Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

download Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

of 32

Transcript of Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    1/32

    kISTORIE ^ '^'Ciiiona Sfamului Srefati o^vcchc manastire cii vialii ilicidin Budwina"lEZAUR :'Cca mji valoroasa colccric dmcdievalc din sud-csrul huijN FL U EN JE "" ' !_ _ ^Dc pcsre 500 dt ani. aid iste Itri iMlimii! Q

    romanesc, leagan de ortoduvie.si romiiii^ili

    S C O P E R A L O C U R I L E S F I N T E

  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    2/32

    a i 4 N 4 8 T l R lO R T O D O X eDESCOPERA LOCURILE SFINTENR.l - MANASTIREA PUTNAPROLOGCtitoria si necropola Sfantului Stefan eel Mare . 3I5T0RIEPerioada medievala I*OcupatJa austriaca 6SecolulXX 8SFINTISIMfNUNIMaica Domnului s i Sfantul Daniil Sihastru 12Sfintii lerarhi Ghenadie si lite forest 14Focus: Sfan tul Stefan eel Mare si luptasa ... 16TEZAURColectia debrode rii medievale 18GHIDSchituri le m anastir i i 22Incinta 24INFLUENTEleru salim ul neannului romanesc 26VIATAMONAHALAAZIPutna: credinta, istorie, cultura 28CUVINTEINTELEPTEStaret si ucenic 30PENTRUCOPIICat de putern ic a fost Stefan eelMare? ... 31

    N H rataii bibliorafturile speciale i n careputeficolection'aseriaMANASTIRI ORTODOXE.Primul biblioraft alseriei vafi oferit gratuitimpreund cu numirull.B ibliorafturile suntdisponibile la chiofcuritede ziare la pretu! de9,99 Lei/45 MDL.DeAgostini va anuntadatele depublicareabiblioTafturilorin seria de reviste.

    M A N A S T I R I O R T O D O X EEDnU HA: DcAGO SIINI HELLAS SRLADRSA: Voidi^DiBui 44-4. 1 6 6 7 3 A l o uEDITOR: PcOw KapninotMAN.\GER ECON OMIC- Folji FotiguMANAGER DE REDACJIESI PHODUtTlE: Virginia Kuatroubai.WARKETIKG MANAGER: Michaiis K oulsoukosBUSINESS DEVELOPMENT MANAGER: Du nltris Fas ^siidisPROD UCT MANAGER: Meropi Papa.iafciCOOaOONATORBE PRODUCTiE: Carolina PoulidouSENIOR EDITOR: Tia SkandahkiJUNIOR COORDINATING EDITOR EALCANI: Dimilrit; DJmitiiadHMANAGER DISTRIBUJIE: Evi BozaCONTROLLER DISTRIBUTIE Yiannis Vou^ukaiCOOHDONATOR iOGlSTlCA JIOPERATH: Anioms Lioumis

    2010, De Agostini H ellas Ltd.Potograiii: Arhiva Sfmtei Minastiri PumaISSK: M92-STi%SERVICII KDITORIALE OFHRITE DE, LE VART Y LINE SRLCU AiLTORUL SFINTE] M A N A S T I R I PUTNAD T P : LE VART Y LINE SELT I P A R I R E 51 LEGARE: G. CANALE & CDIRECTOR DE PRODUCJIE TIPOGR-IFIE: GIUSEPPE CANALEiMPOETATO R; Media Service Zawada S J i . L .CoLuilry Manager: Maiiana MihaitaiiMarketing Manager- Adiua BojicSR?daL:tor Gabrida MunleaDDislritulioD Manager: DanTordacheADRESA; Sir. Louis Pasleut, Nr. 3 3 , E L 1.sect 5, Bucure^li, HomanjaDISl l t lBUrrOR: Ranukir ta SA.

    P r e f u l r e i i s t e lo rP r e i u l p r i m u l u i n i r n i i r : 1.90 l d / 9 , 9 0 MDLP r e tu I i nc e pa nd cu cd de al d oi le a n u n i ^ 5 ^ le i /19,90 MDLDreplur^ luturor-ibtslratiilor^iak ie.

  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    3/32

    Ctitoria 1 necropolaSfantului ^tefan eel MareIna nul6 978 (14 70) , august 20, au ve nitt ata ri i , mu it im e mare, i s-a batut.cu ei5te fan Vo iev od lad um br av ac lela Lipnit i, langa Nistru.^i apoi s-a inters cu izbandai a ven it sa sfinteasca h ram u! Preasfintei Nascatoare de D um nez eu, cu ajuto rul luiDum neze u, cu m ana preasfin^i tu lui Mitropo l i t , chirTh eoctist, 5! a episcopuluiTarasiei cu egum enii tuturo r m anastiri lor. 5 i la Li tu rgh iea ufo st la jertvelnic, d et ot i , innu m ar de 64 de ar h ie re i ^ i preot i ^i d iaconi , septembrie 3"LetopisetuI de la Putna I!

    I n amil 1457, inainte de urcarea pe Iron a tanarului iiual lui Bogdan aJ Ill-lea, ierarhia mSnSstirilor Moldoveiera aceasta; Probota, Moldovita, Bistrita, XeamJ. Erauvechile ctitorii ale dinastiei musatine, ale c^ror radacinimerg eau, prin siha^trii necun oscu ti astazi, mu lt inainte deanii intemeierii farii.

    Ce a fost !a Putna inainte de ctitoria SfSntului Stefan eelMare? Raspunsul s-a aflat odata cu de^coperirea celor cincimorminte de calugari aflate sub temelia palatului domnesczidit in epoca ^tefaiiiana. mar turie a unei sihastrii, a careiexistenfa nu mai era exact localizata, in timp , din mo me ntce s-a construit p este morm intele uno r vietuitori .

