Fertilizarea. Fertilizarea. Factori favorizanţi ai migrărilor Factori favorizanţi ai migrărilor

spermatocitare şi ovocitarespermatocitare şi ovocitare

Capacitaţia. Capacitaţia. Reacţia acrosomală. Reacţia acrosomală.

Consecinţele fertilizării. Consecinţele fertilizării. Săptămâna 1-a a embriogenezei. Săptămâna 1-a a embriogenezei.

Segmentarea. Segmentarea. Formarea blastocitului. Formarea blastocitului.

Implantarea. Implantarea. GemelaritateaGemelaritatea

Conf. univ. Dr. Nicolae Conf. univ. Dr. Nicolae GogulescuGogulescu

As univ Dr Bogdan Adrian As univ Dr Bogdan Adrian GogulescuGogulescu

FertilizareaFertilizarea

FertilizareaFertilizarea - definitie -- definitie -

Actiunea de Actiunea de a fertiliza sia fertiliza si rezultatul ei  rezultatul ei A rodi A rodi Derivat din fertil:Derivat din fertil:

(despre plante, sol) bogat, roditor, productiv (despre plante, sol) bogat, roditor, productiv (despre animale) apt pentru a se reproduce(despre animale) apt pentru a se reproduce vârstă în limitele căreia femeia sau bărbatul vârstă în limitele căreia femeia sau bărbatul

sunt apți pentru procreare. (fr. sunt apți pentru procreare. (fr. fertilefertile, , lat. lat. fertilisfertilis)  ) 

GametiiGametii

celulele elaborate şi eliberate la nivelul celulele elaborate şi eliberate la nivelul gonadelor gonadelor

transmit caracterele ereditare prin transmit caracterele ereditare prin asocierea cromozomilor asocierea cromozomilor

foarte diferiţi formativ, evolutiv, foarte diferiţi formativ, evolutiv, morfologic şi funcţional. morfologic şi funcţional.

GametoGametogenezageneza

GametogenezaGametogeneza

reprezintă procesul de formare, reprezintă procesul de formare, dezvoltare şi specializare a celulelor dezvoltare şi specializare a celulelor sexualesexuale[1][1]. .

[1][1] Ispas A., Budai Mariana, Filipoiu Fl., Tarţa-Arsene E. - Ispas A., Budai Mariana, Filipoiu Fl., Tarţa-Arsene E. - Embriologie (ghid pentru lucrri Embriologie (ghid pentru lucrri practice de microscopie – an I) - practice de microscopie – an I) - Editura universitar “Carol Davila” Bucureşti 2005 pg. 2. Editura universitar “Carol Davila” Bucureşti 2005 pg. 2.

Gonocite Gonocite celulele germinale primordialecelulele germinale primordiale origine endodermalăorigine endodermală formarea începe în săptămâna patra, în formarea începe în săptămâna patra, în

peretele sacului vitelin secundar (epiblast), peretele sacului vitelin secundar (epiblast), la baza alantoidei. la baza alantoidei.

migrează în săptămânile 4-5 (mezenterul migrează în săptămânile 4-5 (mezenterul ventral şi dorsal)ventral şi dorsal)

se dispun în primordiul crestei gonadale se dispun în primordiul crestei gonadale (mezonefros)(mezonefros)

săptămânile 5-12, celulele germinale săptămânile 5-12, celulele germinale primordiale induc formarea cordoanelor primordiale induc formarea cordoanelor genitale (proliferarea epiteliului celomic.genitale (proliferarea epiteliului celomic.

[1][1] Ispas A., Budai Mariana, Filipoiu Fl., Tarţa-Arsene E. - Ispas A., Budai Mariana, Filipoiu Fl., Tarţa-Arsene E. - Embriologie (ghid pentru lucrri Embriologie (ghid pentru lucrri practice de microscopie – an I) - practice de microscopie – an I) - Editura universitar “Carol Davila” Bucureşti 2005 pg. 3 Editura universitar “Carol Davila” Bucureşti 2005 pg. 3

Ovogonii - spermatogoniiOvogonii - spermatogonii CCreasta gonadalăreasta gonadală

evoluează spre ovar evoluează spre ovar sau testiculsau testicul[1][1] din din care se dezvoltă care se dezvoltă ovogoniileovogoniile (viitoare (viitoare

ovule) sauovule) sau spermatogoniilespermatogoniile

(viitori (viitori spermatozoizi). spermatozoizi).

