DIZERTATIE-Reconversia Arhitecturii Industriale - Centre Culturale Moderne

8/17/2019 DIZERTATIE-Reconversia Arhitecturii Industriale - Centre Culturale Moderne

1/43

`

PROFESOR COORDONATOR: LECTOR UNIV. DRD. NEMŢEANU RUXANDRA

3/17/2011


2/43

UNIVERSITATEA SPIRU HARET –FACULTATEA DE ARHITECTURARECONVERSIA ARHITECTURII INDUSTRIALE – CENTRE CULTURALE

2

LUCRARE DE DIZERTATIE

RECONVERSIA ARHITECTURII INDUSTRIALE – CENTRE CULTURALE

INTOCMIT: STUD.ARH. ONCEA IOANA

PROFESOR COORDONATOR: LECTOR UNIVERSITAR DRD. NEMTEANU RUXANDRA


3/43


3

ARGUMENT

“Cum arhitectura fiecarei epoci istorice s-a nascut, s-a dezvoltat si a inflorit totdeauna pe

baza prelucrarii in mod critic a mostenirii culturale a epocilor anterioare, tot asa, arhitectura

zilelor noastre nu poate ignora experienta acumulata anterior in acest domeniu si nu se poate

dispensa de a culege din aceasta experienta, invataminte pretioase si chiar unele elemente

permanent valabile, susceptibile de a fi prelucrate si de a satisface prin aceasta cerinte

materiale si estetice actuale. Numai in felul acesta o arhitectura noua poate, asa cum trebuie,

pe de o parte sa fie inteleasa si apreciata de poporul pentru care se realizeaza, iar pe dea alta

parte sa dea opere originale de interes general, demne sa ocupe un loc de cinste in cadrul

culturii mondiale.”

Prof. Acad. Arh. rigore !onescu, "#$", Curs

%econversia arhitecturii industriale...

Traim intr-un ritm care ne oblige a !im contienti ca "rinci"iile #ietii e c$imba%Sa construi! sau sa trai "co#o$ic nu mai re"re&inta un conce"t ci o neceitate "erce"uta

'e ma(oritatea) intr-un "re&ent in care e conuma mai mult 'ecat e "ro'uce%Reabilitarea contructiilor e*itente urmea&a o atitu'ine ecologica !ata 'e me'iul urban%

+rintre contructiile e*itente) cele in'utriale ocu"a un loc im"ortant) 'atorita 'imeniunilor i

"rocentului mare al cla'irilor aban'onate neceitan' noi !unctiuni "entru a "utea u"ra#ietui%Siturile in'utriale bene!icia&a 'e me'iu natural 'e e*ce"tie% Legatura lor cu &onele itorice

ale oraului) 'etermina o reala tran!ormare au"ra amena(arii urbane) in "iritual unei 'eoltari

'urabile a oraului in ecolul al ,,I-lea% Reali&area recon#eriei contituie una 'intre cele mai

im"ortante actiuni 'e "unere in #aloare a ar$itecturii in'utriale%E*em"le unt numeroae% Toate re"re&inta cla'iri im"le) !acute 'in material im"le) 'ar unt

remarcabile "entru rationalitatea com"o&itiei i a "atiului% ara conceii etetice) ele trebuiau a

'eer#eaca co"ului "entru care au !ot contruite) nimic mai mult% Tot aceta ete moti#ul "entru

care ar$itectura in'utriala a !ot uba"reciata i c$iar uitata "ete tot in lume%Din !ericire) in ultimii ani) a !ot 'eoltata o enibilitate "ri#in' a"recierea i "rote(area

acetei ar$itecturi in'utriale) care o al#ea&a 'e la uitare i 'econi'erare% Ete clar ca trebuiec

retaurate) 'ar recon#eria lor ete o "rioritate%Ata&i ma(oritatea ar$itecturii in'utriale) re"re&inta temelii "entru !acilitati culturale%


4/43


4

PLAN DE IDEI

%. D"&inir" t"r"ni

'. Doctrin"#" int"rnationa#" cu ro# (" ("&inir" si r"$#""ntar" a ti)o#o$ii#or ("

int"r*"nti" in r"staurar"

+. R"a,i#itar"a -on"#or istoric"


5/43


5

. Int"$rar"a ar/it"cturii o("rn" in -on"#" )rot"0at"

1. Int"$rar"a )atrioniu#ui in cont"2tu# orasu#ui cont")oran

3. Ar/it"ctura in(ustria#a in roania in )"rioa(a %4'56%45

7. Di*"rsitat"a s)atiu#ui cu#tura# – stu(iu# &or"#or (" arta

8. E2")#" (" r"con*"rsi" a ar/it"cturii in(ustria#"

4. Stu(iu (" ca-

%5. Conc#u-ii

%%. 9i,#io$ra&i"

%'. An"2"

%. DEFINIRE TERMENI :

a. ona istorica;-ona construita )rot"0ata<

Zonele itorice .&one contruite "rote(ate/ unt acele &one ale oraelor) 'elimitate 'e re"ere cucaracter urbanitic) ar$itectural au ar$eologic) care inclu' in interiorul lor #etigii im"ortante "entru

itoria urbanimului i a ar$itecturii% +rin #alorile "e care le contin) &onele itorice unt) toto'ata)

marturii ale itoriei "o"orului i ale 'eoltarii culturii ale%,. Monu"nt istoric

Notiunea 'e monument itoric are) con!orm art% 0 'in Carta internationala a restaurarilor

.a'o"tata la Venetia) in mai 0123) la cel 'e-al 'oilea Congre al ar$itectilor i te$nicienilor 'e

monumente/) urmatorul continut4 ”Notiunea de monument istoric cuprinde atat creatia

arhitecturala izolata, cat si asezarea urbana sau rurala, care aduce marturia unei civilizatii anumite,

a unei evolutii semnificative sau a unui moment istoric. &otodata notiunea de monument istoric se

extinde si asupra operelor modeste care au captat cu timpul o semnificatie culturala”.


6/43


6

In clai!icarea lui Aloi Riegl monumentele unt 5monumente intentionale6 i 5 monumente

neintentionale6 i nu au un en obiecti# ci numai unul ubiecti#% 5 Nu destinarea lor initiala confera

acestor opere semnificatia de monument' noi, subiectii contemporani le-o atribuim6%.Aloi Reigl)

Cultul modern al monumentelor /%

De la aceata contatare) urman' !irul anali&ei #alorilor monumentale) Aloi Riegl #a a(unge

la conclu&ia ca inter#entia au"ra monumentelor itorice nu "oate "orni 'e la norme i 'octrine

imuabile) ci trebuie a !ie in concor'anta cu emni!icatiile "e care !iecare ci#ili&atie le acor'a

"atrimoniului au cultural%

Semni!icatiile care !ormea&a e'i!iciul ontologic al monumentului itoric) 5#alorile

monumentale6 unt clai!icabile in #alori 'e rememorare i #alori 'e contem"oraneitate% Din

ametecul) "on'erea i contra'ictia 'intre ele) Aloi Riegl 'e"rin'e caracterul "eci!ic al !iecarui

monument) "recum i logica i etica inter#entiei omului au"ra a%

Actualitatea anali&ei lui Aloi Reigl in acet 'omeniu ete "robata "rin am"loarea luata 'e

cultul monumentelor% 7onumentele itorice i "atrimoniul cultural (oaca un rol 'in ce in ce mai

im"ortant in #iata oamenilor% Valorile "atrimoniale cu"rin' bunuri a caror #aloare 'e#ine 5 un fel de

rezervor de energii milenare6 .8ean-+ierre 9abelon) An're C$atel) (a notion de patrimoine) Liana

Le#i) +ari) 0113) "% :;/%

Valorile 'e rememorare unt eentiale "entru un monument itoric% In ca'rul monumentului

e 'iting trei #alori 'e rememorare4 #aloarea 'e #ec$ime) #aloarea itorica i #aloarea 'e

rememorare intentionala%

Va#oar"a (" *"c/i"

5)aloarea de vechime a unui monument se manifesta la prima vedere prin aspectul sau

ne-modern .


7/43


7

5)aloarea istorica a unui monument rezida in faptul ca el reprezinta pentru noi stadiul

particular, intr-un anumit fel unic, in care s-a dezvoltat intr-un anumit domeniu creatia umana. +in

acest punct de vedere ceea ce ne intereseaza la un monument nu este marca fortelor distructive ale

naturii, asa cum se vor fi exercitat ele din momentul nasterii sale, ci stadiul sau initial avut ca opera

a omului”. .Aloi Riegl) Cultul modern al monumentelor /

Va#oar"a (" r""orar" int"ntiona#a

5 unctia valorii de rememorare intentionala tine de edificarea insasi a monumentului' ea

impiedica cvasi definitiv ca acel monument sa se scufunde in trecut, si il pastreaza pentru totdeauna

viu in constiinta generatiilor viitoare.

