APARITIE SAPTAMANALA

; ,

v-

i»t«1

fifr, u!£f J

Ж2Ь

pi! mu i s M i

I t H U

HUM гз*азй

AmetistuI •- л

COMORILE О colectje unica de minerale, roci §i pietre semipretioase

Cuprins Numarul 1

PIETRE (SEMI)PRETIOASE

Ametistul AM

Rubinul RU

DZZCOP&iA

Се sunt mineralele?

Glosar

Elemente native

1

2-4

5-6

COMORILE PAMANTULUI О COLECTIE UNICA DE MINERALE,

ROCI 51 PIETRE SEMIPRETIOASE Aparitie saptamanala

EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL ADRESA: Vouliagmenis 44-46,166 73 Atena

EDITOR: Petros Kapnistos MANAGER ECONOMIC: Fotis Fotiou

MANAGER DE REDACTIE $1 PRODUQIE: Virginia Koutroubas GROUP PRODUa MANAGER: Meropi Papadaki

BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER: Dimitris Pasakalidis SENIOR EDITOR: Tania Skandalaki

EDITOR COORDONATOR JUNIOR BALCANI: Dimitris Dimitriades

COORDONATOR DE PRODUqiE: Sia Kotoupa MANAGER DISTRIBUJIE: Evi Boza

CONTROLLER DISTRIBUTE: Yiannis Vougioukas COORDONATOR LOGISTICA SJ OPERATIUNI: Anlonis Lioumis

Publicat pentru prima data in Italia, in limba italiana, sub titlul II MA6IC0M0ND0DI MINERALE &GEMME, de catre De Agostini Editore SpA.

© 1997 De Agostini Editore SpA, Novara - Italy © 2007 De Agostini Uk Ltd. © 2010 De Agostini Hellas Toate drepturile rezervate.

Fotograf i i : DeA Picture Library, Science photo Library, TRH

ISSN: 1792-1449

ADAPTARE PENTRU LIMBA ROMANA: MEDIA SERVICE ZAWADA S.R.L.

CONSULTANT: Prof. Dr. GHEORGHE UDUBASA M.C. al Acad. Rom. Conf. Dr. SORIN SILVIU UDUBASA Universitatea Bucuresti

DTP: MEDIA SERVICE ZAWADA S.R.L.

TIPARIRE 51LEGARE: IRIS PRINTING SA DIRECTOR DE PRODUQIE TIPOGRAFIE: K. TIMPELIS

IMPORTATOR-DISTRIBUITOR: Media Service Zawada S.R.L. ADRESA: Str. Louis Pasteur, nr. 38, et. 1, sea. 5, Bucuresti, Romania

Country Manager: Mariana Mihaltan Market ing Manager: Adina Bojica

Redactor: Gabriela Muntean Distr ibut ion Manager: Dan lordache

POVESTEA РАМА,

Big Bangui

Sistemul solar

A COLECTIONARULU

Pietre pretioase si semipretioase 1-2

Esantioane furnizate cu acest numar

in numarul 2, aflatt to tu l despre Ochiul-de-tigru!

ATENTIE! Acest produs mi este destinat activNSt,ii recreative a copiilor. Nu esteojucShe. Produs nerecomandat ,f\i 'ОрИог sub 36 de tuni (J ani). Produs destinat educanei adulator si a copiilor cu vjrste peste 7 ani. A se folosi — У doar in prezenfa unei persoane adulte. Esantioanele se vor pastra in tavita de plastic Dupa atingere,

spaia|i-va pe maini cu multa ара. Ewitari contactul cu oehii si gura. Produsul con|ine piese mici, care pot li ingerate sau inhalate, si piese ascutite, care pot provoca accidentarea. Daca esantionul este inghitit. mergeti de urgenta la medic Scoateti produsul din ambala). Pentru a evita nscul sufocarii sau stranguiani. aruncati ambalajul la gunoi, in locunle special amenajate pentru plastic Cititi }i pastrati in permanent^ aceste informa|ii.

Pentru о mai bunS deservire, solicitati intotdeauna publicatja de la acelasi r*^, punct de vanzare $1 informati vanzatorul asupra intentiei

de a cumpara si aparifiile urmStoare.

Vizi tat i site-ul nostru la adresa: www.deagostini.ro

E-mail: info@deagostini.ro

Impreuna cu numarul 2

al colecr,iei va oferim

GRATUIT tavit,a pentru pastrarea

f i expunerea mineralelor.

Pretul publicatiei Pretul pr imului numar: 4,99 LEI/16,90 MDL Pretul incepand cu al doilea numar: 9,99 LEI/33,90 MDL

La fiecare 20 de numere din serie, incepand cu numarul 21, veti primi autocolante cu numele

mineralelor si pietrelor semipretioase. Le ve$i putea lipi pe cutiutele speciale in care se pastreaza acestea,

pentru a avea о colectie reusita.

Drepturile tuturor llustraiiitor $J ale textelor se afia sub copyright. Este interzisa reproduterea, stocarea. transmiterea sau utilizarea comerclalS a materialelor, sub orice forma, farS acordul sens al editorului

Fiecare numar este insotit de un mineral sau de о piatra semiprefioasa. Editorul isj гегеп/о dreptul de a sthimba ordinea mineralelor fi a pietretor semipretioase din colectie. E$antioanele reale pot difen de cele ilustrate.

Pentru orice informatie, lamurire sau comenzi \ de numere aparule anterior, sunati-ne la tel.: 1 Romania: (021) 40 10 888

/ Moldova: (022) 93 07 42

ORAR DE SERVICIU Luni-vinen, 10:00-18:00 Pe langa pretul revistelor comandate. va trebui sa achitati

ram burs $i contravaloarea taxelor po$tale.

PIETRE (SEMI)PRETIOASE < A M

Ametistul Ametistul este о varietate de cuart, fiind о nestemata pretuita inca din anul 3000 i.Hr. Cele mai valoroase

ametiste au culoarea purpuriu-inchis, dar nuantele acestor pietre pot varia pana la violet-pal. CuartuI este suficient de dur incat sa fie folosit si industrial, ca abraziv.

Pe langa valoarea lor comerciala ca podoabe, frumoasele ametiste purpurii sau violet-albastrui sunt purtate de episcopii si cardinalii crestini din

zilele noastre, ca amintire a patimilor lui Hristos si ca simbol al pacii.

Ametistul este о nestemata pretuita din Antichitate. Exista dovezi ca era utilizata pentru confectionarea bijuteriilor si a sigiliilor, in Egipt si Asia Mica, inca din iurul anului 3000 i.Hr.

Culoarea naturala a ametistului este adesea neuniforma, iar piatra poate fi incalzita pentru ca nuanta de violet sa fie dispersata omogen - insa, daca piatra e incalzita prea mult timp, culoarea ametistului se poate schimba in galben, maro sau verde. Multa vreme s-a crezut ca manganul este eel care determina culoarea ametistului, acest metal fiind prezent in cristalele mineralului, insa ipoteza nu a tost dovedita.

Ametistul reprezinta о varietate de cuart. Cele mai valoroase esantioane provin din Brazilia, Muntii Ural din Rusia, Insulele Sri Lanka si Madagascar, precum si din Statele Unite.

• Un superb manunchi de cristale de ametist.

• Cristale de ametist cu calcit galbui, din Rio Grande do Sul, Brazilia.

CARACTERISTICI Ametistul , о varietate de cuart, este о piatra

semipretioasa de culoare albastru-violet.

Adesea, culoarea purpurie a acestei pietre apare pe

por j iun i neregulate sau neuni forme. In alte cazuri, ea

apare doar spre margini le cristalelor, partea centrala a

acestora ramSnand transparent^. Pentru ca ametistele sa

arate mai atragator ca b i ju ter i i , ele sunt uneori incalzite

usor, si astfel culoarea este distr ibuita mai omogen.

