL TRANSPORTURILOR,

S.C.CONSILIER CONSTRUCT S.R.L. CONSTRUCTIILOR 1) 1 TURISMULUl

Cu Ordinul nr. '619 din 23.10.2003

24 B U lfT IN T E H N tC R U T I~ R

anullll, nr. 2, februarie 2004

dimensionare inclusa in prezentul nonnativ, pe toate drumurile pub lice cu

structuri rutiere suple, pentru clasele de trafie FOARTE U~OR. .. GREU, cu

obligativitatea verificarii la oboseala.(2) Pentru clasa de trafic FOARTE GREU se utilizeaza aceasta metoda

de dimensionare doar pentru evaluarea preliminara a necesitatilor de

ranforsare.Art.5. Determinarile de capacitate portanta prin deflectografie si

defiectometrie, se utilizeaza pentru:

a) determinarea starii tehnice a drumurilor, in conformitate cu

prevederile instructiunilor CD155;b) verificarea capacitatii portante .a structurilor rutiere executate pe

drumuri noi pe baza deflexiunii admisibile in functie de clasa de

trafie;c) dimensionarea straturilor de ranforsare, a structurilor rutiere suple,

pentru c1asele de trafie FOARTE U~OR ... GREU, eonfonn metodei

de dimensionare din Anexa 5 a prezentului nonnativ. Pentru c1asa

de trafie FOARTE GREU se utilizeaza doar pentru evaluarea

preliminara a necesitatilor de ranforsare.

d) stabilirea solutiilor de r an fo rs ar e conform "Catalogului de solutii

tip de ranforsare a sistemelor rutiere suple ~i semirigide pentrusarcina de 115 KNpe osia simpla" . .

Art.fi, - (1) Defleetometria se poate utiliza si pentru:

a) eontrolul calitatii lucrarilorla timpul executiei in eazul drumurilor

noi ~ide reabilitare a eelor existente, conform "Nonnativului privind

exeeutarea mecanizata a terasamentelor dedrumuri" indoCD 182,

S TA S 1 22 53 si ST AS 6400.b) stabilirea capacitatii portante a drumurilor nemodemizate, prin

masurari cu defleetometrul eu parghie.

(2) In acest eaz, masurarile eu deflectometrul cu parghie tip Benkelman

se efectueaza in scopulevidentierii sectoarelor de drum a ciirorcapacitateportanta prezinta variatii sezoniere mari si pe care trebuie sa se intervina cu

lucrari de colectare si evacuare rapida a apelor superficiale sau de

imbunatatire a drenarii apelor subterane.Art.7. Deflectografia ~ideflectometrianu se utilizeaza in cazulpavajelor

de piatra.Art.S. Deflectograful Lacroix.se utilizeaza pentru detenninarea capacitatii

portante pe toate categoriile de drumuri publice,

Art.9. Deflectometrul cu parghie tip Benkelman se utilizeaza pentru

detenninarea capacitatii portante pe drumurile nationale secundare, judetene

si comunale.

B U L E T IN T E H N IC R U T IE R 25anullll, nr. 2, februarie 2004



Sectiunea a 2-aDefinitii, notatli ~iterminologie

Art.tO. Terminologia utilizata in prezentul normativ este conform

SR 403211. ,

Art.H. Deflectografia constituie metoda de determinare a capacitati]

portante prin masurarea deflexiunilor cu ajutorul deflectografelor tip Lacroix!

Art.12. Deflectometria constituie metoda de determinare a capacltatn

portante prin masurarea deflexiunilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie]

Sectiunea a 3-aReferinte tehnice

a) SR 174/1-2002 - Lucrari de drumuri. Imbriiciiminti bituminoase

cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate.

b) SR 7970-2002 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturs

bituminoase clindrate executate la cald. Conditii tehnice generale.

c) STAS 1243-88 - Teren de fundare. Clasificarea ~i identificarea

pamanturilor,

d) STAS 1338/1-84 - Lucrari de drumuri .. Mixturi asfaltice siImbracaminti bituminoase executate la cald. Preprarea mixturilor, pregatirea

probelor ~i confectionarea epruvetelor.

e) STAS 1338/2-87 - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice ~iimbracaminti

bituminoase executate la cald. Metode de determinare ~i incercare.

f) STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitatii,

g) STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limite lor d~

plasticitate.

h) STAS 1913/1-82 - Teren de fundare..Determinarea umiditatii.

i) STAS 2914-84 - Lucrsri de drumuri.Terasamente.

j) SR 4032/1-2002 - Lucrari de drumuri.Terminologie.k) STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza ~ide fundatie.

Conditii tehnice generale de calitate.

1) SR 662-2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera

pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate. .

m) STAS 12253-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de forma, Conditij

tehnice generale de calitate.

n) Normativ pentru dimensionarea ranforsiirilor cu strat din agregate natu-

rale stabilizate cu lianti puzzolanici a structurilor rutiere suple si semirigide,

indo CD 152-2002. .

0) Instructiuni tehnice privind detenninarea starii tehnice a drumurilormodeme, indoCD 155-2000.

26 B U L ET IN T E HN IC R U T IE R

onullll, nr. 2, februarie 2004

p) Normativ privind executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri,

indoCD 182-87. .. • .. .q) Normativ pentru dlmenslo~area ~~~orsa.nlor din beton de ciment ale

structurilor rutiere rigide, suple ~l semirigide, md.PI? 124-200~. . ..r) Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple ~lsemirigide

(metoda analities), ind.PD 177-200.1:. . A •••••

s) Normativ pentru evaluarea starn de degradare a imbracamintii pentru

structuri rutiere suple si semirigide, in? AND 540-98.. ..t) Normativ privind intretinerea ~l repararea drumunlor pubhce, md.

554-2002.

CAPITOLUL II

TEHNICI DE MASURARE A CAPACITATIIPORTANTE A STRUCTURILOR RUTIERE

SUPLE SI SEMIRIGIDE

Art.13. Capacitatea portantaa structurilor rutiere suple si semi~gi?~ sedetermina prin folosirea unor tehnici diferite de masurare a c~ractenst~etJ.~~

de deformabilitate a complexului rutier, diferentiate in functie de urmatorn

factori: . •_ componenta masurata a deformatiei verticale (elastica s~u total~) a

suprafetei complexului rutier sub solicitarea osiei din spate a vehiculului de

masurare;_ durata de solicitarea complexului rutier in timpul masurarii;_ autonomia dispozitivului de masurare fata de vehiculul de mas~are~

Art.14. Tehnica de masurare a capacitatii portante este specified

dispozitivului de masurare utilizat ~ianume:_ in cazul deflectometrelor -eu parghie tip Benkelman durata de

solicitare a complexului rutier in timpul masurarii e~te de ~axim~m 1 min.

fiind corespunzatoare unei viteze de deplasare a vehiculului de masurare de

max. 0,5 kmIh . Modul de efectuare a masurarilor si de prelucrare a datelor

obtinute sunt date in capitolul 6·al normativului. J •

_ in cazul deflectografelor Lacroix, durata de solicitare a.complexului

rutier in timpul masurarii este de ordinul sutimilor de secunda, fiind corespun-

zatoare unei viteze de deplasare a vehiculului de masurare de 2....3 kmlh.

Modul de efectuare a masurarilor ~ide prelucrare a datelor obtinute sun!

date in capitolul 7 al normativului.

B U L ET IN T E HN IC R U T IE R 27onullll, nr. 2, lebruarie 2004



Art.lS. Deflexiunile complexului rutier sunt corespunzatoare solicitarii

complexului rutier produsa de sarcina pe una din rotile duble din spate de

57,5 kN ale~vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN).

Art.16. In cazul masurarilor efectuate in scopul evaluarii starii tehnice a

drumurilor pub lice cu structuri rutiere suple si semirigide si in cel al

ranforsarii acestora, capacitatea portanta a sectorului de drum masurat va fi

exprimata, in mod unitar, indiferent de tehnica de masurare utilizata, (conf.art.

52 si art.54)

Art.17. In caz~l masurarilor efectuate in scopul stabilirii capacitatii

portante a drumunlor nemodernizate si pentru controlul calitatii executiei

drumului, capacitatea portanta a sectorului de drum masurat este caracterizata

de rezultatele prelucrarii statistice a datelor masurate, corespunzatoare

tehnicii de masurare cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman.

CAPITOLUL III

MODUL DE STABILIRE A SECTOARELOR

DEMA.SURAREArt.18. Masurarile pentru ranforsarea structurilor rutiere suple ~i·

semirigide se efectueaza pe toata lungimea tronsonului de drum pe carese

efectueaza proiectul de sporire a capacitatii portante.

Art.19. Masurarile cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman pentru

determinarea starii tehnice se efectueaza pe sectoare omogene de masurare,

stabilite potrivit prevederilor instructiunilor CDl55 si a normativului

AND 540.

Art.20. Pentru evaluarea starii tehnice si in cazul deflectografului Lacroix,

masurarile se vor efectua pe eel putin 113din lungimea acestora.Art.21. Masurarile pentru determinarea starii tehnice a drumurilor se

vor efectua dupa cum urmeaza:

a) in cazul drumurilor cu doua benzi de circulatie pe ambele benzi;

b) 'in cazul drumurilor cu trei benzi de circulatie, pe benzile laterale;

c) in cazul drum urilor cu mimim patru benzi de circulatie, pe benzile

laterale, iar pe benzile centrale, cand acestea sunt mai degradate

decat cele laterale sau cand structura rutiera este diferita de cea de

pe benzile laterale.

Art.22. Masurarile cu deflectometrul cu parghie se efectueaza pe firele

de masurare, situate la distanta de cca 1,00 m de marginea partii carosabile ..28 B U lE TlN TE H NIC R U TIE R


Art.23. Pe fiecare fir de rnasurare, masurarile se efectueaza in puncte

situate la distante egale astfel incat pe un fir de masurare sa fie eel putin 20

puncte de masurare. ~... . _Art.24. Prin fir de masurare se intelege linia imagmara care uneste

punctele de masurare sub aceleasi perechi de roti duble ale osiei din spate a

vehiculului de masurare.Art.2S. Masurarile cu deflectograful se efectueaza pe doua fire de

masurare (sub ambele perechi de roti duble ale osiei din spate) astfel incat

tirele laterale de masurare sa fie situate ladistanta de cca. 1,00m de marginea

partii carosabile.Art.26. In vederea controluluicalitatii executiei autostrazilor, drumurilor

noi, a amenajarii, largirii si repararii partii carosabile a drumurilor existente,

masurarile de capacitate portanta se efectueaza pe sectoare de drum Ia nivelul

superior al terasamentului, inainte de executia stratului de forma, in cazu! in

care este prevazut in proiect, la nivelul patului drumului si la nivelul straturilor

de fundatie si al stratului de baza din materiale granulare. In vederea

controlul~i calitatii executiei autostrazilor masurjirile de capacitate portanta

se efectueaza si la nivelul terenului de fundare al rambleelor.

Art.27. Masurarile se efectueaza in profiluri transversale amplasate la

distante cat mai mici (max 20m), astfel tncat sa redea imaginea cat maifidela 'a variatiei capacitatii portante a drumului pe intreaga sa suprafata,

putin inainte de executia stratului imediat superior. .Art.28. Se recomanda ca atunci cand exista conditii tehnice, masurarile

sa se efectueze pe cate 2 fire de masurare (sub ambele perechi de roti duble

ale osiei din spate) amplasate pe benzi longitudinale cu latimea de 4,0 m.