[[1]1] Ispas A., Budai Mariana, Filipoiu Fl., Tarţa- Ispas A., Budai Mariana, Filipoiu Fl., Tarţa-Arsene E. - Arsene E. - Embriologie (ghid pentru lucrri Embriologie (ghid pentru lucrri practice de microscopie – an I) - practice de microscopie – an I) - Editura Editura universitar “Carol Davila” Bucureşti 2005 pg. 2universitar “Carol Davila” Bucureşti 2005 pg. 2

Originea gonadelorOriginea gonadelor

Gametogeneza Gametogeneza este diferita este diferita

dupa sexdupa sex

SpermatogenezaSpermatogeneza Spermatogoniile apar in Spermatogoniile apar in

saptamana a 6-a de viata saptamana a 6-a de viata (schitele glandelor genitale) si (schitele glandelor genitale) si raman inactive pana la pubertateraman inactive pana la pubertate

Incepe in peretii tubilor Incepe in peretii tubilor seminiferi testiculari seminiferi testiculari

Se formeaza in final Se formeaza in final spermatrozoiziispermatrozoizii

Celulele genitale sunt Celulele genitale sunt inconjurate de celule de inconjurate de celule de sustinere Sertolisustinere Sertoli

Spermatogoniile, situate initial la Spermatogoniile, situate initial la exteriorul tubilor seminiferi ating exteriorul tubilor seminiferi ating lumenul tubilor urmand un lumenul tubilor urmand un traiect in spiralatraiect in spirala

Ciclul dureaza 74 oreCiclul dureaza 74 ore

GametogenezaGametogeneza O spermatogonie este la originea a O spermatogonie este la originea a

16 celule mature (16 celule mature (spermatozoizispermatozoizi)) Multiplicarea se asociaza cu o Multiplicarea se asociaza cu o

reducere cromozomiala (46=>23) reducere cromozomiala (46=>23) = = meiozameioza

Sunt doua diviziuni succesive: Sunt doua diviziuni succesive: spermatocitul Ispermatocitul I (diploid) (diploid)

Prima diviziune (Prima diviziune (reductionalareductionala) are ) are ca rezultat doua ca rezultat doua spermatocite IIspermatocite II fiecare continand 23 cromozomi fiecare continand 23 cromozomi fiecare cu 2 cromatidefiecare cu 2 cromatide

A doua diviziune zisa A doua diviziune zisa ecuationalaecuationala transforma fiecare spermatozoid II transforma fiecare spermatozoid II in doua in doua spermatidespermatide cu 23 cu 23 cromozomi fiecare cu o cromatidacromozomi fiecare cu o cromatida

SpermatogenezaSpermatogeneza

SpermiogenezaSpermiogeneza Ultima etapa a spermatogenezeiUltima etapa a spermatogenezei Proces diferentiatProces diferentiat Celulele castiga specificitatea Celulele castiga specificitatea

lorlor Transformarile intereseaza toate Transformarile intereseaza toate

constituentele celulare, dureaza constituentele celulare, dureaza 24 ore si se termina prin 24 ore si se termina prin eliberarea spermatozoidului la eliberarea spermatozoidului la suprafata celelor Sertoli in tubul suprafata celelor Sertoli in tubul seminiferseminifer

Spermatida, este initial o celula Spermatida, este initial o celula rotunda cu un nucleu de 6-7rotunda cu un nucleu de 6-7μμ, , cromatina granulara, neregulatacromatina granulara, neregulata

Spermiogeneza (2)Spermiogeneza (2) Nucleul se Nucleul se

condenseaza si condenseaza si membrana sa prezinta membrana sa prezinta o ingrosare la doi poli o ingrosare la doi poli opusi:opusi: Una sub regiunea unde Una sub regiunea unde

se dezvolta acrozomulse dezvolta acrozomul Alta priveste sistemul Alta priveste sistemul

centriolar: alungire centriolar: alungire progresiva a progresiva a complexului axonemal si complexului axonemal si a fibrelor dense a fibrelor dense inconjurate de un film inconjurate de un film citoplasmic si citoplasmic si membrana plasmicamembrana plasmica

AcrozomulAcrozomul Se dezvolta din Se dezvolta din

veziculele veziculele “proacrozomice” din “proacrozomice” din care se detaseaza care se detaseaza aparatul Golgi, aparatul Golgi, fuzioneaza intr-o fuzioneaza intr-o singura vezicula singura vezicula (capusonul (capusonul acrozomului).acrozomului).

Continutul vezicular Continutul vezicular formeaza o granula formeaza o granula densa care se mareste densa care se mareste progresiv si umple progresiv si umple cavitatea capusonuluicavitatea capusonului

Piesa intermediaraPiesa intermediara Un centriol din stadiul de Un centriol din stadiul de

spermatida da nastere spermatida da nastere complexului axonemal complexului axonemal (schita structurii (schita structurii filamentare care va filamentare care va constitui flagelul)constitui flagelul)

Un centriol se plaseaza la Un centriol se plaseaza la polul opus acrozomului polul opus acrozomului (centriol distal)(centriol distal)

Celalalt centriol se Celalalt centriol se plaseaza in contact cu plaseaza in contact cu membrana nucleara membrana nucleara (centriolul proximal)(centriolul proximal)

In timpul acestei migrari se In timpul acestei migrari se elaboreaza constituentele elaboreaza constituentele piesei intermediare: placa piesei intermediare: placa bazala, coloanele bazala, coloanele segmentare si fibrele densesegmentare si fibrele dense

Evolutia citoplasmeiEvolutia citoplasmei Citoplasma aluneca in Citoplasma aluneca in

jurul diferitelor structuri jurul diferitelor structuri pentru a ocupa polul opus pentru a ocupa polul opus acrozomului astfel incat acrozomului astfel incat nucleul si acrozomul devin nucleul si acrozomul devin excentriciexcentrici