Aceasta operat iune trebuie facuta cu multa gr i ja,

deoarece, atunci cand sunt incalzite la temperatur i foarte

inal te, ametistele isi p ierd culoarea purpur ie si devin de

un galben-intens, transformandu-se in cuarj , varietatea

c i t r in .

Totusi, aceasta schimbare de culoare este greu de

ant ic ipat, iar pietrele pot deveni maro sau verzi.

Culoarea ametistelor este atat de importanta pent ru

ca, in lumea comerciala, pietrele de un purpur iu-pal sunt

mai put in valoroase decat cele de culoare mchisa,

asemanatoare cu cea a prunelor.

Ametistul ocupa pozi^ia 7 pe scara lui Mohs, folosita

pentru masurarea dur i ta t i i mineralelor si a pietrelor

pretioase. Diamantul este eel mai dur mineral de pe

aceasta scara, f i ind evaluat la 10, in t imp ce talcul, af lat la

baza scarii, ocupa pozitia 1.

Mineralele care seamana eel mai mul t cu ametistul

sunt cordier i tu l si scapol i tul de culoare violet, ambele

apart inand clasei sil icati lor. Mai exista si о varietate

purpur ie foarte rara, in grupa cor indonulu i , cunoscuta ca

„safir v io let" .

Ametistele sunt adesea contrafacute sau falsif icate,

pr int r -o combinat ie de sticla si cuart violet sintetic.

S' - I

Ф

3 rD

5" cu {A

шш IETRE (SEMI)PRETIOASE

ORIGINI Ametistele apar in special in geodele

d in roci masive vulcanice, precum

bazal tu l . Sunt foarte raspandite j i se

gasesc in multe ta>i - tocmai pr in

prisma acestei abundente, ametistele

sunt clasificate ca pietre

semipretioase.

Varietatea pura de cuart este

incolora. Unii specialise considers ей

nuanta violet a amet istu lu i este

determinate de prezenja f ieruiui in

cristal, in t imp ce al t i i cred ca este

determinate de mangan.

Regiunea cu cea mai mare

concent ra te de zacaminte de ametist

este Rio Grande do Sul d in Brazilia.

Alte zacaminte de ametist

semnif icat ive se afla in Uruguay,

India, Rusia, Sri Lanka, Madagascar,

Siberia, Argent ina, Italia si SUA.

^J

• Cristale de ametist din Thunder 8ay, Ontario, Canada.

< • Un splendid ametist taiat in forma ovala.

Leac pentru mahmureala Numele ametistului vine din cuvantul grecesc amethistos, care inseamna „treaz, nebaut". Despre aceasta nestemata se spunea ca protejeaza impotriva betjei, iar vechii greci credeau ca pulberea de ametist poate inlatura senzatia de „a doua zi dimineata".

Bijuterie sacra In vechime, multe pocale, vase si ustensile erau lacute din ametist. Totusi, principala sa semnifica{ie a fost, timp de multe secole, una sacra si religioasa.

Ametistul este menjionat in Biblie ca una dintre cele 12 pietre ce decoreaza platosa inal^ilor preoti ai lui Iehova. Apoi, in Evul Mediu, a devenit piatra purtata de cardinali si preoti. Aceasta tradi^ie se pastreaza i astazi in multe culte crestine.

Ametistul se poate imita usor, cu un amestec de sticla si cuart sintetic. Ametistul de calitate inferioara este frecvent folosit pentru sjraguri de margele.

• О mostra de ametist violet-pal. Vechii greci credeau ca pulberea de ametist este un remediu excelent pentru mahmureala.

FI§A DE CARACTERIZARE

AMETIST (Varietate de cuart)

Clasa: oxizi

Sistem de cristalizare: trigonal

Formula chimica: SiO,

Duritate: 7

Densitate: 2,65

Clivaj: absent

Spartura: concoidala / neregulata Culoare: violet

UrmS: albS

Luciu: sticlos

Luminiscenta: absenta

PIETRE (SEMI)PRETIOASE

Rubinul ^ ^ f c k Rubinele sunt pretuite de mii de ani.

Foarte dure sj de о stralucire Bte puternica, asemanatoare

^ ^ taciuniloraprinsi, elesunt printre cele mai pretioase pietre de

pe Pamant.

ш

3 • D

-I. S

.«

R ubinul nu este doar о piatra frumoasa $i о bijuterie valoroasa, ci §i unul dintre cele mai dure materiale disponibile in industrie. Rubinele

sunt folosite in ceasornicarie ?i la instrumentele de precizie, vezi laserul - prezenta lor fiind semnalata de un fascicul de lumina ros,ie.

Rubinul si safirul sunt varieta^i colorate ale mineralului corindon. Ele se gasesc in principal pe subcontinenlul indian §i in Asia de Sud-Est, dar sunt exploatate si in America, si, in cantitaji mici, in Europa.

Culoarea specifica a rubinului provine de la metalul crom, prezent in cristalul pietrei. Nuanta poate varia in runc{ie de unghiul la care este pozitionat rubinul. In ciuda dificultarji de a reproduce varietatea de nuance dintr-un rubin natural, in prezent se pot fabrica rubine sintetice convingatoare.

Falsuri si imitatii De?i exista multe imitatii de rubine, singura piatra prefioasa naturala care se aseamana cu acesta este spinelul ros;u. Tehnologia moderna poate produce acum rubine sintetice, care arata exact ca cele naturale.

•

• Un cristal de rubin cu sase fatete. din India.

• Aceste rubine din Tanzania se gasesc in roca metamorfica amfibolit.

CARACTERISTICI Rubinul este varietatea ro j ie a

mineralului cor indon, care este un

oxid de aluminiu (Al203) .

Varietatea albastra a cor indonului

este safirul. Urma ambelor

varietaf i coloristice este alba.

Corindonul este un mineral foarte

dur, situandu-se la nivelul 9 pe

scara dur i ta t i i . Aceasta face ca

rubinul si safirul sa fie ideale ca

pietre pre?ioase, deoarece nu se

zgarie si nu se sparg usor. Rubinul

prezinta adesea un efect vizual

numit asterism. El reflects lumina

trasand conturul unei stele,

datorita incluziunilor d in inter iorul

cr istalului. Incluziunile pot f i

cristale alungi te ca un ac, dintr-un

mineral numit rut i l . Fiindca

rubinele sunt pleocroice, nuanta

lor variaza in func^ie de directia

d in care sunt pr iv i te. Felul in care

culoarea pare mai stralucitoare in

lumina puternica este о

caracteristica a rubinulu i . Mostrele

de corindon rosu-pal nu sunt numite rubine, ci„safire roz", iar

mostrele violet sunt cunoscute ca

„safire violet".

^ш RE (SEMI)PRETIOASE

ORIGINI si RASPANDIRE

• Efectul de asterism intr-un rubin (vezi„Caracteristici", pe pagina anterioara).

• T Doua rubine taiate si slefuite profesional.

Rubinele se gasesc de obicei in roci magmatice (lava sau

magma topi ta, racita si solidificata) si metamorf ice (roci

transformate de caldura si/sau presiune, la mare

adancime).

in general, rubinele nu sunt extrase direct d in aceste

roci, ci sunt adunate d in depozitele minerale aluvionare.

Acestea sunt locuri in care pietrele pretioase au fost

depuse de о ара curgatoare, atunci cand roca de

provenience a fost faramitata, pr in alterare si eroziune.