Art.29. In cazul drumurilor cu profil transversal mixt, masurarile se

efectueaza pe partea in care drumul se afla in debleu.

CAPITOLUL IV

PERIOADA DE MA.SURARE A CAPACITATII

PORT ANTE A COMPLEXELOR RUTIERE

Art.30. Masurarile cu deflectograful sau cu deflectometrul cu parghie se

efectueaza in perioadele in care complexul rutier lucreaza in cele mai

defavorabile conditii hidrologice si anume:_ primavara, imediat dupa dezghet ~i pana eel mult 15 zile dupa

perioada ploilor de primavara (aprilie-mai) in mod informativ fiind dupa 0

B U lE TlN T EH N IC R U TIE R 29




perioada de min. 10 zile cu valori pozitive medii zilnice ale temperaturiiaerului si nu mai mica de +5°C;

- toamna dupa un numar suficient de zile (aproximativ 10-15 zile) de

ploi care au condus la crearea conditiilor hidrologice defavorabile, dar inaintede inghet,

Art.31. Masurarile se pot efectua si in alte perioade decat cele mentionate

mai sus, rezultatele fiind numai cu caracter informativ. '

Art.32. Decizia si stabilirea perioadei de masurare se face pe baza unei

analize tehnico- ingineresti, prin analizarea factorilor care conduc la realizarea

conditiilor hidrologice defavorabile ale complexului rutier.Art.33. Confirmarea conditiilor hidrologice defavorabile se recomanda

a se efectua prin prelevare de probe pentru determinarea umiditatii relative

(exprimata prin raportul dintre umiditatea naturala ~i limita superioara de

plasticitate), mai ales pentru sectoarele si zonele unde sunt dubii in ceea ce

priveste existenta conditiilor hidrologice cele mai defavorabile. In acest scop

i~tr-o zona caracterizata prin aceleasi cantitati de precipitatii (bazin

hidrografic) se vor preleva pe unul din sectoarele de masurare situat cu

precadere la nivelul terenului sau in deb leu cate minim doua probe din

pamantul de fundatie,

Art.34. Probele trebuiesc transportate in conditii corespunzatoare pentru

evitarea modificarii umiditatii (amba1ate in folie de plastic) la laboratorul

eel mai apropiat pentru determinarea operativa a umiditatii relative.'

Laboratorului de specia1itate i se va solicita efectuarea urrnatoarelordeterminari:

- umiditatea, conform STAS 1913/1, iar in cazurile in care nu sunt

cunoscute caracteristicile geotehnice din studiile anterioare: ,- granu1ozitatea, conform STAS 1913/5

- limite le de plasticitate, conform STAS 1913/4

Art.35. Emiterea buletinului de analiza nu trebuie sa depaseasca 3 zilede la prelevarea probe1or de pamant,

Art.36. Pentru fiecare proba se calculeaza umiditatea relativa.

Art.37. In functie de compozitia granulometrica si limitele de plasticitate

se stabi1esc tipul pamantului, conform tabe1ului I,

30 B U L E T lN T EH N IC R U T IE R


Tabelull

Categoria ~ . . . Clasificarea ~~ Granulozitate

paman- - = = pamanturllor - = .s ' ""3 <~

~·O ~tului STAS 1243- : a : : : g. Argilii Praf Nisip: : - ) = = ~ -o<g. 1988

-is. % % %

Necoezive ~Pietris cu nisip sub 10 % cu sau tarii fractiuni sub 0,5 mm

P2 10 ... 20 % cu fractiuni sub 0,5 mm

P3 Nisip priifos, nisip0 ... 20 0 ... 30 0 ... 50 35... 100

argilos.P4 Praf nisipos, praf

argilos-nisipos, 0 ... 25 0 ... 30 35 ... 100 0 ... 50Coezive praf argilos.

PS Argilii priifoasii,

argilii nisipoasii ,Peste 15 30 ... 100 0 ... 70 0 ... 70

argilii prafoasa-

nisipoasii.

Art.38. Valoarea medie aritmetica a umiditatii relative obtinuta se

compara cu valoarea din tabelu1 2 pentru acelasi tip de pamant si acelasi tip

de profil transversal.Art.39. Dad valoarea medie a umiditatii relative obtinuta este mai mare

decat valoarea minima prevazuta in tabe1ul 2, stabilita in functie de tipul

climateric, tipul profilului transversal (rambleu, nivelul terenului, profil mixt,

debleu) si tipul pamantului, atunci complexul rutier lucreaza in cele mai

defavorabile conditii hidrologice.

Art.40. In cazul profilului transversal mixt, regimul hidrologic al

terasamentului este determinat de umiditatea relativa a pamantului de fundatie

din sapatura.

Tabelul2

Umiditiiti relative w/wd

TiD climateric

·S I II III

-sS TiDUInrofllului transversal

.2-<; La nivelul La nivelul La nivelulEo < 8

Rantiw terenului Rambleu terenului Raniiw terenului~

g.sau debleu, sau debleu, sau

prom mixt prom mixt debleu,

prom mixt

P3 0.495 0.570 0.509 0.540 0.585 0.621

P4 0.4360.510 0.482 0.527 0.585 0.625PS 0.495 0.500 0.545 0.545 0.581 0.600

•B U L ET lN T E H N I C R U T lE R 31

anullll, nr. 2, februar'e 2004



Art.41. In cazul in care buletinele de analiza confirma existenta unor

conditii hidrologice defavorabile, masurarile de capacitate porta~ta pot

incepe.

Art.42. In caz contrar acestea se sisteaza, sau, in cazul in care se

efectueaza, rezultatele pot avea un caracter informativ.

Art.43. Valorile minime al umiditatii relative a pamantului de fundatie,

sunt caracteristice regimului hidrologic eel mai defavorabil ale terasamentului

rutier.

Art.44. Regimul hidrologic al sectoarelor de drum cu pamant de fundatietip PI (pietris cu nisip cu 1< 10 %) si tip P2 (pietris cu nisip cu I =;10-20%)

I. p p

este ace asi cu eel al sectoarelor de drum imediat alaturate cu pamant de

fundatie tip P3 (nisip prafos, nisip argilos), tip P4 (prafnisipos, prafargilos-

nisipos,praf,praf argilos) ~i tip P5 (argila prafoasa, argila nisipoasa, argila

prafoasa-nisipoasa, argila).

Art.45. Confirmarea conditiilor hidrologice este obligatorie pentru toate

unitatile de drumuri.

Art.46. In vederea stabilirii capacitatii portante a drumurilor nemodemi-

zate masurarile cu deflectometrul cu parghie se efectueaza in perioadele in

care complexul rutier lucreaza in cele mai defavorabile conditii hidrologice,

conform art. 30.

Art.47. In vederea stabilirii sensibilitatii la variatii sezoniere a capacitatii

portante a acestor drumuri, se efectueaza masurari cu deflectometrul cu

parghie si in timpul verii sau al toamnei, dupa 0 perioada de min. 30 zile

lipsita de precipitatii.

Art.48. in cazul masurarilor de capacitate portanta pe straturi bituminoase,

temperatura medie a mixturii asfaltice nu trebuie sa fie sub +5°C si nu trebuie

sa depaseasca +30°C.

Art.49. in cazul utilizarii deflectografului Lacroix se pot efectua in modexceptional masurari de capacitate portanta pana la temperaturi de +40°C,

pe sectoare de drum a carer suprafata favorizeaza functionarea corespunza-

toare a deflectografului (rara zone exudate, rara exces de bitum, etc.).

Art.50.Se interzice efectuarea masurarilor de capacitate portanta pe

sectoare de drum in anul de realizare a tratamentelor bituminoase (dupa

executia acestora).

32 B UL ET IN T E H N IC R UT lE R


CAPITOLULV

MODUL DE INTERPRETARE A REZULTATELORMA.SURARILOR DE CAPACITATE PORTANTA.A DRUMURILOR CU STRUCTURI RUTIERE

SUPLE SI SEMIRIGIDE

Art.51. Modul de interpretare a rezultatelor masurarilor de capacitate

portanta a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigideeste specificdomeniului de utilizare, conform art.5 si art.6.

Art.S2. In vederea evaluarii starii tehnice a drumurilor publice modeme

prevazute cu irnbracaminti bituminoase se utilizeaza valoarea deflexiunii

caracteristice corespunzatoare tehnicii de masurare cu deflectometrul cu

parghie tip Benkelman, conform CD 155.

Art.53. Utilizarea deflexiunii caracteristice pentru atribuirea

calificativului capacitatii portante in vederea stabilirii starii tehnice a

drumului, este conform instructiunilor indicativ CD155.

Art.54. In vederea dimensionarii groslmii straturilor de ranforsare a

structurilor rutiere suple se utilizeaza valoarea deflexiunii caracteristice

corespunzatoare tehnicii de masurare cu deflectograful Lacroix. Utilizarea

deflexiunii caracteristice pentru dimensionarea grosimii straturilor de

ranforsare a structurilor rutiere suple este conform Anexei 5 a prezentului

normativ, in cazul ranforsarilor cu straturi bituminoase

Art.SS. Indiferent de tehnica de masurare utilizata, valoarea deflexiunii

caracteristice se calculeaza cu relatia:

in O,Olmm (1)

in care:

dM20 - deflexiunea medie normala, corespunzatoare tehnicii de masurareutilizata, in 0.01 mm;

S20 - abaterea medie patratica norrnala, corespunzatoare tehnicii de

masurare utilizata, in 0.01 mm;

t e x - coeficient care depinde de probabilitatea aparitiei unor valori ale

deflexiunii mai mari decat deflexiunea caracteristica, de numarul de valori

ale deflexiunii (n) si de clasa tehnica a drumului conform tabelului 3.

B U l E T IN T EH N IC R U T IE R 33anullll, nr. 2, februarie 2004



Tabelul3

Valorile coeficientului to

Numarul de valori ale deflexiunii,Clasa tehnica

V-IV I, II, III

2,5% 1,5%

:520 2,09 2,34

>20 l,96 2,20

Art.56. Valorile indicatorilor statistici d si s sunt corespunzatoare' - " MW W

capacnarn portante a complexului rutier in care acesta lucreaza in cele mai

defavorabile conditii hidrologice si sunt calculate conform tehnicilor de

interpretare a rezultatelor masurarilor specifice fiecarui dispozitiv demasurare conform prevederilor cap. 6 si 7.

Art.57. In cazul utilizarii tehnicii de masurare a deflexiunilor cu

deflectometrul cu parghie tip Benkelman, valoarea deflexiunii caracteristice

(d) specifice tehnicii de masuVlre cu deflectograful Lacroix, se obtine cuajutorul urmatoarei:

in care:

deL- deflexiunea caracteristica corespunzatoare tehnicii de masurare cudeflectograful Lacroix, in 0,01 mm;

deB- deflexiunea caracteristica corespunzatoare tehnicii de masurare cudeflectometrul cu parghie tip Benkelman, in 0,01 mm.