Membrana plasmica este Membrana plasmica este aplicata pe acrozom, se aplicata pe acrozom, se largeste in jurul piesei largeste in jurul piesei intermediareintermediare

Mitocondriile se Mitocondriile se acumuleaza la periferie si acumuleaza la periferie si in partea initiala a in partea initiala a flagelului unde membrana flagelului unde membrana formeaza un inelformeaza un inel

Flagelul si eliberarea Flagelul si eliberarea spermatozoizilorspermatozoizilor

Se contituie prin alungirea Se contituie prin alungirea progresiva a complexului progresiva a complexului axonemal si a fibrelor dense axonemal si a fibrelor dense inconjurate de un film fin de inconjurate de un film fin de citoplasmacitoplasma

In final expansiunile celulelor In final expansiunile celulelor Sertoli patrund in zona Sertoli patrund in zona periferica a citoplasmei periferica a citoplasmei eliminate progresiv printr-un eliminate progresiv printr-un dublu proces de fragmentatie si dublu proces de fragmentatie si fagocitozafagocitoza

Punti citoplasmatice retin celule Punti citoplasmatice retin celule germinale mature la suprafata germinale mature la suprafata celulelor Sertoli la sfarsitul celulelor Sertoli la sfarsitul sperminogenezeisperminogenezei

Distrugerea puntilor Distrugerea puntilor citoplasmatice elibereaza citoplasmatice elibereaza spermatozoizii in lumenul tubilor spermatozoizii in lumenul tubilor seminiferiseminiferi

Spermatozoidul Spermatozoidul - recapitulare -- recapitulare -

Se distinge:Se distinge:

CapulCapul FlagelulFlagelul::

Gat Gat Piesa intermediarfaPiesa intermediarfa Piesa principalaPiesa principala Fiesa finalaFiesa finala

Elementele structurale Elementele structurale ale spermatozoiduluiale spermatozoidului

NucleuNucleu Invelis nuclearInvelis nuclear AcrozomAcrozom Centriolul proximalCentriolul proximal Centriolul distalCentriolul distal MitocondriiMitocondrii Inel Inel Fibre denseFibre dense Teaca fibroasaTeaca fibroasa InvelisulInvelisul

Spermatozoidul:Spermatozoidul: celulă specializatăcelulă specializată are următoarele particularităţi:are următoarele particularităţi:

indivizibilitateaindivizibilitatea motilitateamotilitatea posibilitatea de a se deplasa activposibilitatea de a se deplasa activ fecundabilitatea = capacitatea de fecundare a ovululuifecundabilitatea = capacitatea de fecundare a ovulului

proprietăţile sunt condiţionate de: proprietăţile sunt condiţionate de: activitatea metabolică intensă a spermatozoidului corelata cu două activitatea metabolică intensă a spermatozoidului corelata cu două

caracteristici ale membranei:caracteristici ale membranei: permeabilitatea crescută => sensibilitate deosebită la variaţiile mediului permeabilitatea crescută => sensibilitate deosebită la variaţiile mediului

înconjurător: plasmă seminală, mucus cervical.înconjurător: plasmă seminală, mucus cervical. structura filamentoasă => permite trecerea prin membrană a enzimelor structura filamentoasă => permite trecerea prin membrană a enzimelor

macromoleculare (hialuronidază, citocrom)macromoleculare (hialuronidază, citocrom) în compoziţia cromatinei nucleare a capului spermatozoidului intră acizi nucleici (cu în compoziţia cromatinei nucleare a capului spermatozoidului intră acizi nucleici (cu

predominanţa ADN-ului şi a proteinelor bazice), histone şi albumine bogate în predominanţa ADN-ului şi a proteinelor bazice), histone şi albumine bogate în aminoacizi (predominant arginină). aminoacizi (predominant arginină).

Lipidele se găsesc în cantităţi mari în capsula spermatozoidală, având rol de protecţie Lipidele se găsesc în cantităţi mari în capsula spermatozoidală, având rol de protecţie (colesterol - lipoproteine) şi de surse de energie oxidativă (acetat fosfo - lipide), S-au (colesterol - lipoproteine) şi de surse de energie oxidativă (acetat fosfo - lipide), S-au pus in evidenta in extremitatea cefafica si in piesa intermediara mucoproteine si ioni pus in evidenta in extremitatea cefafica si in piesa intermediara mucoproteine si ioni de: “Ca++” , “Fe++”, “Cu++”, enzime oxifative (dehidrogenaze, ATP-aza) cu rol în de: “Ca++” , “Fe++”, “Cu++”, enzime oxifative (dehidrogenaze, ATP-aza) cu rol în metabolismul oxidativ şi glicolitic, în vreme ce hialuronidază prin depolimerizarea metabolismul oxidativ şi glicolitic, în vreme ce hialuronidază prin depolimerizarea acidului hialuronic,care cimentează celule foliculare periovocitare,favorizează acidului hialuronic,care cimentează celule foliculare periovocitare,favorizează patrunderea spermatozoidului în ovul, participând astfel la procesul de fecundaţie. patrunderea spermatozoidului în ovul, participând astfel la procesul de fecundaţie. Pentru a putea însă fecunda spermatozoizii din epididim trebuie "capacităţi".Pentru a putea însă fecunda spermatozoizii din epididim trebuie "capacităţi".