    Pentru supravegherea lucrarilor de construc^ie este adusstaretul Manastiri i Meam!, arhiman dritul loasaf, impreunacu o serie de calugari din objtea nemteana. Ace^tia desfa-joara, in paralel cu ridicarea ansamblului manastiresc, acti-vitati carturareti. Dupa terminarea bisericii, SfantuI Stefaneel Mare va adauga Casa Domneasca (1473), chiliile, turnu-rile ?i zidul de aparare cu ^antul cu apa. La 15 martie 1484,Analele putnene scriu ca in MiercureaMare, pe la miezul noptii spre joi, auars toata Manastirea Putnei, cu desS-var^ire", SfantuI Stefan eel Mare a re-staurat apoi manSstirea, iniestrSnd-ocu imp ortan te proprietMi. Scoala deminiatura, caligratie j i broderie l i tur-gica nu-^i va inceta activitatea, ei se vadezvolta in urmatorii ani, ereand ade-varale capodopere ale artei medievale.

    Tot in epoca ^tefaniana, man astirea afost pictata, fiind, dupa cum spune IonNeculce, frumoasa, tot cu aur poleita,zugravala, mai mult aur decat zugrava-la, ^i pre diniauntru, ?i pre denafara". In

    chip firesc pentru randuielile biserice^ti. o manastire nouinfiin|ata Isi va avea locul sau in urma celor anterioare.

    Cu Pulna s-a intSmplat ceva aparte fata de alte m^nas-tiri; numele si rostul ei s-au irapletit, peste veacuri, cu celeale ctitorului sJu. Astfel, in secolul al X\'III-lea, pentru aexplica preeminenta Putnei fafa de celelalte manastiri , afost data la iveala o legends. SfantuI $tefan, spune legendspovestita de Vartolomeu Mazareanu, a adus la Putna bise-rica de lemn ridieata de Drago? Voda la Volovat. tntrucitaceea era construita de descSlecatorul tarii, avea intSietatefa a de cele ulterioare ei. Prin aducerea ei la Putna , aceastaintaietate intra in zestrea Putnei, care devine prima inierarhia manastiri lor tarii .

    Daca SfantuI $tefan a oblinut o preeminenta a ctitori-ei sale printr-un astfel de mestesug sau nu, e greu de spus.Contemporanii ?tiau ca Putna este manastirea sa cea iu-bita". In mod cert insa, datorita vietii ^i faptelor sale, el ainzestrat-o cu eel mai de pret dar pe care putea sa i-1 faca:sa se a^tearna la temelia ei , el, eel Mare, eel Bun, eel Sfant,

    2iulie2004Briul defoc care inconjoard manastireaeste format din lorjele studenfilor veni;!

    sa se inchine Sfantului $tefan eel Mare la500 de ani de la trecerea sa in ve^nicie.

  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    4/32

    UJSoI-

    Perioada medievalaDupa moartea Sfantului 5tefan eel Mare au urmat vremuri grele, cu multe lipsuri 51pagu be, atat pentruTara Moldove i, cat i pentru manastirea sa cea iubita ,care nuo data a fost atacata ji pradata de raufacatori.

    ta catre nord. Liiptele pentru domnie,soldate cu succesiunea domni toruluiGheorghe Ij tefan, au afectat puternicsi manastirea. Chiar 51 plumbul de peacoperisid bisericii a fost lual de catrecazacii lui Timu? Hmelnitki , a fosttopit ^i s-au facut din el gloaute p ent ruasedierea cetatii Sucevei.

    La 1662, potrivit noii pisanii, refa-cerea bisericii de la Putna s-a sfar^itin zilele lui Eustratie Dabija vodS",viata monahala reintrand in figasul einormal . Din pacate , vremur i tulbur ivor veni din nou odata cu campaniade cotropire a Moidovei a lui loanSobieski care, la 1 691, va prad a si vaincendia ctitoria ^tefaniana.

    Anul 1739 va aduce al te doua manincercari : mai intai un mare cutremurde pSmant, care va avaria serios biseri-ca, ziduri le de indnta si turnuri le dincele patrii coituri ale lor, iar apoi, inluna septem brie, potrivit unei relatari alui Vartolomeu Mazareanu, moscali i .la iejirea lor din Moldova, au pradat fiManastirea Putna".

    Dupa evenimenlele amint i te , manastirea ajunge aproape pustie. Prin

    4

    Sfantul Stefan eel Mare se stinge din viata la 2 iulie1504 ji este iiimormantat la Putna. Dupa el, necropoladomneasca va mai primi inca doi voievozi ai Moidovei: pe Bogdaii al lll-lea Viad, in aprilie 1517, ^i pe StetS-ni^a Voda, in ianuarie 1527. Odata cu recti torirea Manas-tirii Probota, in 1530, de catre Petru Rares, si a ManastiriiSlat ina. in 1561, de catre Alexandru Lapusnean u, rolul d enecropola do mneasca al Putnei va inceta. Totu^i, in t impulacestuia din urma, Putna este aniinti ta ca avand o loartebunS jcoala de m uzica psalt ica in l imbile greca 51 slavona.Manoscrisele lui Eusta^ie Protopsaltul stau si azi marturiedespre inflorirea a culturii muzicale aid inca din vremea luiStefan ee l M ar e .

    In iunie 1622, Stefan al Il-lea Tomsa le scrie bistritenilorca 0 ceatS de raufacatori din Bistrita si din Moldova au pradat Manastirea Putna. Anii urmatori marcheaza o scadereinsemna ta a veniluri lor si a vie|uirii duhovnice^ti din aceas-ta vatra monahala. In aceste condit i i , la inceputul anuJui1653, Vasile-Voda Lupu isi asuma restaurarea manastiri i ,incepand demontarea bisericii man, cu scopul refacerii ei.Dupa constatari le arheologilor, aceasta era puternic inclina-