Tarile care produc cele mai multe rubine se afla in Asia

de Sud-Est. In Myanmar (fosta Birmania), cele mai

frumoase pietre se gasesc in valea raului Irawaddy, la nord

de capitala Jarii, Rangoon. Un alt mare producator este Sri

Lanka. Principalul centru din aceasta tara este Ratnapura,

care inseamna„Orasul nestematelor" in l imba sinhaleza.

Rubinele se mai gasesc si in regiunea Chantabiri din

Thailanda, si in Paillin si Channop din Cambodgia. Alte

importante depozite de rubine se afla in valea raului

Umba, in nordul Tanzaniei si in Magadi, Kenia. Cantitat i

mai mici de pietre se gasesc si in Afghanistan, Pakistan,

China, Montana (SUA) si Norvegia.

1

FI§A DE CARACTERIZARE

RUBIN Clasa: oxizi

tir. «••

Sistem de cristalizare: trigonal

Formula chimica: AI3O3

Duritate: 9 Densitate:4,0-4,1

Clivaj: absent Spartura: concoidala spre neregulata

.... — у

^~^~^~ *-^Щ

" ' 4

Culoare: rosie

Urma: alba

Luciu: sticlos spre adamantin

A • Doua brose din secolul al XlX-lea, cu rubine si diamante incrustate.

Luminiscen^a: adesea rosie T Un rubin birmanez in calcit, un mineral comun.

Aceste imita^ii sunt la fel de dure precum rubinele naturale, iar acest fapt le face extrem de utile in fabricarea instrumentelor de precizie, precum laserul sau ceasurile. Cristalele sintetice reduc frictiunea, astfel incat ceasurile cu mecanisme cu pietre pretioase sunt exacte si durabile.

Rubinele celebre ale lumii Un rubin celebru din Myanmar, aflat la Muzeul de Istorie Katurala din Londra, cantareste 167 de carate. Cunoscut ca Rubimtl lui Edward, a fost donat muzeului de catre scriitorul si criticul de arta John Ruskin (1819-1900), in 1887. Un alt rubin impresionant, cantarind 140 de carate, este rubinul Rosser Reeves, care poate fi admirat la Institutul Smithsonian din Washington DC, SUA.

D. ,ZJ r DP: LF1A _

Ce sunt mineralele? Majoritatea metalelor, substantelor chimice $i produselor industriale considerate astazi indispensabile viefli moderne provin din minerale.

Agriculture si padurile depind de sol, care este bogat in minerale. Cuartul este folosit in dispozitivele cu ultrasunete si, prin urmare, a

devenit important pentru siguranta submarinelor militare. Turmalina este utilizata la instrumentele de masurare a presiunii. Calcitul se foloseste pentru a produce guma de mestecat, sticla, cauciuc §i pasta de dinti. Mica este utilizata la fabricarea tapetului, vopselei si lubrifiantilor. Numarul de utilizari posibile ale mineralelor este aproape nelimitat. Dar ce sunt mineralele, mai exact?

Cristale de minerale Exemplele cele mai vizibile de minerale asociate sunt pietrele si rocile. Cu exceptia notabila a mercurului, mineralele sunt grele, dure si compacte. Cristalele sunt substante solide care prezinta forme regulate, numite cristale.

Un cristal este о substanta cu forma constanta, regulata. Aceasta tnseamna ca, daca cristalele minerale sunt faramitate in particule minuscule, fiecare dintre acestea pastreaza structure cristalului de provenienta. Astfel sunt identificate mineralele.

Naturale, artificiale §i anorganice Mineralele sunt substante naturale, care se formeaza in interiorul mai multor tipuri de roci. Pentru a le extrage din roca, este adesea nevoie de sapaturi adanci in scoarta terestra - in mine, pu^uri sau tunele.

Substanjele artificiale care au fost create integral sau partial de oameni, animale sau plante nu sunt minerale adevarate. De exemplu, rubinul extras cu mari eforturi din minele din Thailanda este un mineral adevarat. Insa rubinul folosit la lasere, desi foarte pur, nu este un mineral adevarat, deoarece este creat de mana omului.

Un mineral adevarat trebuie sa evolueze fara interventia sau implicarea vreunei fiinte vii. Aceasta evolutie este numita proces anorganic. Chihlimbarul, de exemplu, nu este un mineral; si asta pentru ca particulele sale de cristale nu-si pastreaza forma originala atunci cand sunt staramate, dar si pentru ca chihlimbarul este о rasina fosilizata, produsa, acum milioane de ani, de conifere.

Exploatarea miniera pentru extragerea mineralelor este dificila §i poate fi periculoasa. Totu§i, ea merita efortul. Din minerale put em extrage о mare varietate de substante. Unele, precum aurul, sunt valoroase in sine, in

A Pentru ca sunt alcatuite din cristale, mineralele au adesea forme ciudate. • 0 piatra pretioasa artificials, frumos tsiata.

timp ce altele sunt esentiale pentru agricultura moderna, industrie, medicina sau stiinta. De exemplu, din mineralul kainit se extrage clor, folosit in anestezie sau ca agent de albire, potasiu, ai carui compusi sunt folositi in agricultura, si magneziu, utilizat la medicamente precum laptele de magneziu.

Mai mult decat о simpla roca Rocile sunt compuse din anumite combinatiide minerale, iar din numarul infinit de moduri in care mineralele se pot combina, rezulta о imensa varietate de roci si peisaje. Mineralul calcit, de exemplu, este prezent in calcar, in timp ce cuartul, feldspatul si mica pot fi extrase din roca numita granit.

Exista si roci din care nu pot fi extrase minerale. Acest lucru se intampla de obicei pentru ca mineralele continute de aceste roci sunt in cantitate prea mica sau sunt foarte fin granulare.

Un exemplu de acest fel este obsidianul. Acesta se gase§te in scurgerile de lava si confine mari cantitati de dioxid de siliciu, о combinatie de siliciu §i oxigen - doua elemente foarte riispandite. Obsidianul este de fapt sticla vulcanica (substanta amorfa), dar unii speciali^ti il considera roca.

П Ф (/> С

3 Ф cu

Г0 ••J

CATE MINERALE EXISTA? in prezent, exist ! peste 4 000 de minerale denumite. Numarul lor este mereu in crejtere - in

fiecare an, sunt descoperite peste 30 de minerale noi. Alte minerale sunt taiate de pe lista,

daca testele §tiin^ifice arata ca nu indeplinesc criteriile obligatori i, dar per tota l exista о

cre§tere nets. Daca adunam toate denumirile de minerale tnregistrate, ajungem la aproape

15 000. Aceasta cifra include toate tipurile, variatiunile 5i denumirile invechite folosite in

anumite industrii si in comert. De exemplu, mineralul halit (sare gema) este cunoscut in

comer} ca „sare de bucatarie".

I '1 D£UCOy*&

го «л _o Glosar

Articolele din Comorile Pamantului fac uz de terminologia §tiin^ifica doar daca este absolut necesar. Darinsusirea catorva termeni de baza va usura lectura fiselor tehnice. Glosarul nostru contine termenii eel mai frecvent folositi in geologie.

Alocromatic - Cuvant folosit pentru a descrie un mineral incolor in stare pura, care insa dobandeste diverse culori atunci cand confine alte elemente. Corindonul pur, de exemplu, este transparent, dar, daca are impuritati de crom, pare rofu - f i este considerat rubin.

Asterism - Numele efectului vizual Tn forma de stea prezent la unele pietre pretioase, cand sunt privite intr-o anumita lumina. Vezi fotografia de la pag. 6 -Pietre pretioase: Rubinul.

Atom - Cea mai mica particula cunoscuta care pastreaza caracteristicile unui anumit element fi care nu poate fi divizata prin procedee chimice. Atomii sunt formal dintr-o serie de particule subatomice.