Art.58. In vederea stabilirii capacitatii portante si a sensibilitatii la

variatiile sezoniere a acesteia, in cazul drumurilor nemodernizate cu

imbracaminti provizorii (macadam sau pietruire) se utilizeaza urmatorii

indicatori statistici corespunziitori prelucrarii statistice a rezultatelormasurarilor efectuate cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman:

• deflexiunea caracteristica (de), care se calculeaza cu relatia:

de=~ + tus, in O,Olmm (1 bis)in care:

dM - deflexiunea medie, in 0.01 mm

s - abaterea medie patratica, in 0.01 mm

to - are aceeasi semnificatie ca la art.55.

Valorile indicatorilor statistici d si s, sunt corespunzatoare capacitatnM ,

portante a complexului rutier, in care acesta lucreaza in cele mai defavorabile

conditii hidrologice, masurarile fiind efectuate in perioadele sezoniere

34 B U L E T lN T EH N IC R U T IE R


entionate la art.33. In cazul drumurilor, lara straturi bituminoase in

~c3t~irea structurii rutiere, nu se face corectia de temperatura a deflexiunilor

m3surate: .• deflexiunea medie care caracterizeaza capacitatea portanta maxima

(d\l min.) a c~~plexului rutier,. mas~rata in. con?it~i h.i~rologice ~a:or~bile

(in timpul vern sau al toamnei dupa 0 penoada lipsita de preciprtatn de

minimum 30 zile). , ..Art.58. - (1) Deflexiunea caracteristica este utilizata pentru stabilirea

calificativului din punct de vedere al capacitatii portante minime a sectoruluide drum nemodemizat, conform tabelului 4.

Tabelul4

Capacitatea portanta minima a drumurilor nemodernizate

Valorile deflexiunii caracteristice d . . : , in O.Olmm

Calificativul din Pentru macadampunct de vedere aI

PentruPentru penetrat sau protejat cu

capacitatii portantepietrui ri din

macadam tratamente bituminoase

minime

balast sau

sau blocaj de suprafata pe balastpiatra spartasau blocaj

Sector cu capacitatesub 250 sub 200 sub l50

portanta suficienta

Sector cu capacitate250 ... 300 200 ... 250 l50 ... 200

portanta mediocra

Sector cu capacitatepeste 300 peste 250 peste 200

portanta insuficienta

(2) Variatia sezoniera a capacitatii portante a drumului nemodernizat

datorita modificarii umiditatii corpului drumului se stabileste pe baza

raportului dintre valoarea deflexiunii medii determinate in perioada sezoniera

cu conditii hidrologice defavorabile (~) si cea a deflexiunii medii determi-

nata in perioada sezoniera cu conditii hidrologice favorabile (dmmin.).

Valoarea acestui raport este utilizata pentru stabilirea calificativului din punct

de vedere al sensibilitatii capacitatii portante a drumului la variatii sezoniere,

conform tabelului 5.

B U LE T I N T E H N IC R U TI E R 35onullll, nr. 2, februorie 2004



Tabelul5

Sensibilitatea Ia variatli sezoniere a capacitatii portante

a drumurilor nemodernizate

Valoarea raportului dM/dM min

Calificativul din punct Pentru macadamde vedere al Pentru Pentru penetrat sau protejatsensihilltatii la pietruiri din macadam cu tratamentevariatii sezoniere balast sau sau blocaj bituminoase de

piatra sparta . . suprafata pe balastsau blocaj

Sectoare foarte sensibilepeste 6,0 peste 5,0 peste 4,0

(foarte rele)

Sectoare sensibile (reJe) 4,0...6,0 3,5... 5,0 3,0... 4,0

Sectoare cu sensibilitate2,5... 4,0 2,2... 3,5 2,0... 3,0

mijlocie (mijlocii)

Sectoare practicsub 2,5 sub 2,2 sub 2,0

insensibile (foarte bune)

(3) Examinarea modului de variatie in lungul drumului a valorii deflexiuniipermite evidentierea unor valori singulare maxime (varfuri) sau a unor

portiuni caracterizate prin valori mari ale deflexiunii, care indica anomalii

locale de drenaj.

Stabilirea solutiilor optime de modernizare pe astfel de sectoare impune

efectuarea unor studii speciale (sondaje si analize de laborator).

Art.59. Interpretarea masurarilor cu deflectometrul cuparghie tipBenkelman

efectuate in scopul controlului calitatii executiei lucrarilor de drumuri, se

efectueaza prin examinarea modului de variatie la suprafata drumului a valorii

deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (d) si a valorii coeficientului

de variatie (Cv) calculat conform art.98c).a) interpretarea rezultatelor masurarilor se efectueaza pe sectoare de

maximum 500m lungime, cu conditia sa fie caracterizate de acelasi

tip de pamant, acelasi mod de alcatuire siaceeasi grosime a stratului

de forma si a stratului de fundatie ~i de baza.

b) la nivelul terenului de fundare, la nivelul superior al terasamentului

cand nu este prevazut strat de forma sau lanivelul inferior al stratului

de forma, se considera realizata capacitatea portanta necesara daca

deflexiunea are valori mai mari decat cea admisibila in eel mult

10% din numarul punctelor de masurare. Valorile admisibile ale

deflexiunii la nivelul terenului de fundare, la nivelul superior al

36 B U l f T lN T EH N I C R U T IE R


terasamentului (lara strat de forma) sau lanivelul inferior al stratului

de forma sunt in functie de tipul pamantului, conform tabelului 6.

Tabelul6

Valorile admisibile ale deflexiunii

Tipul de pamfuIt conform STAS 1243Valoarea admisibila a

deflexiunii d a d m O.Olmm

Nisipprafos, nisip argilos 350

Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos, praf 400

Argilii nisipoasa, argila prafoasa, argila prafoasa- 450nisipoasa, argila

c) la nivelul superior al stratului de forma valoarea admisibila a

deflexiunii este de 200, 0,01 mm, conform.S'I'AS 12253.

d) uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea

coeficientului de variatie este sub 40%.

e) la nivelul superior al stratului de fundatie din balast valoarea

admisibila a deflexiunii este in functie de grosimea stratului de

fundatie din balast si de modul de alcatuire al stratului superior al

terasamentelor, conform tabelului 7_

f) la nivelul superior al stratului de fundatie sau al stratului de baza din

materiale granulare se considers ca uniformitatea executiei este

satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.

g) verificarea calitatii terasamentelor si a straturilor de fundatie si d~

baza din materiale granulare conform STAS 2914, STAS 12253 ~1

STAS 6400 se va face in corelatie cu masurarile cu deflectometrulcu parghie, in puncte in care rezultatele acestora atesta valori scazute

ale capacitatii portante.

B U LE T I N T EH N IC R U T I E R 37anulili. nr, 2. februarie 2004



Tabel7

Valorile deflexiunii admisibile la nivel superior al

stratului de fundatie din balast

Stratul superior al terasamentelor alcituit din:

GrosimeaTipul piimantului conform STAS 1243

Strat destratului de

formi Nisip prafosPraf nisipos Argili

fundatie dinconform Nisip argilos

Praf argilos Argilii nisipoasii

balast

STAS 12253

Praf Argilii priifoasi

h, (em)

dadm, in 0,01 mm

10 185 323 371 411

15 163 284 327 366

20 144 252 290 325

25 129 226 261 292

30 118 206 238 266

35 109 190 219 245

40 101 176 204 227

45 95 165 190 213

50 89 156 179 201

NOTA: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate

din SR 662 ~iSTAS 6400.

CAPITOLUL VI

MODUL DE EFECTUARE A MAsuRAruLOR

DE CAPACITATE PORTANTA CU

DEFLECTOMETRUL CU PARGIDE TIP

BENKELMAN.PRELUCRAREA

DATELOR OBTINUTE

Sectiunea 1

Principiul metodei

Art.60. Se mascara fata de un sistem de referinta deplasarea pe verticala

a suprafetei complexului rutier, deformata sub solicitarea rotilor duble ale

osiei din spate a vehiculului de masurare, dupa indepartarea acestuia

(revenirea elastica a suprafetei complexului rutier). Parghia basculanta,

componenta principala a deflectometrului cu parghie, permite transmiterea

deplasarii verticale a varfului de contact amplasat intre rotile duble, la celalalt

capat al parghiei, unde aceasta este citita cu ajutorul unui microcomparator.

38 B U lE T l N T EH N I C R U T lE R


Sectiunea a 2-a

Aparatura

Art.61. Aparatura pentru determinare este alcatuita din:

a) aparat propriu -zis (foto 1 si fig. 1) alcatuit din:

Foto 1

Deflectometru - Vedere de ansamblu

1400

2

9

1600

1200-----1

.,

300

I. dispozitiv rezemare

2. surub reglare spate

3. suport microcomparator

4.opritor

5. microcomparator

6. ax rotire suport 2 1 17. surub reglare fata

8. ax rotire suport 1 1 19. palpator

10. parghie suport

11. rigla suport

12. grinds suport

13. surub de fixare

14. sistem de asamblare grinds

Figura 1.Deflectometru - detaliu

B U LE T I N T EH N IC R U TI E R 39




• grinda suport (12) confectionata dintr-un profil cu sectiunea in formi

de U, cu 0 lungime de cca. 1,40 m prevazuta la capatul posterior cu u~picior- suport reglabil, iar la capatul anterior cu doua placute exterioar

prevazute cu doua orificii cu filet in care sunt montate doua suruburi reglabile

care formeaza axa de rotatie a parghiei basculante;

• rigla suport (11), cu doua picioare reglabile pe care se sprijina capatu]

anterior al bratului suport si care se solidarizeaza cu acesta prin intermediul

a doua suruburi de presiune, plasate in orificiile previizute in bratul suportl

• suport microcomparator (3), care se insurubeaza in orificiile cu filetde pe talpa bratului suport si pe care se monteaza dispozitivul de fixare 4microcomparatorului, cu sensibilitatea III 00 mm cu ajutorul unor surubur]

de presiune;

• parghie basculanta (10), confectionata dintr-un profilcu sectiunea ir-

forma de T, cu lungimea totala de 2,40 m. La unul din capete are 0prelungire

din otel carbon Indoita la 90°, pentru a constitui varful de contact al aparatului

Pe inima sectiunii T sunt trei puncte de sprijin, prin intennediul carora parghia

basculanta se poate sprijini in axa de rotatie. Aceste trei puncte de sprijin

sunt amplasate astfel incat raportul (r) dintre distanta de la varful de contact

la axa de rotatie si distanta de la axa de rotatie la acul microcomparatoruluisa poata avea valorile de 1:1, 2: 1, 5:1.

b) dona microcomparatoare cu sensibilitate de 11100mm;

c) palpator (fig. 9), in doua variante: cilindric si sernidisc, dupa natura

stratului de rezemare si anume: i

• semidisc in cazul masurarilor pe imbracaminti bituminoase;

• cilindric. in cazul masurarilor pe straturi din balast sau piatra sparta,

terasamente;

d) dispozitivul de etalonare a deflectometrului cu parghie fig. 2 este

compus din:

1. microcomparator

2. palpator

3. parghie basculanta

4. suport microcomparator

5. dispozitiv transmitere deflexiuni

6. surub simulare deflexiuni

7. placa suport

Fig. 2. Dispozitiv de etalonare

40 B U lE T I N T EH N IC R U T IE R

anullll, nr.2, februarie 2004

• placa suport (7) cu diametrul de 200 mm, prevazuta cu un orificiu cu

hlet pe toata grosimea ei;. A • •

• surub simulare deflexiuni (6), mo?tat. IIIon?cml din pla~~ S~P?rt care

r = prevazuta la c.apatul s~perio: cu ~dancltura (Ill care se spnjina varful de

~ontact al deflectometrului cu parghie);• suport micr.ocomparator (4), solidarizat de placa suport;

• dispozitiv transmitere deflexiuni ( 5 )

e) tennometru ( 0-500C )cu precizie de +0,50 C;

f) dorn;g) ciocan; .h) cutie de lemn cu capac, necesara pentru tansportul deflectometrului,

Sectiunea a 3-a.Vehicul de masurare

Art. 62. Pentru detenninarea capacitatii portante eu defleetometrul eu

arghie este neeesar un vehieul de masurare care trebuie sa indeplineasca

rmatoarele conditii:

• osie simpla eu roti duble;• sarcina pe osia din spate 65 ... 115kN; .• presiunea de umflare a pneurilor din spate sa fie egala eu presiunea

ormala (6,25 ... 6,75at);I. • pneurile pe osia din spate sa fie de acelasi tip, sa nu aiba grad avansat

~euzura sau sa nu prezinte diferente vizibile de uzura.

