Conf. Dr. Valeria FilipConf. Dr. Valeria Filip

CURSUL NR. 1CURSUL NR. 1

CONCEPTUL DE PUERICULTURĂCONCEPTUL DE PUERICULTURĂÎn anul 1865 CARRON introduce termenul de În anul 1865 CARRON introduce termenul de

Puericultură publicând o carte cu titlul Puericultură publicând o carte cu titlul *Puericultura sau ştiinţa de a creşte igienic şi *Puericultura sau ştiinţa de a creşte igienic şi

fiziologic copilul de primă vârstă*. fiziologic copilul de primă vârstă*. Cuvântul puericultură derivă din corespondentul Cuvântul puericultură derivă din corespondentul cuvintelor latine puer (copil) şi cultură (creştere)cuvintelor latine puer (copil) şi cultură (creştere)

(ştiinţa creşterii copilului(ştiinţa creşterii copilului).).

ISTORICISTORICDezvoltarea popoarelor de-a lungul istoriei a depins în mare Dezvoltarea popoarelor de-a lungul istoriei a depins în mare

măsură de modul în care aceştia şi-au ocrotit progeniturile (de modul în măsură de modul în care aceştia şi-au ocrotit progeniturile (de modul în care au asigurat creşterea şi dezvoltarea copiilor şi tineretului).care au asigurat creşterea şi dezvoltarea copiilor şi tineretului).

Problemele de creştere şi îngrijire ale copilului sănătos şi Problemele de creştere şi îngrijire ale copilului sănătos şi bolnav au preocupat omenirea încă din cele mai vechi timpuri; chinezii, bolnav au preocupat omenirea încă din cele mai vechi timpuri; chinezii, indienii, grecii, romanii au indienii, grecii, romanii au lasatlasat peste veacuri mărturii despre peste veacuri mărturii despre preocupările lor pentru alimentaţia, creşterea şi dezvoltarea copiilor.preocupările lor pentru alimentaţia, creşterea şi dezvoltarea copiilor.

De altfel, grija faţă de om are în conţinutul ei un puternic izvor De altfel, grija faţă de om are în conţinutul ei un puternic izvor instinctual, omul fiind stăpânit de dorinţa fermă a continuităţii speciei instinctual, omul fiind stăpânit de dorinţa fermă a continuităţii speciei umane.umane.

La indieni şi egipteni copiii erau foarte preţuiţi; o serie de La indieni şi egipteni copiii erau foarte preţuiţi; o serie de papirusuri (papirusuri (EBEZA)EBEZA) descriu măsurile de îngrijire a copiilor sau prezintă descriu măsurile de îngrijire a copiilor sau prezintă pe larg unele boli ce apăreau la aceştia.pe larg unele boli ce apăreau la aceştia.

În schimb, eutanasia, practicată la greci şi romani (părăsirea În schimb, eutanasia, practicată la greci şi romani (părăsirea copiilor cu handicapuri) a fost interzisă prin lege de împăratul Traian.copiilor cu handicapuri) a fost interzisă prin lege de împăratul Traian.SORANUS (SORANUS (în Roma antică) a rămas cunoscut pentru fundamentarea în Roma antică) a rămas cunoscut pentru fundamentarea unor date privind alimentaţia nou născutului şi sugarului.unor date privind alimentaţia nou născutului şi sugarului.AVICENAAVICENA medic şi filozof în lumea arabă (980-1037) a lăsat o expunere medic şi filozof în lumea arabă (980-1037) a lăsat o expunere sistematică privind igiena copilului.sistematică privind igiena copilului.

În evul mediuÎn evul mediu RHASES RHASES sublinia importanţa alimentaţiei sublinia importanţa alimentaţiei sugarului.sugarului.

După 1600 s-au adus contribuţii importante la cunoaşterea După 1600 s-au adus contribuţii importante la cunoaşterea patologiei copilului şi la fundamentarea unor concepte privind creşterea patologiei copilului şi la fundamentarea unor concepte privind creşterea şi dezvoltarea copiilor.şi dezvoltarea copiilor.

GLISSONGLISSON descrie rahitismul descrie rahitismulEDWARD JENNEREDWARD JENNER descoperă vaccinul împotriva variolei. descoperă vaccinul împotriva variolei.În perioada următoare În perioada următoare SINCLAIR SINCLAIR (Anglia), (Anglia), TISSOT TISSOT (Elveţia), (Elveţia),

HOFFMAN HOFFMAN (Germania) au arătat rolul deosebit al conceptului de (Germania) au arătat rolul deosebit al conceptului de prevenţie (în general) şi contribuţia modului de viaţă (alimentaţie, prevenţie (în general) şi contribuţia modului de viaţă (alimentaţie, sedentarism) la păstrarea şi promovarea sănătăţii.sedentarism) la păstrarea şi promovarea sănătăţii.

În secolul XIX se afirmă şcoala franceză de pediatrie (1802 În secolul XIX se afirmă şcoala franceză de pediatrie (1802 primul spital de copii din Paris).primul spital de copii din Paris). Medici renumiţi au adus contribuţii la fundamentarea Pediatriei Medici renumiţi au adus contribuţii la fundamentarea Pediatriei şi Puericulturii ca ştiinţă:şi Puericulturii ca ştiinţă:- - VON PIRQUETVON PIRQUET a descris intradermoreacţia la tuberculină a descris intradermoreacţia la tuberculină- - ALBERT SABINALBERT SABIN pune bazele vaccinului antipoliomielitic pune bazele vaccinului antipoliomielitic- - MOLL, CZERNY, MORO, FINKELSTEIN, KELER, PARROT, MOLL, CZERNY, MORO, FINKELSTEIN, KELER, PARROT, MARFAN, PFAUNDLERMARFAN, PFAUNDLER au contribuit la aprofundarea cunoştinţelor în au contribuit la aprofundarea cunoştinţelor în domeniul dieteticii şi alimentaţiei la copil.domeniul dieteticii şi alimentaţiei la copil.

DELIMITAREA CONCEPTULUI DE PUERICULTURĂ DELIMITAREA CONCEPTULUI DE PUERICULTURĂ ŞI OBIECT DE ACTIVITATEŞI OBIECT DE ACTIVITATE

- - Pediatria generală – ca medicină a copilăriei s-a divizat Pediatria generală – ca medicină a copilăriei s-a divizat în subspecialităţi permiţând aprofundarea fiecărui în subspecialităţi permiţând aprofundarea fiecărui domeniu în parte:domeniu în parte:

- Pediatria clinică - care studiază patologia copilului.- Pediatria clinică - care studiază patologia copilului.

Pediatria preventivă - care se ocupă de păstrarea Pediatria preventivă - care se ocupă de păstrarea sănătăţii, prevenirea bolilor, creşterea şi dezvoltarea sănătăţii, prevenirea bolilor, creşterea şi dezvoltarea organismelor tinere, în parte semănând cu Puericultura.organismelor tinere, în parte semănând cu Puericultura.

- Pediatria socială - studiază ecosistemul copilului, adică - Pediatria socială - studiază ecosistemul copilului, adică interrelaţia dintre copil şi mediul său de viaţă, precum şi interrelaţia dintre copil şi mediul său de viaţă, precum şi rolul factorilor de mediu asupra creşterii şi dezvoltării.rolul factorilor de mediu asupra creşterii şi dezvoltării.

DEFINIŢIA PUERICULTURIIDEFINIŢIA PUERICULTURIIPuericulturaPuericultura se ocupă cu ansamblul mijloacelor se ocupă cu ansamblul mijloacelor

prin care se asigură creşterea şi dezvoltarea normală prin care se asigură creşterea şi dezvoltarea normală somatică şi psihică a copilului, precum şi ocrotirea lui de somatică şi psihică a copilului, precum şi ocrotirea lui de la naştere până la vârsta adultă (pe etape de vârstă).la naştere până la vârsta adultă (pe etape de vârstă).

Deci Puericultura are ca :Deci Puericultura are ca :- Obiectiv principal studiul creşterii şi dezvoltării copilului - Obiectiv principal studiul creşterii şi dezvoltării copilului de la naştere până la maturitate, pe etape de vârstă de la naştere până la maturitate, pe etape de vârstă (sunt cuprinde toate aspectele ce concură la realizarea (sunt cuprinde toate aspectele ce concură la realizarea acestui deziderat).acestui deziderat).- Un alt aspect al Puericulturii îl reprezintă prevenirea - Un alt aspect al Puericulturii îl reprezintă prevenirea bolilor şi păstrarea sănătăţii.bolilor şi păstrarea sănătăţii.

- - Puericultura reprezintă latura Puericultura reprezintă latura profilacticăprofilactică a Pediatriei şi a Pediatriei şi se adresează copilului, familiei şi condiţiilor de mediu socio-se adresează copilului, familiei şi condiţiilor de mediu socio-economic.economic.

- - Copiii sunt expresia valorii biologice a unui popor. Starea Copiii sunt expresia valorii biologice a unui popor. Starea sănătăţii lor constitue unul din factorii de evoluţie şi civilizaţie sănătăţii lor constitue unul din factorii de evoluţie şi civilizaţie (Declaraţia Drepturilor Copilului adoptată de Adunarea Generală (Declaraţia Drepturilor Copilului adoptată de Adunarea Generală ONU în 1959).ONU în 1959).

- - Puericultura s-a diferenţiat ca specialitate medicală alături Puericultura s-a diferenţiat ca specialitate medicală alături de Pediatrie la mijlocul secolului trecut şi studiază:de Pediatrie la mijlocul secolului trecut şi studiază:- Particularităţile morfologice şi funcţionale la diferite vârste.- Particularităţile morfologice şi funcţionale la diferite vârste.- Urmăreşte evoluţia şi maturizarea în raport cu mediul ambiant, - Urmăreşte evoluţia şi maturizarea în raport cu mediul ambiant, iar din analiza acestora se desprinde un complex de măsuri cu iar din analiza acestora se desprinde un complex de măsuri cu aplicabilitate practică, diferenţiată privind îngrijirea, alimentaţia sau aplicabilitate practică, diferenţiată privind îngrijirea, alimentaţia sau educarea copilului în diverse etape ale dezvoltării sale.educarea copilului în diverse etape ale dezvoltării sale.