Factori favorizanţi ai Factori favorizanţi ai migrărilor spermatocitare şi migrărilor spermatocitare şi

ovocitareovocitare Spermatozoid Spermatozoid Spermatogeneza însăşi nu este suficientă pentru Spermatogeneza însăşi nu este suficientă pentru

producerea gameţilor capabili- fertilizare.producerea gameţilor capabili- fertilizare. După detaşarea din epiteliul seminifer, După detaşarea din epiteliul seminifer,

spermatozoizii intră în rete testis şi trec in canalele spermatozoizii intră în rete testis şi trec in canalele deferente către epididim. În epididim un lanţ de deferente către epididim. În epididim un lanţ de reacţii biochimice modifică suprafeţele celulare cât reacţii biochimice modifică suprafeţele celulare cât şi moleculele intracelulare. Schimbările au loc la şi moleculele intracelulare. Schimbările au loc la nivel acrozomic unde pierde şi o parte din nivel acrozomic unde pierde şi o parte din citoplasmă.citoplasmă.

Biochimic, apar modificări în polipeptidele Biochimic, apar modificări în polipeptidele membranei plasmatice, în compoziţia lor membranei plasmatice, în compoziţia lor (colesterolul şi fosfoinozitolul din membrană cresc (colesterolul şi fosfoinozitolul din membrană cresc abilitatea spermatozoiduluir a fuziona cu abilitatea spermatozoiduluir a fuziona cu ovocitul).Mobilitatea este dependentă de AMPovocitul).Mobilitatea este dependentă de AMP

Gameţii masculini devin fertili Gameţii masculini devin fertili dupadupa

detaşarea din epiteliul seminifer => detaşarea din epiteliul seminifer => “rete testis” => canalele deferente => “rete testis” => canalele deferente => epididim => reacţii biochimice:epididim => reacţii biochimice: modificări ale suprafeţelor celulare modificări ale suprafeţelor celulare modificari ale moleculelor intracelularemodificari ale moleculelor intracelulare schimbări la acrozom unde pierd o parte din schimbări la acrozom unde pierd o parte din

citoplasmăcitoplasmă modificări în polipeptidele membranei modificări în polipeptidele membranei

plasmatice (colesterolul şi fosfoinozitolul din plasmatice (colesterolul şi fosfoinozitolul din membrană cresc abilitatea membrană cresc abilitatea spermatozoiduluir a fuziona cu ovocitul).spermatozoiduluir a fuziona cu ovocitul).

MobilitateaMobilitatea dependenta de AMPc sau inhibitori de fosfodiesteraza (creste)dependenta de AMPc sau inhibitori de fosfodiesteraza (creste) necesitatea de AMPc scade la spermatozoidul maturnecesitatea de AMPc scade la spermatozoidul matur temperatura temperatura proteina care leagă Ca++ (calmotidină) din flagelul spermatozoidproteina care leagă Ca++ (calmotidină) din flagelul spermatozoid pH-ul intra-canalicular pH-ul intra-canalicular Ciclul spermatogenetic complet la om are o durată de 74 de zile. Ciclul spermatogenetic complet la om are o durată de 74 de zile.

Modificările chimice concomitente formării spermatozoizilor Modificările chimice concomitente formării spermatozoizilor intereseaza conţinutul de glicogen şi acid ribonucleic, distribuţia intereseaza conţinutul de glicogen şi acid ribonucleic, distribuţia lipidelor şi activitatea fosfatazică. în cursul acestui proces, lipidelor şi activitatea fosfatazică. în cursul acestui proces, activitatea metabolică cuprinde ciclul Krebs activitatea metabolică cuprinde ciclul Krebs (succindehidrogeneza), ciclul pentozic (glucoza6 (succindehidrogeneza), ciclul pentozic (glucoza6 fosfatdehidrogeneză) şi enzimele responsabile de diferitele fosfatdehidrogeneză) şi enzimele responsabile de diferitele secvenţe glicolitice. secvenţe glicolitice.

Aflată sub control gonadotrop hipofizar, spermatogeneza este Aflată sub control gonadotrop hipofizar, spermatogeneza este influenţată de FSH, dar în specialde ICSH (Interstitial Cell influenţată de FSH, dar în specialde ICSH (Interstitial Cell Stimulating Hormone) cu rol în menţinerea numărului celulelor Stimulating Hormone) cu rol în menţinerea numărului celulelor germinale, prin intermediul hormonilor androgeni. Testosteronul germinale, prin intermediul hormonilor androgeni. Testosteronul secretat în cantităţi de 5-8 mg/zi este principalul androgen secretat în cantităţi de 5-8 mg/zi este principalul androgen elaborat de testicol. elaborat de testicol. 

