JAN KETIL ARI\ULF

DESPRE LEADERSHIPCUM ATINGI RE,ZULTATE

REMARCABILE PRINOAMENT OBI$l{UrTr

Traducere de: Marius Blnjuf

EDITURA UNIVERSITARABucuregti,2015

CUPRIl\S

CuvAnt inainte

Capitolul 1

LEADERST{IP - INTRE MISTICISM $I $TIINTA............

Capitolul 2...............T,EADERSHIP $I MANAGEMENT......

Responsabil de rezultate: Societatea cu rdspundere

limitatd drept model socialTehnologie, management qi leadership strategic .......'

Esenfa fenomenului leadership: Decizri validatetehnic gi socialAntreprenoriat............

7

11

11

l919

2025

JJ

42

Capito1u13............... 49

NBORDARI TE,ORETICE, 49

Explicalii biologice pentru leadership 51

Nofiunea marelui om............ .. 59

Leadership - oprofesie 69

Leadership in echipd qi leadership post-eroic......'..'.'. 85

Capitolul 4...............I,EADERSHIP PERICULOS

Leadership - o iluzie romanticd..

969697

Partea intunecati a carismei.Leadership distructiv

100

105

Capitolul 5............... 111CREAREA DE LEADERSHIP: RECRUTAREA $IDEZVOLTAREA......... I 11

Recrutarea liderilor.... ..:.....;:.:..:.:...:.....:.:.: n2Dezvoltarea liderilor. .... j......... 125Dezvoltarea fenomenului de leadership. 13g

Leadership qi resursele sociale.......Leadership pi diferenfele culturaleLeadership in viitor

Note

143t43t44150

159

t66

Capitolul l.

LEADERSHTP - iNrnn MTSTICISM $r $TTINTA

Despre leadership este mai uqor de dezbdtul, decdt de

practicat. Puline concepte pot fi atdt de uqor de exprimat incuvinte mari, insd dificil de transpus in practic6, precum

conceptul de ,,leadership". Aceastd carte este o invitagie - qi

poate qi o provocare - de a reflecta asupra acestui fapt.

Interesul meu pentru leadership a fost stdrnit de c6teva eqecuri

spectaculoase gi costisitoare la care am fost martor. In calitate

de psiholog, am fost prezent in cdteva rdnduri aldturi de oameni

care au fost nevoifi sd indrepte lucrurile in urma unor lidericare au ftcut viafa grea angajalilor gi le-au pus locurile de

muncd in pericol. Ce mi-a atras in mod special atenfia a fost nuatAt lipsa de profesionalism, c6t mai degrabd faptul cd aceqti

lideri erau persoane publice proeminente, alese cu grijd de

agenfii specializate qi cu implicarea activd a comitetelor de

conducere. Comportamentul lor excesiv de energic a ajuns,

cumva, o povard pentru organiza[ie.Dupd mulfi ani de consultanld in leadership gi profesorat

in domeniu, arn ajuns la concluzia cI mulli oameni privesc

acest fenomen intr-un mod aproape mistic. MulJi par sd creadd

cd" fenomenul de leadership poate fi doar experimentat,nicidecum infeles, gi cd nu ar fi o qtiinfd, ci mai degrabd o attd"

ce nu poate fi invdfatd. Se pune, de asemenea, prea mult pre! pe

talentul qi personalitatea liderilor, gi am observat cu stupoare cd

11

de multe ori nu suntem capabili sd recunoaqtem lideri buni, darin acelapi timp suntem foarte siguri cd gtim ce inseamndfenomenul de leadership. speranfele noastre puternice pentruleadership de succes par amestecate cu multe ideipreconcepute, o combinalie periculoas[ pentru via|ta dinorganizalii. Fascinalia pentru leadership poate, in modparadoxal, sd blocheze dezvoltarea unei infelegeri profunde.obiectivul meu cu aceastd carte este de a oferi perspectivefundamentate, qi totodatd practice, asupra domeniului. pentruinceput, sd clarificam terminologia folositd.

Cuvdnful ,,leadership" a inceput sd capete proeminenld insecolul 20, drept un cuvdnt asemdndtor gi totuqi un pic diferitde altele care vorbesc despre putere, control si influenld asupraaltor oameni. cele mai vzuale cuvinte din aceastd familie suntfolosite aldttxi de cuvdntul ,,leadership" pentru a descriediferite aspecte ale viefii in organizafii.