    CROniCAin anul 6973 (1465) , ianuar ie 23, joi , la miezul nopj i i ,a intrat Stefen voievod in cetatea Chiliei si a iiiconju-rat-o. 51 a rama s aci joia in pace 51 viner i dimineata aulovit ji au iflceput sS bata ceiatea Chilia. Si apoi au batuttoata ziua ji s-au luptal pana seara. SambiiS s-a predatcetatea 51 a intrat Jlefa n vo ievod in c etaie, cu voia luiDumnezeu . Si a raraas acolo 3 zile, veselindu-se silaudandpe Dumne zeu j i manga ind pe oamenii din cetate.!le-a pus lor acolo parcalabi pe Isaia 51 pe Buhtea. 5 ' s-aintors in cetatea lui de scaun. Suceava. 1 apo i a porun-cit mitropolililor ^i episcopilor sai si tuturor p reojilor samultumeasca lui Dumnezeu 51 sa faca rugaciuni pentruaceasta catre Dumnezeu, In anul 6974 (1466), iuiie 10,s -a inceput s i se zideascS, cu ajutorul lui Dum neze u,Sfanta Manastire a Preasfmiei Nascatoare de Dumnezeu,la Putna." letopisetut de la Putna U

  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    5/32

    CRONOLOGtE

    Sus: Cddelnita din argint aurilddruita Manastirii Puinade SfantuI^tefan lelMarela 12 aprilie 1470.

    Dreapta: Sfantut ApostalPavel, icoana presupusa af taparliiiaiid iconostasului^tefanian din sec. XV .

    Pagina din st&nga: Cetalea Hoiin, de pe maliil dreptalSisirului, aftaidpe iinia fortifica\ii\or degraiii^a a Motdovei.

    turla bisericii mari, grav avariata. ploua in interior, iar 5lujbele se tineau in bisericuta de leranadusS, dupa traditie, de $tefan eel Mare, de laVolovat. in aceste conditii, la 15 ianuarie 1745,egumenia Manastiri i Putna este preluata de ie-romon ahul lacov,

    Peste cateva luni, la 11 august in acelasi an, e!este ridicat la rangul de episcop al Radaujilor.In aceasta ca litate S i va intensifica efortu rilepent refacerea manastiri i , etorturi pe care !eva continua si dupa numirea sa ca mitropolit alMoldovei, la 14 noiembrie 1750.

    Sub pastorirea egum enului lacov, in 1754 in-cepe a se construi, din pieire de ran, bisericutade la Sihastria Putn ei, pe locu! unei biserici maivechi, de lemn.

    Grija Mitropolitului lacov pentru inflorireavietii culturale ^i duho vnices ti din Ma nastireaPu tna va face ca In aiiul 1755 sS fie ridicat la rangu l de a rh ima ndr i t mona hu l V a r to lome u M^-zSrean, cartura r de seama, ;ub G rigore al Il l-leaGhica, au tor, tradu cator ^i editor de car^i biseri-ce^ti si profane, membru al Academiei Teoiogi-ce din Kiev, indreptato r al ^coalelor domne^ ti,episcope^ti ^i manastire^ti".

    In anul urmator , d in d ispoz i t ia ace lu iasimitropolit , ieromonahul Natanail Dreteanul dinPa^cani va scrie un protesis sau pomealnic alManast i r i i Putna dupa izvodui pomealniculu i

    celui vechi care se afla in acea manastire"; totacum se demareaza si cele mai importante lu-crari de restaurare. Mitrop olitul lacov a devenit ,dupa Sfanlul Stefan eel Mare, eel de-al doileamare ctitor al Putnei.

    In anul 1758, pe temeiul une i sc r isor i adre-sata de Mitropolitul lacov lui Venedict, egume-nul Putne i, se afirma ca Du mil ru Lascarache,ispravnicul Suceve i , a deschis mormantul lu i$tefan eel Mare, din porunca lui Scarlat GhicaVoievod, dand cele ce s-au gasit in mormant(...], In mana parin^ilor". iar in 1759, prin grijaMitropolitului lacov, se construiesc in incintaManastirii Putna chili i de lemn pentru calugarisi egumen , precura 51 un paraclis, tot de lemn, cuhram ui Sfintilor Apostoli Petru si Pavel.

    Anu l 1762 va aduce Putne i un nou eg ume n:pe a rh im andri tu lu i ca r turar Vartn lom eu Ma-zareanu, care, doi ani mai tarziu, va intocmiun c atastih de toate scrisorile sfintei ManS stiriPutna, care erau amestecate intr-un sacriu (.. .) ,puind deosebi fiejtecare scrisoare a fiestecireimo^i i 1 trebuinta ^i care dupa care s-au f^cut,dintru care foarte pre lesne sa poata afla oricescrisoare ar trebui".

    In 1760, Mitropolitul lacov i^i da demisiadin scaunul de mitropolit si se retrage la Putna,unde va desfSsura o intensa opera de refacere aacesteia, dar 51 a altor manastiri din zona.

    ta rI 4 t

    I4&9

    M 7 Z

    M73

    I47S

    1476

    I 4S4

    I$02

    1 ^ 4

    1519

    1536

    SSn t f j ! 5tefan eel Mare e unsdomn a l Moidovei .S e p u n e p l a t r a d e t e m e l i e abiserici LLa M ana j t i r eaN eanns ecopiaza caTfi de s lujba pe ntruPii tna.Mfinahul Vasile copiazS SaifaS^nculut loan icSrarul.Moldova suspends p ia tat t ibutuluf , decl3n; lnd seria deCQnFnintarl cu tu rcii .VtotEia d e laVaslul. COfrisiulPetru 5crie Cuvintelepmwlcs^tlalefivy&DofOth0.Dupa Infrangerea de laRazboienI, SfSntuI Jrefaii eelMare alunga 0 armata turca deI S O O Q a d e o a m e n i .Incendiu d evastator la Putna,SfSntul 51iefan eel Ma re iidSrUie^te d c^o tw l Suga.Mo a'e Palsie, al doileaegumen. f i urmeaza^ I m a n d r l t u l S p ir td o n.La 2 iul ie, moa reSflntijI Stefan eel Mare.Monahu l \^le-c3lculeazS dataPaj t to f p ina ina nul 1940.Un incendiu cup r indemanastirea, farS sa afectezebiserlca.