Aceasta a treia clasa de valori de rememorare constituie astfel tranzitia spre valorileactuale6% .Aloi Riegl) Cultul modern al monumentelor /

Aloi Reigl contata ca in tim" ce #aloarea 'e #ec$ime ete !on'ata e*clui# "e 'egra'are)

in tim" ce #aloarea itorica 'orete to"area oricarei 'egra'ari 'in cli"a inter#entiei ale) #aloarea 'e

rememorare intentionala nu re#en'ica nimic mai "utin 'e la monument 'ecat imortalitatea) "re&entul

etern) "erenitatea in tare originara% Retaurarea ete 'eci "otulatul 'e ba&a al monumentelor

intentionale% Caracterul 'e #aloare 'e contem"oraneitate "re&entat 'e catre #aloarea 'e rememorare

intentionala tine i 'e !a"tul ca ea a !ot 'intot'eauna "rote(ata 'e catre legilatii im"otri#ainter#entiilor omului%

Va#oar"a (" cont")oran"itat"

“ !n loc de a considera monumentul ca atare, valoare de contemporaneitate va tinde sa-l

echivaleze cu o creatie similara moderna, recenta si a astepta ca de asemenea momentul vechi sa

prezinte acele aspect caracteristice oricarei opera umane odata cu aparitia sa' astfel spus, sad ea

impresia unei perfecte integritati, neantamante de catre actiunea distructiva a naturii6% .Aloi Riegl)Cultul modern al monumentelor /

• Va#oar"a (" uti#i-ar"

• Va#oar"a artistica:

- #aloarea 'e noutate=


8/43


- #aloarea 'e 'e arta relati#a=

c. Patrioniu

5 Patrimoniu. Acest frumos si stravechi cuvant era legat, la origine, de structurile familiale,

economice si /uridice ale unei societati stabile, inradacinate in spatiu si timp. Astazi el urmeaza un

alt destin de mare rasunet, cand, modificat de diverse ad/ective genetic, natural, istoric 0 a devenit

un concept nomad. .rancoie C$oa>) Alegoria Patrimoniului/

Patrimoniu istoric. 1xpresia desemneaza un fond menit sa delecteze o comunitate largita la

dimensiuni planetare, constituit prin acumularea continua a unei diversitati de obiecte care

impartasesc apartenenta lor comuna la trecut' opere si capodopere ale artelor frumoase si aplicate,

lucrari si produse apartinand tuturor stiintelor si maiestriilor omenesti. !n societatea noastra

ratacitoare, pe care mobilitatea si ubicuitatea insusirea de a fi prezent peste tot prezentului nu

inceteaza sa o transforme, patrimoniul istoric a devenit unul dintre cuvintele cheie ale tribului

mediatic”. .rancoie C$oa>) Alegoria Patrimoniului/

Coner#area "atrimoniului "rin "lani!icare urbana ete o "reocu"are care a a"arut inca 'in

anii ?2@% +amela ar') in anul 012B) "unea in cartea a .Conservation and development in historic

to2ns and cities) 012B/ "roblema coner#arii "atrimoniului ca !iin' cel mai bun mi(loc 'e a aigura

in'i#i'ualitatea motenirii urbane% Aceata legatura cu ceea ce era mai bun in trecut "rin cla'iri)

tra&i) mo'ul "rin care oraul e inca'ra in "eia(ul natural) toate acetea 'au "eronalitate unui loc%

C$ritian Norberg Sc$ult& #orbete 'e"re a"artenenta unui om la un anumit loc) 'e"re

ne#oia i 'e"re aumarea acetei a"artenente% De aemenea) aceta 'e!inete genius loci ca !iin'

imaginea au"ra unui loc "e care o au ma(oritatea locuitorilor acelui "atiu% In'i#i'ul trebuie a

a"artina unui loc 'in care "leaca i la care e intoarce% Dei oraul mo'ern are ten'inta 'e a-i "ier'e

i'entitatea) conce"tele 'e caa) ora) tara unt inca #alabile%

(. C"i tr"i =R> – r"staurar"! r"a,i#itar"! r"con*"rsi"

R"staurar"a conta intr-o inter#entie te$nica i artitica ce urmarete) !ie coner#area

obiecti#elor in tare 'e ruina au 'e integritate) "rin lucrari 'e intretinere i conoli'are) !ie

reabilitarea lor itorica i etetica ub a"ect !unctional) contructi# i "latic "rin lucrari 'e eliberare)


9/43


!

reintregire i recontituire% Sco"ul "rinci"al al retaurarii ete to"area "roceului 'e 'egra'are%

7onumentele itorice unt obiecte 'e i'enti!icare umana ce re'au #alorile !un'amentale ale unei

ocietati "e "arcurul itoriei ei

7onumentele i iturile itorice care contituie obiectul retaurarii re"re&inta cele 'oua

tre"te ale !enomenului 'e ar$itectura4 cea 'e obiect i cea 'e ae&are umana%

In retaurare) la !el ca in "roiectarea 'e ar$itectura i urbanim) autorul ete ar$itectul

econ'at 'e un colecti# "luri'ici"linar%

5.


10/43


10

'. DOCTRINELE INTERNATIONALE CU ROL DE DEFINIRE SI

RE?LEMENTARE A TIPOLO?IILOR DE INTERVENTIE IN RESTAURARE

5 1u prefer restaurarile facute prost celor facute bine. !n timp ce primele, gratie

binefacatoarelor ignorante, lasa sa se distinga, in mod clar, partea veche de cea moderna, celelalte,

cu o admirabila stiinta si dibacie, facand sa para vechi ceea ce e nou, ma pun intr-o atat de

salbateca ne dumerire de /udecata, incat placerea de a contempla monumentul istoric dispare, si,

privindul simti oboseala suparatoare6%.Camillo 9oito/

7o'i!icarea in tim" a mentalitatii oamenilor) in ceea ce "ri#ete !rumoul a'auga "e cara

#alorilor noi "rinci"ii) 'ogme 'e #iata in ceea ce "ri#ete "erce"erea #ec$iului%Tim"ul nu a'uce 'oar in#ec$irea !i&ica a ar$itecturii) a unei contructii) ci i 'iminuarea

rolului "e care il a#ea aceata) la un moment 'at% +entru a'a"tarea la contem"oraneitate aceteia i e

!ac mici a'a"tari la noul mo' 'e #iata% Acete a'augiri trebuie a o reintegre&e intr-un nou mo' 'e

#iata i intr-o noua ocietate cu "rinci"ii etetice noi i cerinte !unctionale noi% Si totui) de ce

pastram si nu reconstruim G

Ditrugerea a tot ceea ce nu intelegem i a tot ceea ce nu ni e "otri#ete etetic i

!unctional 'uce la 'itrugerea "ro"riilor noatre "eroane% O'ata cu a"aritia acetui "unct 'e #e'ere

e 'eolta 'orinta 'e a "atra "entru a ne cla'i "e noi inine 'in "unct 'e #e'ere cultural% Cerintele

!iecarei e"oci cu "ri#ire la !oloirea cla'irilor) mo'i!icarea guturilor etetice i-au "u am"renta

au"ra monumentelor) 'ucan' la c$imbarea a"ectului lor initial 'in cele mai #ec$i tim"uri%

Ince"an' 'in tim"ul 'omniilor lui 7atei 9aarab) Contantin 9ranco#eanu) +etru Rare)

Ale*an'ru La"uneanu) -au 'ec$i noi 'rumuri in ceea ce "ri#ete ar$itectura) recontructia)

re!acerea) ori im"o'obirea unor e'i!icii motenite%

+erioa'a 'e 'etramare a !eu'alimului i 'e a"aritie a relatiilor ca"talite ."erioa'a

ecolului al ,VIII-lea) i "rimele 'ecenii ale ecolului urmator/ au a'u noi cerinte materiale ii'eologice ale ocietatii care e caracteri&a "rintr-o li"a 'e intelegere a #alorii "atromoniului

monumental motenit%

Cu mult tim" mai inainte) im"aratii Augutu i A'rian au !ot "rimii care au !ot "reocu"ati

'e "atrarea monumentelor antice greceti%


11/43


11

+roceul 'e !ormare a culturii nationale) core"un&ator "erioa'ei mo'erne a itoriei

Romaniei) 'etermina o conturare a unei "o&itii in !a#oarea "atrarii monumentelor) "o&itie utinuta i

'e "oeti i literati ca $eorg$e Aac$i) Alecu Ruo) rigore Ale*an'recu%

Dar "erioa'a !ormarii 'octrinelor cu "ri#ire la "rotectia "atrimoniului contruit ince"e 'e