Se recornanda utilizarea autoeamioanelor sau autobaseulantelor de maroa

R.6135,R8135 si RI0215, eu urmatoarele earaeteristiei:

• sarcina pe osia din spate 6135 R 8135'

P, kg 7000 7600

• presiunea aerului in pneuriledin spate p, at 6,25 6,256,75

Se recornanda utilizarea unui vehieul de masurare eu sarcina pe osia din

pate de 115 kN sau cat mai apropiata de aceasta valoare.

R 10215

10000

Sectiunea a 4-a

~

Echipa de lucru

Art. 63. Eehipa de lucru se compune din:• tehnician, care efectueaza ~i inregistreaza eitirea de pe cadranul .

~cro':.om~aratorului defleetometrului si noteaza date Ie suplimentare aeestor

asuraton;

B U lE T I N T E H N IC R U T I E R 41

onul lll, nr.2, februarie2004



• operator, care manipuleazii deflectometrul;

• soferul vehiculului de miisurare.

Sectiunea a 5-aEtalonarea aparaturii

Art. 64. Etalonarea deflectometrului cu parghie consta in stabilirea

corelatiei intre valoarea deplasiirii pe vertic alii a varfului de contact al

deflectometrului si citirea pe micro comparator.

Art. 65. Operatia de etalonare se efectueazii pentru fiecare raport dintre

distanta de la varful de contact la axa de rotatie si distanta de la axa de

rotatie la acul microcomparatorului, la inceputul fiecarei campanii de

masurari sau de cate ori au existat conditii care ar fi dus la dereglarea

functionarii aparatului sau la inlocuirea microcomparatorului.

Art. 66. Starea de functionare a microcomparatoruluise verificii anual

conform reglementarilor in vigoare.

Art. 67. Efectuarea etalonarii implicii urmiitoarele operatii:

a) deflectometrul asamblat conform art.73 se amplaseaza pe 0suprafata

plana si se asigurii functionarea lui corespunziitoare conform art.28;

b) dispozitivul de etalonare se aseaza la capiitul parghiei basculanteastfel incat varful de contact al acestuia sii fie amplasat in centrul

surubului reglabil, in adancitura acestuia, conform figurii nr. 2;

c) se fixeaza microcomparatorul de tija metalica orizontalii a

dispozitivului de etalonare si se regleaza;

d) se pun ambele microcomparatoare la 0;

e) se roteste surubul reglabil in sens invers ace lor de ceasomic astfel

ca varful de contact (palpatorul) al parghiei basculante, deplasandu-se,

microcomparatorul dispozitivului de etalonare sii indice 10 sutimi

de milimetru. Se citeste deplasarea transmisii la microcomparatorul

deflectometrului. Atat citirea pe microcomparatorul dispozitivuluide etalonare (deplasarea varfului de contact) cat si citirea la

microcomparatorul deflectometrului se inscriu intr-un tabel, din

Anexa I;

f) se roteste surubul reglabil in sens invers pentru aducerea la zero a

acului microcomparatorului dispozitivului de etalonare. In cazul

in care acul microcomparatorului nu a revenit la zero, acesta se

regleaza manualla pozitia "zero";

g) se repeta operatiile de la punctele e) si f) astfel ca microcomparatorul

dispozitivului de etalonare siiindice deplasiiri ale varfului de con-

tact de 20, 30, 40,50 .. . 200 sutimi de milimetru;

42 B U lE T IN T EH N IC R UT IE R


Art. 68. Intre deplasarea varfului de contact al deflectometrului ~l

deplasarea transmisii la celalalt capiit al parghiei basculante, citi~e~ pe

ieroeomparatorul defleetometrului eu parghie, existii 0dependenta liniara.

~eualia dreptei de regresie se stabileste eu ajutorul relatiilor prevazute in

Anexa 1.

Sectiunea a 6-a

Pregatirea vehiculului de masurare

Art.69. Se tncarca vehiculul de masurare pentru realizarea sarciniinecesare pe osia din spate, conform art.62. Se recomandii utilizarea uno~

elemente metalice sau din beton de ciment, a c are r m a sa sii fie c?TIoscutii~l

care sii faca parte din dotarea unitatii care efectueazii masurarile. Incarcatura

se repartizeazii in mod uniform pe fiecare din rotile duble ale osiei din spate.

Art.70. Se verificii presiunea in pneurile din spate, care nu trebuie sii

varieze cu mai mult de 0,5 at. fatii de cea precizata la art.62.

Art.7!. Se cantareste osia din spate a vehiculului de masurare (P, kN).

Sectiunea a 7-aEfectu~rea masurarii

Art. 72. Modul de stabilire a sectoarelor de masurare si a punctelor in

care se efectueazii masurarile este conform Capitolului 3.

Art. 73. Deflectometrul cu parghie se asambleaza in vederea efectuiirii

masurarii verificandu-se suruburile de strangere si centrare in lung si trans-

versal ale parghiei basculante faliide bratul suport. Se recomandii ca instalarea

parghiei sa se faca in pozitia 2: I. Montarea parghiei basculante in pozitia

1 : 1 este necesara numai in cazul in care se fac masurari pe sisteme rutiere cu

o capacitate portantii foarte ridicatii, care prezintii deformabilitati foarte

scazute sau cand sunt necesare masurari cu precizie foarte mare. Montareaparghi ei basculante in pozitia 5:I este necesarii riumai in cazul in care se fac

masurari pe sectoare de drumuri cu deformabilitati foarte mari la care cursa

normala a acului microcomparatorului (10-11 mm) nu este suficienta, Aceste

u!time doua cazuri sunt insa foarte rare, montarea parghiei basculante in

pozitia 2: 1 satisfacand in general necesitatile curente.

Art. 74. Se instaleaza vehiculul de masurare cu una din rotile duble din

spate deasupra punctului in care urmeazii a se facemasurarea.

Art. 75. Vehiculul se mentine pe punct prin franare sau prin frana

mecanica de mana,

B U L E T IN T EH N IC R U T IE R 43anullll, nr. 2, februarie 2004



Art. 76. Se introduce varful de contact al deflectometrului intre pneuril

rotilor duble din spatele autovehiculului, astfel incat acesta sii fie plasat ~

centrul suprafetei de contact dintre pneuri si suprafata imbracamintei (foto 21

Foto 2

Pozitia de lucru a deflectometrului

Art. 77. In cazul in care se facmasurari pe balast, pe pietruiri dezgraduau

sau pe macadam insuficient inclestat, varful de contact se aseaza pe suprafap

drumului prin intermediul palpatorului cilindric, aflat in dotarea aparatulu

(Art. 61, pet, cj).

Art. 78. Se aseaza suportul anterior in pozitia orizontala manevrand eels

dona suruburi reglabile in sensul cerut de aducerea bulei de aer intre reper

Art. 79. Se aduce partea posterioara a parghiei basculante in contact c

acul microcomparatorului, astfel ca distanta de la nivelul talpii parghie

basculante (pe care se sprijina microcomparatorul) la nivelul opritorului

aflat la dispozitivul de prindere al microcomparatorului, sa fie sub 1,0 mm

incazul incare talpa parghiei basculante nu face contact cu acul microcomparatorului, se face reglarea fie prin cele doua picioare reglabile ale suportulu

anterior, prin insurubarea lor cu invartituri de amplitudine egalii (pentru

nu deranja orizontalitatea suportului), fie prin piciorul suport de la parte.

posterioar a bratului suport, prin desurubarea lui, astfel incat coada parghie

basculante sa se ridice, facand contact cu acul microcomparatorului ~

ajungand la distanta recomandata mai sus fata de opritorul dispozitivului d

44 B U LE T I N T EH N IC R U TI E R

anull ll , nr. 2, februar ie 2004

. d al microcomparatorului. In cazul in care talpa parghiei basculantepnn ere . . . . . d . deste blocatii prin contactul ~u opntorul ~h.Spozlttvulm. e prm ere s~

deaza invers de~urubi'mdm mod egal picioarele reglabile ale suportuluiproce , c. 1~ " dt 'or sau in"urubi'mdpiciorul posterior albratului suport, ashe mcat coa a.

an en 'I _ .". d - c. t-talpii parghiei basc~~ante ~acoboare: aJun~and .la dlst~ta :ecoT?~n ata la,~de opritorul dispozltlvulm suportului antenor ~lse rectifica pozitia sa , daca

e necesar. . . "_Art. 80. Sepun indicatoarele mlcrocomparatorul~lla zero (?). Se mce.arc~

nsibilitatea rmscarilor parghiei basculante in jurul axel de rotape ~l

s:nsibilitatea microcomparatorului, prin cateva lovituri usoare cu dege.tul

se coada parghiei basculante, in apropierea punctului de reazem al acului la

fndepartarea autovehiculului. .~. . ., __Sensibilitatea este satisfacatoare ~1instalatia bme mont~ta da~a l.~ace.ste

lovituri indicatoarele microcomparatorului reactioneaza pnn oscilatii rapide

in jurullui (0). .' . _" ~Daca aceste oscilatii sunt lente si greoaie, trebuie venficata atat strangerea

~urubului de presiune, care str~ge ~icrocompara~orul !n d~spozitivul de

prindere, cit si strangerea ~urubun!o: din .ax~de rotatie a ~ar~lel basc~l~~t~:Acestea trebuie desurubate usor pana la limita la care, rara a dauna stabilitatii

instalatiei, permit miscarea libera a parghiei basculante si a acului microcom~

paratorului, In cazul in care oscilatiile .indicat~arelor mi~rocomparatorulm

sunt dezordonate, inseamna ca suruburile mentionate mal sus sunt prea slab

stranse si ele trebuie verificate in acest sens.Verificarea sensibilitatii aparatului, asa cum s-a ararat mai sus, se face nu

numai inainte de inceperea unei serii de masurari, ci si la fiecare masurare

in parte, deoarece pot interveni dereglari in strangerea suruburilor chiar in

timpul lucrului. Dupa efectuarea verificarilor de sensibilitate, se readuc

indicatoarele microcomparatorului la zero.