- - Se urmăreşte astfel realizarea unui progres adecvat, de Se urmăreşte astfel realizarea unui progres adecvat, de la concepţie până la maturitate, pe plan fizic, intelectual şi la concepţie până la maturitate, pe plan fizic, intelectual şi emoţional, o creştere şi o dezvoltare armonioasă care să permită emoţional, o creştere şi o dezvoltare armonioasă care să permită fiecărui copil îndeplinirea întregului său potenţial în perioada de fiecărui copil îndeplinirea întregului său potenţial în perioada de adult.adult.

- - Copilul nu este un adult în miniatură; el prezintă unele Copilul nu este un adult în miniatură; el prezintă unele particularităţi care nu se întâlnesc la adulţi (la îmbolnăviri şi stres particularităţi care nu se întâlnesc la adulţi (la îmbolnăviri şi stres reacţionează diferit la vârste diferite), dar numeroase boli ale reacţionează diferit la vârste diferite), dar numeroase boli ale adultului îşi au originea în copilărie.adultului îşi au originea în copilărie.

- - Dezvoltarea Puericulturii se datoreşte progreselor Dezvoltarea Puericulturii se datoreşte progreselor omenirii în domeniul fiziologiei şi particularităţilor metabolismului omenirii în domeniul fiziologiei şi particularităţilor metabolismului la diferite vârste:la diferite vârste:- Cunoaşterea mecanismului creşterii.- Cunoaşterea mecanismului creşterii.- Progreselor în domeniul nutriţiei şi alimentaţiei copilului.- Progreselor în domeniul nutriţiei şi alimentaţiei copilului.- Dezvoltării geneticii umane şi a biotehnicii.- Dezvoltării geneticii umane şi a biotehnicii.

Ca latură profilactică, Puericultura Ca latură profilactică, Puericultura vizează diferite etape ale vieţii umane; vizează diferite etape ale vieţii umane;

în raport cu momentul şi factorii asupra în raport cu momentul şi factorii asupra cărora poate acţiona activitatea cărora poate acţiona activitatea

profilactică, putem clasifica Puericultura profilactică, putem clasifica Puericultura în:în:

PreconcepţionalăPreconcepţionalăPrenatalăPrenatalăIntranatalăIntranatalăPostnatalăPostnatală

CLASIFICARECLASIFICAREPuericultura preconcepţionalăPuericultura preconcepţională cuprinde ansamblul cuprinde ansamblul

de măsuri care studiază starea de sănătate a genitde măsuri care studiază starea de sănătate a genitoorilor. rilor. Se referă la mai multe aspecte : Se referă la mai multe aspecte : - Starea de sănătate cu care o femeie începe sarcina- Starea de sănătate cu care o femeie începe sarcina- Încărcătura ereditară a copilului, importanţa sfatului - Încărcătura ereditară a copilului, importanţa sfatului genetic.genetic.

Puericultura prenatalăPuericultura prenatală cuprinde perioada dintre cuprinde perioada dintre concepţie şi naştere. Puericultura prenatală ocroteşte concepţie şi naştere. Puericultura prenatală ocroteşte femeia gravidă şi dezvoltarea intrauterină a produsului de femeia gravidă şi dezvoltarea intrauterină a produsului de concepţie.concepţie.Se impune:Se impune:- Depistarea precoce a sarcinii- Depistarea precoce a sarcinii- Luarea în evidenţă şi controale periodice- Luarea în evidenţă şi controale periodice- Vitaminizarea, profilaxia gravidei- Vitaminizarea, profilaxia gravidei- Internarea gravidelor cu risc- Internarea gravidelor cu risc- Regim adecvat de viaţă, muncă şi alimentaţie a gravidei- Regim adecvat de viaţă, muncă şi alimentaţie a gravidei

Puericultura intranatalăPuericultura intranatală asigură măsurile asigură măsurile necesare unei naşteri eutocicenecesare unei naşteri eutocice

Puericultura postnatalăPuericultura postnatală se referă la toate se referă la toate evenimentele prin care trece un copil după ce se evenimentele prin care trece un copil după ce se

naşte până la maturizare. Cuprinde totalitatea naşte până la maturizare. Cuprinde totalitatea măsurilor de:măsurilor de:

- Îngrijire- Îngrijire- Alimentaţie- Alimentaţie

- Imunizări active necesare pentru creşterea şi - Imunizări active necesare pentru creşterea şi dezvoltarea copiluluidezvoltarea copilului

Puericultura angajează o strânsă legătură Puericultura angajează o strânsă legătură între obstetrician-ginecolog, neonatolog, între obstetrician-ginecolog, neonatolog, pediatru, psiholog, familie şi reţeaua instructiv-pediatru, psiholog, familie şi reţeaua instructiv-educativă.educativă.

Având în vedere importanţa care trebuie Având în vedere importanţa care trebuie acordată Puericulturii atât de corpul medical cât şi acordată Puericulturii atât de corpul medical cât şi de populaţie şi guvern, se pot emite unele de populaţie şi guvern, se pot emite unele principii călăuzătoare cu rang de drepturi ale principii călăuzătoare cu rang de drepturi ale copilului:copilului:

1. Dreptul de a se naşte şi a fi bine născut1. Dreptul de a se naşte şi a fi bine născut drept la a cărui realizare va participa atât drept la a cărui realizare va participa atât obstetricianul cât şi neonatologul, cunoscându-se obstetricianul cât şi neonatologul, cunoscându-se consecinţele imense ale unei naşteri consecinţele imense ale unei naşteri defectuoase.defectuoase.2. Dreptul copilului la sânul mamei 2. Dreptul copilului la sânul mamei (unele (unele femei renunţă nemotivat la alăptarea copilului)femei renunţă nemotivat la alăptarea copilului)3. Dreptul mamei la soţ (al copilului la tată), 3. Dreptul mamei la soţ (al copilului la tată), cunoscându-se că pentru procesul complex cunoscându-se că pentru procesul complex instructiv-educativ şi cel al creşterii copilului este instructiv-educativ şi cel al creşterii copilului este nevoie de ambii genitorinevoie de ambii genitori

OMS: SĂNĂTATEA ESTE O OMS: SĂNĂTATEA ESTE O STARE DE BINE FIZIC, MENTAL STARE DE BINE FIZIC, MENTAL ŞI DE INTEGRARE SOCIALĂ (Nu ŞI DE INTEGRARE SOCIALĂ (Nu

doar absenţa bolii).doar absenţa bolii).

STAREA DE ĂNĂTATE:STAREA DE ĂNĂTATE:Organism sănătosOrganism sănătosMinte cercetătoareMinte cercetătoare

Personalitate stabilăPersonalitate stabilă

PERIOADELE ONTOGENEZEI UMANEPERIOADELE ONTOGENEZEI UMANE

• -dezvoltarea ontogenetica reprezinta modificarile morfologice si functionale ale unui subiect de la celula –ou pana la moarte prin imbatranire

ETAPA PRENATALA (antepartum)ETAPA PRENATALA (antepartum)

• -perioada preembrionara -reprezentata de gametogeneza si insamantare

• -perioada de zigot –sau prima saptamana de dezvoltare

• -perioada embrionara-(embriogeneza)-caracterizata de formarea embrionului si aparitia primordiilor organelor –intervalul cuprins intre saptamana a 2-a si saptamana a 8-a

• -perioada fetala ( organogeneza)-dureaza pana la sfarsitul lunii a 9-a

ETAPA POSTNATALAETAPA POSTNATALA

• -PER. DE COPILARIE• -PRIMA COPILARIE (0-3)• -per perinatala (prima

sapt.postpartum)• -per .de nou-nascut(0-28 zile • -per de sugar (28 zile -1an)• -per de copil mic (1-3 ani)• -A DOUA COPILARIE (3-6/7)• -A TREIA COPILARIE (6/7 ani-12 12 ani pentru

fete si 14 ani pentru baieti)

• PER. PUBERTATII (intre 12-16 ani la fete si 14-16 ani la baieti)

• PER DE ADOLESCENT ( intre 17 si 2o ani)

• PER .DE ADULT (maturitate):• -tinerete (intre 21 si 30 ani)• -maturitate propiu-zisa (intre 31 si 65 ani)

• PER. DE BATRANETE SI SENESCENTA

PERIOADELE ONTOGENEZEI PERIOADELE ONTOGENEZEI UMANEUMANE

Ontogeneza cuprinde 2 perioade: Ontogeneza cuprinde 2 perioade: Intrauterină şi Extrauterină..

PERIOADA INTRAUTERINĂPERIOADA INTRAUTERINĂPerioada embrionarăPerioada embrionară – de la – de la

concepţie până la 8-12 săptămâni concepţie până la 8-12 săptămâni de gestaţie (2 luni)de gestaţie (2 luni)

Perioada fetalăPerioada fetală – de la 2 luni de – de la 2 luni de gestaţie până la naşteregestaţie până la naştere

PERIOADA EXTRAUTERINĂ PERIOADA EXTRAUTERINĂ 1. 1. Copilăria: Copilăria:

AA. . Prima copilăriePrima copilărie de la O la 3 anide la O la 3 ani- A a- A a. Perioada de nou născut 0 - 28 zile. Perioada de nou născut 0 - 28 zile- A b.- A b. Perioada de sugar 28 zile – 1 an Perioada de sugar 28 zile – 1 an- A c.- A c. Antepreşcolar (copil mic) 1 – 3 ani Antepreşcolar (copil mic) 1 – 3 aniBB. . A II-a copilărieA II-a copilărie – perioada de la 3 la 6 ani – perioada de la 3 la 6 ani

(perioada de preşcolar)(perioada de preşcolar)CC. . A III-a copilărieA III-a copilărie (perioada şcolară) (perioada şcolară)- C a- C a Perioada de şcolar mic 6 – 12 ani Perioada de şcolar mic 6 – 12 ani- C b- C b Perioada de şcolar mare Perioada de şcolar mare

- pubertatea 12 – 16 ani - pubertatea 12 – 16 ani (12 – 14 ani la fete, 14 – 16 ani la băieţi) (12 – 14 ani la fete, 14 – 16 ani la băieţi)

D. AD. Adolescenţadolescenţa – după 14 ani fete → terminarea creşterii – după 14 ani fete → terminarea creşterii - după 16 ani băieţi → terminarea creşterii - după 16 ani băieţi → terminarea creşterii 2. Tinereţe2. Tinereţe – 21 – 30 de ani – 21 – 30 de ani3. Maturitate3. Maturitate – 31 – 65 de ani – 31 – 65 de ani4. Bătrâneţe4. Bătrâneţe – peste 65 de ani – peste 65 de ani

- - Periodizarea ontogenezei atrage atenţia că Periodizarea ontogenezei atrage atenţia că fiinţa umană are deja în momentul naşterii o fiinţa umană are deja în momentul naşterii o existenţă de 280 de zile.existenţă de 280 de zile.