!a"t) o'ata cu ecolul al ,I,-lea%

5 Artistul trebuie sa-si stearga in intregime, sa-si uite gusturile, instinctele pentru a studia

subietul restaurarii, pentru a urmarii gandirea ce a prezidat executia operei pe care vrea sa o

restaureze3 caci nu este vorba de a face arta, ci doar de a te supune artei unei epoci disparute6% .E%

E% Viollet-le Duc – 'e"re retaurarea cate'ralei Notre Dame +ari/

+rima lege a monumentelor e nate in anul 0BBF) &he Ancien *onument Arc, ce e re!erea

cu "reca'ere la ituri ar$eologice i la catele ruinate iar 8o$n Ruin i 7orri unt "romotorii unei

'octrine 'e retaurare numita 7eto'a Antiinter#entionita4 5 *onumentul istoric nu ne apartine. 1l

apartine in parte celor care l-au edificat si in parte generatiilor ce-l vor urma6%

In 01@F) Carta del %estauro !taliana - ca e!ect al conce"tiilor "romo#ate 'e Camillo 9oito)

a'ucea nou in "rinci"iile 'e retaurare contem"orane #remii) noi "uncte 'e #e'ere cu "ri#ire la ne

e*clu'erea 'in com"onenta unui monument a nici uneia 'in !a&ele itorice 'e inter#entie au"ra a ori

atingerea unitatii !ormale i nu a celei tilitice%

In anul 01J0 are loc Organi&atia 'e Coo"erare Intelectuala a Societatilor Natiunilor) cu

oca&ia inc$eierii lucrarilor 'e retaurare i anatilo&a a Acro"olei Atenei) care #a 'uce la a"aritia uneiCarte ce #a cumula i internationali&a acti#itatea 'e retaurare i inter#entie au"ra iturilor ori

contructiilor itorice%

In anul 0123) Congreul ar$itectilor i te$nicienilor 'e monumente) 'e!aurat la Venetia)

a elaborat o noua Carta internationala "ri#in' coner#area i "rote(area monumentelor itorice% Noua

carta mentinea "rinci"iile Cartei 'e la Atena 'ar elimina unele "re#e'eri mult "rea 'etaliate) o!erin'

"oibilitati mai largi) in ceea ce "ri#ete a"licarea "rinci"iilor 'e retaurare la caracterul "eci!ic al

"atrimoniului ar$itectural 'in 'i!erite tari) e#itan' unele nuante 'ogmatice ale 'ocumentelor

"remergatoare%

La !el ca i Carta 'e la Atena) noul 'ocument "ri#ete retaurarea ca 5 o operatie ce trebuie

sa aiba indeobste un caracter exceptional. 1a are ca scop, conservarea si punerea in evidenta a

valorii istorice si estetice a monumentului si se bazeaza pe respectul ramasitelor trecutului si pe


12/43


12

documente autentice. 1a se opreste acolo unde incepe ipoteza, dincolo de aceasta, orice lucrare de

completare considerata indispesabila, va fi inteleasa ca o compozitie arhitecturala si va trebui sa

poarte pecetea epocii noastre6%.Carta 'e la Venetia) Art% 1/% Cate#a 'in "rinci"iile Cartei 'e la

Venetia4

- carta acce"ta !oloirea tuturor mi(loacelor mo'erne 'e coner#are i contructie "entru

conoli'area unui monument) atunci can' mi(loacele te$nice tra'itionale e 'o#e'ec ina'ec#ate=

- carta "retin'e contributiile #alabile ale 'i!eritelor e"oci) re"ingan' i'eea re#enirii la o

unitate 'e til% Inlaturarea unei eta"e e acce"ta numai atunci can' unele elemente in'e"artate

re"re&inta un ric minor) iar "rin 'ega(area celorlalte e "un in #aloare a"ecte ar$eologice) itorice

ori etetice=

- carta "retin'e ca elementele 5destinate a inlocui partile lipsa 0 sa se integreze armonios

ansamblului, deosebindu-se totusi de partile originale pentru ca restaurarea sa nu falsifice

documentul de arta si de istorie6=

-5 Adaugirile nu pot fi tolerate decat in masura in care ele respecta toate partile interesante

ale edificiului, cadrul sau traditional, echilibrul compozitiei si legatura monumentului cu peisa/ul

incon/urator 6%

Con!runtarea conce"tiilor 'e retaurare) "ri#ite in e#olutia lor) cu "ractica core"un&atoare

ete in maura a con'uca la o a"reciere critica a 'i#erelor orientari teoretice) la ei&area a"ectelor

"rogreite i a limitelor lor% +ractica com"letarilor tilitice au limitarea inter#entiei ar$itectului in!unctie 'e e*itenta unei ba&e 'ocumentare certe arunca 'intr-o 'ata lumina au"ra caracterului

'octrinei unitatii 'e til i a "rinci"iului 'e retaurare%

Carta 'e la Venetia) reia te&ele !ormulate 'e Carta 'e la Atena) 'ar #a'ete 'orinta autorilor

ai 'e a "une or'ine "rin "romo#area cator#a "rinci"ii 'irectoare intr-o acti#itate care e 'i!erentia&a

continuu%

Ca tat membru al Uniunii Euro"ene) al ONU i UNESCO Romania re"ecta i "une in

"ractica "oliticile culturale "romo#ate 'e acete organi&atii) "recum i toate 'ocumentele re!eritoare

la "rotectia i "unerea in #aloare a "atrimoniului ar$itectural%

Romania a rati!icat urmatoarele con#entii i tratate internationale4

- Con#entia "entru "rotectia bunurilor culturale in ca&ul unui con!lict armat .Con#entia 'e la

Haga) 01:3/)


13/43


13

- Con#entia "ri#in' maurile 'e urmat "entru inter&icerea im"ortului) e*"ortului i

tran!erului "ro"ritatilor catigate in mo' ilicit i a bunurilor culturale .+ari) 01;@/)

- Con#entia "ri#in' "rotectia "atrimoniului cultural i natural mon'ial .01;F/)

- Con#entia "ri#in' "rotectia "atrimoniului ar$itectural euro"ean .Con#entia 'e la rana'a)

01B:/)

- Con#entia "ri#in' "rotectia "atrimoniului ar$eologic .Con#entia 'e la Valetta) 011F/)

- Con#entia "ri#in' bunurile culturale !urate au e*"ortate in mo' ilicit – UNIDROIT

.Roma) 011:/)

- Con#entia euro"eana a "eia(ului .lorenta) F@@@/%

+rinci"alele con#entii care 'etermina liniile 'octrinare "entru "rote(area "atrimoniului

cultural) re"ecti# "atrimoniul ar$itectural in Romania unt Con#entia 'e la rana'a "ri#in'

al#gar'area "atrimoniului ar$itectural euro"ean) Coniliul Euro"ei) J octombrie 01B: - rati!icata "rin

Legea nr% 0:;K@;%0@%011; i Con#entia "ri#in' "atrimoniul cultural i natural mon'ial) UNESCO)

02%00%01;F – rati!icata "rin Decretul nr% 0B;KJ@%@J%011@%

+. REA9ILITAREA ONELOR ISTORICE

Reabilitarea &onelor itorice i mai mult) a intregului !on' cotruit a 'e#enit o acti#itate

e*trem 'e olicitanta% La ni#el euro"ean) cercetatorii in 'omeniu au etimat "entru #iitor ocu"area

"roiectantilor in 'omeniul reabilitarii !on'ului contruit i) in general) al re"roiectarii e*itentului in

ra"ort cu "roiectarea 'in nou%

Cat"$orii#" &on(u#ui construit

Reabilitarea e a"lica 'itinct unor 'oua mari categorii ale !on'ului contruit4 cla'irilor i

iturilor #ec$i care nu au #aloare 'e monument i iturilor) monumentelor i anamblurilor itorice cu

#aloare itorica au ar$itecturala%

In "rimul ca&) al cla'irilor care nu unt coni'erate monumente i nu au emni!icatie

itorica) reabilitarea inter#ine atunci can' e urmarete ri'icarea ni#elului 'e "er!ormante al cla'irii

au &onei% In ca&ul reabilitarii monumentelor i iturilor itorice e*ita o e*"erienta in'elungata care

e mani!eta mai ale ca reno#are–coner#are a cla'irii "unctuale% S-a contatat ca im"licatiile


14/43


14

ulterioare e ra!rang mult mai am"lu) nu numai la ni#elul #ecinatatilor ime'iate) 'ar i la ni#el &onal

au c$iar al localitatii) in unele ca&uri%

In ultimele 'ecenii -a "etrecut o c$imbare im"ortanta ba&ata "e logica urbanitica4 trecerea