Briliant - О mostra a felului in care о piatra prejioasa, in special un diamant, poate fi taiata pentru a produce cele mai bune efecte de reflec-tarea luminii. Briliantele moderne au 58 de fa^ete, care asigura stralucire maxima. De asemenea, forma briliantelor este bipiramidala (doua piramide cu bazele suprapuse).

Caboson - Un stil popular de taiere, prin care piatra pretioasa dobandeste о forma asemanatoare cu cea a unui dom, cu fetele netede, slefuite, Este unui dintre cele mai vechi modele de taiere sj este folosit de secole.

Carat - Unitate folosita pentru masurarea greutatii unei pietre pretioase. Un carat, prescurtat cf, este egal

к Aceasta bucata de cuart este complet incolora talocromalica), cu exceptia unei mici impuritati albastre.

cu 200 de miligrame. Mai este utilizat pentru a masura puritatea aurului. Atunci cSnd se refera la aur, caratul este prescurtat K.

Carbonati - Exista peste 200 de carbonari minerali, care se formeaza atunci cand un metal se combina cu carbon si oxigen. Unii carbonati sunt solubili in acid, de obicei cu efervescenta. Carbonatul de calciu este principala substanja ce se gaseste in calcar si marmura, avand о дата larga de intrebuintari, de la construe^ si drumuri, pana la guma de mestecat.

Clivaj - Reprezinta modul in care un mineral se despica de-a lungul suprafejelor interioare. Aceste suprafete de clivaj sunt predeterminate de structure atomica interna sj sunt, de obicei, plate. Cand un mineral cliveaza, formele produse se pot repeta. De exemplu, un cristal de calcit cliveaza in fragmente rombice (solide, cu fe}e de

tip paralelogram), iar un cristal cubic defluorina cliveaza in forme octaedrice, cu suprafete triunghiulare. Alti termeni folosifj pentru clivaj descriu forma fragmentului de clivaj (cubic, tabular, neted etc.) f i calitatea acestuia (perfect, bun, neclar sau absent). Nu toate mineralele prezinta clivaj.

Culoare - Desemneaza culoarea unui mineral in lumina obisnuita. Este determinata de felul in care lumina se reflecta in mineral si este deviata de acesta, dar poate rezulta fi din impuritatile pe care mineralul le contine. Testul culorii nu este о metoda eficienta de identificare a mineralelor. Multe minerale obifnuite au о culoare pala sau alba, iar mineralele precum cuarr,ul se gasesc in multe varietati de culori (roz - cuart roz; purpuriu -ametist; negru - cuart fumuriu).

Densitate - Indica greutatea unui mineral, in comparafle cu greutatea unui volum egal de ара. Alexandritul, de exemplu, cu о densitate de 3,73, este de 3,73 de ori mai greu decat ара.

Ductilitate - Un material ductil este unui care poate fi tras in fire. Cele mai ductile minerale sunt metalele, in special aurul.

Duritate- in 1812, un mineralog german, Friedrich Mohs, a ordonat 10 minerale peo scarade la 1 la 10. Ideea lui era ca fiecare mineral de pe scara sa poata

zgaria doar mineralele aflate sub el. §tiinta a preluat aceasta metoda de masurare a duritatii mineralelor, care ramane un standard si astazi.

Elemente native -Mineralele care se gasesc in stare pura, necombinate cu nicio alta substanja, in natura, se numesc elemente native. Exemplele includ aurul, argintul, platina, sulful etc.

Fateta - Suprafata - sau fa^a - plata a unei pietre pretioase taiate.

Foe sau scanteiere -Luminitele colorate ce par sa tisneasca din suprafata unei pietre pretioase sunt numite „foe" sau „scantei". Acest fenomen este cauzat de dispersia luminii caretrece prin mineral.

Fosfati - Exista peste 700 de compusj fosfati, care se formeaza atunci cand un metal se combina cu fosforul f i oxigenul. Autunitul este un fosfat radioactiv care contjne uraniu, in timp ce apatitul este folosit in principal la ingrafaminte.

Fosforescenja - Emisia continua de lumina de la un mineral, chiar f i dupa ce sursa de lumina a fost indepartata. (Vezi f i „Luminescenrji".)

Geoda - Atunci cand lava se intarefte, gazul continut in interiorul ei este eliberat, ceea ce lasa cavitati aproximativ rotunde in roca solida. Cristalele se formeaza in interiorul acestor cavitati, iar golurile cu margini de

cristale se numesc geode. Multe dintre acestea sunt mid (cu diametrul de doar cativa centimetri), dar, ocazional, sunt descoperite geode foarte mari (cu diametrul de peste un metru), cu peretii captusjti de cristale, precum ametistul.

Habitus - Exprima relatia dintre formele/fetele unui cristal, raportate la cele 3 dimensiuni spatjale. La cristale izolate, habitusul poate fi izometric, prismatic, tabular, acicular, foios etc. Pentru substant,ele necristaline, sunt descrise urmatoarele forme de agregare: masiv (fara forma definite), reniform (asemanator unei sectiuni prin rinichi), botrioidal (asemanator unui ciorchine de struguri) f i dendritic (ramificat, „rSmuros").

Halogenuri - Aceasta grupa confine aproximativ 100 de minerale care combine unui dintre gazele halogene -brom, dor, fluor sau iod - cu unui sau mai multe dintre metalele: aluminiu, calciu, cupru, plumb, magneziu, potasiu, argint, sodiu sau strontiu. Halogenurile sunt, in general, destul de moi, iar multe dintre ele sunt foarte rare. Fluorina si halitul sunt exemplele cele mai cunoscute. Fluorina este utilizata in producerea acidului fluorhidric si in industriile maselor plastice si optica, in timp ce halitul reprezinta о sursa majors de sare de bucatarie.

Hidroxizi - Se formeaza atunci cand un metal se combine cu ара sau hidroxilul, ambele substance fiind compuse din hidrogen si oxigen. Hidroxizii au tendinta de a fi minerale foarte moi, bauxita f i limonitul fiind douS exemple in acest sens. Bauxita este principala sursa de aluminiu, in t imp ce limonitul este bogat in fier.

Impuritate - Cuvant folosit pentru a descrie elementele fi alte substance „straine" care s-au imbinat sau au fost inchise intr-un mineral sau piatra prejioasa. Impuritatile modifies uneori culoarea si aspectul general al mineralului. (Vezi si „Incluziune".)

Incluziune - Mineralele §i rocile pot avea in structure lor materiale„straine". De exemplu, cuartul confine adesea incluziuni din mineralul rutil.

Un exemplu de incluziuni. Cristalele in forma de ace din mineralul rutil sunt vizibile in aceasta bucata de cuart.

loni - Sunt a tomi sau grupuri de atomi incSrcate cu electricitate. lonii exists doar ca parte a unui compus, format din doua sau mai multe substance combinate - de exemplu, carbonatul de calciu.

Izomorfism - Apare atunci cand doua sau mai multe minerale cu compozifli chimice diferite formeaza cristale cu aspect asemanator.

Luciu - Reprezinta felul in care suprafa^a mineralului reflects lumina. Unele minerale au un aspect sticlos, iar acesta este cunoscut ca luciu sticlos. Altele lucesc ca metalele f i se spune despre ele ca au un luciu metalic. Alte tipuri de luciu sunt: gras, pamantos, sidefos, sticlos si adamantin

(asemanator cu eel al diamantului).

Luminescenta - Cand anumite minerale sunt expuse la radiajii precum razele ultraviolete sau razele X, ele emit о lumina proprie specifics, bine definita. Aceasta este numita luminescenta. (Vezi f i „FosforescentS").