Puterea este capacitatea unei persoane de a determinaalte persoane sd facd ceea ce ea voieqte, frrd. a line neapdratcont de dorinfele acestora. Puterea se exprimd intr-o formaextremd in societdfile sclavagiste, in inchisori qi regimuriautoritare. intr-o formd moderata gi democratd, puterea are labazd sistemul de proprietate gi control asupra resurselor, ceeace oferd putere unor persoane de a influenfa comportamentulaltora.

Managementul, sau administrarea, este o refetd pentrumodul de operare al unei organizalii qi de organizarc amunciiin cadrul acesteia. ln management, este vorba despre reguli,proceduri, bune practici qi sisteme. Rdspunde la o multitudinede intrebdri: cum vor fi banii qi resursele alocate, cine va fiangajat qi cine concediat, cum vor fi create bugete gi planuri,

t2

cine va colabora cu cine, in ce mod vor fi oblinute resursele

organizaliei - de unde vor veni banii?

Autoritatea este un cuvdnt care descrie dreptul unorpcrsoane de a lua decizii cu privire la managementul

<trganiza\iei. Cine are dreptul sd, angaieze qi sd concedieze altepcrsoane, cine are drepful sd" ia decizii cu privire la buget, cine

arc dreptul sd stabileascd obiective qi directive pentru munca

altora? Autoritatea poate sd fie formalS sau informald, 9i face

rclerire la o persoand, spre deosebire de conceptele de ,putere"qi ,,management", care pot face referire gi la proprietdlile unorsisteme.

Aceste trei concepte pot fi ilustrate foarte ugor in cadrul

unei companii tipice. O companie are un proprietar cate ate

dreptul de a o opera. Proprietarul arc puterea de a lua deciziilein cadrul companiei (in limitele legii), dar puterea in sine nu

duce cdtre succes, este nevoie qi de o re[etd pentru orgarizateacu succes a muncii, adic[ de managemen| petrtru a folosi inmod corespunzdtor resursele companiei. Controlul resurselor

oste delinut de persoane care au responsabilitatea 9i obligaliadc a acliona in numele companiei - adicd manageri cu

uutoritate formald. Pdnd in acest moment nu am avut nevoie de

conceptul de,,leadership".Conceptul de leadership se refer[ la a cfigtiga sprijinul

unor persoane care, cel pulin in principiu, at ft putut sd vrea s[acfioneze diferit. ,,Leadership" este despre crearea dedicaliei qi

cooperdrii pentru un obiectiv comun. Conceptul poate fi folositintr-o varietate de situalii, de la lideri politici care sunt aleqi de

cdtre alegdtori, pdnd la manageri care coordoneazd' angaja[i

pldtifi, caie, de multe ori, au puline opfiuni alternative reale. inultimul caz, ,,qefuI" poate sd ordone angaja{ilor sb facd aproape

t3

orice este necesar de frcut in cadrul companiei, totugi, dedicaliavoluntard qi entuziasmul acestora nu apare neapdrat de la sine,qi poate determina o performanfd imbundtdfitd. Astfel, aparcconceptul de leadership. Generalul qi pregedintele Eisenhowerspunea despre leadership cd este abilitatea de a decide ceea ceeste necesar de fbcut qi apoi de a determina pe allii sd vrea sdfa-cd acele lucruri.

Conceptul de leadership a apdrut din necesitatea de amobiliza oameni. Filozoful Nietzsche considera cd oameniisunt liberi sd facd ceea ce vor, dar nu gi sd vrea ceea ce vor.Putem alege un loc de muncd, dar nu ne este la fel de laindemdnd sd alegem sd fim entuziagti. Un aspect esenlial inconcepful de ,,leadership" este voluntariatul gi dedicareasincerd. Sunt persoane care vorbesc despre ,,acceptatea a maimult leadership". Acest lucru este, prin definifie, redundant.Managementul poate fr ,,acceptat", dat leadership-ul nu poatedecdt sd fie ,,urmat". Nu putem sd ,,acceptdm', mai multleadership, la fel cum nu putem,,alege sd ne indr[gostim,,.