'e la conce"tia "rotectiei unei ingure cla'iri au a unui "erimetru la o "rotectie 'e anamblu%

+roblemele ri'icate 'e reabilitarea urbana unt legate 'e 'i!unctionalitati urbane) ociale) imobiliare%

Se im"une un "roce 'e re#itali&are) o #i&iune globala integrata a "atrimoniului) a "oliticilor

locuintelor "rin intelegerea "roceelor ociale 'in &ona re"ecti#a%

Moti*atia r"a,i#itarii

7oti#atia reabilitarii com"orta trei a"ecte4 mo'i!icarea !i&ica) ociala i imbolica% Acetea

e intemeia&a "e "rinci"iile !ormulate in 5Carta conservarii integrale6 "romulgata 'e Coniliul

Euro"ei in ca'rul reuniunii 'e la Amter'am) in 01;:4

- marturia trecutului atetata 'e "atrimoniul ar$itectural contituie un ambient eential

"entru ec$ilibrul i !ormatia culturala a omului=

- !iecare generatie 'i"une 'e "atrimoniul ar$itectural 'oar tem"orar i ete re"onabila 'e

tranmiterea lui catre generatiile urmatoare=

- e*igenta economiirii reurelor e im"une) iar in acet en) 'e"arte 'e a !i un lu* "entru

colecti#itate) utili&area "atrimoniului ete ura 'e energie= - "atrimoniul ar$itectural i urbanitic ete actualmente in "ericol !iin' amenintat 'e

ignoranta) tim") 'egra'are i aban'on=

- coner#area integrata "reu"une mi(loace (uri'ice) a'minitrati#e) !inanciare i te$nice%

In ca&ul monumentelor) iturilor i anamblurilor itorice nu e "une "roblema 'aca ete au

nu rentabila o"eratia 'e recu"erare – re#itali&are) ea trebuin' a !ie intre"rina ca o 'atorie i un emn

'e re"ect !ata 'e "atrarea "atrimoniului% +roblema e!icientei e "une in mo'ul 'e a"licare a

reabilitarii i in mo'ul 'e #alori!icare a acetui "atrimoniu) mergan' "ana la trategii 'e re#itali&are%

Din acet "unct 'e #e'ere e*ita trei ti"uri 'e &one itorice care olicita inter#entii4 cele aban'onate)

cele ub'eoltate i cele amenintate 'e agrei#itatea #ietii mo'erne%

In ituatia &onelor itorice aban'onate) reabilitarea e !ace) 'e regula) "rin tran!ormarea

lor in &one 'e agrement% In ca&ul celor ub'eoltate economic re#itali&area acetora e "oate !ace


15/43


15

"rin recu"erarea unor meerii tra'itionale) crearea unui comert "eci!ic) organi&area unor mani!etari

artitice i tiinti!ice% In ca&ul &onelor itorice amenintate 'e agrei#itatea #ietii contem"orane) ete

neceara intre"rin'erea unor mauri 'e "rotectie) legi!erate concomitent cu a'a"tarea acetor centre

itorice la o #iata mo'erna !ara "ro'ucerea 'e 'ionante%

Mo(uri (" r"a,i#itar"

Reabilitarea &onelor itorice e "oate !ace in mai multe mo'uri4 "rin coner#area

contructiilor i re!acerea i'entica a elementelor 'e contructie 'eteriorate= "rin recontructia i'entica

a unor ectoare 'e mare #aloare ar$itecturala i itorica 'itrue au com"let 'e!igurate) "rin

im"lantarea 'e contructii noi) in bloc% At!el 'e inter#entii au !ot !acute cu ucce in multe orae ale

Euro"ei%

Oraul me'ie#al 9ruge 'in 9elgia a !ot reabilitat in anii ?;@% Du"a cel 'e al 'oilea ra&boi

mon'ial) aceta u!erea 'e 'i!unctionalitate) li"a 'e in'utriali&are i oma(% S-a "ro'u o

'e"o"ulare a oraului #ec$i) "recum i multe 'emolari% Din initiati#a "ictorului 7arcu erar' -a

creat) in 012:) un'atia cu acelai nume care ii "ro"unea a coner#e "atrimoniul cultural i a

a'a"te&e oraul #ec$i e*igentelor mo'erne%

+entru aceata a !ot a'o"tat un "lan 'e mauri cu urmatoarele obiecti#e4

- re"unerea in #aloare a locuirii=

- crearea 'e !unctiuni a'a"tate tructurii oraului mo'ern=

- e!icienti&area centrului comercial=- #alori!icarea "atrimoniului ar$itectural itoric "rin !unctiuni economice rentabile i

"rin integrare urbana=

- re&ol#area circulatiei in !unctie 'e 'i!erite &one urbane%


16/43


16

. INTE?RAREA ARHITECTURII MODERNE IN ONELE PROTE@ATE

Rea'ucerea #ietii acti#e in &onele itorice care au !ot o'ata centre cu mare acti#itate ociala

i economica re"re&inta o "roblema 'e mare actualitate% Deoltarea ete eentiala 'ar ete re"ectata

i integritatea &onei itorice) "roiectantii incercan' a reali&e&e cla'iri noi care a e armoni&e&e cu

cla'irile itorice 'in (ur%

Demolarea a !ot neceara "e multe "atii 'in acete &one itorice 'in moti#e 'e igiena i

iguranta "ublica% +e acete ituri trebuie imaginate cla'iri "otri#ite ar$itectural "entru a le inlocui "e

cele 'emolate% Acete cla'iri nu trebuie a !ie imitatii mo'erne ale cla'irilor #ec$i) re&ultan' at!el

lamentabile a"arente ale arti!icialitatii) cea mai buna olutie !iin' crearea unei mae i 'etalii) "entru a

nu trica armonia gru"ului%


17/43


17

Coe*itenta ar$itecturii tra'itionale i contem"orane "une o "roblema erioaa) cea a

eteticii i te$nologiei%

Ra)ortu# (intr" *"c/i si nou

5Con!lictul6 a"are in momentul in care noul intra in 'ialog cu #ec$iul% Ar "utea !i e#itat

'aca ar$itectura #ec$e i iturile in care ete "laata ar !i coner#ate iar toate cla'irile noi ar !i "laate

in &one !ara un trecut itoric emni!icati#% +retul unei at!el 'e olutii ar !i o ru"tura in continuitatea

itorica% In !iecare moment 'e tim" 'at itoria "oate !i aborbita i continuata 'in "unctul in care

itoria -a intam"lat% Nu numai "re&entul are ne#oie 'e ra'acini in trecutul itoric ci i trecutul itoric

are ne#oie a !ie continuat in "re&ent%

At!el &onele itorice #ec$i au 'e#enit cam" al unei 'i"ute au"ra inertiei unei ar$itecturi

actuale in locuri 'e memorie colecti#a%In ultimele 'ecenii ince"e a e acor'e in mo' egal atentie atat mo'erni&arii unei cla'iri

#ec$i cat i retructurarii a% Ramane "roblema #alorii culturale "e care ar$itectul trebuie a o ia in

eama "entru a contrui in relatie 'irecta cu locurile 'e memorie colecti#a%

+entru c$itarea unei teorii au"ra acetui ubiect trebuie aratate reali&arile in'icutabile 'in

ultimele 'ecenii i regulile care au g$i'at ar$itectii in alte "erioa'e ale ar$itecturii i cercetata

coerenta a anamblului in care acetia ii inerea&a "roiectul au cla'irea%

9anca +o"ulara 'in Verona) "roiect al lui Carlo Scar"a) terminat 'e aociatul au) ArrigoRu'i) in 01B0) ilutrea&a aceata coerenta "e !ata'a 'in +ia&&a Nogara% Deenul ete or'onat 'u"a o

aimetrie) ori&ontalitatea mo'ernitatii ete combinata cu #erticalitatea itorica "rin ornamentatie%

Ra'acinile locului unt "re&entate "e com"o&itia !ata'ei% 7aterialul "rin te*tura a aigura coerenta%

E*ita o core"on'enta intre materialele 'e ata&i i cele 'e alta'ata) ele a"artin "rin te*tura i

"ro"rietati contructi#e) aceleiai !amilii4 "iatra – beton) lemn – metal in ban'a) gol – ticla) "lin –

metal in !oi%


18/43


1

Aceata core"on'enta 'e materiale ete una 'in regulile 'e com"o&itie ale "roiectului 'e

e*tin'ere a mu&eului ogg 'e la Uni#eritatea Har#ar') "roiect reali&at 'e 8ame Stirling) un'e

intrarea ete "ua in relatie cu emnele 'ec$i'erilor monumentelor #ecine%

Strategia "atiala ete ilutrata in 'oua "roiecte4 Am!iteatrul !acultatii 'e Stiintele E'ucatiei

la Urbino .Italia/ 'e iancarlo 'i Carlo i Centrul +ublic Hall .5Urban E6/ la Naano$ima

.Oaa/) "roiectat 'e Ta'ao An'o% Cele 'oua o"ere crea&a o ru"tura 'e !orme) "atii autonome) o

con!runtare cu itoria%


19/43


1!