- - Domeniul Puericulturii şi Pediatriei se Domeniul Puericulturii şi Pediatriei se întinde până la limita adolescenţei.întinde până la limita adolescenţei.

- - Într-o viziune mai largă, Adolescenţa nu Într-o viziune mai largă, Adolescenţa nu mai este echivalentul vârstei postpubertare ci mai este echivalentul vârstei postpubertare ci cuprinde întreg intervalul între 11 – 21 ani.cuprinde întreg intervalul între 11 – 21 ani.

- - Conceptul de Adolescenţă integrează nu Conceptul de Adolescenţă integrează nu numai aspectele creşterii fizice şi a maturizării numai aspectele creşterii fizice şi a maturizării sexuale ci şi întregul complex al dezvoltării neuro-sexuale ci şi întregul complex al dezvoltării neuro-intelectuale şi al adaptării psihosociale a copilului.intelectuale şi al adaptării psihosociale a copilului.

I I PERIOADA INTRAUTERINĂPERIOADA INTRAUTERINĂ1. Embrionară1. Embrionară2. Fetală2. Fetală

1. Perioada embrionară1. Perioada embrionară- - Este perioada în care oul se diferenţiază într-un Este perioada în care oul se diferenţiază într-un organism care prezintă trăsăturile anatomice ale organism care prezintă trăsăturile anatomice ale fiinţei umane.fiinţei umane.

- embriogeneza – 4 săptămâni- embriogeneza – 4 săptămâni- organogeneza şi morfogeneza- - organogeneza şi morfogeneza-

următoarele 4 săptămâniurmătoarele 4 săptămâni(8 – 12 săptămâni după unii autori, pentru că (8 – 12 săptămâni după unii autori, pentru că organogeneza continuă şi dincolo de 8 organogeneza continuă şi dincolo de 8 săptămâni).săptămâni).

prima săptămânăprima săptămână– este germinală– este germinală- este caracteristică divizarea celulară- este caracteristică divizarea celularăa 2-a săptămânăa 2-a săptămână– masa celulară se diferenţiază în 2 straturi: - ectoderm– masa celulară se diferenţiază în 2 straturi: - ectoderm - endoderm - endoderma 3-a săptămână a 3-a săptămână - se caracterizează prin apariţia mezodermului- se caracterizează prin apariţia mezodermuluiîntre 4 – 8 săptămâniîntre 4 – 8 săptămâni- are loc o diferenţiere rapidă cu realizarea formei umane- are loc o diferenţiere rapidă cu realizarea formei umane

la 8 săptămâni la 8 săptămâni - faţa şi membrele încep să se formeze- faţa şi membrele încep să se formeze- organele vitale sunt deja formate iar sistemele - organele vitale sunt deja formate iar sistemele organismului (digestiv, respirator, urinar) au prins deja contur.organismului (digestiv, respirator, urinar) au prins deja contur.- greutate 1- greutate 100 g. g.- lungime 2,5 cm.- lungime 2,5 cm.- se decelează primele semne de activitate neurologică (când - se decelează primele semne de activitate neurologică (când contracţii musculare izolate pot surveni ca răspuns la o contracţii musculare izolate pot surveni ca răspuns la o stimulare locală)stimulare locală)la 9 săptămâni la 9 săptămâni - - palmele şi plantele devin reflexogenepalmele şi plantele devin reflexogenela 12 săptămâni la 12 săptămâni - - greutate – 14 ggreutate – 14 g- lungime – 17,5 cm- lungime – 17,5 cm- sexul poate fi precizat prin observare directă- sexul poate fi precizat prin observare directă

În perioada embrionară, factorii În perioada embrionară, factorii teratogeni pot perturba teratogeni pot perturba

diferenţierea, generând malformaţii diferenţierea, generând malformaţii congenitale.congenitale.

Mortalitatea în perioada embrionară Mortalitatea în perioada embrionară este crescută, datorându-se unor:este crescută, datorându-se unor:

– anomalii congenitale – anomalii congenitale- - anomalii geneticeanomalii genetice

- îmbolnăvirile mamei - îmbolnăvirile mamei

Metode de screening prenatalMetode de screening prenatalScreeningul prenatalScreeningul prenatal se se recomandă femeilor cu risc crescut recomandă femeilor cu risc crescut de a avea un copil malformat:de a avea un copil malformat:

- vârsta peste 35 de ani- vârsta peste 35 de ani- copil născut cu anomalii - copil născut cu anomalii

congenitale în antecedentecongenitale în antecedente- avorturi frecvente- avorturi frecvente- istoric familial cu malformaţii- istoric familial cu malformaţii

Se efectuează prin:Se efectuează prin:- Prelevarea unui mic fragment de chorion- Prelevarea unui mic fragment de chorion (una din (una din cele două membrane care formează sacul amniotic) cele două membrane care formează sacul amniotic) între 10-12 săptămâni de gestaţie pentru a detecta spina între 10-12 săptămâni de gestaţie pentru a detecta spina bifidă (perioada de maximăbifidă (perioada de maximă vulnerabilitatevulnerabilitate aa SN)SN)- - Amniocenteză Amniocenteză – prelevarea unei mici cantităţi de lichid – prelevarea unei mici cantităţi de lichid amniotic între 14– 18 săptămâni de gestaţie pentru a amniotic între 14– 18 săptămâni de gestaţie pentru a detecta - anomalii congenitaledetecta - anomalii congenitale - spina bifida - spina bifida - - Dozarea αlfa-fetoproteineiDozarea αlfa-fetoproteinei între 15-18 săptămâni de între 15-18 săptămâni de gestaţiegestaţie - - este crescută în anomalii congenitale (spina este crescută în anomalii congenitale (spina bifida)bifida) - - este scăzută în sindromul Downeste scăzută în sindromul DownEcografiaEcografia - la orice vârstă a sarcinii - la orice vârstă a sarciniiEco DopplerEco Doppler

Sfatul geneticSfatul geneticEste singura metodă, deocamdată, cu şanse mari de Este singura metodă, deocamdată, cu şanse mari de

reuşită în profilaxia bolilor genetice.reuşită în profilaxia bolilor genetice.Un sfat genetic corect trebuie să includă:Un sfat genetic corect trebuie să includă:

- - Încadrarea corectă şi exactă a afecţiunii pentru care s-a cerut Încadrarea corectă şi exactă a afecţiunii pentru care s-a cerut sfatul genetic.sfatul genetic.- - Studiul amănunţit şi cât mai complet al genealogiei, detalierea Studiul amănunţit şi cât mai complet al genealogiei, detalierea informaţiilor legate de colaterali, descendenţi, ascendenţi.informaţiilor legate de colaterali, descendenţi, ascendenţi.- - Informarea familiei cât mai obiectiv, ţinând seama că o Informarea familiei cât mai obiectiv, ţinând seama că o consultaţie genetică, ca orice prestaţie medicală, trebuie să aibă consultaţie genetică, ca orice prestaţie medicală, trebuie să aibă drept scop binele individului sau al familiei care cere sfatul.drept scop binele individului sau al familiei care cere sfatul.

Există risc crescut sau scăzut (limita = 10%)Există risc crescut sau scăzut (limita = 10%)- - Sub 10% riscul e neglijabilSub 10% riscul e neglijabil- - Peste 50%abţinere de la procreerePeste 50%abţinere de la procreere

- - ÎntrÎntree 10-50% nu întotdeauna sunt urmate în practică 10-50% nu întotdeauna sunt urmate în practică sfaturile de a nu avea copii.sfaturile de a nu avea copii.Cei care hotărăsc sunt întotdeauna părinţii.Cei care hotărăsc sunt întotdeauna părinţii.

Dintre factorii teratogeni, amintim:Dintre factorii teratogeni, amintim:Factori infecţioşi:Factori infecţioşi:

- virusul rubeolic- virusul rubeolic- toxoplasma- toxoplasma

Factori teratogeni dependenţi de Factori teratogeni dependenţi de boli materneboli materne neinfecţioase:neinfecţioase:

- diabetul zaharat al mamei- diabetul zaharat al mamei- fenilcetonuria maternă- fenilcetonuria maternă- sângerări vaginale- sângerări vaginale

Factori actinici:Factori actinici:- radiaţii ionizante (au efect mutagen, sau la - radiaţii ionizante (au efect mutagen, sau la

zigot determină aberaţii cromozomiale)zigot determină aberaţii cromozomiale)

Factori chimici:Factori chimici:- substanţe chimice din mediul extern: (mercurul organic) - substanţe chimice din mediul extern: (mercurul organic)

determină leziuni neurologice)determină leziuni neurologice)- nicotina, fumul de ţigară (acţionează asupra taliei şi - nicotina, fumul de ţigară (acţionează asupra taliei şi

greutăţii la făt)greutăţii la făt)- alcoolul (30 ml. Alcool abstract determină embriopatia - alcoolul (30 ml. Alcool abstract determină embriopatia

alcoolică (malformaţii, tulburări intelectuale)alcoolică (malformaţii, tulburări intelectuale)- medicamente – hormonii sexuali feminini (efect discutabil)- medicamente – hormonii sexuali feminini (efect discutabil)

- anticonvulsivante- anticonvulsivante- anticoagulante (în trim I determină anomalii - anticoagulante (în trim I determină anomalii

osoase, oculare)osoase, oculare)- heparina- risc crescut de moarte în uter- heparina- risc crescut de moarte în uter- citostatice - citostatice

Alţi factori teratogeni:Alţi factori teratogeni:- nutriţia – deficitul de vit. E, vit. A, acid folic, zinc, iod, aminoacizi - nutriţia – deficitul de vit. E, vit. A, acid folic, zinc, iod, aminoacizi - vârsta parentală (20-35 de ani – perioada optimă)- vârsta parentală (20-35 de ani – perioada optimă)(riscul S. Down: 20 ani – 0,5%,(riscul S. Down: 20 ani – 0,5%, 30 ani – 1,2 % 30 ani – 1,2 % peste 40 ani – 20%) peste 40 ani – 20%)