Maclare - Cristalele multor minerale se dezvolta in asocieri numite made, realizate dupa reguli cristalografice. in made, cristalele par sa creascS unui din altul.

Maleabilitate - Capacitatea anumitor minerale (a metalelor, in special) de a fi prelucrate, presate sau netezite in foi. (Vezi f i „Ductilitate")

Matase - Suprafata multor minerale este asemanatoare cu mStasea. Efectul este cauzat de urmele fine, in forma de ac, ale altui mineral, dispuse intr-un model neregulat sub suprafata acestuia.

Mineral - Un mineral este un element sau compus ce se gasefte in natura, avand о compozitie chimica f i о structure bine definite. Cu exceptja mercurului, lichid la temperatura camerei, mineralele sunt solide. (Vezi f i „Sistem de crista I iza re".)

Minerale idiocromatice -Multe minerale au о varietate de culori, insa cele care au о culoare de diagnostic, dupa care pot fi identificate, se numesc idiocromatice (au culoare proprie). Mineralul malachit, de exemplu, are invariabil culoarea verde-tare, iar sulful este intotdeauna galben.

Molecula - О molecula este alcatuita din doi sau mai multi atomi, imbinati prin forte electrice.

Maclarea se produce atunci cdnd doua sau mai multe cristale impart suprafete comune. In exemplul de mai sus, avem pirita.

Ochi de pisica - Efect iuminos ce apare la anumi te pietre pretjoase, semanand cu pupila verticals, alungita, a unui ochi de pisicS.

Oxizi - Oxizii se formeazS cand mineralele se combina cu oxigenul. Sunt foarte frecvent intalnirl Cuartul este unui dintre principalii oxizi de pe suprafata Pamantului, iar hematitul este unui dintre mineralele cele mai raspandite din lume.

Piatra pretioasa - In gemologie (ftiinta care studiaza pietrele pretioase), termenul desemneaza un mineral considerat valoros datorita frumusetii, raritatii sale sau combinatiei dintre cele douS. Aceste pietre sunt folosite ca ornamente sau bijuterii, dupS ce in prealabil au fost tSiate f i flefuite pentru a le accentua stralucirea. Cele mai multe pietre pretioase sunt anorganice, dar unele materiale organice, precum jaisul (o forma de lemn fosilizat), chihlimbarul (rafinS vegetala intarita) f i perlele sunt de asemenea inclusein categoria pietrelor pretioase, din perspective gemologica.

Pseudomorfism - Fenomen in care un mineral ia locul altuia, preluand forma celui initial.

/ I D: f-".r U?ErAJ-\

Un exemplu de pseudomorfism: aid, mineralul cupru nativ ia forma aragonitului.

Roci - Rocile sunt asociatii de minerale. Ele se clasifica, in funcjie de modul de for-mare, tn roci magmatice, metamorfice sau sedimen­tare. (Vezi f i : „Roci mag­matice", „Roci metamorfice" f i „Roci sedimentare").

Roci magmatice - Aceste roci s-au format din materie topita (magma sau lava) f i racita, in urma unui fenomen magmatic/vulcanic. Rocile magmatice precum granitul si pegmatitul, formate in adSncurile Pamantului, sunt descrise ca„plutonice", pe cand cele formate prin intarirea lavei la suprafata Pamantului se numesc „vulcanice". Bazaltul este un exemplu de roca vulcanica. (Vezi si: „Roci metamorfice" si „Roci sedimentare")

Roci metamorfice - Sunt roci magmatice sau sedimentare care ulterior s-au transformat, in urma supunerii la presiune si/sau temperature foarte ridicata. In cursul procesului metamorfic, mineralele care au format rocile originare tree prin schimbari fizice f i chimice care le schimba compozitia f i aspectul. (Vezi si: „Roci magmatice" si „Roci sedimentare").

Roci sedimentare - Rocile care s-au format din sedi-mente - fragmente din roci vechi sau materiale organi-ce, precum plantele, scoicile si scheletele vietatilor marine. Sedimentele sunt transportate - adesea de ара - si depuse acolo unde

forta raului, a torentului sau a oceanului nu mai poate sus|ine greutatea sedimen-tului. Sedimentele mai pot fi transportate si pe pante abrupte sau de vant. Odata depuse, peste mii de ani, ele sunt presate de straturile de deasupra lor si cimentate laolalta, in roca sedimentara. Rocile sedimentare se pot forma si in urma unor procese chimice si biologice.

Scara lui Mohs - Vezi „Duritate".

Serie - Unele minerale formeaza ceea ce geologii numesc „o serie". Aceasta apare atunci cand exista un numar de minerale cunoscute, cu о compoztye chimica usor diferita.

Silicati - Reprezinta clasa de minerale cea mai mare | i mai bogata de pe Pamant, cu peste 600 de membri. Silicatii sunt alcatuifi din metale imbinate cu siliciu si oxigen. Silicatii tipici cuprind feldspatui, mica, tremolitui si pirofilitul. Exista f i un numar mare de pietre prejioase in aceasta grupa, printre care berilul, jadul si turmalina. Proprietatile silica^ilor sunt variate: azbestul este un silicat foarte cunoscut, folosit pentru izolatii impotriva focului; feldspatui, mineralul eel mai des intalnit pe scoarta terestra, este folosit in producerea multor obiecte casnice, de la sticla la vopsea.

Simbol chimic - Orice mineral sau piatra pre^ioasa este alcatuit din atomii unuia sau ai mai multor elemente. Acestia sunt indicati prin simboluri chimice, folosind о serie de initiale ce reprezinta diferitele elemente ale fieca-rui mineral. De exemplu, clorura de sodiu sau sarea are formula chimica NaCI. Acest lucru inseamna ca fiecarui atom de sodiu (Na) ii corespunde un atom de dor (CI). Adesea, formulele chimice includ sj cifre. Rubi-

nul si safirul reprezinta varie­t a l colorate de corindon. Formula chimica a corin-donului este Al203. Aceasta inseamna ca exista doi atomi de aluminiu (AI) legati de trei atomi de oxigen (0).

Sistem de cristalizare -Mineralele se formeaza frecvent sub forma de cris-tale. Acestea sunt forme geometrice, adesea de mare complexitate. Forma crista-lelororicarui mineral este legata de modul in care sunt dispusi atomii din compo­nents sa. Diferitele forme ale cristalelor, de о mare varie-tate, sunt grupate in functie de simetrie - data de numa-rul de dispuneri identice ale cristalului ce apar prin rotirea sa. Cristalele cu un grad apropiat de simetrie sunt grupate in sisteme de cristalizare. Sistemul cubic are gradul de simetrie eel mai ridicat $i este eel mai ufor de inteles. Structure sa de baza este cubul, un corp foarte simetric, dar in cadrul acestui sistem pot aparea si alte forme, precum octae-drul. Acesta este о piramida dubla, cu patru fete triunghiulare, ce converg spre un punct de deasupra, si alte patru, ce formeaza о piramida dedesubt. Partea mediana a cristalului, unde se intalnesc cele doua pira-mide, este un patrat. Alte sisteme de cristalizare sunt:

в*ш r ^в ^И • i «•

• • 1 ^ ini ' ygfi E k M _ \ 1 Щг.у^Л |k

•.''41' Я П г J Я и г

| н | | № | | к ^ ^^^^^^^•ь^^Н Un grup de cristate: hematit (negru), rut/7 (maro) si cuarf (transparent).

hexagonal, trigonal, tetragonal, ortorombic, monoclinic fi triclinic (in ordinea descresterii gradului de simetrie).

Spartura -Toate mineralele se sparg. Spartura produce suprafete neregulate, curbe (concoidale) sau taiate neted. Este diferita de clivaj, care produce suprafete netede, repetabile. Formele de spartura nu pot f i repetate identic.