54copul esential al arhitecturii este acela de a organiza si modela spatiul pentru folosinta,

pentru a-l reda experientei colective sau individuale, de a-l expune efectelor timpului”. +e maura ce

imbatranete 'e#ine trati!icat) imbogatit cu enuri noi) "ana la un anumit "unct can' ince"e a e

remo'ele&e "e ine inui% Rolul ar$itecturii ete acela 'e a inregitra cele mai eloc#ente e#enimenteumane. Acete i'ei au !ot utinute 'e iancarlo 'i Carlo in e'itorialul au 'in 54pazio e 4ocieta6 %

7u&eul 'e arta 'in ra& – Autria "roiectat 'e ar$itectii +eter Coo i Colin ournier

re"re&inta un e*em"lu 'e cla'ire care contratea&a "uternic cu ca'rul itoric al oraului) atat "rin

!orma) cat i "rin materialele !oloite%


20/43


20

8ocul in'ra&net 'intre noua tructura biomor!ica i turnul cu cea) !aimoul Sc$loberg)

tin'e a cree&e o teniune "ro'ucti#a intre tra'itie i a#angar'a% Atat in conte*t) cat i 'in "unct 'e

#e'ere urbanitic) mu&eul e com"orta ca inter!ata intre trecut i #iitor% Totui) aceata inter#entie are

"arte i 'e critici in ceea ce "ri#ete relatia cu &ona itorica%%

+roiectele amintite aici au ten'inte ar$itecturale !oarte 'i!erite 'ar au ce#a in comun) re!u&ul

'e intoarcere in urma%

Di!eritele lor abor'ari "un "roblema integrarii ar$itecturii contem"orane in mi(locul celei

#ec$i) contituin' at!el o grila 'e anali&a "entru acet ti" 'e 'emer4

• Incrierea in it4

- #olum) cara) ilueta in "eia(ul urban=

- mo' 'e incriere in trama urbana .aemanare – con!orma) 'ecalata/=• Coerenta cu me'iul incon(urator4

- ra"unul mo'et in "relungirea trecutului au ra"unul mani!etului) ru"tura=

• +re&enta itoriei4

- emne .alu&ii au 'irecte/ ale trecutului in materiale) te*turi) traiectorii=


21/43


21

• A!irmarea mo'ernitatii4

- 'ialogul cu itoria articulat cu a!irmatia unui 'emer contem"oran ."atii) te$nologie) ino#atii/

- re!u&ul co"ierii) "aro'iei au "atiei%

1. ARHITECTURA INDUSTRIALA IN ROMANIA IN PERIOADA %4'56%45

In a"arenta mai "utin "ectaculoaa "entru creatia 'e ar$itectura) ar$itectura in'utriala

bene!icia&a 'e un im"ul creator%

Noul curent al te$nologiilor in'utriale 'e#ine o neceitate% 7arii in'utriai) 'ornici 'e a bene!icia 'e "atii mo'erne) cerute 'e noile "rocee te$nologice) 'e "rogreul i e#olutia tiintei)

acce"ta "ro"unerile tinerilor ar$itecti) al caror conce"t "re&inta noi cerinte legate 'e utili&area

e!icienta a "atiului 'e "ro'uctie !ara conceii etetice%

+rintre lucrarile notabile ce au "ermi incrierea contructiilor in'utriale in ran'ul

a'e#aratelor creatii 'e ar$itectura e numara i cele reali&ate 'e Horia Creanga "entru !irma 7ala*a)

in 9ucureti% Ete #orba 'e Intrarea "rinci"ala) 01J0-J0) abrica 'e te#i) 01J:-J2) +a#ilionul

A'minitrati#) 01J2% 7erita conemnat i a"ortul altor ar$itecti la tran!ormarea i e#olutia cla'irilor in'utriale "re lucrari ce le con!era tatutul 'e ar$itectura in'utriala mo'erna%

Ten'inta !unctionalita i ino#atia etetica e regaec intr-un ir im"ortant 'e lucrari cu

tematica in'utriala4 Atelierele i ane*ele ri#ita) 9ucureti) 01J@-3@) ar$% 7aria Cotecu= U&inele

IAR) 9ucureti) 01J;) ar$% +%7% Cantacu&ino= U&inele 7etalurgice 9rao#) 01J2-J;) ar$% L%

Contantinecu= U&ina 'e an#elo"e - 9anloc) loreti +ra$o#a) 01J;) ar$% O% Doncecu= Halele

abrica To$anul Vec$i i Oratie) 01J;-JB) ar$% R% 9or'enac$e= U&inele IOR) 9ucureti) 01JB-3@)

ar$% R% 9or'enac$e%


22/43


22

Aceata ar$itectura) im"ua la cote u"erioare 'e #aloare 'e catre "romotorii 7icarii

7o'erne in ar$itectura mon'iala) cunoate i in Romania interbelica o ree#aluare i o incriere a ei in

ran'ul a'e#aratelor o"ere 'e ar$itectura% Deoltarea economica a tarii) urmata 'e e*"aniunea i


23/43


23

'i#eri!icarea "atiilor in'utriale) a con'u la neceitatea a"aritiei unei noi tructurari a "atiului

in'utrial i mai ale a unei incroni&ari cu te$nologia i tiinta mo'erna% Toate acetea #or a#ea ca

e!ect a"aritia unei etetici noi) ca"abila a ra"un'a cerintelor !unctionale 'i#ere% E!ortul i a"ortul

ar$itectilor la olutionarea acetor cerinte e #or in're"ta i "re "roiectele 'e'icate 'eignului

in'utrial) ce e #a 'eolta ca ramura im"ortanta in "reocu"arile legate 'e in'utrie "e "arcurul

urmatoarelor 'ecenii% sursa 222.ici.ro

3. INTE?RAREA PATRIMONIULUI IN CONTEXTUL ORASULUI

CONTEMPORAN

O "roblema 'eoebit 'e im"ortanta ete "roblema inca'rarii anamblurilor itorice)contituite i com"letate in 'i!erite "erioa'e) in conte*tul oraului contem"oran) alta "roblema la !el

'e im"ortanta ete cea a crearii unui ec$ilibru intre #ec$i i nou in obtinerea unor anambluri

caracteritice) in'i#i'uali&ate%

La Coniliul Euro"ean 'in 01;J -a e#i'entiat ituatia 'e&atruoaa care a 'u la 'itrugerea)

'u"a 013:) a mai multor monumente i anambluri itorice ca re&ultat al intelegerii greite a

5mo'erni&arii6 oraelor) 'ecat in curul celui 'e al 'oilea ra&boi mon'ial%

Integrarea "atrimoniului contruit #aloro in ca'rul noilor anambluri centrale ireconectarea la circuitul retelei 'e 'otari uurea&a contactul colecti#itatii cu aceta% Coner#area

acetor elemente cu #aloare 'e "atrimoniu cultural care-i leaga a!ecti# "e oameni 'e acete locuri 'in

centrul #ec$i i a"licarea conce"telor 'e re#itali&are i recon#erie ca o cale 'e 'i#eri!icare a

intereului in &ona core"un'e ten'intei generale 'e creare a unor centre 'e acti#itate ociala%

unctiunea 'e centru cultural core"un'e ne#oii 'e c$imburi culturale i neceitatii ociale

'e comunicare intre oameni%

7. DIVERSITATEA SPATIULUI CULTURAL – STUDIUL

FORMELOR DE ARTA

Un centru cultural e caracteri&ea&a "rin !a"tul ca4


24/43


24

a% Ete un anamblu "entru "ublic) "entru comunitate) "ermitan' largirea relatiilor i a

c$imbului 'e i'ei 'intre oameni) in co"ul com"letarii "ro"riei lor "eronalitati%• Ete 5un !orum al colecti#itatii6 .Le Corbuier/• Ete 5o cale a culturii6 .Rene Allio/•

Ete 5un mi(loc 'e comunicare6 .Han Hollein/ • Ete 5o ura 'e #iata) un ior 'e #iata) #iata inai6 .Emile 9iaini/%

b% In al 'oilea ran') central ete e*"reia) imbolul comunitatii) a i'eii 'e re"re&entare a

comunitatii%E*o#utia c"ntru#ui cu#tura# ("6a #un$u# ti)u#ui

+rintr-o "arcurgere uccinta a "rinci"alelor "erioa'e 'e!initorii "entru "eci!icul !ormelor 'e

arta e "ot c$ita cate#a mo'ele caracteritice acetor moment emni!icati#e%

Mo("#u# Antic

Re"re&entarile mitologice ale artelor au !ot "rimele mani!etari 'e anali&a mor!ologica)'ei termenul 'e arta nu era inca 'e!init% Cele 1 mu&e 'in mitologia greaca) "atronate 'e A"ollo .&eul