2.Perioada fetală2.Perioada fetalăCuprinde vârsta de gestaţie Cuprinde vârsta de gestaţie

de la 8 (12) săptămâni până la de la 8 (12) săptămâni până la 40 de săptămâni, corespunzând 40 de săptămâni, corespunzând practic ultimelor două trimestre practic ultimelor două trimestre de sarcină (trim. II si III)de sarcină (trim. II si III)

Caracteristici:Caracteristici:A. Trimestrul II (3-6 luni) A. Trimestrul II (3-6 luni)

Este dominat de iniţierea diferitelor funcţii şi maturizarea lor, mai mult Este dominat de iniţierea diferitelor funcţii şi maturizarea lor, mai mult sau mai puţin apreciabilesau mai puţin apreciabile:: - - mama simte primele mmama simte primele miişcări fetale.şcări fetale.- - mişcările respiratorii survin la 18 săptămâni de gestaţie (dar dezvoltarea mişcările respiratorii survin la 18 săptămâni de gestaţie (dar dezvoltarea structurilor alveolare nu permite supravieţuirea la mai puţin de 24 săptămâni).structurilor alveolare nu permite supravieţuirea la mai puţin de 24 săptămâni).- - sinteza surfactantului începe la 25 săptămâni (dar nu este adecvat decât în al sinteza surfactantului începe la 25 săptămâni (dar nu este adecvat decât în al III-lea trimestru)III-lea trimestru)- - Hb..este predominent fetalăHb..este predominent fetală- - bila se sintetizează de la 14 săptămâni; după 14 săptămâni apar enzimele bila se sintetizează de la 14 săptămâni; după 14 săptămâni apar enzimele digestive)digestive)- - meconiul este prezent de la 16 săptămânimeconiul este prezent de la 16 săptămâni- - mişcări de înghiţire apar de la 14 săptămânimişcări de înghiţire apar de la 14 săptămâni- - buzele sunt reactive de la 17 săptămâni (suptul apare la 24 săptămâni)buzele sunt reactive de la 17 săptămâni (suptul apare la 24 săptămâni)La sfârşitul trimestrului II fătul are :La sfârşitul trimestrului II fătul are :Greutate – 1000gGreutate – 1000gLungime – 35 cm.Lungime – 35 cm.

B. Trimestrul III (6-9 luni)B. Trimestrul III (6-9 luni)Se continuă perfecţionarea funcţiilor vitaleSe continuă perfecţionarea funcţiilor vitale..Creşterea dimensiunilor fetale se face mai ales pe seamaCreşterea dimensiunilor fetale se face mai ales pe seama - - ţesutului subcutanatţesutului subcutanat - - musculaturii membrelor musculaturii membrelorDezvoltarea SN se amplifică în perioada fetalăDezvoltarea SN se amplifică în perioada fetală::- - la 13-14 săptămâni fătul reacţionează prin mişcări la stimularea tuturor la 13-14 săptămâni fătul reacţionează prin mişcări la stimularea tuturor zonelor, cu excepţia spatelui, regiunii occipitale şi a vertexuluizonelor, cu excepţia spatelui, regiunii occipitale şi a vertexului- - prima apucare se schiţează în săptămâna 17prima apucare se schiţează în săptămâna 17- - primele semne ale reflexului Moro pot fi obţinute la 25 săptămâniprimele semne ale reflexului Moro pot fi obţinute la 25 săptămâni- - la 22 săptămâni, fătul expulzat are fonaţie slabă la plâns.la 22 săptămâni, fătul expulzat are fonaţie slabă la plâns.- - activitatea fetală poate răspunde la emoţiile mameiactivitatea fetală poate răspunde la emoţiile mameiMorbiditatea fetală poate fi grevată de mulţi factori:Morbiditatea fetală poate fi grevată de mulţi factori:

- - tulburări placentaretulburări placentare- - infecţii bacteriene, virale, parazitozeinfecţii bacteriene, virale, parazitoze- - radiaţiiradiaţii- - traumatismetraumatisme- - agresiuni chimice, imunologiceagresiuni chimice, imunologice- - tulburări metabolice maternetulburări metabolice materne

Mortalitatea poate fi determinată de aceeaşi factori.Mortalitatea poate fi determinată de aceeaşi factori.

II. PERIOADA EXTRAUTERINĂII. PERIOADA EXTRAUTERINĂPerioadele copilărieiPerioadele copilăriei CopilăriaCopilăria

Este perioada de viaţă în care organismul se află Este perioada de viaţă în care organismul se află într-o evoluţie progresivă, în continuă modificare, într-o evoluţie progresivă, în continuă modificare, datorată procesului de creştere şi dezvoltare, de la datorată procesului de creştere şi dezvoltare, de la naştere şi până la adolescenţă.naştere şi până la adolescenţă.

Modificările de ordin morfologic, funcţional, pModificările de ordin morfologic, funcţional, psihic sihic şi intelectual care se petrec într-o anumită succesiune, şi intelectual care se petrec într-o anumită succesiune, au permis împărţirea copilăriei în mai multe perioade.au permis împărţirea copilăriei în mai multe perioade.

Fiecare perioadă are caracteristicile ei, care Fiecare perioadă are caracteristicile ei, care diferenţiază asistenţa medicală a copilului.diferenţiază asistenţa medicală a copilului.

Prima copilăriePrima copilărie

Este considerată perioada de la naştere până la 3 Este considerată perioada de la naştere până la 3 ani, când erupţia dentară temporară este completă.ani, când erupţia dentară temporară este completă.

Este caracterizată de formarea conştiinţei; este Este caracterizată de formarea conştiinţei; este perioada cu care încep cei „şapte ani de acasă”perioada cu care încep cei „şapte ani de acasă”

Este subdivizată în mai multe perioade, în funcţie Este subdivizată în mai multe perioade, în funcţie de particularităţile morfofuncţionale ale copilului la o de particularităţile morfofuncţionale ale copilului la o anumită vârstă şi de modul de evoluţie al acestora:anumită vârstă şi de modul de evoluţie al acestora:A.a. A.a. 0 – 28 zile –perioada de nou născut0 – 28 zile –perioada de nou născutA.b.A.b. 28 zile – 1 an – perioada de sugar 28 zile – 1 an – perioada de sugarA.c. A.c. 1–3ani–perioada de copil mic (vârsta preşcolară)1–3ani–perioada de copil mic (vârsta preşcolară)

PER DE NOU-NASCUTPER DE NOU-NASCUT• Crestere rapida staturo-ponderala;• Existenta unor fenomene caracteristice• Slaba dezvoltare a scoartei cerebrale cu predominenta centrilor

subcorticali• Importanta imunitatii transmise trnsplacentar• Deficienta functiilor de bariera a tegumentelor si mucoaselor• Tendinta infectiilor de a imbraca un caracter septicemic• Patologie dominata de malformatii congenitale si afectiuni legate de

actul nasterii• Mortalitate determinata de malformatii, traumatisme ,infectii

A.a. Perioada de nou născutA.a. Perioada de nou născut

Este perioada primelor 28 de zile de viaţă în Este perioada primelor 28 de zile de viaţă în care, în contextul adaptării la viaţa extrauterină, care, în contextul adaptării la viaţa extrauterină, survin cele mai importante modificări funcţionale survin cele mai importante modificări funcţionale la nivelul tuturor aparatelor şi sistemelorla nivelul tuturor aparatelor şi sistemelor..

Primele 7 zile de viaţă definesc perioada Primele 7 zile de viaţă definesc perioada perinatală sau neonatală precoce şi este perinatală sau neonatală precoce şi este caracterizată prin intensitatea evoluţiei adaptativ- caracterizată prin intensitatea evoluţiei adaptativ- funcţionale.funcţionale.

CaracteristicileCaracteristicile perioadei de nou născut perioadei de nou născut

Debutul creşterii ponderale şi structurale extrauterine, care Debutul creşterii ponderale şi structurale extrauterine, care începe după primele zile de viată. începe după primele zile de viată.

Discrepanţa dintre necesităţile energetice plastice ridicate, Discrepanţa dintre necesităţile energetice plastice ridicate, condiţionate de imperativul proceselor de creştere şi adaptarea condiţionate de imperativul proceselor de creştere şi adaptarea relativ lentă a funcţiilor digestive (cel puţin în prima parte a relativ lentă a funcţiilor digestive (cel puţin în prima parte a intervalului; necesar caloric=120 calorii/kg. pe 24h, faţă de adult, intervalului; necesar caloric=120 calorii/kg. pe 24h, faţă de adult, 50-60 cal/kg/zi).50-60 cal/kg/zi).

Echilibrul fragil al funcţiior importante (respiraţie, circulaţie, Echilibrul fragil al funcţiior importante (respiraţie, circulaţie, termoreglare).termoreglare).

Lipsa sau nivelul redus al capacităţilor funcţionale de Lipsa sau nivelul redus al capacităţilor funcţionale de rezervă.rezervă.

Riscul decompensării rapide, chiar în condiţii de Riscul decompensării rapide, chiar în condiţii de suprasolicitare moderată.suprasolicitare moderată.

Sisteme de apărare antiinfecţioase imperfecte Sisteme de apărare antiinfecţioase imperfecte (specifice şi nespecifice; substratul imunităţii umorale (specifice şi nespecifice; substratul imunităţii umorale specifice este reprezentat aproape în exclusivitate de Ig specifice este reprezentat aproape în exclusivitate de Ig G materne).G materne).

Activitatea nervoasă este dominată de reflexe Activitatea nervoasă este dominată de reflexe subcorticale (datorită mielinizării reduse a structurilor subcorticale (datorită mielinizării reduse a structurilor SNC)SNC)::

- reflexele arhaice sunt prezente- reflexele arhaice sunt prezente- lipseşte activitatea voluntară şi inhibiţia corticală- lipseşte activitatea voluntară şi inhibiţia corticală- funcţiile vegetative sunt bine reprezentate - funcţiile vegetative sunt bine reprezentate

MorbiditateaMorbiditatea este dominată de patologie aseptică: este dominată de patologie aseptică:- Malformaţii congenitale- Malformaţii congenitale- Hipoxie neonatală- Hipoxie neonatală- Hemoragie intracraniană- Hemoragie intracraniană- Boală hemoragică- Boală hemoragică- Boală hemolitică- Boală hemolitică

Riscul infecţiilor severe cu potenţial de diseminare nu Riscul infecţiilor severe cu potenţial de diseminare nu trebuie subestimattrebuie subestimat

Mortalitatea Mortalitatea este crescută în raport de proporţionalitate este crescută în raport de proporţionalitate inversă cu durata gestaţiei şi greutatea la naştere. inversă cu durata gestaţiei şi greutatea la naştere.