Art. 81. Timpul total pentru stationare a vehiculului pe punctul de

masurare nu trebuie sa depaseasca un minut.

Art. 82. Se indeparteaza autocamionul de pe punct si se face citirea pe

microcomparator in momentul in care axa rotilor duble se afla in trecere la

distanta de 2,40 m si apoi la 0distanta de eel putin 5,00 m, dupa~un minut de

la indepartarea autovehiculului de pe punctul de masurare. Indepartarea .

autovehiculului se face prin deblocarea franei de mana de pe loc cu viteza ~:

cat mai lin posibil pentru a nu produce socuri ce ar putea cauza deformat~~

sau deplasari suplimentare. Daca in timpul masurarii se produc perturbatii

in functionarea acului microcomparatorului datorita trecerii unui vehicul pe

cealalta banda, rafala de vant, etc., se repeta masurarea.

B U LE TI N T EH N IC R U TI E R 45


Art. 83. Citirile pe micr.?comp~rator la ~i~tanl~le de 2,40 m (C2,4) ~il'



~,OO ~ (C5,0) se noteaza de catre tehnician m formularul 1 privi

mregistrarea pe teren a masurarilor cu deflectometrul cu parghie

Benkelman din Anexa 2.

Art. 84. Dupa efectuarea masurarii, autocamionul se instaleaza pe I

nou punct de masurare.

Art. 85. - (1) Pentru mutarea aparatului intre punctele de masurare d81

acestea sunt apropiate si operatorul se deplaseaza pe jos, nu este ne~esd

demontarea deflectometrului.

. (2) Trebuie luate insa unele precautii pentru a nu forta legaturile dinpiese: aparatul va fi prins cu mana in acelasi timp de parghia basculantal

de br~~l suport, i?tre ~x~ de rotat~e si microcomparator ~i va fi transpo

mentinandu-se parghia m apropiera bratului suport, departata de a

m~cr~comparatorului si deopritorul dispozitivului de prindere. Cu ceala

ma~a de~ecto~etrul va fi apucat de parghia basculanta. Pentru deplas

mal Iungi, caz m care operatorul va trebui sa urce in autocamion, se

demonta deflectometrul numai in cele doua parti principale desfacandu

de la ~a de rotatie. Pentru deplasari in alte sectoare sau pentru intoarce

~abaz~, aparatura se va demonta in toate partile componente si se va inst

m cutra sa.Art. 86. In cazul drumurilor modeme cu imbracaminte bituminoa

Jconcomitent cu masurarea deflexiunilor complexului rutier se maso

tempera~ra s~raturilor d.in mi~tura a~faltica. Masurarea temperaturii •

efectueaza la mceputul ~l sfarsitul penoadei de masurare in cazul in c

durata masurarilor este mai mica de 0ora

I n cazul ~llle~~urate ma.i.mari de 0 o~a, temperatura se mascara ~i •

parcursul masuranlor (la mijlocul sectorului). •

Art. 87. Masurarea temperaturii se efectueaza prin introducerea inmixtu

asfaltica a unui termometru (cu scala 0°C-50°C) astfel ca varful acestuia ~s~ afl~ la 0 a?ancime egala cu jumatate din grosimea totala a straturili

bl~~noase. I~ _a:est scop ~e efectueaza cu ajutorul unui dom 0 gaura

adancimea donta, in care se mtroduce termometrul, protejat de razele solai

c~ U ? capison de hartie. Citirea temperaturii se face dupa ce valoarea acestel

ramarie constanta. Valorile temperaturii mixturii asfaltice se noteaza 1

formularul 1, din Anexa 2. i

Art. 88. Pentru fiecare sector de masurare se completeaza formularul:

cu urrnatoarele date:

-tipul structurii rutiere;

- data masurarii;

46. B U L E T IN T E H N I C R U T IE R

al' lul I II ,nr. 2, februarie 2004

_ caracteristicile vehiculului de masurare ;

_ tipul profilului transversal.

Sectiunea a 8-a

Preluerarea manuala a rezultatelor masurarilor eu

defleetometrlll ell parghie tip Benkelman

Art. 89. Se transforma citirile de pe cadranul microcomparatorului (C

,4 si C 5,0) in valori ale deflexiunilor la distantele de 2,40m (d2,40) si

~,Oom(d5,0) cu ajutorul corelatiei stabilite conform art.64 ... 68.

Art. 90. Se calculeaza valorile deflexiunilor corelate in functie de linia

~einfluenta cu relatia:

d =2ds,o - d2,4 ' 'inO,Olmm (2)

Rezultatele se tree in formularul 2 din Anexa 2.Art. 91. In cazul in care sarcinaosiei din spate a vehiculului de masurare

t

ifera de sarcina vehiculului etalon (115 kN) valorile deflexiunilor calcu-

ate conform art. 90, se transforma in valori corespunzatoare vehiculului

talon cu relatia:

d. = 115d / P, in O,Olmm (3)1

ln care:d - valoarea deflexiunii corespunzatoare osiei din spate a vehiculu1ui

1

etalon, 'inO,OlmmP - sarcina pe osia din spate a vehiculu1ui de masurare, in kN.

Art. 92. - (I) Rezultatele masurarilor sunt prelucrate statistic calculandu-

se urmatoarele:

a) deflexiunea medie cu relatia:

in O,Olmm(4)

i=l

In care:

dBM

- media aritmetica a valorilor deflexiunii, in O,Olmm

dj- valorile individuale ale deflexiunii calculate conform art. 90 si art. 91

n - numarul valorilor individuale luate in calcuI.

(2) Valorile deflexiunilor implicate in prelucrarea statistica sunt in functie

de scopul masurarii si anume:

- 'in vederea evaluarii starii tehnice a drumurilor publ ice modeme, a

ranforsarii acestora si in vederea stabilirii capacitatii portante a drumurilor

B U L E T IN T E H N IC R U T IE R 47

a nu ll ll , n r. 2 , f eb ru ar ie 2 00 4

nemodernizate, se prelucreaza rezultatele masuratorilor pentru fiecare fir d



masurare;

- in vederea controlului calitatii executiei drumurilor sau a largirilor part,

carosabile a drumurilor existente, se prelucreaza toate rezultatele rnasur"

tori lor efectuate pe intreaga latime a drumului sau a benzii de largire.

b) abaterea medie patratica a sirului de valori, cu relatia:

_Ld; -nd~M

in care:

Cy - coeficientul de variatie, in %

SBsi dBMA au aceleasi semnificatii ca la art. 92 pet, a) si art. 92 pet, b).

Art.93. In cazul masurarilor efectuate pe drum uri moderne c

imbracaminti bituminoase, se calculeaza valoarea deflexiunii medii normal

si a abaterii medii patratice normale, corespunzatoare temperaturii de 200a straturilor bituminoase, inmodul urmator:

a) valoarea deflexiunii medii normale:

- pentru structuri rutiere suple cu relatia:

dBM20= dBM+ c (20-t), in O,Olmm

nin 0,01 mm

in care:SB- abaterea medie patratica, in O.Olmm

dBM,d, si n au aceleasi semnificatii ca la art. 92 pet. a).

c) coeficientul de variatie, cu relatia:

Cy = 100s/dBM, in O,Olmm

(5)

(6)

(7)in care:

dBM20 deflexiunea medie normal a, in O,Olmm

dBM- deflexiunea medie, calculata cu relatia (4)

c= I - coeficientul de variatie a deflexiunii pentru variatia de 1°C atemperaturii, in 0,0 1mml°C '

t - temperatura medie a straturi lor bituminoase inperioada masurarii, in0C

- pentru structuri rutiere semirigide cu relatia:

dBM20= c(t) x dBMin care:

dBM20i dBM- au aceleasi semnificatii de la art. 93.

c(t)= 1,2-0,0 It- factor de transformare a deflexiunii medii corespunza-

toare temperaturii (t) in deflexiunea medie normal a stabilit in functie detemperatura medie in perioada masurarii. ' ,

b) abaterea medie patratica normals:

SB20= Cy X ~M20 ' in O,Olmm

48 B U L E T IN T EH N IC R U TI E R

onull ll , nr. 2, februor ie 2004

(8)

(9)

in care: .. dii d- abaterea medie patranca corespunzatoare temperaturn me 11 e

SB2020DC in O,Olmm , .

C' si d - au aceleasi semnificatii ca la art. 92 pet. c) si 93 pet. a).v '{ B,tJ20 - -·1 d . rta t- f t f tu tArt. 94. In cazul in care masuran e e capacitate po n a a~ os e ec _a

A

e

A It perioade sezoniere dedit cele in care complexul rutier lucreaza IIIin a e f _A 1.I mai defavorabile conditii hidrologice, rezultatele se trans orma III va on

~~r~spunzatoare conditii lor hidrologice cele mai defavorabile cu urmatoarele

relatii:

d'BM20= CI X dBM20, in O,OImm (10)

S'B= d'BM20X CV , inO,OImm (11)

in care: di ··1 hidrd' - deflexiunea medie normala corespunzatoare con It11 or I 0-

BM20 bil A 001logice cele mai defavo~a I e, III , mm. . A • •• •

C - coeficient medtu ponderat de corectie III functie de tipul sistemului

rutier, zona climatica in care este situat drurnul conform hartii din Anexa 3,

si tipul profilului transversal conform tabel 8. . .. . .

s' - abaterea medie patratica corespunzatoare conditiilor hidrologice celeB

mai defavorabile, in O,Olmmcl - deflexiunea medie normala corespunzatoare perioadei de masurare,'-'BM20

in 0 Olmm conform art. 93 pet. a), , ) A 0/

C - coeficientul de variatie calculat conform art. 92 pet. c , III /0

A;t. 95. (1) Rezultatele 'masurarilor efectuate in aceste perioade au

caracter informativ.

Tabelul8

Valorile coeficientului mediu ponderat de corelatie hidrologlca

Tip cIimatericI II III

Tipul profilului transversal

La La

nivelulLa uivelul

nivelulTipul

terenuluiterenului

terenuluisistemului sau

sauaurutier Rambleu Rambleu debleu, Rambleu

debleu,ebleu,prom

prommixt

profil

mixt mixt

Suple 1 . 0 0 LIO 1 . 3 0 1 . 5 0 1 . 5 0 1 . 6 0

Semirigide 1 . 1 0 1 . 2 0 1 . 1 0 1 . 2 0 LIO 1 . 2 0

B U L E T IN T E H N IC R U T IE R 49

onull ll , nr. 2, februor ie 2004

(2) In cazul masurarilor de capacitate portanta efectuate pe drum _ ~asiul de ghidaj;



moderne cu imbriiciiminte bituminoasa, rezultatele miisuriirilor

deflectometrul cu parghie tip Benkelman sunt transformate in valo

corespunzatoare tehnicii de masurare cu deflectograful LACROIX.

Sectiunea a 9-a

Prelucrarea automata a masurarilor cu deflectometrul

cu parghie tip Benkelman

Art. 96. Rezultatele masurarilor de capacitate portanta efectuate

deflectometrul cu parghie tip Benkelman pot fi prelucrate automat cu oriprogram de calcul tabelar.

CAPITOLUL VII

MODUL DE EFECTUARE A MA.SURARILORDE CAPACITATE PORTANTA. CUDEFLECTOGRAFUL LACROIX.