Sulfati - Sulfafii sunt com-pusi in care unul sau mai multe metale se combinS cu sulf si hidrogen. Exista in jur de 130 de minerale in aceasta clasa, ghipsul fiind eel mai raspandit. Ghipsul este un component foarte important in industria constructiilor. Este folosit la producerea panourilor de pereti si a ci-mentului. Alte minerale din aceasta grupa sunt baritina, anhidritul fi celestina.

Sulfuri - Clasa cu mai mult de 300 de minerale, in care un metal sau un semimetal este imbinat cu sulf. Toate metalele, cu exceptia aurului si platinei, se combina cu sulful, formand sulfuri. Multe sulfuri, precum galena, au un luciu metalic evident f i cristale cubice. Sulfurile sunt conducatoare de electricitate.

Stralucire - Termen ce descrie lumina reflectata intr-o piatra pretioasa, facand-o sa scanteieze. Cu cat se reflects mai multa lumina, cu atat piatra prejioasa este mai stralucitoare.

Titlu - Puritatea sau pro-portia deaurf iarg int dintr-un mineral. (Vezi f i „Carat".)

Urma - Urma descrie culoarea mineralului, atunci cand acesta devine pudra. Poate fi descoperita prin frecarea mineralului de portelan alb, neemailat.

D&COPBStA

Elementele native Dintre cele 92 de elemente chimice intalnite eel mai frecvent in natura, cele cunoscute sub numele de

„elemente native" se gasesc in pamant in stare pura, necombinate cu atomii niciunui alt element.

U nele dintre cele 20 de elemente native prezente in natura se gasesc in amestecuri cu alte elemente (aliaje naturale). Aceste aliaje sunt

unite doar de forte de natura fizica, spre deosebire de compusii chimici, care sunt prinsi laolalta prin legaturi chimice. Constituents amestecurilor sunt in general - dar nu neaparat - mai usor de separat decat cei ai compusilor. Amalgamul, de exemplu, este un amestec de aur, argint si mercur; iridosmiul (sau osmiridiul) este un amestec de iridiu si osmiu. Urmatoarele elemente se gasesc in stare individuals (in „stare libera"), in cantitatJ foarte mici:

Antimoniu/Stibiu Antimoniul este un slab conducator de caldura si electricitate. Apare in special in stibina, dar se gaseste si in stare libera. Este folosit in aliaje, pigment de vopsea si baterii reincarcabile.

Argint Argintul este unul dintre cei mai buni conducatori de caldura si electricitate. Este utilizat la fabricarea monedelor, a bijuteriilor si in industria electronica, precum si in placarea electrolitica a tacamurilor.

Arsen Arsenul este un metal folosit la fabricarea gloantelor si a tranzistorilor. Este extras, in cea mai mare parte, din mineralul arsenopirita.

Aur Aurul este foarte raspandit, dar apare rar in cantitatile necesare pentru a fi valorificat comercial. Pepitele de aur sunt extrem de valoroase. Dupa cupru si argint, aurul este eel mai eficient conducator de electricitate.

Bismut Dupa mercur, bismutul este metalul eel mai slab conducator de caldura si electricitate. Este folosit in industria farmaceutica si in cea a cosmeticelor, pentru fabricarea aliajelor si a dispozitivelor ignifuge.

Carbon Carbonul este un element nemetalic care se A Un agregat de cupru nativ gaseste in natura sub in forms de frunza, din Italia.

• Foije de aur nativ „spalate" din aluviunile raului Orba, Piemont (Italia).

doua forme (alotrope). Grafitul este un alotrop foarte moale, folosit ca „mina" pentru creioane. Diamantul, о alta forma pura a carbonului, este cea mai dura substanta naturala. Carbonul se mai gaseste (pe post de compus) in carbonari si in carbune.

Cupru Un metal rosiatic, cuprul este un bun conducator de caldura si electricitate, react,ionand cu purine alte elemente. Este folosit la cablurile electrice si este unul dintre principalele metale din alama si bronz.

Fier Fierul reprezinta 5% din greutatea scoartei terestre si, impreuna cu nichelul, este una dintre principalele componente ale nucleului Pamantului. Se gaseste rar in forma nativa in rocile terestre, desi este relativ frecvent in meteoriti.

Mercur Mercurul este singurul metal obisnuit aflat in stare lichida la temperatura camerei. Se extrage mai ales din minereul cinabru, dar urme de metal pur pot fi gasite si in stare libera. A fost utilizat la barometre si termometre, insa acest procedeu e depasit.

LL U^LUr^jiJ-л

>

ГО

С 01 с

£ Ф

Platina Platina este un metal gasit in special in minereurile care contin nichel. Este folosit in stomatologic pentru bijuterii si in catalizorii din sistemul de esapament al autovehiculelor.

Plumb Plumbul este un slab conducator de caldura si electricitate. Se gaseste in principal in galena, ceruzit si anglezit, dar apare uneori si in stare libera. Este folosit la bateriile reincarcabile si in aliaje de sudura.

Seleniu Seleniul este un ne-metal. Se foloseste in electronica, la dispo-zitivele fotografice de masurare a luminii si la pigmentii din vopsea.

• Filamente de argint din Cagliari, Sardinia (Italia).

Staniu Staniul este folosit pentru a proteja celelalte metale de rugina. Se gaseste rar singur, fiind in general extras din mineralul casiterit („piatra de cositor").

Sulf Sulful este un nemetal care se gaseste in stare nativa in zone cu activitate vulcanica. Se foloseste la fabricarea fungicidelor, a prafului de pusca, a cauciucului vulcanizat.

Tantal Tantalul este un metal rar, albastru-gri, folosit la fabrica­rea abrazivilor si a instrumentelor dentare si chirurgicale.

Telur Un alt metal rar, telurul se gaseste in principal in calaverit si silvanit, dar poate aparea si ca element nativ. Este folosit in principal ca aditiv al otelului.

Zinc Zincul nativ este foarte rar - pot fi gasite doar granule microscopice: principalele surse sunt sfaleritul si smithsonitul. Se foloseste la baterii si la galvanizarea fierului.

Cele 92 de elemente prezente in natura Cele 20 de elemente scrise ingrosat se gasesc ca elemente native in pamant; restul formeaza compusi cu unul sau mai multe elemente.

Literele si numerele indica simbolul chimic si pozitia in tabelul periodic al elementelor.