În ţările dezvoltate mortalitatea neonatală este În ţările dezvoltate mortalitatea neonatală este predominantă în ansamblul mortalităţii infantile predominantă în ansamblul mortalităţii infantile 20–26 o/20–26 o/oo oo ; în cadrul ei mortalitatea cea mai ridicată aparţine ; în cadrul ei mortalitatea cea mai ridicată aparţine primelor 7 zile iar din decesele primei săptămâni, un număr primelor 7 zile iar din decesele primei săptămâni, un număr considerabil survin în prima zi de viaţă 6 o/considerabil survin în prima zi de viaţă 6 o/oooo..

A.b. Perioada de sugarA.b. Perioada de sugarCuprinde intervalul dintre 1-12 luni.Cuprinde intervalul dintre 1-12 luni.Caracteristicile perioadei de sugarCaracteristicile perioadei de sugar

- - Creştere staturală, ponderală foarte intensă (creşterea Creştere staturală, ponderală foarte intensă (creşterea în greutate, lungime şi a perimetrelor este mult mai mare în greutate, lungime şi a perimetrelor este mult mai mare decât la oricare din grupele de vârstă ulterioare; ritmul decât la oricare din grupele de vârstă ulterioare; ritmul este variabil şi inegal la nivelul diferitelor segmente ale este variabil şi inegal la nivelul diferitelor segmente ale corpului, apărând noi relaţii de proporţionalitate între corpului, apărând noi relaţii de proporţionalitate între acestea.acestea.

- Creşterea intensă implică nevoi nutritive mari şi nevoi - Creşterea intensă implică nevoi nutritive mari şi nevoi metabolice crescute, dar, spre deosebire de perioada metabolice crescute, dar, spre deosebire de perioada precedentă, funcţia aparatului digestiv devine progresiv precedentă, funcţia aparatului digestiv devine progresiv tot mai performantă.tot mai performantă.

-Apariţia dentiţiei temporare (de lapte) şi dezvoltarea Apariţia dentiţiei temporare (de lapte) şi dezvoltarea funcţiilor digestive (maturizarea rapidă a secreţiilor funcţiilor digestive (maturizarea rapidă a secreţiilor enzimatice), permit înlocuirea alimentaţiei exclusiv enzimatice), permit înlocuirea alimentaţiei exclusiv lactate din primele 4-6 luni de viaţă, cu o alimentaţie lactate din primele 4-6 luni de viaţă, cu o alimentaţie diversificată.diversificată.

- Reducerea rolului imunităţii transplacentare şi - Reducerea rolului imunităţii transplacentare şi dezvoltarea imunităţii proprii imunitatea nespecifică dezvoltarea imunităţii proprii imunitatea nespecifică ajunge la completa maturitate iar imunitatea specifică ajunge la completa maturitate iar imunitatea specifică celulară este bine dezvoltată. Iar la sfârşitul perioadei celulară este bine dezvoltată. Iar la sfârşitul perioadei titrul de imunglobuline atinge valorile adultului.titrul de imunglobuline atinge valorile adultului.

- Creşte capacitatea funcţională a diferitelor aparate, Creşte capacitatea funcţională a diferitelor aparate, multe ajungând la performanţe asemănătoare adultului multe ajungând la performanţe asemănătoare adultului încă din primul an de viată.încă din primul an de viată.

- Activitatea nervoasă trece progresiv sub control - Activitatea nervoasă trece progresiv sub control cortical:cortical:

- dispar reflexele arhaice- dispar reflexele arhaice- activitatea neuromotorie se perfecţionează - activitatea neuromotorie se perfecţionează

(mers)(mers)- apar primele achiziţii pe plan cognitiv (arată - apar primele achiziţii pe plan cognitiv (arată

gură, nas, ochi)gură, nas, ochi)- apar primele elemente de iniţiere a limbajului- apar primele elemente de iniţiere a limbajului- creşte perioada de veghe- creşte perioada de veghe

..

Morbiditatea Morbiditatea este crescută, dominată de:este crescută, dominată de:- infecţii (aparat respirator)- infecţii (aparat respirator)- afecţiuni metabolice- afecţiuni metabolice- sindroame genetice şi malformative- sindroame genetice şi malformative- complicaţiile şi sechelele patologiei neonatale.- complicaţiile şi sechelele patologiei neonatale.

MortalitateaMortalitatea corespunde mortalităţii postneonatale. corespunde mortalităţii postneonatale. Cauze:Cauze:

- infecţii (digestive, respiratorii)- infecţii (digestive, respiratorii) - patologie malformativă - patologie malformativă - sindrom de moarte subită - sindrom de moarte subită

Altă caracteristică a perioadei este dependenţa faţă de Altă caracteristică a perioadei este dependenţa faţă de mamă şi familie.mamă şi familie.

A.c. Perioada de copil mic (AntepreşcolarA.c. Perioada de copil mic (Antepreşcolar))- Cuprinde intervalul de la 12-36 luni de viaţă (1-3 ani)- Cuprinde intervalul de la 12-36 luni de viaţă (1-3 ani)- Durează 24 de luni- Durează 24 de luni CaracteristiciCaracteristici- Încetinirea ritmului de creştere faţă de perioadele anterioare: - - Încetinirea ritmului de creştere faţă de perioadele anterioare: - 2,5-3 kg/an2,5-3 kg/an - 10-15 cm./an - 10-15 cm./an - PT 2,5 cm./an - PT 2,5 cm./an - PC creşte cu 1 cm./an - PC creşte cu 1 cm./an- Modificarea raportului dintre cap, trunchi şi membre prin - Modificarea raportului dintre cap, trunchi şi membre prin creşterea accelerată a membrelor inferioare iar postura verticală creşterea accelerată a membrelor inferioare iar postura verticală permite definitivarea şi stabilizarea curburilor coloanei vertebralepermite definitivarea şi stabilizarea curburilor coloanei vertebrale- Completarea dentiţiei temporare (erupţia dentară temporară este - Completarea dentiţiei temporare (erupţia dentară temporară este completă la 30 de luni).completă la 30 de luni).- Alimentaţia variată, apropiată de cea a adultului (maturizarea - Alimentaţia variată, apropiată de cea a adultului (maturizarea completă a enzimelor digestive + dentiţia), fac ca toleranţa să fie completă a enzimelor digestive + dentiţia), fac ca toleranţa să fie posibilă pentru un număr tot mai mare de preparate alimentareposibilă pentru un număr tot mai mare de preparate alimentare

-Sistemele de apărare antiinfecţioase, stimulate şi de imunizările Sistemele de apărare antiinfecţioase, stimulate şi de imunizările active practicate din primele 18 luni, conferă antepreşcolarului o active practicate din primele 18 luni, conferă antepreşcolarului o protecţie eficientă ( fac boli pentru care nu sunt vaccinaţi la noi: protecţie eficientă ( fac boli pentru care nu sunt vaccinaţi la noi: rubeola, varicela, scarlatina).rubeola, varicela, scarlatina).

- La nivelul SN are loc creşterea segmentelor mielinizate, ceea ce - La nivelul SN are loc creşterea segmentelor mielinizate, ceea ce determină:determină:

- perfecţionarea funcţiei locomotorii- perfecţionarea funcţiei locomotorii- la sfărşitul primului an de abia păşeşte, mersul începe să - la sfărşitul primului an de abia păşeşte, mersul începe să

devină sigurdevină sigur- la 10-14 luni, sprijinit cu o mână, se apleacă pentru a - la 10-14 luni, sprijinit cu o mână, se apleacă pentru a

ridica o jucărie fără să-şi piardă echilibrulridica o jucărie fără să-şi piardă echilibrul- la 15 luni ridică un obiect prin sprijin- la 15 luni ridică un obiect prin sprijin- la 18-24 luni apucă şi aruncă mingea- la 18-24 luni apucă şi aruncă mingea cu ambele mâini şi o cu ambele mâini şi o

rostogoleşte cu piciorulrostogoleşte cu piciorul

-Integritatea limbajuluiIntegritatea limbajului- la 1 an foloseşte cu adresabilitate primele cuvinte- la 1 an foloseşte cu adresabilitate primele cuvinte

foloseşte un limbaj pasiv, sesizează situaţii în jurul lui, foloseşte un limbaj pasiv, sesizează situaţii în jurul lui, arată părţile componente, arată obiecte din cameră, arată părţile componente, arată obiecte din cameră, diferenţiază după nume persoane, execută mici „ordine”diferenţiază după nume persoane, execută mici „ordine”

- apoi încep să elaboreze propoziţii (la început din - apoi încep să elaboreze propoziţii (la început din 2-3 cuvinte)2-3 cuvinte)

- la 18 luni foloseşte 100 de cuvinte- la 18 luni foloseşte 100 de cuvinte- la 2 ani 200-300 de cuvinte- la 2 ani 200-300 de cuvinte- la 3 ani 3000 de cuvinte- la 3 ani 3000 de cuvinte

- Progrese pe planul activităţii cognitive- Progrese pe planul activităţii cognitive- 18-24 luni – marea identificare (ce este asta? )- 18-24 luni – marea identificare (ce este asta? )- 24-36 luni – marea interogare (de ce? pentru - 24-36 luni – marea interogare (de ce? pentru

ce?)ce?)