In practicd,, liderii qi managerii exercitd putere,monogement si leadership ftrd, sd fie neap drat o distincfie clar6intre acestea. Folosirea in societate a termenului de,,leadership" este incd destul de vagd, semn cd. definireaconceptului este in lucru. De altfel, cuvdntul ,,leadership,, nuprea a fost folosit inainte de secolul 20, dar acum a cdpdtat oproeminen{d globala. Chiar qi in literatura de specialitate,distincjia dintre leadership qi management nu este intotdeaunaconsecventd. I-ermenul de ,,leadership" a apdni mai intdi inStatele unite gi doar recent in fdri mai conservatoare ringvistic,precum Marea Britanie. in multe cazrni, c6nd vorbi* d.rpr.putere qi conducere, intdlnim un amestec de termeni precum,,cdpetenie", ,,$of' sau ,,conducdtor", toate desemndnd o

l4

pr'r'rioiurri oarc gendeqte qi vorbeqte in numele comunitdlii. inlllrrrl organizafiilor, intAlnim un amestec de putere, dreptul 9i

rhrloriir dc a conduce, qi autoritate formald sau informald' De

rrrrrlle ori spunem cd sarcina managerilor este de a exercita

It'rrrlcrship. in acelagi timp, titlul de ,,lider" a devenit comun

1rt'rrlrrr pcrsoane inpozilii de putere precum: politicieni, ofiferi,r'lt'rici, antreprenori, milionari qi chiar capii unor mafii - tolisrrrrt numiti in presi drept,,lideri".

lnteresul pentru leadership a crescut simfitor qi este

prczcnt in multe domenii ale societd{ii moderne. Teoriile qi

rlt:lini[iile despre ,,leadership" vatiazd" de la noJiuni poetice

piirrir la argumente solide, care se indoiesc de insdqi existenla

lcrromcnului. Exercitarea unui leadership de succes este

crrrrsicleratd calea cdtre performanli in multe domenii, dar nu

irvcrn incd o definilie clard" a ceea ce este acesta. Mai mulliorrncni de qtiinfd au lansat iniliative pentru a decide o definiliepcntru leadership, doar pentru a primi comentarii ironice cu

privire la cine at avea dreptul sd determine rdspunsul. Personal,

consider ci rdspunsul depinde de intrebare; astfel, cartea de

la[[ iqi doreqte sd abordeze 5 intrebdri: Care sunt beneficiile

lolosirii acestui concept? Care sunt mecanismele naturale care

pol explica fenomenulT Poate o lipsd de tnlelegere a

ctmceptului de leadership sd fie periculoasd? Este posibil sd

/itlosim cunoStinle despre leadership pentru a crea Si adezvolta lideri buni? Cum se manifestd fenomenul de

leadership in spaliu Si timp? Speranla mea este ca aceastd carte

sd ajute cititorii sd iqi gdseascd propriile rdspunsuri qi, inacelaqi timp, sd le permitd sd genercze disculii despre

leadership in sfera vielii publice.Capitolul 2 explicd cum a apdrut conceptul de

,,leadership" la inceputul secolului 19 qi cum a evoluat pdnd

15

astAzl Cooperarea existd sub mai multe forme, astfel, cum de aapdrut un concept general precum ,,leadership,,? in forma luimodernd, leadership face parte dintr-o familie de cuvinte caredescriu responsabilitatea de a obline rczultate intr-oorganiza[ie. Toli cei implicafi sub diferite forme in organizafiisunt strdnqi laolaltd de conceptul de leadership - proprietari,manageri, angaja[i, competitori gi soc ietdf i. Aparilia societdf ilorcu rdspundere limitatd, qi in acelagi timp creqterea numdrului qia diversitdlli organizaliilor, a schimbat viziunea noastrd asupraautoritafii. Astfel, fenomenul de leadership a devenit o unealtdde management al riscului qi a responsabilitdfii in f{aincertitudinii.

Conceptul de leadership a ajuns sd fie folosit pentru aexplica momente decisive in domenii diferite, precum politica,afacerile, religia, sportul qi rdzboiul. Capitolul 3 abordeazd, oserie de explicalii teoretice ale conceptului, precum pi de ceeste atdt de dificil de agreat asupra unei definifii precise. uniioameni sunt interesafi de personalitatea individuald a marilorlideri, pe cdnd algii privesc leadership-ul ca un fenomen socialsau chiar biologic. Multe teorii moderne pretind cd au o valoarepracticd qi oferd cititorului o reJetd de cum poate fi exersatleadership-ul in practicd. Spre deosebire de teoriile axate pemarile personalitdli sau evenimente politice, care descriusitualii spectaculoase, teoriile practice tind s6 fie mai degrabdprozaice decdt fascinante. Acest capitol prezintd, teoriileclasice, precum gi cele mai populare teorii actuale.