    1091 loan SoWeski Incendia^SmSnSstJrea,

    1865 Aulof i ta^i le au5tr iece desc hidmoiminte le vo ievodale.I S n Prima mare serbars na^fonaiS

    de la Putna, ini^iatadeMihsJ Eminescu.

    1904 A doua m are serbare de laPutna. imtteta de EudCBiluHurmuzachi,

    1926 Se Instaleaza in indntamSnastirii bustul luiMlhal Eminescu, sculplat deOscar Han.

    W M I nc ep eo c am pan ie decercetSrtarheoloQiceInvederea re^Taurarii mana stirii.

    WS? Serbarea Ini^iatSde studen f l iiejeni la mSnastirs estetmpiedicatS de autori tSt i lecdmunis te .

    W 76 Se insugureaza ac tualu lsediua I muzeului manast ir i i.

    1992 Prodamarea canonizSri lSfSntulul Stefan eel Mate,

    2 0 0 4 Se serbeazS 500 de a nide la moarteaSSntului 'Stefan eel Mare.

  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    6/32

    ^^mmm M

    > M

    ^

    m

    immmim

    im

    ^

    w-^.m

    Ocupatia austriacaBucovina a stat subocupatie austriaca 144 de ani. In acest timp , doa rtreimanastiri vor avea vo ie sa duca mai dep arte viata monahala:Putna, Sucevita ^i Drag omirna. Fiecare avea un numar limita, de 25 de vietu itor i.

    I n cei 144 de ani, cat timp ^ara de Sus a Moldovei s-aaflat in Imperiul Habsburgic, ea a strabatut mai multeforme de administratie: perioada administra{iei militare(1774 - 1786), timp in care a fost subordonata direct Consi-liuiui Aulic de Razboi; peh oad a ad ministratiei civile galitiene{1786 - 1848 ^i 1850 - 1861), cand Bucovina a fost inclusa caal9-lea cere administrativinprovinciaGalitia;anii 1862-1918,cand Bucovina a primit statulul de autonomie. Intrarea Buco-vinei sub stapinirea Austriei, in anul 1775, a deschis un noucapitoi ^i in viaja manastirilor.

    La 28 decembrie 1785 a fost desfiin|at schitul SihastriaPutnei . Dupa cativa ani de umilinte ^i incert i tudini , ceipatru calugari care ramasesera acolo au fost obliga^i sa semute in Manastirea Putna, iar t:hilii]e de la mai sus zisaSahas trie sa sa rasape asca ca sS nu ram ae spre sala^luireaoamenilor rai, iara beserica sa incuia bine ^i asa incuiata saramae , se mention a intr-un do cum ent administrativ imperial."

    in primii ani ai secolului al XlX-lea, Centrul eparhi-al din Cernauti a luat ini t iat iva executari i unor reparati i

    capitale in MSnastirea Putna. Tocmirea zidului turlei" j irefacerea acoper i jului aces te ia const i tuiau pr ima necesi -tate. Cei mai implicafi in aceasta ac^iune au fost episcopu!Daniil Vlahovici ?i Isaia Balo^escu, Lucr^rile au inceput inanul 1802 j i s-au prelungit pana in anul 1808,

    La 25 septem brie 1855, guvernu l austriac i l autoriza p econcepistu] Anton Schonbach sa inceapa sapaturi le arhe-ologice in biserica voievodalS, din dorinta de a cunoaj-te temeinic mormintele acestei sla\ ' i te famili i (a lui Stefan, n.n.) al carei eel mai \ i t eaz reprezentant , in veacuJ alXV-lea, a fost prim ul care, prin eroismul sau, a devenit le-gendar". Lucrarile au demarat cu intarziere, in ziua de 11/23noiembrie 1856, in prezenta unei comisii austriece ^i aconsil i-erului consistorial Teoctist Blajevici . Mormantullui 5tefan eel Mare a fost gSsit pe iatura de sud a grop-nitei (naosului) biserici i . S-a deschis ^i s-a constatat cat rupul domnului fusese asezat in mormant pe 13 baremetalice spri j ini te pe doua ziduri de caramida, late de31 cm, Imb raca min tea d om nu lui era din stofS grea ^1

    Mdndstirea Putna, gravurd de la sfarptul ieioliiiui al XVIII-ka.

    http://iteaz/http://iteaz/
  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    7/32

    ISTORIE . ^

    Sus: MormSntul arhiereului haia Balofescu, Episcop aiBucovinei Snlre anii 1823 -1 8 3 4 .

    Dreapta: MitTOpalituI lacov Putneanul tablou din 1755.

    bogata", iar in dreptui pieptului se gSsea o cruce de aur,A urmat apoi deschiderea celortalte morminte (nu toate),dupa care a fost intocmit un proces verbal semnat de totimembrii comisiei. Obiectele scoase din morminte, au fostdate in grija egum enulu i ^i a^ezate intr-u n loc sigilat.

    In ani i 1901-19 02, sub pa t ro na ju l a rb i t ec tu l u i "austriac Karl Adolf Romstorfer, se restaureaza bisericaman astiri i : se prelunge ^te turla ^i se inlocuiejte acop eri-sul diforin, de tinichea rosie, cu unul de (igla smaljuita, deaceea^i culoare. Au loc simultan ^i alte lucrari de restaura-re in incinta, care vor pregati manastirea pentru Serbareadin 1904, organlzata cu ocazia imp liniri a 400 de ani de lamo arle Sfantului Stefan eel Ma re.

    Prin tre cei peste 20,000 de particip anji la aceasta serbares-au numara t IPS Dr. Vladimir de Repta, profesorul dr. T. Tar-navschi de la Pacultatea de teologie din C ernau^i, reputatulu iistoric Dimitrie Onciul, generalul de divizie Angelescu,P. Poni, fost ministru, Vintila BrSteanu, deputat, Nicu Fili-pescu, fost ministru, profesorul Grigore Tocilescu, savantulNicolae lorga, istoricul de arta Al. Tzigara Samurcas, ar-hitectul austriac K. A. Rom storfer, delegatiile tacultatilordin B ucure^ti, la^i, Paris, Viena si Mu nch en, ale asociatiilorstuden^e^ti, ale ^colii de ^oseie ^i poduri din Bucuresti, re-prezentanti ai diferitelor societati culturale ^i de binefacere,romine^t i .