- Formarea unor deprinderi privind:- Formarea unor deprinderi privind: - - SSomnulomnul

- nevoile de somn mai scăzute- nevoile de somn mai scăzute- perioadele de activitate fizică predomină - perioadele de activitate fizică predomină

asupra celor de somn (procesul de excitaţie asupra celor de somn (procesul de excitaţie predomină asupra celui de inhibiţie)predomină asupra celui de inhibiţie)

- somnul este profund, de durată, odihnitor- somnul este profund, de durată, odihnitor - M - Meseleesele – 3 mese principale – se alimentează – 3 mese principale – se alimentează singur, bea din canăsingur, bea din cană - - Controlul sfincterelorControlul sfincterelor

Morbiditatea Morbiditatea este dominată de:este dominată de:- infecţiile aparatului respirator- infecţiile aparatului respirator- boli infecto-contagioase- boli infecto-contagioase- malformaţii congenitale- malformaţii congenitale- accidente casnice- accidente casnice

Mortalitatea Mortalitatea este scăzută:este scăzută:- intoxicaţii- intoxicaţii- arsuri - arsuri - traumatisme- traumatisme- malformaţii congenitale- malformaţii congenitale- rar infecţii (meningite, encefalite)- rar infecţii (meningite, encefalite)

Perioada se caracterizează prin:Perioada se caracterizează prin:- dependenţa faţă de mamă- dependenţa faţă de mamă- apar şi primele manifestări ale inserţiei în mediul social - apar şi primele manifestări ale inserţiei în mediul social

ambiant extrafamilial (creşe).ambiant extrafamilial (creşe).

A II-a copilărie (perioada de A II-a copilărie (perioada de preşcolar)preşcolar)

Este un interval cu o durată de Este un interval cu o durată de 3 ani, delimitat convenţional de 3 ani, delimitat convenţional de două momente din dezvoltarea două momente din dezvoltarea dentiţiei copilului: finalizarea erupţiei dentiţiei copilului: finalizarea erupţiei dinţilor temporari (3 ani) şi apariţia dinţilor temporari (3 ani) şi apariţia primilor dinţi ai dentiţiei definitive (6 primilor dinţi ai dentiţiei definitive (6 ani)ani)

CaracteristiciCaracteristici- Creşterea este mai lentă; rata anuală a creşterii ponderale şi - Creşterea este mai lentă; rata anuală a creşterii ponderale şi staturale este uniformă pentru tot intervalul.staturale este uniformă pentru tot intervalul.

- Nevoile nutritive sunt scăzute, paralel cu scăderea ratei de - Nevoile nutritive sunt scăzute, paralel cu scăderea ratei de creştere; toleranţa alimentară este crescută.creştere; toleranţa alimentară este crescută.

- Funcţiile motorii se perfecţionează şi devin tot mai diferenţiate şi - Funcţiile motorii se perfecţionează şi devin tot mai diferenţiate şi mai precise la nivelul tuturor segmentelor corpului. Copilul are:mai precise la nivelul tuturor segmentelor corpului. Copilul are:

- abilitatea de a înţelege concepte abstracte- abilitatea de a înţelege concepte abstracte- limbajul se dezvoltă (propoziţii, fraze)- limbajul se dezvoltă (propoziţii, fraze)- copilul se integrează curent în grupuri sociale specifice - copilul se integrează curent în grupuri sociale specifice

(grădiniţe)(grădiniţe)

- Funcţia de apărare antiinfecţioasă are performanţe similare cu a - Funcţia de apărare antiinfecţioasă are performanţe similare cu a adultului (protecţia oferită este bună, nu şi faţă de bolile adultului (protecţia oferită este bună, nu şi faţă de bolile transmisibile care nu sunt cuprinse în programul de imunizări transmisibile care nu sunt cuprinse în programul de imunizări (oreion, varicela)(oreion, varicela)

MorbiditateaMorbiditatea este scăzută, determinată de: este scăzută, determinată de:- boli transmisibile- boli transmisibile- boli alergice, neurologice- boli alergice, neurologice- accidente- accidente- hemopatii, tumori maligne- hemopatii, tumori maligne

MortalitateaMortalitatea este scăzută, determinată de: este scăzută, determinată de:- accidente casnice , de circulaţie- accidente casnice , de circulaţie- hemopatii maligne (leucemii)- hemopatii maligne (leucemii)- tumori maligne- tumori maligne

Perioada se caracterizează prin:Perioada se caracterizează prin:- independenţa mai mare faţă de familie- independenţa mai mare faţă de familie- diminuarea dependenţei fată de mamă- diminuarea dependenţei fată de mamă- se poate integra în grupuri sociale specifice- se poate integra în grupuri sociale specifice- poate frecventa o colectivitate preşcolară- poate frecventa o colectivitate preşcolară- la 4 ani îşi stabileşte o anumită independenţă şi se - la 4 ani îşi stabileşte o anumită independenţă şi se

adaptează la programul zilnic fixat de adulţiadaptează la programul zilnic fixat de adulţi- în jurul vârstei de 6 ani, toate funcţiile motorii sunt - în jurul vârstei de 6 ani, toate funcţiile motorii sunt

stăpânite, apare gândirea logică.stăpânite, apare gândirea logică.

C. A III-a copilărie (perioada de şcolar)C. A III-a copilărie (perioada de şcolar)Începe la 6 ani şi durează până la 20-21 ani (odată cu Începe la 6 ani şi durează până la 20-21 ani (odată cu

desăvârşirea proceselor de creştere şi diferenţiere)desăvârşirea proceselor de creştere şi diferenţiere)Corespunde perioadei de şcolar:Corespunde perioadei de şcolar:Clasificare:Clasificare:Generală - Şcolar micGenerală - Şcolar mic - Adolescenţa - Adolescenţa După Ciofu: - şcolar mic 6 →12 aniDupă Ciofu: - şcolar mic 6 →12 ani

- 6 →11 ani fete- 6 →11 ani fete- 6 →13 ani băieţi- 6 →13 ani băieţi

- şcolar mare (pubertatea ) 12 – 16 ani - şcolar mare (pubertatea ) 12 – 16 ani- 11 →14 ani fete- 11 →14 ani fete- 13 →15 ani băieţi- 13 →15 ani băieţi

- adolescenţa 17 → 20 ani - după 14 ani fete - adolescenţa 17 → 20 ani - după 14 ani fete - după 15 ani băieţi - după 15 ani băieţi

(până la terminarea creşterii) (până la terminarea creşterii)

După Spineanu: A treia copilărie – 6 →20 aniDupă Spineanu: A treia copilărie – 6 →20 ani - şcolar mic - 6 →12 – 14 ani fete - şcolar mic - 6 →12 – 14 ani fete - 6 → 14 – 16 ani băieţi - 6 → 14 – 16 ani băieţi - pubertatea (şcolar mare ) 12 →16 ani - pubertatea (şcolar mare ) 12 →16 ani - 12 – 14 →16 ani fete - 12 – 14 →16 ani fete - 14 →16 ani băieţi - 14 →16 ani băieţi - adolescenţa – 17 → 20 ani - adolescenţa – 17 → 20 aniAlte clasificări:Alte clasificări: - şcolar mic - 6→ 10 -11 ani fete - şcolar mic - 6→ 10 -11 ani fete - 6 → 12-13 ani băieţi - 6 → 12-13 ani băieţi - adolescenţa timpurie - adolescenţa timpurie - debutează la 10-13 ani şi durează 0,2 – 1,2 ani la fete - debutează la 10-13 ani şi durează 0,2 – 1,2 ani la fete - debutează la 10-14 ani şi durează 0,5 – 2 ani la băieţi - debutează la 10-14 ani şi durează 0,5 – 2 ani la băieţi - adolescenţa mijlocie - adolescenţa mijlocie - debutează la 12-14 ani şi durează 0,9 – 3 ani la fete - debutează la 12-14 ani şi durează 0,9 – 3 ani la fete - debutează la 12,5 -15 ani şi durează 0,5 –2 ani la băieţi - debutează la 12,5 -15 ani şi durează 0,5 –2 ani la băieţi - adolescenţa târzie - adolescenţa târzie - debutează la 14-17 ani fete - debutează la 14-17 ani fete 14-16 ani băieţi 14-16 ani băieţi - se încheie la 17-21 de ani - se încheie la 17-21 de ani

C. a. Perioada de şcolar micC. a. Perioada de şcolar micCuprinde intervalul dintre 6 şi 10-11 ani la fete, sau 12-13 ani la Cuprinde intervalul dintre 6 şi 10-11 ani la fete, sau 12-13 ani la băieţibăieţiCaracteristiciCaracteristici- Creşterea structurală ponderală este relativ lentă şi stabilă, în - Creşterea structurală ponderală este relativ lentă şi stabilă, în primii ani ai intervalului; se intensifică uşor în perioada primii ani ai intervalului; se intensifică uşor în perioada prepubertară (preadolescenţă). Dezvoltarea oaselor feţei este prepubertară (preadolescenţă). Dezvoltarea oaselor feţei este deosebit de activădeosebit de activă

- Dentiţia definitivă înlocuieşte treptat dentiţia temporară; - Dentiţia definitivă înlocuieşte treptat dentiţia temporară; alimentaţia nu diferă de cea a adultului.alimentaţia nu diferă de cea a adultului.

- Ţesuturile limfatice ating dezvoltarea maximă în această - Ţesuturile limfatice ating dezvoltarea maximă în această perioadă, urmată de un grad de involuţie în perioada următoare.perioadă, urmată de un grad de involuţie în perioada următoare.

- Funcţia imunologică este pe deplin dezvoltată (dar în primii 2 ani - Funcţia imunologică este pe deplin dezvoltată (dar în primii 2 ani ai intervalului este necesar un rapel al unora din vaccinările (BCG ai intervalului este necesar un rapel al unora din vaccinările (BCG în clasa I-a)în clasa I-a)

La nivelul SN:La nivelul SN:- creierul atinge virtual dimensiunile adultului la sfârşitul intervalului - creierul atinge virtual dimensiunile adultului la sfârşitul intervalului - se realizează progrese mari pe planul dezvoltării cognitive psiho-sociale- se realizează progrese mari pe planul dezvoltării cognitive psiho-sociale- copilul începe să trăiască tot mai mult independent, căutând în afara familiei - copilul începe să trăiască tot mai mult independent, căutând în afara familiei eventuale mobiluri şi standarde comportamentale.eventuale mobiluri şi standarde comportamentale.- şcoala îi dezvoltă copilului sentimentele datoriei , responsabilităţii şi al - şcoala îi dezvoltă copilului sentimentele datoriei , responsabilităţii şi al desăvârşirii în limite realiste.desăvârşirii în limite realiste.