PRELUCRAREA DATELOR OBTINUTE

Sectiunea 1Principiul metodei

Art. 97. Se mascara fata de un sistem de referinta deplasarea pe vertic a

(deformatia verticala totala) a suprafetei complexului rutier deformata s

solicitarea vehiculului de masurare pe care este montat echipamentul

masurare, Grinda de masurare, prin intermediul celor doua brate articulat

permite masurarea deflexiunilor concomitent sub sarcinile ceior doua r

duble ale osiei din spate a vehiculului aflat in deplasare, in profile aflate

distanta de 3,4 m. Deflexiunile sunt inregistrate automat pe calculator.

Sectiunea a 2-aAparatura

Art.98. Aparatura utilizata este urmatoarea:

a) deflectograf, alcatuit din:

- vehicul;

- echipamentul de masurare;

- doua cutii de masurare;

- sistemul de cornanda a directiei;

50 B U l E T IN T EH N IC R UT IE R


_ sistemul de tractiune prin cablu;_ codor de distanta, incorporat in sistemul electronic;

_ unitate pentru controlul, supravegherea functionarii si inregistrarea

electronica a datelor;b) dispozitiv de calibrare;

c) termometru (0-50°C) cu precizie de ±0,5°C;

d) ciocan si dom; .e) descrierea aparaturii se gaseste in instructiunile de functionare a

deflectografului (Anexa 4).Art. 99. Deflectograful este montat pe sasiul unui vehicul.

Art. 100. Sarcina pe osia din spate este cea corespunzatoare vehiculului

etalon ~i anume dellS kN, fiind asiguratii prin lestarea benei cu blocuri de

beton.Art. 101. Presiunea de umflare a pneurilor din spate trebuie sa fie de

8,0 bar ± 0,5.

Sectiunea a 3-a

Echipa de lucru

Art. 102. Echipa de lucru se compune din:a) doi operatori, care efectueaza toate operatiile necesare punerii in

functiune a deflectografului si asigurarii unei bune functionari a

acestuia pe tot parcursul masurarilor, noteaza datele suplimentare

necesare masurarilor si mascara temperatura, supravegheazii buna

functionare a deflectografului in timpullucrului;

b) sofer, care conduce vehiculul in timpul masurarilor cu viteza de

aproximativ 3 kmfh ~iparticipa la calibrare si la punerea in functiune

a deflectografului.

Sectiunea a 4-a

Pregatirea vehiculului de masurare

Art. 103. Se asigura sarcina de 115 kN pe osia din spate. Se verifica

presiunea in pneurile din spate care trebuie sii se situeze in intervalul

8,0 bar ± 0,5.

B U L E T IN T E H N IC R U TI E R 51




Sectiunea a 5-aCalibrarea aparaturii

Art. 104. Calibrarea deflectografului consta In stabilirea corelatiei dintr

valoarea ?epla.sarii pe verticala a bratului de masurare a defl~xiunii ! ?

semnalul mregistrat de programul de calibrare.

Art. 105. Operatia de calibrare se efectueaza conform instructiunilor d

functionare (Anexa 4, cap.2) pe teren inainte de inceperea mas~rarilor d

fie~are data cand aparatul este transportat la alt sector de masurare sau cel'

putin 0 data pe zi In cazul masurarilor continui.

A~t. 106. Operatia de calibrare se efectueaza separat pentru fiecare brat

de masurare.

~rt. 107. Starea de function are a microcomparatorului dispozitivului de

cal ibrare se veri fica anual.

Sectiunea a 6-a

Efectuarea masurartl

Art. 108. Modul de stabilire a sectoarelor de masurare este prezentat In

Capitolul 3.

Art. 109. Masurarile de capacitate portanta cu deflectograful Lacroix seefectueaza nun;ai pe drumuri modeme cu structuri rutiere suple si semirigide.

Art. 11O. In cazul drumurilor pe care au fost executate tratamente

bituminoase de suprafata, masurarile nu se vor efectua in anul executiei

acestora. .

~ 0atenti_e de~s.ebita se va acorda modului de functionare a deflectografului

IIIc~azul masuranlor pe tratamente bituminoase cu crib lura mare.

. _Inca~ul in.car~. text~ra s~~rafetei stratului de rulare nu asigura deplasarea

lina, lara trepidatii, a parghiei de masurare, masurarile nu vor fi efectuate pe

acest sector.

. A.rt. 111. in cazul drumurilor a caror imbracaminte prezinta urmatoarele

tipun ~e defectiuni: gropi, crapaturi sau suprafata partial exudata care ar

putea lll~uenta functionarea corespunzatoare a deflectografului, se

recomanda supravegherea atenta a parghiei de masurare de catre conducatorul .

vehiculul,ui, care avertiz~a~a ~peratorul pentru operarea manual a a parghiei

astfel ca IIIzona respectrva sa nu fie efectuata masurarea,

. Art. .ll~. Operatiile de masurare a deflexiunilor se efectueaza conform

instructiunilor de functionare a deflectografului (An exa 4, cap.3).

Art. 113. La inceputul masurarii, pentru fiecare sector de masurare se

definesc: denumirea drumului, pozitia kilometrica de inceput a sectorului,

52 B U lE T l N T EH N IC R U T IE R

anul I II ,nr . 2, februar ie 2004

nda de circulatie, data masurarii, prin intermediul programului de

hizitionare a masurarilor.Art. 114. In timpul masurarilor se efectueaza localizarea geografica a

stora in modul urmator: operatorul marcheaza punctele de referinta care

~ereseaza 'in interpretarea rezul tatelor: borne kilomerice si hectometrice,

dete, inceputul si sfarsitul poduri lor, canale de scurgere, etc, prin apasarea

to~ului "evenimente".Art. 115. Se masosra temperatura straturilor din mixtura asfaltica.

Masurarea temperaturii se efectueaza la inceputul si sfarsitul operatiei

masurare a deflexiunilor In cazul 'in care durata masurarilor pe sectorul

spectiv de drum este mai mica de 0 ora.

In cazulin care durata masurarilor depaseste 0ora, temperatura se mascara

pe parcursul masurarii (la mijlocul sectorului de masurar~) pent~ sectoare

ai mici de S km si din ora 'in ora pentru sectoare cu lungimea mal mare de

km.Art. 116. Deplasarea deflectografului intre sectoarele de rnasurare se

tectueaza in conditiile prevazute 'in Anexa 4, capS.

Art. 117. Operatiile de manipulare a deflectografului Lacroix, intocmirea

aterialelor de intretinere, operatiile de reglare, operatiile de supraveghere

lectronica si de intretinere sunt date in Anexa 4.

Sectiunea a 7-aPrelucrarea rezultatelor masuranlor cu deflectograful Lacrolx

Art. 118. Rezultatele masurarilor sunt stocate in fisiere tip.

Art. 119. Acestea pot fi vizualizate / prelucrate cu ajutorul programului

e cal cui al deflectografului.

Art. 120. In cadrul sectiunii curente se poate alege sectorul omogen pe

are programul efectueaza calcule stat istice.

Art. 121. Pentru prelucrarea rezultatelor masurarilor, se pot folosi orice

rograme care dispun de 0pal eta larga de functii statistice si interpretari grafice.

CAPITOLUL VIII

MASURI DE PROTECTIA MUNCH

Art. 122. La masurari participa trei persoane din care 0 persoana este

urnita responsabil care coordoneaza si asigura aplicarea si respectarea

asurilor de protectie a muncii.

B U LE T I N T EH N IC R U TI E R 53anul III. nr, 2. februarie 2004



Art. 123. Personalul care participii la miisuriiri va fi instruit asu

operatiunilor de manipulare, manevrare, miisuriiri, etc.

Art '. ~24. Instructajul personalului se va efectua la inceputul fieccampann de miisuriiri. .

Art. ~25. Personalul care participii la miisuriiri va purta obligatoriu vde avertizare.

Art. 126. Vehiculul de miisurare va fi dotat cu lampa de semnalizare

Art. 127. Pe spatele vehiculului de miisurare va fi montat un indic

nr . 70 din STAS 1848 (ocolire obligatorie spre s;anga).Art. 12S.:Este interzisii deplasarea personalului aferent miisuriirilo

afara benzii de circulatie pe care se fac miisuriirile si traversarea drumrarii asigurare prealabilii.

Art. 129. Se va interzice efectuarea diverselor interventii care aparti

exclusivitate miisuriirilor in curbe (montarea sau demontarea defl~cmetrului)

A ~rt. 130. S~ acord.a 0 atentie deosebitii la manevrarea greutatilor pe

mcarcarea vehiculului de miisurare, in cazul miisuriirilor cu deflectomecu parghie,

Art ".131. Interventiile,reparatiile si remedierile partilor electrice

electronice ale deflectografului Lacroix se fac numai de catre operatorul

pe deflectograf sau personalul de specialitate electronicii in laboratoardin cadrul unitatilor de drumuri.

~r.t. 132: Unitatile ~~~iniitoare de deflectograf au calitatea si oblig

ca, III functie de conditiile concrete existente in unitatea. respectivii,completeze aceste instuctiuni. -

54 B U l E T IN T EH N IC R U T IE R


ANEXA 1

STABILIREA CORELATIEI DINTRE DEPLASAREA PE

VERTICALA. A VARFULUI DE CONTACT AL

DEFLECTOMETRULUI CU PA.RGHIE SI CITIREA

PE MICROCOMPARATOR

Art. I. Corelatia dintre deplasarea pe vertic alii a varfului de contact al

eflectometrului cu parghie (d) si citirea pe microcomparatorul acestuia (C)

ste reprezentatii de 0 dreapta de regresie a carei ecuatie este de forma:d =A + B C (1)

n care:

d - deflexiunea, in O,Olmm

C - citirea pe microcomparatorul deflectometrului cu parghie, in 0.01 mm

Art. 2. Ecuatia dreptei de regresie se stabileste pe baza datelor obtinute

n urma operatiei de etalonare a deflectometrului cu parghie in care:

Y- deplasarea reala a varfului de contact al deflectometrului cu parghie,

citita pe microcomparatorul dispozitivului de etalonare, in O,Olmm;

x - deplasarea transmisa la celalalt capat al deflectometrului cu parghie,

cititii pe microcomparatorul acestuia, in O,Olmm.

Art. 3. Pentru stabilirea ecuatiei dreptei de regresie se pleaca de la relatia:- -

Y = Y + ay/x (x - x) (2)

(3)

- L Xx=-

n

(4)

nLXY-(Lx)(LY)ay/x = 2

n L x2 - ( L X )Y si x au semnificatiile de la Art: 2 ;

n - numarul perechilor de valori x 1?iY

Art. 4. Se calculeaza:

(5)

(6)

B U l E T I N T EH N IC R U T IE R 55

Cu valorile a si a• xfy y/x se calculeaza valoarea coeficientului de corela



cu relatia:

r = ~ay/x .ax/y (7)

Coefi~ientul. d~ corelatie r trebuie sa aiba 0valoare apropiata de 1,pea se considera linia de regresie ca 0 dreapta.

56 B U l E T lN T E H N I C R U T IE R


ANEXA2

FORMULARI

PRIVIND INREGISTRAREA PE TEREN A MASURARILOR

CU DEFLECTOMETRUL CU PARGHIE TIP BENKELMAN

Data masurarii : .