    La 15 noiembrie 1918 se destrama monarhia austro-un-gara. Consiliul National Roman din Bucovina va proclamareintegrarea Bucovinei in componenja Romaniei, iar Manastirea Putna reintra in granitele Moldovei intregite.

    D B IM P R E S II

    4L

    *u^_.\yK l(iife' w W ' WUAU- VH

    ^ i ^

    i?'il5 e ^

    m25

  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    26/32

    lerusalimulneamului rom anescMihai Eminescu a num it Putna jerus al imu l ne amu lu i romanesc", iar mo rm an tu iSfantu lui ^ tefa n eel M are,altarul c on ^ti in tei na-fionale". El tnsu^i a fost pele rin laacest lerusalim i slujitor al acestui altar. Pentru a inteleg e cu vin tele sale, Serbarilede la Putna sunt eel mai potrivi t exemplu.

    Prima Serbare de la Putna a fost ini^ata chiar de poet pecand avea doar 20 de ani. Ea a fost pusa in practica prindoua societati ale studentilor roraani de la Viena. S-abotara t ca in 1870, cand se considera ca se implinesc 400 de anide la sfin^irea Man astirii Pu tna, sa se organizeze aici o s erbarea tuturor romanilor.

    Pregatirile au fost declan^ate din toamna anului 1869,avandu-i ca initiatori pe Mihai Eminescu ji loan Slavici,Este desemnat un comitet provizoriu care elaboreaza unApel, datat 25 decemb rie 1869, in care se spune:

    De^i desfacuti unii de altii in privinta po litics, ne unes ctotu^! aceea^i limba, acelea^i obiceiuri ^i datini, aceea^ireligie 51 credinta politica ^i sociala, de la Tisa p ^n i la M areaNeagra, de la Nistru ^i pan a la Balcani.

    Serbarea de la Putna trebuie sS fie un act produs de onapune intreagS; serbarea de la Putna are sS fie intruni-rea natiei romane in suvenirile trecutuiui, in insufletireaprezentului j i speran^ele viitorului! In trecutul neguros

    Imagine de la liramut mdndstirii, Adormirea Maicii Domnului,I5augusl2009.al na^iunii romane sunt multe puncte strftlucitoare, unuldintre acestea, eel mai stralucitor, este acela in care apareumbra mareata a lui tefan eel Mare, pe langa aceasta suve-nire sa ne adunam la mormSntul acestui bSrbat sa ne dammana, aici sa o zicem :n fata lumii, cum cS am avut un tre-cut ^i voim a avea un v iitor! lata ideea sarbato rii!"

    Aceste idealuri se vor implini in 1871. Amintirileparticipantilor descrin deosebit de viu atmosfera. DuminicS,15 august, la ora 8 dimineata, trei randuri de salve, suc-cesive, anunta adunarea oaspetilor in Porticul festiv". loanSlavici deschide oficia! serbarea inaintea unei multimi

    com pusa d in inteligenta ^i pop or, care, incet ^i tacuta,Inainta pios spre locaju! unde se odihneau osemintelemar elui Do mn ". M orm antu i, acoperit de flori ?i ISclii, eraprivegbeat de patru studen^i.

  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    27/32

    INFLUENTELiturghia este incheiatS de cuvantul stare|uiui Arcadie

    Ciupercovici, care ^tiu at^t de bine sa vorbeasca la sufleteieauditoriului" ^i trebuie sa credem ca a^a a fost, caci acestecuvinte sunt insemnate de insuji Eminescu intr-un articoldespreSerbare . .

    In momentul a^ezarii darurilor pe momiant, s-au tras 40de salve, ca reamintire de maiiSstirile zidite de maritui erou".

    Cea de-a doua serbare a aviit lot in 1904, cand inimana^un ii rom&ne a vibrat la pomenirea celor patn i sute de anide ta moartea puternicului imparat senin al romanimii", cuma remartat N, lorga. La serbare au sosit delegatii societafilorstudente^ti din Bucure^ti , la^i, Paris, Viena, Miinchen.Din cauza unor masuri represive, poli^ia ^arista a interzisprezenfa romanilor din Basarabia la Putna, situatia fiindasemanatoare i in cazul studenfimii romane^ti din Budapesta,

    Dup& raasa festiva, miile de participan^i ^i-au manifes-tat sentimentele nationaJe cantand De5teapta-te romane!"^i Tricolorul". KeprezentanSii organizatiilor studente^ti ^icullurale s-au adresat mul^imii, prin discursuri. La Putna, omare d e capete. Cat priveai, tot noro d era. In orice caz, de iaserbarile de la Putna incoace, romanii de pretutindeni au in-ceput sa se miste, tot mai viu", concluzioneaza marele istoric,prefigurand incu nun are a luptei penfru u nitate nafionala.

    Dar nu intotdeauna cei care au dorit sa atinga coardasufletului roman esc au fost incun una ^ cu astfel de izbanzi.

    in 1957, la 500 de ani de la urcarea pe tron a domnului,studentii ie^eni iau initiativa organizarii unei serbarii aseme-nea celor antertoare. Dar speranfa lor e^ueaza. Securitateacomunista opineaza ca ei, impreuna cu ob^tea minastiri i ,

    aprei;i ind posibili tatea extinderii contrarevolutiei dinUngaria ?i in ^ara noastra, au hotarSt sa foloseasca prilejuloferit de sarbato rirea a 500 de ani de la insc aun area lui ^tefan

    Dreptdnstitorul Damn, lo ^tefan Voievod, din mita luiDumnezeu, domn al Jarii Moldo^ei, fiuUui Bogdan Voievod,ctitor fi ziditor at acestui sfdnt laaq, care zace aid fi s-a mutatla ve^nicele Idca^uri in anul 7000.... luna..., fi a domnit ani...'Imcriplia de pe morm anlul Sfdntului $tefan nua mai fostcompletatd cu data de 2 iulie 7012 (1504).

    k% \ ffi I I I^^3^^^^^B

    Uma votivd, de argint.depusa pe tnormantulSfdnlului $lefan cu

    Y prilejul Serbarii din !87LEroului, invingdtorului.apardtorului existenfeiromane, scutuluicreftiimtd!ii, lui ^tefaneel Mare, Junimea1 Romdnd Academicd.