"oe&iei) mu&icii i 'anului/ imboli&ea&a "articularitatile ti"urilor 'e arta) care intereau ocietatea

antica4 Mallio"e – mu&a e"o"eei i elocintei) Erato – mu&a "oe&iei retorice) +ol>$>mnia – mu&a

"oe&iei lirice) Eut$er"e – mu&a mu&icii) Clio – mu&a itoriei) Urania – mu&a atronomei) 7el"omene

– mu&a trage'iei) T$alia – mu&a come'iei) Ter"ic$ore – mu&a 'anului%Semni!icati# "entru mo'elul 'e gan'ire antic ete !irecul trecerii 'e la mu&ica la !ilo&o!ie)

'e la mu&ica la matematica i intereant ete 'e aemnea inca'rarea in ran'ul artelor a itoriei i

atronomiei%

Mo("#u# R"nasc"ntistIn "erioa'a renaterii e !ormea&a conce"tual 'e arta "rin e"ararea artelor !rumoae 'e

meerii i tiinte%S"atial ete conce"ut "er!ect geometri&abil) "eci!ican' continuitatea) omogenitatea% Dorinta

'e rationaliatate a ar$itectilor renacentiti a con'u la uni!icarea "atiulu) "rin creearea "atiului 'e

ti" central) omogeni&area "atial re"re&entan' o incercare 'e intaurare a unui ec$ilibru cu e!ecte

mo'elatoare au"ra or'inii ociale% Actul 'e e'i!icare e 'e!inete "rin contruirea unei armonii intre

"atiu it im"%

Mo("#u# 9arocArta renaterii 'egenere&a in a 'oua (umatate a ecolului al ,VI-lea intr-un til retoric)

e*cei# ornamentat%


25/43


25

S"atial nu mai ete tatic) ci 'inamic) omul rece"tionea&a imaginile cam"ului #iual numai

in micare) "rin "arcurgerea acetui "atiu%De la omogenitatea unui "atiu !init e trece la "rogreiunea intr-un "atiu in!init) un'e unt

'eco"erite tre"tat ca're mobile "recum i multitu'inea tructurilor #i&ibile% Ar$itectura baroca

ugerea&a micarea in 'auna tabilitatii= !oloirea elementelor curbe i contratul 'intre acetea

re"re&inta mo'alitati e!icace "entru crearea imaginilor cinetice%

Mo("#u# C#asic

Succeul claicimului -a 'atorat i'eii 'e armonie%Imitarea mo'elelor reco-romane) coor'onarea imaginatiei i enibilitatii 'e catre ratiune)

cultul "entru a'e#ar i natural) re"ectarea conec#enta a anumitor regului 4 or'ine) ec$ilibru i

calitate) re"re&inta "rinci"alele caracteritici 'e!initorii ale claicimului%

Mo("#u# RoanticIn ar$itectura e conturea&a o enibilitate a"arte "entru "atiu) care ince"e a e 'ilate i a

mo'i!ice interiorul) cu anumite co"uri e*"eri#e%unctiu ar$itecturii ete 'e a !ace clara cone*iunea 'intre rigi'itate i gra#itate) 'e a ilutra

natura luminii% In interiorul unei cla'iri lumina ete 5interce"tata) o"rita i re!lectata 'e marile mae

'e "iatra o"ace) cu contururi net 'elimitate i cu !orme 'i#ere6 – Art$ur Sc$o"en$auer – !storia

esteticii

Mo("#u# o("rn

+re&inta !ormule ingenioae 'e iluminare naturala a alilor) "rinci"ii noi 'e !unctionare "rinrelationarea corecta a "atiilor%

9ogata 'i#eritate a !ormelor 'e arta e*itente intr-un anamblu cultural) re&ulta 'in

unicitatea !ormei 'e arta) iar "e 'e alta "arte 'in intre"atrun'erea i cone*iunea lor%

T"atica c"ntr"#or cu#tura#"

S"ctoru# in&orati*

In ca'rul ectorului in!ormati#e) ii 'e!aoara acti#itatea 'i!erite !orme 'e 'i!u&are artitic i

'e cultura generala) 'i!!erentiate in4• S"atii 'e comunicare – Sali 'e "ectacole• S"atii 'e e*"unere• S"atii 'e acumulare – biblioteca) #i'eoteca) 'iateca etc%


26/43


26

S"ctoru# &orati* ;cr"ati*<

Re"re&inta central) inima centrului cultural) "re care e 'iri(ea&a toate artele) #alorile i

mea(ele ectorului in!ormati#% Totalitatea "atiilor ale "roiectate "entru acti#itati artitice au

tiinti!ice conturea&a acet "atiu mo'elator%

Centrul !ormati# con!igurea&a un com"le* artitic-tiinti!ic care "reconi&ea&a mo'elarea unei

noi generatii cultural cu o #i&iune globala) 'ec$ia au"ra uni#erului i #alorilor%

S"ctoru# r"cr"ati*

Acti#itatile 'e rela*are) 'e loiir) care com"enea&a e!er#ecenta cultural a ectorului

in!ormati#e i !ormati#e e 'e!aoara in &ona 'e club com"ua 'in4

• S"atii ce "ermit organi&area 'e reuniuni) e*"o&itii) lectrura) ala multi!unctionala=• Zona 'e alimentatie "ublica=• alerii comerciale=

A$ora cu#tura#a

Re"re&inta un "atiu in aer liber) aco"erit au neaco"erit) in care "ulea&a acti#itatea "iritual

a centrului) un "atiu 'ec$i al c$imbului 'e i'ei i in!ormatii) un "atiu 'ec$i 'ialogului i

'i"utei 'intre generatii%

8. EXEMPLE DE RECONVERSIE A ARHITECTURII INDUSTRIALE

In oraele euro"ene care 'etin im"ortante #alori itorice) ar$itecturale i culturale) &onele

itorice cu cla'irile i monumentele lor )e*"rima cel mai "regnant "eci!icul e"ocii careia ii a"artine)

re"re&inta o imagine a ca'rului contruit i ocial) a "eci!icului !iecarui ora%

+atrimoniul in'utrial ete contituit 'in mrturiile culturii in'utriale care au emni!icatie

itoric) te$nologic) ocial) ar$itectural i tiinti!ica%

In oraele euro"ene care 'etin im"ortante #alori itorice) ar$itecturale i culturale) &onele

itorice cu cla'irile i monumentele lor )e*"rima cel mai "regnant "eci!icul e"ocii careia ii a"artine)

re"re&inta o imagine a ca'rului contruit i ocial) a "eci!icului !iecarui ora% Iata cate#a e*em"le 'e

recon#erie a ar$itecturii in'utriale4


27/43


27

• A9RICA DE 9ERE RAHOVA) 9ucureti) Romania – com"le* commercial=

• A9RICA DE 9ERE EL AUILA) 7a'ri') S"ania – centru cultural=


28/43


2

• 7OARA STUCM) Venetia) Italia – com"le* $otelier=

• ILATURA DE 9U79AC DIN VENETIA) Italia – !acultatea 'e c$imie i intitutul

'e ar$itectura=


29/43


2!