Plasma seminalăPlasma seminală

rezultat al secreţiei prostatei, al rezultat al secreţiei prostatei, al veziculelor seminale şi a glandelor bulbo veziculelor seminale şi a glandelor bulbo – ureterale– ureterale

cea de-a doua componentă a spermeicea de-a doua componentă a spermei rol:rol:

de a vehicula spermatozoiziide a vehicula spermatozoizii conserva motilitatea şi viabilitatea în mediu conserva motilitatea şi viabilitatea în mediu

izotonic şi nutritivizotonic şi nutritiv

Plasma seminala Plasma seminala - constituienti biochimici - constituienti biochimici

- - FructozaFructoza ProstaglandineProstaglandine Acid citricAcid citric Colesterol Colesterol LecticdehidrogLecticdehidrog

enazaenaza

Hialuronidaza Hialuronidaza Proteine Proteine Ca++Ca++ Bicarbonat Bicarbonat CloruriCloruri Hormoni steroiziHormoni steroizi

SpermaSperma

Fiecare ejaculat are 3-5 cmFiecare ejaculat are 3-5 cm33 lichid lichid fecundantfecundant

albă-gălbuiealbă-gălbuie TulbureTulbure conţine 60-120.000.000 spermatozoizi conţine 60-120.000.000 spermatozoizi este proiectata sacadat, cu presiune spre este proiectata sacadat, cu presiune spre

orificiul extern al colului uterin orificiul extern al colului uterin

Plasma seminalaPlasma seminala - Fluctuaţiile compoziţiei -- Fluctuaţiile compoziţiei -

reflectă starea morfo-functionala a reflectă starea morfo-functionala a glandelor accesoriiglandelor accesorii

da indicaţii cu valoare diagnostica in:da indicaţii cu valoare diagnostica in: procesele inflamatoriiprocesele inflamatorii obstructii mecaniceobstructii mecanice malformatii congenitale.malformatii congenitale.

Capacitaţia.Capacitaţia.

CapacitaţiaCapacitaţia

Adfaptarea la tractul genital femininAdfaptarea la tractul genital feminin Dureaza 7 oreDureaza 7 ore Se face in trompa uterina prin Se face in trompa uterina prin

interactiunea dintre spermatozoid si interactiunea dintre spermatozoid si mucoasa trompei uterinemucoasa trompei uterine

protejează spermatozoidul împotriva protejează spermatozoidul împotriva diferitelor agresiuni. diferitelor agresiuni.

Capacitatia induceCapacitatia induce Modificări structurale:Modificări structurale:

acrozomialeacrozomiale membrană plasmatică.membrană plasmatică.

Modificări fiziologice:Modificări fiziologice: creşterea vitezei de deplasare în căile genitalecreşterea vitezei de deplasare în căile genitale scăderea duratei de supravieţuire.scăderea duratei de supravieţuire.

Modificări metabolice:Modificări metabolice: creşterea consumului de oxigen,creşterea consumului de oxigen, creşterea glicolizei anaerobecreşterea glicolizei anaerobe

Rolul capacitatieiRolul capacitatiei în reproducereîn reproducere

penetraţia ovulului:penetraţia ovulului: penetraţia coroanei radiatăpenetraţia coroanei radiată penetraţia zonei pelucidapenetraţia zonei pelucida penetraţia membranei plasmatice ovularepenetraţia membranei plasmatice ovulare

Reacţia Reacţia acrosomalăacrosomală

Reacţia acrosomalăReacţia acrosomală

Totalitatea proceselor care au drept Totalitatea proceselor care au drept consecinta fuzionarea membranei consecinta fuzionarea membranei spermatozoidului cu membrana ovocitului. spermatozoidului cu membrana ovocitului.

Contactul spematrozoidului cu membrana Contactul spematrozoidului cu membrana pelucida pelucida ==>==> debarasarea de membrana debarasarea de membrana celulara din regiunea acrozomului celulara din regiunea acrozomului ==>==> eliberarea hialuronidazei eliberarea hialuronidazei ==>==> dizolvarea dizolvarea substantei celulare din celulele cumulusului.substantei celulare din celulele cumulusului.

Acrozina va dizolva zona pelucida pentru a Acrozina va dizolva zona pelucida pentru a permite intrarea spermatozoidului in ovocitpermite intrarea spermatozoidului in ovocit

Organele genitale ale Organele genitale ale femeiifemeii

Organele genitale Organele genitale femininefeminine

Nucleus Medical Media 2009: www.nucleusinc,com

Schema organelor Schema organelor genitale internegenitale interne

OvogenezaOvogeneza procesul de formare şi maturare a gametului procesul de formare şi maturare a gametului

feminin. feminin. Înmulţirea se face prin Înmulţirea se face prin mitozămitoză în ovarul fetal în ovarul fetal Procesul continuă prin Procesul continuă prin meiozămeioză == ovocit de ovocit de

prim ordinprim ordin. . procesprocesulul oprit în luna şasea intrauterină, se reia oprit în luna şasea intrauterină, se reia

la pubertate. la pubertate. Majoritatea celulelor degenerează până în luna Majoritatea celulelor degenerează până în luna

şapteaşaptea[1][1] epiteliul germinativ se dispune în epiteliul germinativ se dispune în periferieperiferie

[1][1] Sadler W.T., Langman J. – Sadler W.T., Langman J. –Embryologie medicale Embryologie medicale – Ed. Pradel 2007 pg 34.– Ed. Pradel 2007 pg 34.