MorbiditateaMorbiditatea se caracterizează prin: se caracterizează prin:- infecţii respiratorii superioare- infecţii respiratorii superioare- boli alergice, imunologice- boli alergice, imunologice- afecţiuni ortopedice- afecţiuni ortopedice- hemopatii, tumori- hemopatii, tumori- scade incidenţa accidentelor(învaţă autoprotecţia)- scade incidenţa accidentelor(învaţă autoprotecţia)

MortalitateaMortalitatea este scăzută şi se datorează în cea mai mare măsură: este scăzută şi se datorează în cea mai mare măsură:- hemopatiilor- hemopatiilor- tumorilor maligne- tumorilor maligne- accidentelor de circulaţie.- accidentelor de circulaţie.

C.b. Perioada de şcolar mareC.b. Perioada de şcolar mareÎncepe la sfârşitul intervalului precedent (10-Începe la sfârşitul intervalului precedent (10-

11 ani la fete, 12-13 ani la băieţi) şi continuă până 11 ani la fete, 12-13 ani la băieţi) şi continuă până la 17-21 de ani, când procesul de creştere la 17-21 de ani, când procesul de creştere încetează.încetează.Pe parcursul adolescenţei, creşterea şi Pe parcursul adolescenţei, creşterea şi dezvoltarea copilului parcurge 3 etape:dezvoltarea copilului parcurge 3 etape:1. Adolescenţa timpurie (prepubertară)1. Adolescenţa timpurie (prepubertară) – 11-14 ani– 11-14 ani2.2. Adolescenţa mijlocie (pubertate)Adolescenţa mijlocie (pubertate) – 15-17 ani– 15-17 ani 3. Adolescenţa târzie 3. Adolescenţa târzie – 18-22 ani. – 18-22 ani.

D. AdolescenţaD. Adolescenţa- Este perioada de tranziţie de la copil la adult- Este perioada de tranziţie de la copil la adult- Este procesul psihologic şi biologic prin care un copil devine - Este procesul psihologic şi biologic prin care un copil devine adult.adult.- 80% dintre adolescenţi trec prin această perioadă fără probleme - 80% dintre adolescenţi trec prin această perioadă fără probleme majoremajore- La 20% se observă deteriorarea dramatică a relaţiei părinte-- La 20% se observă deteriorarea dramatică a relaţiei părinte-copil.copil.

Sarcina majoră a adolescentului este formarea identităţii. Sarcina majoră a adolescentului este formarea identităţii. Pentru a ajunge la acest deziderat, adolescentul trebuie să Pentru a ajunge la acest deziderat, adolescentul trebuie să îndeplinească următoarele sarcini:îndeplinească următoarele sarcini:

- Căpătarea independenţei faţă de părinţi- Căpătarea independenţei faţă de părinţi- Acceptarea schimbărilor ce se petrec în propriul trup- Acceptarea schimbărilor ce se petrec în propriul trup- Dezvoltarea independenţei economice prin muncă- Dezvoltarea independenţei economice prin muncă- Dezvoltarea unui sistem de valori realizabile- Dezvoltarea unui sistem de valori realizabile- Dezvoltarea unor relaţii noi, bazate pe sentimente.- Dezvoltarea unor relaţii noi, bazate pe sentimente.

Caracteristici generale:Caracteristici generale:Diminuarea tranzitorie a capacităţii de apărare Diminuarea tranzitorie a capacităţii de apărare

antiinfecţioasă cu creşterea sensibilităţii pentru unele antiinfecţioasă cu creşterea sensibilităţii pentru unele infecţii (TBC).infecţii (TBC).

Morbiditatea Morbiditatea este dominată de:este dominată de:- Boli de nutriţie- Boli de nutriţie- Boli ale aparatului digestiv- Boli ale aparatului digestiv- Endocrinopatii diverse- Endocrinopatii diverse- Devieri ale coloanei vertebrale- Devieri ale coloanei vertebrale- Accidente- Accidente- Hemopatii- Hemopatii- Tumori- Tumori

Ochiul prezintă un uşor puseu de creştere în Ochiul prezintă un uşor puseu de creştere în adolescenţă, ceea ce explică creşterea miopiilor în adolescenţă, ceea ce explică creşterea miopiilor în această perioadă, mai ales dacă creşterea a fost mai această perioadă, mai ales dacă creşterea a fost mai mare în dimensiunea axială, decât în cea verticală a mare în dimensiunea axială, decât în cea verticală a acestuia.acestuia.

Adolescenţii se cred invincibili, ceea ce reprezintă Adolescenţii se cred invincibili, ceea ce reprezintă un mare risc pentru accidenteun mare risc pentru accidenteMortalitateaMortalitatea este scăzută, dominată de: este scăzută, dominată de:

- Accidente- Accidente- Hemopatii- Hemopatii- Tumori maligne- Tumori maligne- Sinucideri- Sinucideri- Omucideri- Omucideri

D.a.. Adolescenţa timpurie (D.a.. Adolescenţa timpurie (11-14 ani)11-14 ani)

Debut variabil între 10-13 ani la feteDebut variabil între 10-13 ani la fete 10-14 ani la băieţi 10-14 ani la băieţiDurează 0,2 – 2 ani la feteDurează 0,2 – 2 ani la fete 0,5 – 2 ani la băieţi 0,5 – 2 ani la băieţiCaracteristiciCaracteristici- Creşterea staturală şi ponderală continuă, sporul anual fiind puţin diferit faţă - Creşterea staturală şi ponderală continuă, sporul anual fiind puţin diferit faţă de cel din anii anterior.de cel din anii anterior.

- Apar modificări în compoziţia corporală:- Apar modificări în compoziţia corporală:- la fete,creşte conţinutul în grăsimi al corpului- la fete,creşte conţinutul în grăsimi al corpului- băieţii devin mai musculoşi- băieţii devin mai musculoşi

- Continuă erupţia dinţilor definitivi (canini, premolari, primii molari)- Continuă erupţia dinţilor definitivi (canini, premolari, primii molari)

- Pe planul maturizării sexuale, notăm apariţia caracterelor sexuale secundare:- Pe planul maturizării sexuale, notăm apariţia caracterelor sexuale secundare:- iniţierea creşterii părului pubian şi axilar la ambele sexe- iniţierea creşterii părului pubian şi axilar la ambele sexe

- la fete - o dezvoltare incipientă a sânilor- la fete - o dezvoltare incipientă a sânilor- la băieţi – un prim stadiu de creştere a organelor genitale - la băieţi – un prim stadiu de creştere a organelor genitale

externe (penis, testiculi)externe (penis, testiculi)- este stimulată secreţia de sebum şi apare acneea.- este stimulată secreţia de sebum şi apare acneea.

La nivelul SN:La nivelul SN:- A- Are loc intensificarea dezvoltării cognitive şi psihosocialere loc intensificarea dezvoltării cognitive şi psihosocialeEEG – predomină activitatea undelor EEG – predomină activitatea undelor alfa 2alfa 2, paralel cu scăderea , paralel cu scăderea undelor undelor tetateta, mai ales la fete., mai ales la fete.

- Pe plan cognitiv, copilul trece de la stadiul operaţiilor concrete la - Pe plan cognitiv, copilul trece de la stadiul operaţiilor concrete la cel al operaţiilor formalecel al operaţiilor formale

- Pe plan psiho-social, adolescentul timpuriu va funcţiona pe 3 - Pe plan psiho-social, adolescentul timpuriu va funcţiona pe 3 planuri: familie, grup de prieteni şi şcoală.planuri: familie, grup de prieteni şi şcoală.

- Faţă de familie se iniţiază un grad tot mai mare de independenţă, - Faţă de familie se iniţiază un grad tot mai mare de independenţă, perturbând homeostazia familieiperturbând homeostazia familiei

- În cadrul grupului, prietenii sunt de acelaşi sex- În cadrul grupului, prietenii sunt de acelaşi sex

- Scăpat de sub supravegherea familiei sau a şcolii, din spirit de - Scăpat de sub supravegherea familiei sau a şcolii, din spirit de imitaţie, este atras de unele vicii (fumat, alcool, droguri)imitaţie, este atras de unele vicii (fumat, alcool, droguri)

D.b. Adolescenţa mijlocie (pubertatea )D.b. Adolescenţa mijlocie (pubertatea )

Această perioadă începe la 12 -14 ani la fete Această perioadă începe la 12 -14 ani la fete 12,5 – 15 ani la băieţi 12,5 – 15 ani la băieţiDurează între 0,9 – 3 ani la fete (sau chiar mai mult)Durează între 0,9 – 3 ani la fete (sau chiar mai mult) 0,5 – 2 ani la băieţi 0,5 – 2 ani la băieţiCaracteristiciCaracteristici- Apare un salt al creşterii, imediat după vârsta de 12 ani la fete şi 14 ani la - Apare un salt al creşterii, imediat după vârsta de 12 ani la fete şi 14 ani la băieţi.băieţi.

- se realizează un tip special de creştere, de la părţile distale spre cele - se realizează un tip special de creştere, de la părţile distale spre cele proximale ale membrelor, începând cu creşterea membrelor inferioare şi proximale ale membrelor, începând cu creşterea membrelor inferioare şi superioare ( mâini lungi, nu ştie ce să facă cu ele, mâneci scurte)superioare ( mâini lungi, nu ştie ce să facă cu ele, mâneci scurte)

- creşterea membrelor este urmată cea a toracelui şi bazinului- creşterea membrelor este urmată cea a toracelui şi bazinului- creşterea scheletică va avea unele particularităţi legate de sex – - creşterea scheletică va avea unele particularităţi legate de sex –

diametrul biacromial este mai mare la băieţi (determinism hormonal diametrul biacromial este mai mare la băieţi (determinism hormonal androgenic)androgenic) - diametrul bitrohanterian este mai mare la fete - diametrul bitrohanterian este mai mare la fete (determinism hormonal estrogenic) (determinism hormonal estrogenic)

Apar progrese importante în maturizarea organelor genitaleApar progrese importante în maturizarea organelor genitalela fete – creşterea sânilor şi a areolelorla fete – creşterea sânilor şi a areolelor,, apariţia menarhei apariţia menarheila băieţi – creşterea organelor genitalela băieţi – creşterea organelor genitale,, apariţia părului facial apariţia părului facial - ginecomastia - ginecomastiaLa ambele sexe – dezvoltarea şi extinderea părului pubian şi La ambele sexe – dezvoltarea şi extinderea părului pubian şi axilaraxilarLa nivelul SN:La nivelul SN:- - Structurile morfologice şi funcţionale sunt complet dezvoltateStructurile morfologice şi funcţionale sunt complet dezvoltateApar mutaţii pe planul dezvoltării psiho-sociale:Apar mutaţii pe planul dezvoltării psiho-sociale:

- Relaţiile interfamiliale continuă să fie perturbate dar homeostazia - Relaţiile interfamiliale continuă să fie perturbate dar homeostazia familiei tinde să se restabilească la sfârşitul pubertăţiifamiliei tinde să se restabilească la sfârşitul pubertăţii

- Grupurile de prieteni includ şi membrii de sex opus şi se vor - Grupurile de prieteni includ şi membrii de sex opus şi se vor constitui cupluri, ale căror relaţii se dezvoltă progresivconstitui cupluri, ale căror relaţii se dezvoltă progresiv

- Performanţele şcolare vor fi încă influenţate, însă aceasta este - Performanţele şcolare vor fi încă influenţate, însă aceasta este perioada în care se iau decizii privind vocaţia şi necesităţile perioada în care se iau decizii privind vocaţia şi necesităţile educaţionale ulterioare.educaţionale ulterioare.