    I MDCCCLXX".

    eel Mare pe tronul Moldovei pentru ca, prin imprimareaunui caracter profund ^ovin, sa incite spiritele studentilor ^iin general ale participantilor la aceasta sarbatoare iji astfel sa0 transforme intr-o ac^iune antistatala".

    Si cum lerusalimul nu este numai Inviere, ci ?i Golgota, iniulie 1958, Tribunalul Militar li condamna pe conducatoriistudentilor, Alesandru Zub, Dumitru Vacariu, Aurelian1. Popescu ^i Mihalache Brudiu la pedepse cuprinse intre 8^i 10 ani de temnita grea pentru delictul de uneltire contraordinii sociale" ^i \IT& impotriva U.R.S.S.". A fost jertta un eigeneratii, in continuarea jerttei par in ^o r lor, cei care ScuseraRomania Mare, ^i premergatoare jerttei copiilor lor, dindecembrie 1989.

    C A R T E AD E 1MPRES11

    9^

    mm

    M l% s m

    27

  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    28/32

    Manastirea Putna, pilda decredinta, istorie si culturaTn vre m uri lG tu lb ur id G du pa de ce m brie 1989, par inte le lachint Unciu leac, s taretint re an ii 1977-1992, a con du s mana stirea astfef incat trecerea la Ijbertateaexter ioara sa nu dea na^tere unord eze chi l lbre in ter ioare, cum s-a inta m pla t tnmulte inst i tut i i .

    ^/j^ ^ ^ 1 > ^ H

    ^^^^^K Ml

    ^ ^ ^ ^ H

    \ hHHH

    ^^B^^^^^Ht^B

    ^ ^ 4 ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ H

    ^ jvE^n^^^^^^H

    11

    28

    D oi ani mai tSrziu, in 1994, se retrage din stare^ie, la-sand insa celiii ce ii va urma indem nul de a cultiva incontinuare dimen siunea duhov niceasca a manastiri i ,dar ^ipe cele na^ionala ^i culturalS.Dupa puteri , ob^tea s-a straduit sa implineasca sfatulblandului parinte, Duhovnicul Bucovinei", cum i se spu-nea. AsiSzi, la Putna, sunt 100 de vietuitori, iar o parte din-tre ei au fost mutati , in functie de nevoiie ArhiepiscopieiSucevei si Radautilor, stareji ori duhovnici la alte manastiridin eparhie.

    Prima preo cupare a fost aceea de a raspunde nevoilor nu-mSrului de vietuitori in creslere, cat j i numarului mare depelerini . Au fost c onstruite no i eorp uri de chil li , dar 51 noiarhon darice p entru cazarea celor care doresc sa part icipe laslujbe rnai multe zile.

    lubirea de frumos care i-a insufie|i t pe stramosl de ace!frumos care da marturie despre frumuse^ea lui Diimnezeu,i-a determina t pe parinti i ma nastiri i sa cult ive frumuseteabizantina, cea in care forma se spiritualizeaza. La manastireau fost infiintate atellere de pictura, sculptura, de argintare

    51 aur ire. 0 do rinta a ob^tii a fost reinvatafe a te hnic ii deplctare a icoanei bizantine, dorinta ce ^i-a gasit implinireacu ajutorul Manastirii Makri, din Grecia. Pentru a oferi sialtera posibilitatea invatarii acestei tehnici, au fost organiza-te mai multe ^coli de vara, la care au participat studenli dinRomania, Bulgaria, Serbia, cat ji vietuitori din manastirileRomaniei . De asemenea, s-a pus u n accent spo ri t pe insusi-rea corecta a cantarii tradijionale o rlodoxe - muzica p sallica.In acest scop, au fost publicate mai multe casete si CD-uricu diferite slujbe.

    In 2004 a aiiit loc sarbitorirea a 500 de ani de la trecereala cele ve^nice a Sfantului Stefan eel Mare. Pentru a intam-pina aceasta Juniinoasa aniversare, s-a reorganizat muzeulmanast i r i i, recuperand u-se obiecte le de pat r imon iu luateabuziv de stat in perioada comunista, a fost restaurat ico-nostasul ?i s-a ince pul piciarea biserici i , ramasa nepictatadin secolul al XVII-lea.Preocup area i ireasca de a ciuioa^le istoria man astiri i j ia ct i torului ei a condus spre organizarea, impreuna cu ungrup de profesori de istorie de la Univer.sitatea din laji, a

  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    29/32

    VIATAMONAHALAAZI i^m,.M

    Crucii Tale ne inchinUm, Hristoase, fiSfanta Invierea Ta o iaud&m f i o il&vim. "

    Centrului de Cercetare ^ Docu men tare te!an eel Mare". PeISnga activitatea ediioriala cuien ta, C entrul organizeaza anualun simpozion international de istorie 51 editeaza o revista bi-aiiuala, de istorie.

    implinindu-i-se dorinta testamentara, la Putna a fost in-mormantata acad. Zoe Dumitrescu-Busulenga, care in uitimiiani ai vietii a intrat iii viaja m onaha lS, purta nd num ele de Benedicta. imp reun a cu ucenicii iui m l i teratura ^i alte domeniiculturale ai maicii Benedicta, la Putna a fost iniiintata funda-;ia ..Credinta i Cultura, Acad. Zoe Dum itrescu-Bu^ulen ga -Maica Benedicta" care organizeaza un simpozion anual menita aprofunda raportul intre credinta si cultura, dupa cum areujit cea careia ii este inch inat.