Ovar la microscopOvar la microscop

Nucleus Medical Media 2009: www.nucleusinc,com

OvogenezaOvogeneza Primele cresteri foliculare apar in Primele cresteri foliculare apar in

cursul ultimelor luni de viata cursul ultimelor luni de viata embrionara dar cei mai multi embrionara dar cei mai multi foliculi degenereaza foliculi degenereaza

In cursul acestei cresteri se In cursul acestei cresteri se elaboreaza elaboreaza zona pelucidazona pelucida (natura (natura glicoproteica) care circumscrie glicoproteica) care circumscrie prelungirile citoplasmatice ale prelungirile citoplasmatice ale celulelor foliculare restante cu celulelor foliculare restante cu traversarea zonei pelucide la traversarea zonei pelucide la membrana citoplasmatica a membrana citoplasmatica a ovocitului prin dispozitive de ovocitului prin dispozitive de legaturalegatura

La nastere persista 200-400 000 La nastere persista 200-400 000 ovocite (din mai multe milioane de ovocite (din mai multe milioane de ovogonii)ovogonii)

Foliculii ovarieniFoliculii ovarieni

Foliculi ovarieniFoliculi ovarieni

Foliculi primordialiFoliculi primordiali

cordoane fragmentate progresiv în cordoane fragmentate progresiv în grămezi celulare grămezi celulare

celulă centralăcelulă centrală = = ovogoniaovogonia grămadă de celule granuloase grămadă de celule granuloase = =

foliculare foliculare membrană bazală (membrană bazală (membrana membrana

SlavjanskiSlavjanski). ).

Foliculii ovarieniFoliculii ovarieni La fetite, maturarea La fetite, maturarea

foliculilor primordiali se reia foliculilor primordiali se reia dar se ajunge la foliculi dar se ajunge la foliculi atretici fara evolutie atretici fara evolutie ovovitaraovovitara

La pubertate maturarea La pubertate maturarea foliculara devine completa foliculara devine completa cu ajungerea la prima cu ajungerea la prima diviziune a meiozei pentru diviziune a meiozei pentru ovocitovocit

Aceasta maturatie conduce Aceasta maturatie conduce obisnuit la un singur folicul obisnuit la un singur folicul pe ciclu menstrualpe ciclu menstrual

Ovulul eliberatOvulul eliberat Ovulatia are loc in a 14-a zi a ciclului Ovulatia are loc in a 14-a zi a ciclului

menstrualmenstrual Folicul matur eclateaza la suprafata Folicul matur eclateaza la suprafata

ovaruluiovarului Celulele cumului oofor se separa Celulele cumului oofor se separa

eliberand ovulul impreuna cu zona eliberand ovulul impreuna cu zona pelucida si corona radiata (celule pelucida si corona radiata (celule foliculare restante legate de ovocit prin foliculare restante legate de ovocit prin prelungiri celulare.prelungiri celulare.

Incepe prima diviziune a meiozei prin Incepe prima diviziune a meiozei prin disparitia inhibitiei erxercitate de disparitia inhibitiei erxercitate de celulele foliculare: membrana nucleara celulele foliculare: membrana nucleara dispare, bivalentele se separa cu dispare, bivalentele se separa cu repartitia in doua contingente identicerepartitia in doua contingente identice

Diviziunea citoplasmei este inegala: Diviziunea citoplasmei este inegala: cvasitotalitatea citoplasmei intra in cvasitotalitatea citoplasmei intra in ovocitul de ordin 2 (22X), restul ovocitul de ordin 2 (22X), restul contituind “globulul polar”contituind “globulul polar”

A doua diviziune meiotica incepe A doua diviziune meiotica incepe imediat dar se opreste in stadiul de imediat dar se opreste in stadiul de metafaza care se termina in momentul metafaza care se termina in momentul feculdatiei propriu-zisedaca aceasta se feculdatiei propriu-zisedaca aceasta se faceface

Ciclul ovarianCiclul ovarian La pubertate există aproximativ 400.000 de foliculiLa pubertate există aproximativ 400.000 de foliculi activitatea genitală a femeiiactivitatea genitală a femeii = = ciclul de 28 de ciclul de 28 de

zilezile = = 1313//an an == 364zile. 364zile. continuă luncontinuă lunarar la nivelul unui singur folicul la nivelul unui singur folicul

ovarianovarian cuprinde două părţi: cuprinde două părţi:

ciclul folicularciclul folicular ciclul ovogeneticciclul ovogenetic = = controlate hormonal controlate hormonal G.R.HG.R.H. (gonadotropin releasing hormone) . (gonadotropin releasing hormone) F.S.H.F.S.H. şi şi L.H.L.H.

creşterea şi individualizarea creşterea şi individualizarea foliculului primarfoliculului primar => => foliculul secundarfoliculul secundar ( (cavitarcavitar): ): 400 – 450 400 – 450 => => Foliculul ovarian intramural Foliculul ovarian intramural => => foliculul foliculul ruptrupt care elibereaza ovocitul => care elibereaza ovocitul => formarea formarea corpului galben. corpului galben.