AdAdololescenţa mijlocieescenţa mijlocie este perioada este perioada autodefinirii şi a dezvoltării unei identităţi.autodefinirii şi a dezvoltării unei identităţi.

Influenţa predominantă a colegilor si prietenilorInfluenţa predominantă a colegilor si prietenilor

- - Influenţa familiei este medie, chiar dacă aparent Influenţa familiei este medie, chiar dacă aparent resping punctele lor de vedereresping punctele lor de vedere

- - Începe să gândească abstract şi enunţă Începe să gândească abstract şi enunţă percepte filozoficepercepte filozofice

- - Se cred invincibili (risc de accidente)Se cred invincibili (risc de accidente)

D.c. Adolescenţa târzieD.c. Adolescenţa târzieDebutul acestei perioade este la 14-17 ani la feteDebutul acestei perioade este la 14-17 ani la fete 14-16 ani la băieţi 14-16 ani la băieţiSe va încheie la 17-21 de aniSe va încheie la 17-21 de aniCaracteristiciCaracteristici- Creştere liniară adiţională mică după saltul din adolescenţa medie- Creştere liniară adiţională mică după saltul din adolescenţa medie

- Se finalizează fuziunea cartilajelor de creştere (ultimele cele de la umăr şi - Se finalizează fuziunea cartilajelor de creştere (ultimele cele de la umăr şi claviculă)claviculă)

- Se pot aproxima în acest stadiu, forma şi dimensiunile corpului din perioada - Se pot aproxima în acest stadiu, forma şi dimensiunile corpului din perioada de adultde adult

- Pe planul maturizării sexuale, dezvoltarea caracterelor sexuale secundare - Pe planul maturizării sexuale, dezvoltarea caracterelor sexuale secundare este completă:este completă:

- la fete – se finalizează dezvoltarea sânilor- la fete – se finalizează dezvoltarea sânilor- la băieţi - se finalizează dezvoltarea organelor genitale externe- la băieţi - se finalizează dezvoltarea organelor genitale externe

se extinde părul facial şi apare cel toracic se extinde părul facial şi apare cel toracic - schimbarea vocii se finalizează - schimbarea vocii se finalizeazăla ambele sexe – capacitatea reproductivăla ambele sexe – capacitatea reproductivă este deplinăeste deplină

-Comportamentul tânărului se ameliorează treptat, devenind mai Comportamentul tânărului se ameliorează treptat, devenind mai matur în gândire şi în ceea ce intreprinde.matur în gândire şi în ceea ce intreprinde.

- - Spiritul de rebeliune descreşte şi relaţiile interfamiliale se Spiritul de rebeliune descreşte şi relaţiile interfamiliale se restabilesc la nivelul unor noi dimensiunirestabilesc la nivelul unor noi dimensiuni

- S- Se iau decizii ferme şi adesea finale privind carierae iau decizii ferme şi adesea finale privind cariera

- - Criza adolescenţei târzii este aceea a necesităţii dezvoltării Criza adolescenţei târzii este aceea a necesităţii dezvoltării capacităţii pentru intimitate.capacităţii pentru intimitate.

- C- Criza de identificare este aceea în care apar gânduri (ce va face riza de identificare este aceea în care apar gânduri (ce va face după terminarea liceului? Ce carieră va urma?) şi conflicte cu după terminarea liceului? Ce carieră va urma?) şi conflicte cu familia ((legate de pierdere de timp, bani, întâlniri, refuzul de a familia ((legate de pierdere de timp, bani, întâlniri, refuzul de a munci.munci.

PubertateaPubertatea

PubescerePubescere =a se acoperi cu păr =a se acoperi cu păr- - Este perioada de maturaţie a funcţiei de reproducere.Este perioada de maturaţie a funcţiei de reproducere.

- - Este o perioadă greu delimitabilă, variind în report cu condiţiile Este o perioadă greu delimitabilă, variind în report cu condiţiile geografice, socio-economice, psihologice.geografice, socio-economice, psihologice.În condiţiile ţării noastre, ea durează între: În condiţiile ţării noastre, ea durează între: - 11-14 ani la fete- 11-14 ani la fete- 13-16 ani la băieţi- 13-16 ani la băieţiÎn această perioadă au loc transformări de maturareÎn această perioadă au loc transformări de maturare - fizică - fizică - cognitivă - cognitivă - psihosocială - psihosocială

Pubertatea se încheie odată cu apariţia primei menstruaţii Pubertatea se încheie odată cu apariţia primei menstruaţii (menarha) pentru fete şi a spermatogenezei pentru băieţi.(menarha) pentru fete şi a spermatogenezei pentru băieţi.La sfărşitul pubertăţii,organismul este apt pentru reproducere.La sfărşitul pubertăţii,organismul este apt pentru reproducere.

CaracteristiciCaracteristici

- - Creştere staturală, în general mare, apoi lentă.Creştere staturală, în general mare, apoi lentă.- - Modificări ale dimensiunilor şi a raporturilor între Modificări ale dimensiunilor şi a raporturilor între segmentele corpului.segmentele corpului.- - Apariţia caracterelor sexuale secundare.Apariţia caracterelor sexuale secundare.- - Apariţia menstrei, a ovulaţiei la fete şi a Apariţia menstrei, a ovulaţiei la fete şi a spermatozoizilor la băieţi.spermatozoizilor la băieţi.- - Dezvoltarea intelectuală, dar cu o mare labilitate Dezvoltarea intelectuală, dar cu o mare labilitate psihică.psihică.- - Sensibilitate şi rezistenţă mai scăzută la infecţii.Sensibilitate şi rezistenţă mai scăzută la infecţii.- - Mortalitatea este scăzută.Mortalitatea este scăzută.

Aspecte specifice la fete:Aspecte specifice la fete:Între 9-10 ani:Între 9-10 ani:

- - cresc uterul şi ovarelecresc uterul şi ovarele- - apariţia proeminenţei mamareapariţia proeminenţei mamare- - lărgirea bazinuluilărgirea bazinului

Între 10-12 ani.Între 10-12 ani.- - apariţia pilozităţii pubieneapariţia pilozităţii pubiene- - pigmentarea areolei mamarepigmentarea areolei mamare- - creşterea sânilorcreşterea sânilor

Între 13-14 ani:Între 13-14 ani:- - cresc organele genitale (externe şi interne)cresc organele genitale (externe şi interne)- - pubis acoperit cu păr în formă Dpubis acoperit cu păr în formă D- - pilozitate axilarăpilozitate axilară- - apare menstruaţiaapare menstruaţia

Creşterea staturală:Creşterea staturală:- - mare între 10-13 animare între 10-13 ani- - scăzută, după apariţia menstreiscăzută, după apariţia menstrei- - minimă după 15 ani (după Spineanu, după 16-17 ani)minimă după 15 ani (după Spineanu, după 16-17 ani)

Creşte pericolul adipos (perimamaCreşte pericolul adipos (perimamarr, coapse, fese), coapse, fese)Bazinul se lărgeşteBazinul se lărgeşte

Aspecte specifice la băieţi:Aspecte specifice la băieţi:- - Viteză de creştere maximă (între 13-14 ani, 7 cm./an; apoi între 17-18 ani-1 Viteză de creştere maximă (între 13-14 ani, 7 cm./an; apoi între 17-18 ani-1 cm./an)cm./an)- - Creşterea ponderală este în puseu paralel cu creşterea taliei şi continuă Creşterea ponderală este în puseu paralel cu creşterea taliei şi continuă câţiva ani şi după încetarea creşterii, sporirea musculaturii:câţiva ani şi după încetarea creşterii, sporirea musculaturii:

- - toracele se lărgeştetoracele se lărgeşte- - bazinul se îngusteazăbazinul se îngustează- - creşterea lombară mai puţin accentuatăcreşterea lombară mai puţin accentuată- - îînnălţimea umerilor depăşeşte şoldurile la 13 aniălţimea umerilor depăşeşte şoldurile la 13 ani

- Sporeşte numărul nucleilor de osificare- Sporeşte numărul nucleilor de osificare- Apare secreţia sebacee la nivelul nasului- Apare secreţia sebacee la nivelul nasului- Apare secreţia sudorală la axile şi picioare- Apare secreţia sudorală la axile şi picioare- Apare acneea- Apare acneeaCaractere sexuale:Caractere sexuale:

- sporesc dimensiunile- sporesc dimensiunile- se face pigmentarea scrotului- se face pigmentarea scrotului- apar spermocite de gr. 1- apar spermocite de gr. 1- 12-13 ani – pilozitate pubiană- 12-13 ani – pilozitate pubiană- 14-16 ani – pilozitatea buzei superioare, apoi faţa, axile, torace, - 14-16 ani – pilozitatea buzei superioare, apoi faţa, axile, torace,

abdomen, membreabdomen, membre- prima ejaculare – la date variabile, mult timp nefecundabil- prima ejaculare – la date variabile, mult timp nefecundabil

VĂ MULŢUMESCVĂ MULŢUMESC