Sector de drum Km Km

Sensu! de circulatie"Banda de circulatief"

Tipul structurii rutiere ....

Temperatura rnixturii asfaltiee ....

2 la inceputul perioadei de masurare ..

2 !a rnijlocu! perioadei de masurare ..

2 la sfarsitul perioadei de masurare ..

Tipul profilului transversa1.. ..

Caracteristicile vehieulului de masurare :

- sarcina pe osia din spate .

- presiunea in pneuri .... .

Nr. curent Pozitla, kID CZ ,4 , 1/100mm Cs.o , 1/100mm

0 1 2 3

2 Sensul de cireulatie se noteaza eu:1 - sens erescator '

2 - sens descrescator

** Banda de circulatie se noteaza eu 1,2,3,4, respectandu-se nurnerotareabenzilor de circulatie de la dreapta la stanga rata de sensul crescator aldrurnului.

C2.4 - eitirile pe rnieroeornparator la distanta de 2.4 rn

C5.0 - eitirile pe rnieroeornparator la distanta de 5.0 rn

B U lE T I N T E HN IC R U TI E R 57onullll, nr.2, februorie 2004



FORMULAR2

PRIVIND PRELUCRAREA REZULTATELOR

MASURATORILOR CU DEFLECTOJ\<lETRUL

CU PARGHIE TIP BENKELMAN

de drum Km ... Km

de

de

Nr. rl ds .o d di di-_ . . . .

curent l!lOOmm 1I100mm lIHlOmm 1/100mm l I :H10mm

d2.4 - valoarea deflexiunii la distants de 2.4 m se calculeaza cu formula

d24

A+BC24

in care:

A - termenul liber al dreptei de regresie

B - panta drr ntei de regresie

- citire p~microccmparator la distanta de in 0,01 mm

dso - valoarea deflexiunii la distanta de 5.0m se calculeaza cu formula

dso =A+BCso

'1 1 care:A - termenul nber al dreptei de regresie

d- panta dreptei de regresie

Cs o

- citire pe micro comparator la distanta de 5.0m, in O.Olmm

d - valoarea deflexiunii corectate in functie de linia de influenta

di valoarea deflexiunii corespunzatoare vehiculului etaIon

d.' - valoarea deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon ridicata.is1

patrat

58 B U l E T I N T E H N IC R U T IE R


5 9



ANEINSTRUCTIUNI DE FUNCTIONARE A

DEFLECTOGRAFULUILACROIX

CAPITOLUL 1

Descrierea deflectografului

~rt.1. Deflectograful Lacroix (Anexa 4 foto 3) se compune dintr-

echipament de masu_rare (partea mecanica) montat pe un autocamion si

echipament electromc de comanda, achizitie si prelucrare a datelor.

Vedere de ansamblu defiectograf

Sectiunea 1Parghia de masurare

A.rt.2. Parghia de masurare (Anexa 4 foto 4) foloseste drept plan

referinta pentru masurarile de deflexiune si este confectionata din prometalice. '

. In cutiile de masurare de la capetele bratelor parghiei se afla traducto

s r electromagnetii , Rulmentii cu role conice fac ca bratele de masurare sa

roteasca cu precizie, lara joe lateral. Sub capatul parghiei si al varfuri

bratelor de masurare ca si sub fiecare cutie de masurare se afla taconfectionate din aliaj de tungsten calit si fouta. Rola de centrare din f

60 B U l E T lN T EH N IC R U T IE R

onullll, nr, 2, februorie 2004

' . hiei asigura aliniamentul centrului ei ca si amortizarea efortului ce aparemg .d - A •

a tragerea echipamentulm e masurare spre mamte,

Foto4

Parghia de masurare + sasiu de ghidaj

Sectiunea a 2-a

Cutia de masurare

Art.3. Traductorii si electromagnetii constituie partea cea mai importantaa cutiei de masurare (Anexa 4 foto 5). Miscarea unghiulara a bratelor de

masurare este transformata in miscare liniara cu ajutorul unui mecanism

electromagnetic. Miscarea liniara deplaseaza tija traductorului inductiv.

Traductorul inductiv transforms miscarea tijei intr-un semnal electric

proportional, pe care iltransmite la unitatea de inregistrare, Suruburile de

siguranta limiteaza cursa tijei traductorilor prevenind deteriorarea lor. Aceste

suruburi trebuie sa fie corect reglate, altfel traductorii pot fi iremediabil

deteriorati. Cutiile de masurare sunt etanseizate cu ajutorul unor dispozitive

de etansare diferentiale,

Foto 5

Cutia de masurare

B U l E T lN T EH N IC R U T IE R 61

onullll, nr; 2, februorie 2004

Sectiunea a 3-a trol si supraveghere (Anexa 4 foto 7)



Sistemul de comanda a dlrectiei

Arf.4. Centrarea precisa a piirghiei de masurare este indispensabila pe n

functionarea continua ~i pentru calitatea masurarilor, In specialla curbei

acest scop deflectografuI este prevazut cu un sistem de comanda a direct!

proiectat In mod adecvat. Miscarea longitudinala a arborelui directiei fI

transformata In miscare transversals cu ajutorul unui dispozitiv si transm

la sasiul de ghidaj In forma de V . Acesta se misca in lungul unei sine,

ghidare determinand astfel centrarea piirghiei de masurare, Cele doua bolde ghidare din spate, ghideaza capatul piirghiei pe linia centrului ~iactione

ca un dispozitiv de siguranta daca se rupe cab luI de tractiune aI sistermi

de actionare.

Seetiunea a 4-a

Saslul de ghidaj

Art.S. Sasiul de ghidaj (Anexa 4 foto 4) este legat la lantul transvenprin boltul de ghidare in urechea bridei de ghidare. EI se mi~cii In lunjsinei aviind 0 miscare circulara a carei raza corespunde cu raza mi~c~

rotilor camionului. Sasiul de ghidaj face ca piirghia demasurare sa se gaselllmereu pe Iinia centrului.

Sectiunea a 5-a

Sistem de tractiune prin cablu (Anexa 4 foto 6)

Art.6. Dupa fiecare masurare piirghia este trasa inainte Ia pozitia initial

operatic realizata de un troliu antrenat de un siste~biela-manivelit

Foto 6Sistem de traetfune

62 B U l E T l N T E H N I C R U T IE R

onul lll,nr.2, februorie 2004

d conprocese e . d hid .rt 7. Unitatea PC, monitorul ca si celelalte me~~m~~e e g~ I ar~ ~I

A . 1 d fl ctografului se afla amplasate pe soclun individuale, in cabmaontrol a e e e

ehiculului.

Sectiunea a 6-a

Inregistrarea electrnnica a masuratorilor

Art.S. Datele masuratc ~unt prelu~te d~ calc_ulator (Anexa 4 foto 7) prin

ltermediul unei interfere ~l stocate m fisiere tip.

Foto7

Unitatea Pc + sistemul de control

CAPITOLUL2

Calibrarea sl etalonarea defiectografului

Art.9. Se porneste motorul autocamionului

Se actioneaza butoanele de alimentare cu energie electric a ale unitatii de

~

nregistr~re si a calcuIatoruIui. Componentele electonice necesita un ti~p

e inc~lzire de circa zece minute pentru .a~igurar~a stabilitat~i tens~unii. In

cest timp se poate pregati partea mecamca a echipamentului de masurare.

Art.10. Punerea pe punct a echipamentului de masurare .

- se detensioneaza cablul de tractiune de pe roata tractoare din fata

autocamionului (ANEXA 4 foto 6);

- se monteaza bieleta la roata dubla din spate dreapta (ANEXA 4 foto S);

- se coboara bolturile de ghidare a cozii grinzii ~ise lasa la sol dupa ce afost desprinsii din dispozitivul de siguranta;

B U l E T I N T E H N IC R U T IE R 63

- se lasa la sol bratele palpatoare dupa ce au fost scoase ineleleArt.H. Echipamentul de masurare odata pozitionat se poate trece la



asigurare;

. .- se cen~re~~a grinda in ~rida de pe lantul sistemului de ghidare, a~

ridicarea gnnzu de la sol pnn asezarea cutiilor de masurare pe calaje

lemn de 6cm, grosime;

- se fixeaza boltul de directie sub aripa stanga fata.

Foto 8

Bieleta

Foto 9Dispozitiv de etalonare

64 B U lE T IN T E H N IC R U T IE R


operatia de etalonare conform manualului de utilizare a echipamentului.

Art.12. Dupa terminarea etalonarii se indeparteaza calajele si se aseaza

parghia la sol.Art.B. Se rensioneaza cablul de tractiune pe roata tractoare.

Se tree intr-un fisier toate datele de identificare necesare masurarilor

(numarul drumului, sensul de mers, banda de miisurare, sectiunea de drum,

data efectuarii masurarilor etc.). Aceste operatiuni odata terminate se poate

trece la efectuarea masurarilor,

CAPITOLUL3

Operatii de masurare a deflexiunilor

Art.IS. Se aseaza carul deflectografului pe pozitia de lucru (pozitia maxim

inainte a carului).

Art.16. Se porneste calculatorul si se lanseaza in executie programul de

achizitionare a datelor.

CAPITOLUL4

Terminarea masurarilor

Art.l? Dupa comanda de incetare a achiziliei de date, se opreste

autocamionul dupa inca doua deplasari ale grinzii. Inchiderea ca1culatorului

se_face dupa ce toate datele au fost salvate. Ridicarea echipamentului de

masurare se face in ordine inversa ca la pozitionarea lui la sol.

B U lE T IN T E H N IC R U T l E R · 65anullll, nr.2, februarie 2004

ANEXA in cazul in care raoforsarea structurii rutiere impuoe realizarea uoor straturi

bituminoase cu grosime total a de eel mult 13,0 em ;



METODA DE DIMENSIONARE A RANFORSAruLOR

CU STRATURI BITUMINOASE A STRUCTURILOR

RURIERE SUPLE

CAPITOLUL 1

PREVEDERI GENERALE

Art.I. Prezenta m~toda ~e refera la dimensionarea straturilor bituminoas

de ranforsare a structunlor runere suple pe baza masurarilor de capacitate portand

Sectiunea 1

Domeniu de aplicare

Art.2. Dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare pe ba~

masurarilo~ de .capacitate portanta se efectueaza pe toate drumurile publi .

cu structun rutiere suple pentru clasele de trafic FOARTE USOR ... GRE

cu obligativitatea verificarii la oboseala,Art.3. Aplicarea metodei de dimensionare comports masurari al

capacitatii portante a complexului rutier pe toata lungimea drumului penu

care se efectueaza proiectul de sporire a capacitatii portante si examinard

modului de variatie in lungul drumului, a deflexiunilor.

Art.4. Aplicarea prezentei metode presupune deasemenea, ca au f<>l

efectuate anterior studii care sa permits obtinerea pentru tronsonul de drui

care urmeaza sa fie ranforsat, urmatoarele date implicate in dimensionars

straturilor de ranforsare : .