Ruperea foliculuiRuperea folicului

Ciclul ovarianCiclul ovarian

Ovocitul Ovocitul diametru de diametru de 40μ40μ în folicul în folicululul primar primar atinge atinge 120μ120μ în momentul ruperii foliculului în momentul ruperii foliculului ccreşterea prin acumulare de glicoproteine în reşterea prin acumulare de glicoproteine în

zona pelucidazona pelucida, proteine de rezervă şi A.R.N , proteine de rezervă şi A.R.N în citoplasma). în citoplasma).

Sub controlul gonadostimulinelor hipofizare Sub controlul gonadostimulinelor hipofizare ovocitele ajung la maturaţie, în 36 de ovocitele ajung la maturaţie, în 36 de ore ore ((care preced ovulaţiacare preced ovulaţia) )

finalizarea finalizarea meiozei Imeiozei I ((începe începe meiozmeiozaa II II)) ppaannaa în metafază. în metafază.

Reluarea meiozei II condiţionată de Reluarea meiozei II condiţionată de fecundaţifecundaţiee..

10 - 5010 - 50 Putine celule ajung in Putine celule ajung in

stadiul de ovocit de al stadiul de ovocit de al doilea ordin (12-13/an) doilea ordin (12-13/an) adica 400-500 pentru adica 400-500 pentru fiecare femeie in timpul fiecare femeie in timpul vietii, cu imbatranire vietii, cu imbatranire importanta a celulelor importanta a celulelor atunci cand fecundarea atunci cand fecundarea intervine tardiv in viata intervine tardiv in viata genitalagenitala

Gametogeneza pe mai Gametogeneza pe mai multe decenii se asociaza multe decenii se asociaza cu un risc ridicat de cu un risc ridicat de anomalii genetice si anomalii genetice si cromozomialecromozomiale

FecundatiaFecundatia

Fenomene ce preced Fenomene ce preced fecundatiafecundatia

Inaintea intalnirii gametilor Inaintea intalnirii gametilor (indispensabile pentru (indispensabile pentru survenirea fecundatiei) survenirea fecundatiei) spermatozoizii au un traiect spermatozoizii au un traiect lung pacurs in tubii lung pacurs in tubii seminiferiseminiferi

Se parcurge testiculul, Se parcurge testiculul, epididimulm canalul deferent, epididimulm canalul deferent, canalul ajaculator si uretracanalul ajaculator si uretra

Se amesteca cu secretia Se amesteca cu secretia glandelor seminale si glandelor seminale si prostatei = spermaprostatei = sperma

Creste mobilitatea Creste mobilitatea spermatozoizilor dar sunt tot spermatozoizilor dar sunt tot inapti pentru fecundare inapti pentru fecundare (decapacitatie)(decapacitatie)

2-5cm2-5cm33 de sperma contin 100 de sperma contin 100 si 200 milioane de si 200 milioane de spermatozoizispermatozoizi

Fenomene ce Fenomene ce prece prece

fecundatiafecundatia La mijlocul ciclului (perioada La mijlocul ciclului (perioada pontei ovulare) modificarile pontei ovulare) modificarile mucoasei vor facilita mucoasei vor facilita continuarea drumuluio continuarea drumuluio spermatozoizilor in uter si spermatozoizilor in uter si caile genitale femininecaile genitale feminine

La nivelul colului, cu cateva La nivelul colului, cu cateva zile inaintea ovulatiei, glandele zile inaintea ovulatiei, glandele cervicale secreta glera cervicale secreta glera cervicala (protejeza cervicala (protejeza spermatozoizii situati la spermatozoizii situati la orificiul extern al colului de orificiul extern al colului de aciditatea vaginala si aciditatea vaginala si faciliuteaza migrarea lor care faciliuteaza migrarea lor care se face prin motilitate proprie se face prin motilitate proprie (flagel) Migrarea este deci (flagel) Migrarea este deci facilitata de glera bogata in facilitata de glera bogata in apa si are pH alcalin.apa si are pH alcalin.