Cand vorbim despre leadership vorbim despre unechilibru intre succes qi eqec, dar qi intre bine gi rdu; astfelcapitolul 4 abordeaz1. cazurile in care leadership-ul sedovedeqte periculos. un leadership slab poate distruge viefi qivaloare, dar un leadership periculos poate distruge culturi

16

intregi. Numdrul liderilor din intreaga lume este enorm, dar

numdrul celor conduqi de lideri este qi mai mare. In calitate de

cet[feni, angajalr sau chiar pacienfi intr-un spital, leadership-ulne influenf eazdin mod direct sau indirect viala noastr[ zllnicd.Pentru ca o societate sd functioneze bine, este necesard o

culturd generald solidd despre leadership. Fdrd o infelegere

solidd putem c[dea pradd, unor idei periculoase despre

leadership. Inspirat de un vechi proverb, aq indrdzni sd spun cd

lenomenul de leadership este prea important ca sd fie l6sat doarpe mdna liderilor. Astfel, capitolul 4 descrie cum iluziilecomune despre leadership ne pot face vulnerabili in fala unorlideri care se folosesc de pozilia lor pentru a-qi servi propriileinterese in detrimentul celor din jurul lor.

Cunogtinfele despre leadership ar trebui folosite pentru acrea organiza{ii gi comunitdli mai bune in jurul nostru. Aceasta

cste topica capitolului 5 - recrutarea qi dezvoltarea liderilor.liste oare posibil sd identificdm qi sd diferenfiem intre indiviziicare sunt potrivifi pentru pozilii de leadership gi cei care nu?llxistd diferenle semnificative intre barbafi gi femei in pozifiide leadership? Pot oamenii s6 invele sd fie lideri mai buni, qi

dacd da, cum? Recrutarea gi dezvoltarea liderilor reprezint[ o

piald imensd in care mulli bani pot fr irosili pe aborddriineficiente. Acest capitol revizuieqte principii qi modele ce

rczultd. din cazuri de bund-practicd" pentru a promova programe

dc dezvoltare bine fundamentate. Acest aspect este critic pentrurrrice organiza[ie, pentru a fi pregitita in fafa provocdrilorviitoare.

Viitorul este subiectul de discufie al ultimului capitol,care abord eazd conceptul de leadership in spaliu qi timp. inprezent organizalnle sunt supuse unor forfe mai dinamice decAt

oricdnd, astfel, felul in care ne comportam in trecut este din ce

in ce mai pufin probabil sd ne asigure succesul in viitor. Se

t7

manifestd leadership-ul in mod similar peste generafii piculturi? Sunt unele culturi mai propice pentru leadership dec6taltele? Este pufin probabil sd rdspundem complet la astfel deintrebdri, dar explorarea lor ne poate da perspective noi.Provocdrile globale pi scenarii viitoare posibile aduc mai multdclaritate conceptului. Ultimul capitol subliniazd cu precdderedoud provocdri majore vizavi de spaliu qi timp - creqterea inimportanlE a culturii de leadership din Asia de Est piconsecinlele perioadei economice agitate din Europa.Posteritatea va privi in urmd la vremurile noastre qi ne vaexplica gregelile pornind de la felul in care gdndim. considerdrept un exercifiu interesant a reflecta asupra evolufieiconceptului de leadership in spafiu pi timp, gi invit cititorul s6incerce acest lucru.

LECTURI RECOMANDATECei interesafi de evolufia conceptelor pereche de

leadership qi management pot investiga un articoi scurt gi laobiect: Bedeian, A.G. qi J.G. Hunt, Academic amnesia andv_estigial assumptions of our forefathers. The LeadershipQuarterly, 2006. l7 : p. 190e05.

Puterea este precum o bestie cu multe capete. Aceastdcarte le abordeazd,pe rAnd pe toate: Clegg, S.R., d. C;C;;r""pi N. Phillips, Power and organizations.2006, London: Sage.

urmdtoarea carte ofer[ o perspectivd teoreticd mai largFtasupra conceptului de leadership: Stacey, R.D., D. Griffin andP. Shaw, Complexity theory and management; Fad or radicqlchallenge to systems thinking? 2000,London: Routledge.

l8