- modul de alcatuire a structurii rutiere ;

- starea de degradare a imbracamintei bituminoase ;

CAPITOLUL2

CONDITII TEHNICE

Sectiunea I

Alcatuirea straturilor de ranforsare

Art.S. Straturile bituminoase sunt alcatuite din:

- imbracaminte bituminoasa conform SR174/1, executata in doua stratu

66 B U L E T IN T E H N IC R V T IE R

a nu lll l, n r. 2 , f eb ru ar ie 2 00 4

_ strat de baza din mixtura asfaltica cooform SR 7970 si imbracaminte

bitumiobasa in doua straturi, in cazul in care raoforsarea structurii rutiere impune

realizarea uoor straturi bitumiooase cu grosime totala mai mare de 13,0 em.

Sectiunea a 2-a

Elementele geometrice ale straturilor de ranforsare

Art.6. Grosimea totala minima constructiva a imbracamintei bituminoase

este de 8,0 ern.Lucrarile la care grosimea necesara a straturilor bitumiooase de raoforsare

este mai mica de 8,0 em, fac parte din activitatea de intretinere a drumurilor

publice sau a strazilor si vor fi tratate in conformitate cu prevederile

"Normativului priviod intretinerea ~i repararea drumurilor publice" ind

AND 554.Art. 7. Grosimea straturilor de ranforsare este cea prevazuta in proiect.

In cazul in care grosimea totala maxima a straturilor bituminoase de ranforsare

depaseste 18,0 em, iar eficienta tehnico-economica nu justifica solutia de

raoforsare cu imbracaminte din beton de ciment, se prevede solutia de refacere

a structurii rutiere.

Art.S. Elementele geometrice ale imbracamintei bituminoase sunt con-

form SR 174/1, iar cele ale stratului de baza din mixtura asfaltica conform

SR 7970.

CAPITOLUL3

PRINCIPII DE DIMENSIONARE

Art.9. Dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare se bazeaza

pe criteriul deflexiunii admisibile la suprafata complexului rutier ranforsat,

astfel in cat acesta sa prezinte 0 stare tehnica buna sau corespunzatoare, pe 0

perioada de perspectiva de 10 ani.

Art.tO. Metoda de dimensionare a straturilor de ranforsare are

urmatoarejs etape de cal cul :

a) impartirea sectorului de drum in zone omogene (din punctul de

vedere al capacitatii potaote) ;

b) calculul deflexiuoii caracteristice de, pentru fiecare zona omogena

de drum conform art.54 ... 57.

B U LE T I N T E H N IC R U T IE R 67anull ll , nr. 2, februarie 2004

c) stabilirea traficului de calcui si a deflexiunii admisibile ; i cazul masurarilor de capacitate portanta efectuate cu deflectometrul

cu p7rghie tip Benkel~~n, de~exiunea caracteristica se transforma in valori



e) verificarea comportarii la oboseala a straturilor bituminoase ,

ranforsare;

f) verificarea la inghet-dezghet a structurii ruti~re ranforsate.

CAPITOLUL4

jMpART~ATRONSONULUIDEDRUMIN ZONE OMOGENE

Art.H. Tronsonul de drum se imparte pe fiecare banda de circulatie

zone omoge.ne din punct de vedere al capacitatii portante, fie prin utili~an

programului de ca1cul SECTOM,conform Normativ AND 550, fie manus

a) impartirea manuala a unui tronson de drum in zone omogene :

face prin examinarea variatiei in lungul drumului a valorili

~e~exi~nil~r ~i decuparea sectorului in zone caracterizate pn

limite diferite de variatie a deflexiunilor .b) existenta unor portiuni de drum sau a unor puncte de masurai

caracteriza.t.e prin valori sin?ulare maxime ale deflexiunilor indiq

fie anomalii locale de drenaj, fie defecte localizate ale complexulf

rutier (in special ale grosimii reduse ale structurii rutiere). In acesi

cazuri se efectueaza studii suplimenatre pentru stabilirea cauzels

reale ale aparitiei valorilor singulare maxi me ale deflexiunilor •

se adopta 0 masura de imbunatatire a capacitatii portante ,

complexului rutier.

CAPITOLUL5

CALCULUL DEFLEXIUNII CARACTERISTICE

Art.12. Prelucrarea deflexiunilor masurate se efectueaza pentru fiecaq

z~na omo?ena ~i.band~ .de circulatie , conform prevederilor capitolelor 6,7.8 Infunctie de dispozitivul de masurare utilizat.

Art:13. .Defl.exiunea caracteristica implicata in calculul grosimi

stratunlor bituminoase de ranforsare este corespunzatoare tehnicii d

masurare cu deflectograful LACROIX.

68 B U l f T IN T EH N IC R U TIE R


Forespunziitoare tehnicn de masurare cu deflectograful LACROIX, conform

f\rt. 57 (normativ).

CAPITOLUL6

STABILIREA TRAFICULUI DE CALCUL

SI A DEFLEXIUNII ADMISIBILE

I Art.14. La dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare se ia in

F,0nsiderare volumul de trafic de ~alc~l, d:finit drept numa~ de os~istandar~

;115(cu sarcina de ll5 kN pe OSIa simpla) pe banda de circulatie cea mal

solicitata, echivalent vehiculelor care vor circula pe drum dupa ranforsare,

o perioada de perspectivade 10 ani.Art.lS. Osia standard de 115kN (OS1l5) prezinta urmatoarele

caracteristici :- sarcina pe rotile dub le:

- presiunea de contact:- raza suprafetei circulare

echivalente de contact pneu-drum: 0,171mArt.16. - (I) Traficul de ca1cul se stabileste pe baza rezultatelor ultimului

recensamant general de circulatie sau a unor studii de trafic specifice

proiectului respectiv, conform prevederilor prescriptiilor tehnice legale In

vigoare.(2) Stabilirea traficului de ca1cul pe baza structurii traficului mediu zilnic

anual in posturile de recenzare aferente sectorului de drum care urmeaza sa

fie ranforsat.(3) in cazul strazilor siIn eel al drumurilor judetene, comunale ~ivicinale,

in situatia in care pe tronsonul de drum supus ranforsarii nu a functionat nici

un post de recenzare si nu exista nici un post de recenzare, in vederea stabilirii

traficului de calcui este necesar sa se efectueze un studiu de trafic.

(4) La stabilirea traficului de ca1cul se va lua in considerare in cadrul

studi~l?r de trafic si posibilitatea de atragere, ca urmare a imbunatatirii

conditiilor de circulatie, a unei parti din traficul de pe drumurile existente In

zona, precum si de pe alte cai de comunicatie.

Art.17. Valoarea deflexiunii admisibile s~stabileste in functie de volumU1

de trafic de calcul,conform tabelului I.

57,5 kN;

0,625 MPa;

B U l f T IN T EH N IC R U T IE R 69anullll, nr. 2, febrvarie 2004

Tabel • ecesitatea realiziirii unei planeitati in profillongitudinal al drumului,

res~unziitoare, conform ,,~nstructi~nilor tehni.ce pri~ind deter~inarea



Valorile deflexiunii admisibile ~i ale coeficientului k

CLASADENe

k dadm

TRAFICm.o.s

peo banda(em) O.Olmm

FOARTEUSOR Sub 0,Q3 40 75 1

USOR 0,03 ... 0.10 40 70 lMEDIU ,0.10 ... 0,30 50 65

GREU 0,30 ... 1,00 60 60

FOARTEGREU 1,00 ... 3,00 70 45

EXCEPTIONAL Peste 3,00 90 40

CAPITOLUL7

CALCULUL GROSIMII NECESARE A

STRATURILOR DE RANFORSARE

~rt.18. Grosimea stratur~lor bitu~in~ase n:cesar~ ranforsarii ( h istabileste pentru fiecare zona omogena ~l banda de circulatie eu aju~

relatiei: '

h = k l o g * d / de adm

in care:

de (0,0 1mm) - deflexiunea caracteristica,

dadm

(O,Olmm - deflexiunea admisibilii,.

k (em) - coeficient a carei valoare se stabileste in functie de clasa

trafic a drumului care se ranforseaza '

. Art.19. In functie de clasa de trafic a drumului care se ranforseaza, val.

lUIk sunt conform tabelului 1.

Ar~.20. yari~tia in lungul unui tronson omogen de drum a gros

stratunlor bituminoase de ranforsare se stabileste de proiectant luan~

in considerare urmatoarele : '

• ~rosimea ~inimii constructiva a stratului de rulare este de 8,0 cl11l

• ~n acelasi profil transversal se adopta valoarea maxima a gros.

stratunlor de ranforsare calculata pentru cele doua benzi de masurarea

cele douii benzi de circulatie) ;

• lungimea minima pe care se adopts aceeasi grosime a stratulul

ranf~rsare este in functie de posibilitatile utilajului de asternere de a Itgrosimea asternuta ;

70 B U lE T I N T EH N IC R U TI E R

onullll, nr. 2, februarie 2004

f

eitatii suprafetei drumunlor cu ajutorul analizorului de profil m lung

~ 72:' indo AND 563 si a."InstrucJiunilor tehnice privind determinarea

aneitatii suprafetei drumunlor cu ajutorul BUMP INTEGRATORULUI-

I" indoAND 565.Se precizeaza cii valoarea grosimii straturilor bituminoase de ranfors~re

~prezintii 0 valoare minimii , care trebuie realizata in orice punct pe toata

hprafata lungimii de drum pe care a fost adoptata,

Art.21. In cazul in care grosimea straturilor de ranforsare rezultata din

r

Oiect are valori mari, se impune efectuarea unor investigatii suplimentare

dupa caz a unor studii speciale pentru e1iminarea cauzelor care conduc la

capacitate portantii redusa a complexului rutier.Art.22. Solutia de ranforsare cu straturi bituminoase a structurilor rutiere

luple ~isemirigide se va stabili si pe considerente economice, in comparatie

lu costul altor solutii de ranforsare si anume :_ ranforsare cu strat de baza din agregate naturale stabilizate cu lianti

~uzzolanici~istraturi bituminoase de ranforsare, conform normativului CD 152;

_ ranforsare cu beton de ciment, conform normativului PD 124.

Art.23. Verificarea comportarii la oboseala a straturilor bituminoase de

!anfOrSaree efctueaza in conformitate cu prevederile "Normativului pentru

!men~i?n.area straturilor bi~min~ase de ranforsare a sistemelor rutiere suple

1 semirigide (Metoda analitica), md. AND 550.Art.24. Verificarea comportarii la oboseala este obligatorie in cazul

drumurilor cu trafic incadrat in clasa de trafic GREU.Art.2S. In cazul in care valoarea indicelui de degradare prin oboseala

f

ste mai mica de 0.50, grosimea straturilor bituminoase de ranforsare poate

1redusa, cu conditia respectarii grosimii minime de la art. 6 si 7.

CAPITOLUL8

VERIFICAREA LA INGHET DEZGHET ASTRUCTURII RUTIERE RANFORSATE

I

,Art.26. Structura rutiera ranforsata se verifica la actiunea fenomenului

de mghet-dezghet, in conformitate cu prevederile STAS 1709/1 si STAS 1709/2.

Art~2? ?atentie deosebita se va acorda sectoarelor pe care s-au produs

degradan din inghet-dezghet,

B U lE T I N T EH N IC R U T I E R 71

nn"llll nr ? fP.hnlnri@ 200A

mailto:fP.hnlnri@

mailto:fP.hnlnri@

Calcul Sistem Rutier Deform a Tie

Documents

Transcript of Calcul Sistem Rutier Deform a Tie