    Toate acestea nu sun t altceva decSt forme conc rete in carecalugirii incearca s^-L slujeasca pe Dumnezeu slujind peoamenii care l l cauta, si sa-i slujeasca pe oameni mij-iocind . prjn rug aciun ea ^ i pr in incre dint area vie^ ii ,ca t re Dumnezeu.

    Straja ^ J L ^ A - .* Laui

    DaniilSihastnilSihastriaPutnei

    /" Moldovita-Secrie

    pldovila, /

    ' '^MotdQvit'ei

    P B L E R i n Z i JManast i rea es te zi ln icde sch isazi lnici i i t reo rek 7:00 ^ i 21:00.Mu zeul p uate fi vizitat inire orele 9:00 ji 17:00.Programul slujbelor;Sianta Liturghie a re loc intre ord e 9:00-12:00, in, zilele de Dum inicaji de sarbaio ri, ^i intre orele 7:00-9:00, in restui zilelor. tn liecareViiieri, dupa Sfanta Liturghie se face Sfintul M asiu.Se ofera pelerinilo r cazare si masa in masu ra posibilita(ilor.Contact :Man astirea Putna , com, Putna , cod 727455 , jud. Suceava^tel.: 0230.414.055 . fax: 0230,414.119e-mail: manas t i r ea i aputna. roh ti p: / /www. pu lna . ro . h t tp : / /www.s tefancelmare, ro

    HARTAZONEIBog dan a - MSnist ite, ntaopolsMu;abni.din

  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    30/32

    Q.Staretsiucenic:TainaascultariiCalugarul estedaru l lui Dum nezeu pen tru omenire ^ i , deopotriva, darul omenirii pentruDumnezeu; el nu-5imaiapartine:s-adaruit lui Dum nezeu . Fiecarecalugar are oanumitaascultare pec are oim pline te in cadrul manastirii.s

    o

    30

    le vorbefte foarte des despre as-vCuUare in mAn&stire. Ea este'strict kgata de o ayiumita per-

    soana? Deun batr&tt sau de duhovni-culascultalorului?Ascultarea este legatS de p arinteleduhovnicesc. In cazul nostm, in ziuade astazi, de conducerea manastirii.De stare(, prima data, ^i, desigur, deceilal5i parinti, care sunt pu^i sa conduct diferite sectoare dintr-o manSs-tire, din viaja ei duhovniceasca.

    Ascultarea, ca lucm pe care trebu-ie sa-1 savSr^easca cineva, ca munca,este imbinata cu taierea voii aceluia,cu rugaciunea lui, cu mucenicia pecare o savSr^ejte, Caci, in cele dinurma, taierea voii pe care o are uce-nicul atunci cand il asculta pe stareii iace ceea ce i-a spus este mucenicie.

    Dar m ucenicia ne trimite cu gan-du l la o moarte insuferinte, la chinurimari. D acd citim Filocaliile sa u Pate-ricul vedem ca ascultarea seface debunAvoie, din dragostefa\A ife Dum nezeu.

    Mon ahul, prin ascultarea lui, prinjertfa lui, prin osteneala lui, prin totceea ce face din ascultare lata de parintele sau duhovnicesc, ia,precum Hristos, jugul eel u^or, Facand ascultare, el merge pecalea jertfei pen tru a proap ele. a dragostei fa^a de aproape le, panala capat. P rin aceasta el este mu cenic; i i daruie^te via a sa.

    Cepresupune sAfii conducator at unei manastiri, stare\?Stare(, in ziua de astazi, pentru mul|i inseamna administra

    tor: eel care chivemise^te buiiurile unei manastiri. D ar staref',daca e sa urmSrim etimologia curantului, \Tne din limba s lavoni^i inseanma batran", parinte duhovnicesc". Parinte" - deci

    indrumator", povatuitor". Staret" aceasta trebuie sa insem-ne ?i in ziua de astazi: parinte indrum ator, po vatuitor pe caleamSntuirii", In primul rand al obstii pe care o are incredintatalui de catre Hristos Domnul. Pentru cS fiecare vietuitor dintr-omjinastire ii este incredin^at staretului manastirii respective, castarejul sS-l calauzeasca pe calea mantuirii; sa-1 povatuiasc a, sa-1indrume pe calea parin^ilor, a nevointei, a sfinteniei, a unirii cuHristos. Starepil trebuie sa se straduiasca sa fie parinte. lar a iiparinte nu inseamna altceva decAt sa se jertfeasca pentru ob^te.sa fieperm anen t la dispozitia obstii, sa povatuiasca, sa indrum e,

    Parintele lachint Unciuleac,stare! al Manastirii Putna intreanii 1977 -1992.

    sa indemne cu timp ^i Hikt imp, sa caiauzeasca, sa deacuvantul eel bun si exempluleel bun prin fapta.

    in cefel trebuie implinildascultarea in lume?Si eel care nu este mona h

    trebuie sa fie In ascultare. Saasailte prima data de poruncile lui Dumnezeu, sa aibaun duhovnic la care si sespovedeasca - si sa se spo-vedeasca sincer! - si sa fecatotul cu sfatul duhovnicului.parintele nostm staret, arhi-mandritul lachint Unciuleac,ne spunea mereu un cuvantfrumos de la Sfentul Anton ieeel Mare, u n cuvant pe care iliutiea mult. El spun ea ca dacavrem sa traim ^i sa mergempe urmele lui Hristos, atunci

    oriunde vei merge, pe Dum nezeu sa-1 ai inaintea ta intot-deauna , i orice vei face, sa aimarturie din Sfintele Scrip-

    turi 5i on in ce loc vei sedea, sanu te mi^ti degraba". Sa nu ne

    mijcam degraba" inseamna sa fim statomici, nu schimbatori.Revenind la ascultare, cunoscandu-o in profmizimea ei, inle-

    legem ca ea nu-ti rape^te libertatea, ci tocmai din contra: te fecesa te mi^ti liber in Duhul eel Preasfanl. Caci, altfel, esti robit depacate ji de patimi. Pacatul margine^te, robeste, inchide omul siil izoleaza de Dum nezeu i de eeQalfi o ame ni. P e can d asciUtareaiti da libertatea de a cunoaste, de a te misca in Dumnezeu, induhul lui Dumnezeu. Scopul omului acesta este: sa traim liberiin Dumne zeu. lar poruncile lui Dunm ezeu n u sun t altceva decat

    m 3nu ald de utilizare" al libertatii, ele ne arata cum sa o pastram,cum sa ne ferim de pacat care, desi ne apare ca libertate, de faptde devine un stapan. De aceea vorbim despre o taina" a asculta-rii: cad in ucenicul care asculta de duho vnicul sau, de pari ntelesau duhovnicesc, lucreaza Duhul lui D umnezeu .