Actiniu

Aluminiu

Antimoniu

Argint

Argon

Arsen

Astatiniu

Aur

Azot

Bariu

Beriliu

Bismut

Bor

Brom

Cadmiu

Calciu

Carbon

Ceriu

Cesiu

Clor

Cobalt

Crom

Ac

Al

Sb

Ag

Ar

As

At

Au

N

Ba

Be

Bi

В

Br

Cd

Ca

С

Се

Cs

CI

Co

Cr

89

13

51

47

18

33

85

79

7

56

4

83

5

35

48

20

6

58

55

17

27

24

Disprosiu

Erbiu

Europiu

Fier

Fluor

Fosfor

Franciu

Gadoliniu

Galiu

Germaniu

Hafniu

Heliu

Hidrogen

Holmiu

lod

Indiu

Iridiu

Kripton

Lantan

Litiu

Lutejiu

Magneziu

Dy

Er

Eu

Fe

F

P

Fr

Gd

Ga

Ge

Hf

He

H

Ho

I

In

lr

Kr

La

Li

Lu

Mg

66

68

63

26

9

15

87

64

31

32

72

2

1

67

53

49

77

36

57

3

71

12

Mercur

Molibden

Neodim

Neon

Nichel

Niobiu

Osmiu

Oxigen

Paladiu

Platina

Plumb

Poloniu

Potasiu

Praseodim

Prometiu

Protactiniu

Radiu

Radon

Reniu

Rodiu

Rubidiu

Ruteniu

Hg

Mo

Nd

Ne

Ni

Nb

Os

0

Pd

Pt

Pb

Po

К

Pr

Pm

Pa

Ra

Rn

Re

Rh

Rb

Ru

80

42

60

10

28

41

76

8

46

78

82

84

19

59

61

91

88

86

75

45

37

44

Scandiu

Seleniu

Siliciu

Sodiu

Staniu

Strontju

Sulf

Taliu

Tantal

Technejiu

Telur

Terbiu

Titan

Toriu

Tuliu

Uraniu

Vanadiu

Wolfram

Xenon

Yterbiu

Ytriu

Zinc

Sc

Se

Si

Na

Sn

Sr

S

Tl

Та

Тс

Те

Tb

Ti

Th

Tm

U

V

w Xe

Yb

Y

Zn

21

34

14

11

50

38

16

81

73

43

52

65

22

90

69

92

23

74

54

70

39

30

Cupru Cu 29 Mangan Mn 25 Samariu Sm 62 Zirconiu Zr 40

POVESTEA PAMANTULUI

CD Ю*

CD cu 3

Ю С

Momentul Big Bang a provocat §irul de evenimente care a condus la crearea Universului - si, implicit, a planetei Pamant.

In urma Big Bangului, tot ceea ce alcatuia Universul a tost proiectat in exterior, sub forma unui gaz dens. Acest gaz a inceput sa formeze galaxii de stele, care isi continua miscarea spre exterior, in timp ce Universul se extinde.

Cand a avut loc Big Bangui? Potrivit oamenilor de stiinta care masoara viteza cu care se extinde Universul, toate planetele pe care le vedem azi in spatiu erau, acum 10 000-20 000 milioane de ani, adunate intr-o enormia masa comuna. Big Bangui a fost explozia care a proiectat materia inspre exterior, facand-o sa se extinda in spatiu ca laptele dupa ce a dat in fiert.

Nimeni nu stie cat de mare este Universul sau daca are margini. Totusi, numerele si distantele folosite in incercarile de a calcula marimea lui sunt, intr-adevar, uluitoare. Universul se intinde mai departe decat poate bate eel mai puternic telescop. Chiar si lumina, care se deplaseaza cu о viteza de 299 000 km/secunda, are nevoie de 10 000 milioane de ani pentru a ajunge pe Pamant, de la eel mai indepartat obiect vizibil in spatiu. Distan^a pana la acesta este estimata la 10 milioane de

milioane km. Spatiul este atat de intins, incat unita(ile de masura obisnuite devin nesemnificative. Steaua cea mai apropiata de Soarele nostru se numeste Alpha Centauri si se afla la о distanja de 4,3 ani lumina. Asta inseamna ca, de pe Pamant, о vedem asa cum era cu 4,3 ani in urma. Cele mai indepartate obiecte vizibile din Univers se afla la о distanta de peste 10 000 milioane de ani lumina, ceea ce inseamna ca noi le vedem astazi asa cum aratau ele inainte de crearea Pamantului.

In ultimii ani, unii astronomi au descoperit о caldura de fond, greu perceptibila, care penetreaza Universul. Se presupune ca e vorba de caldura ramasa de la imensul bulgare de foe al Big Bangului. Acest lucru arata ca spatiul nu este complet rece, ci are о temperatura cu 2,7 grade deasupra celei de Zero Absolut - aceasta fiind egala cu -273"C.

Ce se va intampla cu Universul in viitor? О teorie afirma ca extinderea sa va incetini si ca Universul va incepe sa se comprime din nou, pana cand se va produce un nou Big Bang. Insa astronomii moderni nu pot identifica semne ale incetinirii extinderii. Ei cred ca Universul se va extinde mereu, subtiindu-se incet, pana cand toate stelele se vor stinge si Universul va ramane in intuneric.

TEA PAMANTULUI

JO о 1Л Sistemul

solar Dupa Big Bang, s-a format о retea de planete si de stele care a fascinat omul din cele mai vechi t impuri.

О parte dintre fragmentele aruncate in exterior de Big Bang s-au grupat sj au format Soarele. Acesta este un imens glob de foe, alcatuit din

gazele hidrogen si heliu. Soarele nu va straluci mereu, dar are destul hidrogen pentru a arde inca 1 500 milioane de ani. lata о veste buna pentru om, deoarece fara Soare nu poate exista viata pe Pamant!

In jurul Soarelui se rotesc planete, care formeaza sistemul solar, in ordinea apropierii lor fata de Soare, aceste planete sunt: Mercur, Venus, Pamant, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun. Dincolo de acestea, Pluto si 2003 UB313 sunt considerate a fi planete pitice. In plus, intre Marte $i Jupiter exista mii de formatiuni asemanatoare rocilor, care se rotesc in jurul Soarelui. Ele se numesc asteroizi.

SISTEMUL SOLAR SOARELE Una dintre milioanele de stele din Univers, Soarele se afla la distanta de 150 milioane de kilometri de Pamant. Este un glob de gaz cald, си о temperature de 5000°C lasuprafala.

MERCUR Mercur este cea mai mica planeta" din sistemul solar sj cea mai apropiata de Soare. Ea face о rotate completa in jurul Soarelui in 88 de zile terestre.

VENUS Venus este cea mai stralucitoare planeta a sistemului solar. Dimensiunile sj structure ei sunt similare cu cele ale Pamantului.

PAMANT Pamantul este planeta pe care viata, as.a cum о cunoas,tem noi, poate exista. Este inconjurata de radiatii, iar intensitatea variabila a acestora produce schimbari de temperatura.

MARTE „Planeta rof ie" este u§orde observat de pe Pamant, in anumite [ Nu exista oceane pe suprafata ei, sj astfel aceasta planeta raspunde mult mai repede incalzirii solare.

JUPITER Cea mai mare planeta din sistemul solar este de aproximativ 1300 de ori mai mare decat Pamantul. Are о suprafata gazoasa.

SATURN Inelele lui Saturn sunt bucati de roca sj gheata care se rotesc. Este cea mai ujoara dintre planete sj ar putea pluti pe ара.

URANUS Uranus a fost descoperita de astronomul William Herschel in 1781. Cel mai mare dintre cele noua inele ale sale are 50 km latime.

NEPTUN Situate la aproximativ 1 600 milioane de km dincolo de orbita lui Uranus, Neptun este aproape la fel de rece ca spatiul cosmic.

PLANETELE PITICE Pluto a fost clasificata drept о planeta pitica in 2006, alaturi de 2003 UB313, care este mai mare. Ambele se afla dincolo de Neptun. Ceres (din Centura de asteroizi] este fi ea о planeta piticl.

• In atmosfera de pe Marte, „planeta rojie", predomina dioxidul de carbon.

Pamantul este singura planeta care poate susjine via^a asa cum о intelegem noi, deoarece este singura cu acest tip de atmosfera. Ceea ce noi numim „aer" este alcatuit in principal din doua gaze: azot si oxigen. Celelalte planete fie nu au atmosfera, fie au atmosfere akatuite din gaze care ar ucide orice forma de viata de pe Pamant.

Pianetele periferice Jupiter este cea mai mare planeta din sistemul solar. Este aproximativ de doua ori mai mare decat toate celelalte planete puse la un loc, Jupiter se remarca prin marea sa pata rosie $i prin forma^iunile de nori ce pot fi vazute miscandu-se in preajma ei.