• SILOZ) Olo) Danemarca – ca&are tu'ent=

4. STUDIU DE CA – FA9RICA DE TI?ARETE 9ELVEDERE

Cu toate ce'rile 'e teren) !cute 'u" ultimul r&boi) incinta !abricii 'e igarete "trea&

mare "arte a nucleului iniial intituit la !PrQitul ecolului al ,I,-lea – aQa cum a"are menionat n

+lanul oraQului 9ucureQti) lucrat la Intitutul eogra!ic al Armatei "entru +rimria Ca"italei) 0BB:-

0B11) c% 040@@@@@%

Cu toat e#oluia urbanitic a cartierului iuleQti) inula !ormat 'e arterele 9'% Regiei)

Qo% Or$i'eelor) calea iuleQti) tr% 9oiQoara) a rma nealterat cu toate re"arcelrile !cute n


30/43


30

ultimele 'ecenii% Nu au !ot mo'i!icate emni!icati# nici conturul) nici acceele) nici anamblul

"ro'ucti# – cl'irea "rinci"al6%

Zoni!icarea incintei rmPne) "ractic) nealterat) !unciunile "ro'ucti#e e menin n nucleu

iniial e'i!icat nce"Pn' 'in 0BBB – nucleu ce !ormea& un H6 orientat et-#et .a e #e'ea De#i&ul

'in 0BBB "entru "a#ilionul A)9)C)D/% Zona "ro'ucti# a !abricii ete alctuit 'e "a#ilioanele A6)

96) C6) D6) De"o&itul 'e !ermentaie) ara(ul) De"o&itele 'e tutun% Aceata ete ituat "re

Qoeaua .Calea/ iuleQti% terenul "reluat 'e I%%7%A%) cca F)33 $a) ocoleQte nucleul originar%

Elementele 'e legtur tilitic6 e "erce" n imagini ale 7anu!acturii 'e Tutun 9el#e'ere

'e la nce"utul ecolului al ,,-lea .!otogra!ia !cut n curtea 'e onoare 'in"re calea iuleQti/ au

'in tim"ul celui 'e-al 'oilea r&boi mon'ial .ante 013B/% Se "erce"e #olumul unitar) articulat al

nucleului 'e "ro'ucie 'in !a&a iniial – 0BBB%

Nucleul "ro'ucti# iniial a"are 'ealt!el ca o contant n toate "lanurile oraQului care au !ot

conultate 'e noi= 0B1:-0B11= 0100= 0103= 01FJ%

Ce'rile 'e teren -au !cut n &one ale incintei .re"erul ete "lanul 'in 01F24 "e latura 'e

nor' terenul 'etinat "arcelrii "entru cae .#ile/ locuine 'e er#iciu) "e latura 'e #et "re tr% +acal

Critian) &on !uncional au*iliar= curtea 'e onoare 'in !aa "a#ilionului C .ntre "a#ilioanele A Qi

9/ Qi 'in colul u'-etic un'e e "trea& catelul 'e a"%

7anu!actura 'e la 9el#e'ere merit atenia noatr 'eoarece acolo) "oate) ca nicieri n

RomPnia mo'ern a"ectul ocial6 a a#ut o mare "on'ere n go"o'rirea ntre"rin'eri%+artea ocial inclu n "erimetrul ."arcela/ 7anu!acturii a ocu"at cca% :@ 'in u"ra!a)

"re #et ctre #alea rPului DPmbo#ia%

+re#e'erea unor "aii 'etinate locuinelor "eronalului – 'i!ereniate "rin alctuirea

ierar$i&at a locurilor Qi locuinelor) re!lect atenia acor'at ocialului6 reiee e*aminPn' "lanul

general 'in anul 01F2 .Qi cele ulterioare/% Locuinelor li e a'aug creQa) taionarul) 'i"enarul)

coo"erati#a) maternitatea) cantina .'u" bombar'amentele anglo-americane 'in 0133/% Nu n ultim

rPn' emnalm "reocu"area a'minitraiei "entru agrementarea incintei) !ie cu "elu&a 'e iarb) !ie cu

"lantaii Qi amena(ri "eiagitice .returile unor atri amena(ri e mai #' n colul 'e u'-et a

incintei – n a"ro"ierea Catelului 'e a"/%

+reocu"area "entru ocial Qi calitatea me'iului -a 'iminuat n "erioa'a "otbelic – a e

#e'ea terenurile 'in"re cartierul C%A%7 ."arcelare R7S rant K010J/ ce'ate%


31/43


31

Con(iii )ri*in( )"risi*itBi#" i con(iionBri#"

iin' o contrucie in'utrial) 7anu!actura 'e tutun 9el#e'ere) ete n !irea lucrurilor ca

u!ere inter#enii n 'ecurul tim"ului% in'utria ete cea mai trPn legat 'e e#oluia te$nologic%

ne#oile te$nologice 'etermin continue mo'i!icri ale ec$i"amentelor) recom"artimentri) a'a"tarea

la cerinele normelor Qi normati#elor .a celor "eciale Qi a celor re"ublicane/% toate acetea e a'aug

unor neceiti !ireQti 'e a ntreine Qi 'e a conoli'a cl'irile%

Su"raeta(rile Qi mo'i!icarea aco"eriQurilor) nlocuirea com"onentelor tructurale ."lanQee

'e beton n locul altora 'e lemn/) re!acerile 'u" bombar'amentele 'in cel 'e-al 'oilea r&boi

mon'ial) c$imbarea intalaiilor) a !inia(elor Qi a elementelor 'e nc$i'ere K com"artimentare – toate

acetea nu au mo'i!icat #olumul general al cl'irii "rinci"ale6 ."a#ilioanele A) 9) C) D/% Tot n

!orma iniial e "trea& cile 'e circulaie 'in incint .n "rinci"al aleea tran#eral nor'-u' –

actualul acce n incint/%

n ceea ce "ri#eQte &ona 'e incint I%%7%A%6) ubiectul tu'iului re"ecti# colul 'e u'-et

al incintei originare !acem cu#enitele remarci%

Hala cu Qe'uri – laminatoare I%%7%A% .ntre"rin'erea 'e mecanic agricol – ecia

ambala(e/ contruit n "erioa'a "otbelic ete 'e&a!ectat Qi #an'ali&at) Qi !r #aloare) 'in "unct

'e #e'ere al criteriilor 'e o"erare a 7%I%

+a#ilionul A6 e "oate caracteri&a "rin tare a#anat 'e 'egra'are Qi 'ecom"unere .nenul li"ei n "re&ent a unor com"onente ar$itecturale/ ce au !ot utrae n ultimii ani –

n#elitoarea) Qar"anta tPm"lria) "ar'oelile) elementele 'e com"artimentare interioar) intalaii

interioare/% iin' n tim" u"raeta(at) unit cu alte tronoane) mo'i!icat n mo' necear ca organi&are

!uncional Qi etetic .mo'i!icare !aa'e/% Dintre elementele originare e "trea& la 'emiol)

anca'ramentele golurilor Qi a tencuielei .ai&e) boa(e) culoare/%

Ceea ce e "trea&) a"arent n tare utili&abil) ete com"onenta tructural – !un'aiile)

&i'urile "ortante) "lanQeele) tPl"ii Qi grin&ile .cPt Qi 'ac tructura mai are ca"acitate "ortant e

"oate tabili 'oar "rin e*"erti&area tructurii/) a unui cor" oli'ar legat 'e +a#ilionul C Qi 9 "rin

imultaneitate la contruire .0BBB/%

Se a"recia& ca 'e #aloare meninerea !ormei 'e "lan 'e H6 a +a#ilioanele .A)9)C/)

e*itente la ni#elul olului 'in eta"a iniial) !ormPn' nucleul "rinci"al "ro'ucti#%


32/43


32

Deaemnea e recoman' meninerea "e cPt ete "oibil tructural a braului Etic al $6

cor"ului 7anu!acturi) "rin "trarea imetriei braelor .Et – Vet/%

Caa crii ri'icat "e locul 'e (unciune a tronoanelor contruite la 0100) contituie

limita 'e 'e&a!ectare%

Catelul 'e a" ete 'e&a!ectat n "re&ent) i li"ec elemente 'e tPm"lrie) balutra'ele

crii) intalaiile% La o "rim e#aluare turnul nu Qi-a "ier'ut ca"acitatea "ortant) nu a !ot a!ectat

.#i&ibil/ 'e eimele 'in 013@) 01;; Qi 01B2% Acet catel 'e a" "oate !i reabilitat "rin recon#erie

ntr-o nou !unciune% Turnul !ace "arte 'in co"urile ce trebuie "rote(ate obligatoriu%

n &ona 'in "re Qoeaua Or$i'eelor e mai #' urmele unor contrucii ane*e mai recente

"trate !ragmentar au la ni#elul in!ratructurii%

n ceea ce "ri#eQte incinta actual a Societii Naionale a Tutunului RomPnec S%A% cu

e*ce"ia unor contrucii "otbelice ."unctul termic) 'e"o&itul Cor" H6) 'e"o&itele Cor" E6) Cor"

L6/ e "trea& coner#ate Qi mo'erni&ate #ec$i "a#ilioane ale 7anu!acturii4 !otul laborator) !ota

CreQ) !otul gara( .eta(at/) birourile contruite "ete U&ina electric) centrul me'ical Qi 'e calcul

.!ota locuin a Qe!ului 'e"o&itului central/) regitratura – re"ecti# cor"urile +) N) 8) I) R) 7)

maternitatea .maternitatea iuleQti/%

A)r"ci"ri $"n"ra#" (in )unct (" *"("r" a "2i$"n"#or i )roc"(uri#or (" )rot"ci" i r"a,i#itar" a

)atrioniu#ui ar/it"ctura#

Un 'ocument im"ortant) +eclara5ia de la Amsterdam 'in anul 01;: "ri#in' "atrimoniul

ar$itectural (alona "rinci"iile 'e getiune Qi "olitica euro"ean menit a "rote(a Qi coner#a !on'ul

contruit #aloro) a#erti&Pn' Qi au"ra "ericolelor ce amenin #iitorul aQe&rilor umane4 'egra'area