    Dialog cu arhimandritui Melchisedec Velnic,staretul Manastirii Puttia

  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    31/32

    Catdeputernica fost tefan eel Mare ?Pentru ca relatia cu Dumnezeu este unica 5I personala pen tru orlce om 5! se invatadincopilarie,chiarji parintiiau nevoiedeexemple. Pelehnajulcelordoifra^i,5tefan iAlexandra, este o leqie de istorie 5! de spiritualitate in acela^i timp.

    0

    A lexandra, ^tefan : j i Andrei , tatal lor, coboarS trep-tele muzeuli i i MSnastiri i Putna.- Tati , dar pe Sfantul ^tefan de ce nu a pututsa-l invinga nimen i? int reba Alexandra , niereu preocu pa-ta cum ar putea sa ca^tige in b^tal ii le copilarest i pe c are ieducea cu cei doi fra|i ,

    - N-ai fost atenta, o repe?i Stefan, de doua ori a fostInfrant , la Vaslui si la, la.. , nu m ai st iu u nd e.

    - Tu, $tefane, tare atent ai fost... PSrintele a spus ca a fostini ran t la Razboie ni, nu la Vaslui. Dar , pe ntr u ca toji trei a izbugh i l -o sa vedet i spada cand povestea par inte ie Alexiedespre bata l ia de la Vaslui , o sa vS repet o intam pla-re de atunci si a^a o sa intelegeti si cat de puternic eraSfintu ! Stefan ^i de und e venea pu terea sa.

    Cronicari i au scris ca, inaintea bStaliei , Sfantul ^tefans-a speriat cand a v^zut cat de mult i erau turcii . Era ceamai mare armata care int rase pana a tunci in Moldova:120 000 de oanieni . Sk ft i^i cd solda^ii turd bateau dintobe, suflau in trambite, iar ieniceri i ( ipau ck t p u t e a u ;

    Ieri! leri!".^i . dragi i mei , v4z5ndu- i cata f runza j i i arbi , fScand

    un zgomot ingrozitor, si st i ind ca el avea de trei ori maiputini o^teni , Sfantul Stefan s-a inspaimantat . S& nu vamira ti , cSci ^i el a fost o m ca ^i n o i ^i, a^a cum ne speriemnoi cand avem ceva greu de facut, a^a a pa^it ^i el acum.Stia prea bine ca turcii sunt soidati invajat i cu lupta, caredin asta traiesc.

    - 51 ce a f&cut? intr eba tefan.- Cand omul se afla in astfel de si tuaji i , daca el viea

    sa faca ceva bu n, D um nez eu i l ajuta. Vedeti , dragii mei,Stefan eel Mare nu a cajt igat singur 34 de batal i i , ci cuoastea sa, cu o am enii care l-au ascultat i care au fost gatasa mo ara pen tru a-i indep lini poru ncile i a-j i apara tara.Prin astfel de oam eni l-a ajutat Du mn eze u i atun ci . Cro-nicarul spune ca , vazand- i t eama, un os tean a cazut ingen unc hi in fata lui si i-a spus;

    - Nu te teme, cici i t i vom f i a la tur i s i Dumnezeu vafi cu noi!

    Dra go stea j i credin ta ace stuta 51 a celorlai ti ostasi aadus iar lum ina nade jdii in sufletul Do m nu lui . Si , cu na-dejdea in Dumnezeu, cu ajutorul osta^ilor credinciosi , aca^tigat acea batalie, in ziua de 10 ianu arie 1475, la Vas lui,0 oaste otom ana atSt de mare nu mai fusese infr^ntS pan aatun ci si asta a dat sp eran te intregii Euro pe ck se poateapara in fata invaziei turcesti .

    Dar haide sa terminam ce am Inceput , sa apr indemlum ana r i le 51 sa ne ruga m ^i pe nt ru cei ado rm i t i din

    familia noastra, ^i pen tru o^tenii care au mu rit pe c^m pu -r ile de lupta pen t ru apa rarea (ar ii no ast re .

    tefan, Andrei ^ i Alexandra apr ind tScut i lumanareaunul de la a l tul f i, Indreptan du-se spre poar ta man ast i r i i ,se gandesc daca vor ajunge cele trei luminile pe care lelasa in urma pent ru a tS t ia o^ teni ce au mur i t in vremeaSfantului ^tefan ^i de-a lungul vremii. Dar asta vor afla altadata; acuni larma batal i i lor se amesteca inca cu chemareaclopotelor .Sfinte ^tefane Voievod, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

    ?9Coo

    A * l * S i "

    31

  • 7/28/2019 Manastirile Ortodoxe Nr1 Putna

    32/32

    Nu ratati numdrul urmdtorM A N A S T I R E A A G A P I Apreiuat numele de la Sihastrul Agapie,despre care legenda spune ca, in secolulal XlV-lea, ar fi ridicat aici o mica biserica delemn. Derivat din cuvantui grecesc agapis",care inseamna dragoste cretina",^ acelainume il mai poarta acum muntii, apele ia^ezarea. De-a lungul istoriei, s-au impletitaici vietile mulcor sfinti, voievozi ai Moldovei,domnite, starete care pot conduce o tara",duhovnici, personalitati din lumea literelor,culturii i armelor.

    ORTODOXeACIAPIA

    . . . L I ' J : J , | ] L Vil'T-