A doua planeta ca marime este Saturn. Cea mai uimitoare caracteristica a sa este sistemul de inele. Inelele sunt akatuite din gheata si alte particule care se rotesc in jurul planetei, in benzi. Titan, until dintre cei 17 satelit,i ai lui Saturn, este mai mare decat planeta Mercur. Pluto este un mister, din cauza departarii sale fata de Soare. Stim totusi ca orbita lui intra uneori in cea a vecinei sale, Neptun. Ca rezultat, intre 1979 si 1999, a fost mai aproape de Soare decat Neptun.

Cu picioarele pe Pamant Pamantul s-a format cu aproape 4 700 milioane de ani in urma, cand о masa enorma de nori si praf s-a amestecat, akatuind о noua planeta. Temperaturile erau extrem de joase, dar Pamantul se incalzea rapid, pe masura ce crestea ca dimensiuni. О mare parte din aceasta caldura provenea din presiunea enorma exercitata asupra interiorului Pamantului de materia depusa la suprafata. Pamantul nu este complet sferic, ci usor turtit la Polul Nord si Polul Sud. Peste $ase zecimi din suprafata sa sunt acoperite de ара.

Pamantul este alcatuit din trei straturi: scoarta, mantaua si nucleul. La exterior, scoarta este akatuita din mai multe tipuri de roci. Grosimea ei variaza de la 70 km sub munji, la doar 8 km sub oceane. Sub scoarta, mantaua are о grosime de 2 900 km si reprezinta doua treimi din masa Pamantului. Nucleul Pamantului are doua par^i:

nucleul extern, cu о grosime de 2 200 km, care este lichid, si nucleul intern, care are un diametru de 2 540 km si este solid.

^ Planeta Saturn, cu celebrelesale inele.

ONARU

Pretioase s,i seniipretioase De ce sunt unele pietre mai valoroase decat altele?

Exista о veche poveste chinezeasca despre un om sarac care i-a cerut unui calugar sa-l ajute sa gaseasca multe pietre prefioase.„Daca aceasta este dorinta ta", i-a raspuns calugarul, „atunci chiar si pietricelele din mare vor deveni pietre pretioase". Raspunsul I-a dezamagit pe omul sarac, care sperase ca inteleptul calugar il va sfatui cum sa devina bogat. Adevarul este ca о piatra devine prejioasa doar daca oamenii isi doresc s-o aiba.

Principalul motiv pentru care unele pietre pretioase sunt atat de valoroase este faptul ca sunt rare. Daca ar exista mai multe rubine, de culoare sj calitate

pertecte, ele $i-ar pierde rapid valoarea. Din punctul de vedere al unui bijutier modern, pietrele pretioase sunt minerale sau substante organice care pot fi taiate si flefuite pentru a crea obiecte frumoase sj scumpe.

Exista trei mari tipuri de pietre prefioase. Cele mai valoroase dintre acestea sunt urmatoarele: diamantele, rubinele, safirele si smaraldele. Aceaste pietre sunt foarte dure si durabile -intr-adevar, diamantui este cea mai dura substanta naturala cunoscuta. Fiecare dintre ele are spectrul sau de culori si, in general, о stralucire specifica.

Noi descoperiri Dupa pietrele pretioase, vin cele pe care le numim pietre seniipretioase. Principalele pietre din acest grup erau opalul, turcoaza, granatul, acvamarinul, jadul, piatra iunii, ametistul si alte forme de cuart. TotusJ, in secolul trecut, s-au descoperit multe substante noi, care au lost adaugate pe lista. Pietrele seniipretioase impresioneaza prin culorile frumoase, dar, in general.

T Valoarea pietrelor pretioase este data de raritatea si frumuse^ea lor, dar poate creste considerabil, prin taietura si fajetare.

у о' г* ГО

о" SU <Ъ

чл

Ф 3

о О) ю п5

О #*° nu sunt la fel de dure precum cele pretioase. Pe scara Mohs, care masoara duritatea mineralelor, opalul se claseaza la 5'Л - 6'Л, iar turcoaza, la 5-6, in timp ce diamantui, aflat in varful dasamentului, la 10. (Talcul este un exemplu de mineral moale, clasandu-se la baza, in pozitia 1.) Eticheta de „piatra pretioasa" poate fi aplicata

Т О frumoasa piesa a unui giuvaergiu d in Renasterea italiana.

01

П О

£ I/)

О*

О

О» •— Q. 01 • _

+•> 01

0 -

• Pentru mul?i colectionari, placerea de a fi proprietarul unei colectii minunate este cu mult mai important^ decat pretul colectiei.

oricarei substante naturale care este considerata valoroasa. Acestea se formeaza la mare adancime sub suprafata terestra.

In plus, mai exista patru nestemate organice, care se formeaza sub actiunea unor animate sau plante. Acestea sunt perla, chihlimbarul, coralul si jaisul.

Toate pietrele pretioase sunt prelucrate pentru a le fi pusa in valoare frumuse{ea naturala. Diamantul, rubinul, safirul si smaraldul trebuie taiate si slefuite cu maiestrie, pentru a le fi evidentiate culorile si a se profita de modul in care ele reflects lumina.

Uneori este necesara о corectare a formei. Unele varietati de calcedonie, de exemplu, sunt pietre semipretioase care se gasesc in natura, iar bucatile de chihlimbar, care pot contine insecte prinse inauntru, sunt bijuterii fascinante. 9

Elemente rare In domeniul bijuteriilor, lucrul cu pietre pretioase include in mod traditional §i prelucrarea a doua dintre cele mai rare si mai pretioase metale: platina si aurul. JB1

Aurul poate fi slefuit pentru a dobandi о stratocire inimitabila si, desi pare dur, nu este greu de indofysi modelat - prin urmare, poate fi usor prelucrat de catre artizanii pricepu^i. Acela i lucru este valabil si pentru platina si argint (care este mult mai putin valoros).

Aceste minerale pretioase si semi­pretioase sunt valoroase prin prisma raritatii lor, a faptului ca sunt foarte greu de gasit. De exemplu, ele se gasesc doar in locuri aflate departe de centrele comerciale sau ingropate adanc sub scoar^a terestra.

Moda schimbatoare Valoarea diferitelor pietre pretioase este

^„Canning Jewel", creata de un giuvaergiu din secolul al XVI-lea (Victoria and Albert Museum, Londra).

A 0 capodoperS italiana din secolul al XVII-lea - pietre pretioase montate ре о catarama din f i l igran, una dintre comorile colectiei de la Catedrala din Palermo, Sicilia.

afectata si de evolufia modei si a gustului public. Descoperirea de noi pietre pretioase poate duce la aparitia unei mode trecatoare. Alexandritul este un asemenea exemplu - a fost descoperit in Muntii Ural din Rusia, in 1830, si la acea data s-a bucurat de о popularitate imensa, deoarece, in anumite pozitii, parea ca reflects culorile steagului national rusesc.

Turmalina a fost descoperita in secolul al XVIII-lea si a fost considerate, la timpul respectiv, mai pu{in valoroasa decat celelalte pietre pretioase. Astazi insa, о turmalina albastra din Paraiba, Brazilia, poate valora mai mult decat un rubin. La fel, un cristal de tanzanit (o varietate de zoizit) valoreaza mai mult pe pia^a de astazi decat un smarald mic.

Concurenta sintetica Pietrele sintetice sau facute de mana omului, care par foarte asemanatoare celor naturale, sunt uneori considerate mai valoroase decat cele reale, datorita utilizarilor pe care le au in industrie si stiinte. Alexandritul este, din nou, un exemplu potrivit. Este fabricat cu mult efort, pentru a fi utilizat la geamurile navetelor spatiale, deoarece poate filtra razele cosmice nocive §i lumina ultravioleta periculoasa.