!i&ic a materialelor 'e contrucie Qi a intalaiilor) "reiunea !actorului economic) "ecula !unciar)

"roata utili&are Qi ntreinere% AceQti !actori ociali Qi !inanciari) la care e a'aug #icii legilati#e

contribuie la 'egra'area !on'ului contruit tra'iional%

Carta Alb6 a arhitecturii) 'eclaraie-mani!et 'e la nce"utul anilor W1@ atrgea atenia

au"ra "ericolului re"re&entat n !era acti#itii contructi#e) 'e !enomenul globali&rii6 care n

'omeniul e'ilitar con'uce "re uni!ormi&are Qi "re 'i"ariia caracterelor regionale – cu e!ect

im"re#i&ibil au"ra i'entitii culturale la cara continentului% Un terci 'e aQe&ri6) cali!icau n anul

01B2 emnatarii Cartei de la )iena asupra viitorului ora7elor europene) ten'ina 'e a !ace tabula


33/43


33

rasa oraQelor Qi atelor euro"ene% R"Pn'irea a"roa"e necontrolat !r 'icernmPnt a "ereilor-

cortin au a tPm"lriilor 'in material "latic bunoar) !r a ine eama 'e con'iiile 'e clim Qi nu

n ultimul rPn' 'e ricul eimic) 'i!erite 'e la regiune la regiune ."roli!erare ce are ca motor

argumentul economic) nu nea"rat economicitatea/ a "ro'u 'e(a gra#e alterri ale "atrimoniului

ar$itectural% Din acete moti#e ocietatea euro"ean coni'er necear a e ncura(a utili&area

materialelor locale Qi tra'iionale) "entru a coner#a i'entitile culturale naionale Qi regionale%

+reci&m c normele ce gu#ernea& monumentele itorice) nu e*clu' !oloirea unor

te$nologii Qi materiale noi) acolo un'e mi(loacele tra'iionale nu unt u!iciente "entru a "rote(a)

coner#a Qi "entru a aigura !uncionalitatea% Sau acolo un'e traiul mo'ern cere a'a"tarea !uncional

Qi 'otarea cu intalaii "entru mbuntirea iluminrii) con!ortului termic) i&olarea !onic .ntreaga

itorie a ar$itecturii ete un tablou al unor necontenite mo'i!icri !uncionale) e*tin'eri) re!aceri

cerute 'e ne#oile) a"iraiile Qi gutul artitic al utili&atorilor/%

R"coan(Bri

Deoarece anamblul !ormat 'e "a#ilioanele .Cor"urile/ articulate !uncional Qi #olumetric ce

alctuiec cl'irea "rinci"al6 'e "ro'ucie e "trea& a"roa"e nec$imbat ca am"rent6 n

incint) coni'erm c "a#ilionul A .ramura et/ "trea& nc memoria6 "rimei eta"e itorice

n conecin) !a 'e cele 'e mai u) "trarea acetei eta"e) cel "uin ca am"rent)

contituie o er#itute%

Sugerarea #olumului ce contituie eta"a itoric monumentabil e "oate !ace "trPn'am"renta6 la ni#elul olului "rin ritmul #ec$ii cl'iri .e*% "aul 'eterminant 'e 'ec$i'eri Qi tra#ei/

Qi nlimea la corniQ a "a#ilionului A6 Qi e#entual) 'eau"ra) unor "oibile #iitoare cl'irii noi%

%5. CONCLUII

+ornin' 'e la tabilirea !unctiunilor &onei itorice) in ra"ort cu &oni!icarea !unctionala a

intregului ora) remo'elarea !unctionala conta in recon#eria cla'irilor i anamblurilor in'utriale)

in enul 'e a reacti#a !unctiile lor tra'itionale "rin atribuirea 'e !unctiuni noi) contem"orane%

Concomitent cu recon#eria !unctionala e reali&ea&a arcinile reabilitarii etetice "rintr-un anamblu

'e inter#entii care 'uc la 'ega(area) reintregirea au recontructia unor com"onente ale anamblului


34/43


34

in'utrial% +roceul 'e recon#erie !unctionala "reu"une) a'eea) inertia 'e e'i!icii noi care intra in

relatie 'e natura !unctionala i etetica cu ar$itectura "ree*itenta% At!el) "re&enta noii ar$itecturi nu

trebuie "ri#ita ca o agreare% +roceul u"ra"unerii au alaturarii eta"elor tilitice a contituit un

!enomen caracteritic 'eoltarii ae&arilor omeneti) caruia multe anambluri au orae ii 'atorea&a

"eci!icul i "eronalitatea%

Recon#eria anamblurilor in'utriale "rin integrare in it itoric e "laea&a la interectia

intre trecut i "re&ent) i aigura un 'ialog "ermanent intre acetea) 'ialog ce are ca"acitatea 'e a

a'uce itoria ub !orma #alorilor me'iului contruit in ca'rul #ietii mo'erne a omului contem"oran)

tinan' cont 'e ne#oia acetuia 'e ra"ortare la memorie% Are at!el loc un 'ialog continuu intre #ec$i i

nou) ceea ce 'uce la olutii ar$itecturale cu calitati etetice) "atiale i !unctionale 'eoebite%

Inter#entiile e !ac in enul 'e e*tenii) inclu'eri i e ba&ea&a "e cunoaterea trecutului i

com"unerea "re&entului%

%%. 9I9LIO?ARFIE:

9a,"#on! @"an6Pi"rr" si

C/ast"#! An(r" - (a notion de patrimoine) Liana Le#i) +ari) 0113

9iciusca! F#orin! - Centrul lumii locuite, E'% +ai'eia) 9ucureti) F@@@


35/43


35

9oito Cai##o - Conservare o restaurare) 0B1J

Cantacu-ino!?"or$" Mat"i - +espre o estetica a reconstructiei) E'% +ai'eia) 9ucureti)

0111

C/oa! Francois" - Alegoria Patrimoniului, E'% Simetria) 011B

Curinsc/i! Vorona ?/. - Arhitectura, 8rbanism) %estaurarea) E'% Te$nica)

9ucureti) 0112

Ioan! Au$ustin - +espre o noua estetica a reconstructiei,E'% +ai'eia ,

9ucureti) F@@F

Nistor! S"r$iu - Protectia patrimoniului cultural in %omania) E'% Uni#% Ion

7incu) 9ucureti) F@@F

O#t"anu! Toa - Ansambluri urbane multifunctionale integrate)

E'%Uni#eritara Ion 7incu) 011;

Dani"#a Ra(u#"scu - Arhitectura centrelor culturale moderne, E'itura Te$nica)

9ucureti) 0112

R"i$#! A#ois - Cultul modern al monumentelor,

ar(! Pa"#a -Conservation and development in historic to2ns and cities) E'%Oriel +re Limite') 012B

"(i(! A(a! -Conaitre pour creer ) Tec$niueArc$itecture) no 3;:)7etamor"$oe) F@@:

%'. ANEXE


36/43


36

PLANUL 9UCURESTIULUI DE MAIOR 9ARON RUDOLF ARTUR 9ORROCN! ANUL %81' ;EXTRAS


37/43


37

PLANUL COMISIEI DE CULOARE VERDE DIN CAPITALA 9UCURESCI!ANUL %871! DE LOCOT.COL. D.A. PAPPASO?LU ;EXTRAS


38/43


3

PLANUL ORASULUI 9UCURESTI ! %841 – %844 ;EXTRAS


39/43


3!

PLANUL ORASULUI 9UCURESTI ! %4%% ;EXTRAS


40/43


40

PLANUL DE SITUATIE AL PROPRIETATILOR MANUFACTURII DE TUTUN =9ELVEDERE> SI CARTIERUL R.M.S. ! %4'3

PLANUL DE SITUATIE AL PROPRIETATILOR MANUFACTURII DE TUTUN =9ELVEDERE>! %4+7


41/43


41

PLANUL DE SITUATIE AL PROPRIETATILOR MANUFACTURII DE TUTUN =9ELVEDERE>. ! %48


42/43


42

PLANUL DE SITUATIE AL PROPRIETATILOR MANUFACTURII DE TUTUN =9ELVEDERE>. ! %418

PLANUL DE SITUATIE AL FA9RICII DE TI?ARETE =9ELVEDERE>! %447


43/43


43

PLANUL DE SITUATIE AL FA9RICII DE TI?ARETE =9ELVEDERE>! ACTUAL

DIZERTATIE-Reconversia Arhitecturii Industriale - Centre Culturale Moderne

Documents

Transcript of DIZERTATIE-Reconversia Arhitecturii Industriale - Centre Culturale Moderne