In cavitatea uterina se In cavitatea uterina se deploaseaza pe suprasfata deploaseaza pe suprasfata endometrului in mucusul endometrului in mucusul secrfetat de glandele secrfetat de glandele endometriale si castiga endometriale si castiga capacitatea fecundanta capacitatea fecundanta (capacitatia)(capacitatia)

Fenomene ce preced Fenomene ce preced fecundatiafecundatia

O parte dintre ele (cativa O parte dintre ele (cativa milimetri) ating orificiul intern milimetri) ating orificiul intern al trompelor unde urca contra al trompelor unde urca contra curentului dat de secretia curentului dat de secretia trompelor, activata prin trompelor, activata prin miscarile cililor anumitor celule miscarile cililor anumitor celule ale epiteliului, cu tendinta de ale epiteliului, cu tendinta de coborare in cavitatea uterina. coborare in cavitatea uterina. Acestea ajung pana in treimea Acestea ajung pana in treimea externa a trompei situata de externa a trompei situata de acfeeasi parte cu ovarul unde acfeeasi parte cu ovarul unde se produce ovulatia si unde se se produce ovulatia si unde se vor intalni cu ovulul captat de vor intalni cu ovulul captat de pavilionpavilion

Rezumat: la 30-50 minute dupa Rezumat: la 30-50 minute dupa ejaculare cateva mii de ejaculare cateva mii de spermatozoizi ajung in treimea spermatozoizi ajung in treimea externba a trompei cu sanse de externba a trompei cu sanse de a intra in contact cu ovulula intra in contact cu ovulul

Conditiile fecundariiConditiile fecundarii Ejacularea atinge orificiul colului si o buna Ejacularea atinge orificiul colului si o buna

calitate: vascozitate normala a lichidului calitate: vascozitate normala a lichidului seminal, sperma aseptica, pH normal, seminal, sperma aseptica, pH normal, numareul si calitatea spermatozoizilor. numareul si calitatea spermatozoizilor. Valorile obisnuite observate in curfsul Valorile obisnuite observate in curfsul examenului spermei sunt pH de 7-8,7, examenului spermei sunt pH de 7-8,7, concentratia in spermatozoizi, 40 – 100 concentratia in spermatozoizi, 40 – 100 milioane/cmmilioane/cm33 mobilitatea 80 – 90% dintre mobilitatea 80 – 90% dintre spermatozoizi mobili cu emisie si aspect spermatozoizi mobili cu emisie si aspect citologic, de cel putin 25% de forme citologic, de cel putin 25% de forme anormale. In practica sperma poate anormale. In practica sperma poate ramane fecundand cu rezultatele foarte ramane fecundand cu rezultatele foarte indepartate de aceste norme.indepartate de aceste norme.

Glera cervicala de buna vascozitate si pH Glera cervicala de buna vascozitate si pH alcalinalcalin

Intervalul intre raport si ovulatie mai mic Intervalul intre raport si ovulatie mai mic de 3-4 zile, durata supravegherii de 3-4 zile, durata supravegherii spermatozoizilor in caile genitale ale spermatozoizilor in caile genitale ale femeiifemeii

Realitatea ovulatieiRealitatea ovulatiei Permeabilitatea trompelor Permeabilitatea trompelor Orice perturbare a unuia dintre acesti Orice perturbare a unuia dintre acesti

factori poate fi cauza de infertilitate a factori poate fi cauza de infertilitate a cupl;uluicupl;ului

Inatalnirea gametilorInatalnirea gametilor ProtagionistiProtagionisti Ovulul la momentul pontei ovulare Ovulul la momentul pontei ovulare

este constituit dineste constituit din Gametul femenin (ovcocitul de Gametul femenin (ovcocitul de

ordin 2) celula voluminoasa (100-ordin 2) celula voluminoasa (100-150150μμ) cu membrana proprie, ) cu membrana proprie, haploid (blocat in metafaza haploid (blocat in metafaza diviziunii a 2-a a meiozei)diviziunii a 2-a a meiozei)

Primul globul polar (celula mnica Primul globul polar (celula mnica pe cale de degenerare – haploida – pe cale de degenerare – haploida – rezulktand din prima diviziune rezulktand din prima diviziune ce;lularace;lulara

Zona pelucida (glicvoproteica)Zona pelucida (glicvoproteica) Corona radiata (strat de celule Corona radiata (strat de celule

foliculare care inconjura ovocitul in foliculare care inconjura ovocitul in folicul si care au fost expulzate cu folicul si care au fost expulzate cu acesta in ponta ovularaacesta in ponta ovulara

Spermatozoizii care ajung in Spermatozoizii care ajung in contact cu aceste celule de contact cu aceste celule de acoperire si vin sa penetreze acoperire si vin sa penetreze ovocitul. Ei se alatura coronei ovocitul. Ei se alatura coronei radiata la polul acrozomial.radiata la polul acrozomial.

Intalnirea gametilorIntalnirea gametilor La intalnire se deruleaza La intalnire se deruleaza

mai multe fazemai multe faze Initial apare disocierera Initial apare disocierera

ceulelor coroanei radiata ceulelor coroanei radiata lasand spematozoizii sa lasand spematozoizii sa intre inc contact cu zona intre inc contact cu zona pelucidapelucida

Contactul este facilitat de Contactul este facilitat de prezenta situsurilor prezenta situsurilor complentare pe membrana complentare pe membrana plasmatica a plasmatica a spermatozoidului pe de o spermatozoidului pe de o parte si glucoproteinele parte si glucoproteinele zonei pelucide pe de alta zonei pelucide pe de alta parteparte

Disolutia zonei Disolutia zonei pelucidapelucida

Intalnirea gametilorIntalnirea gametilor Reantalnirea se deruleaza in Reantalnirea se deruleaza in

mai multe fazemai multe faze Disolutia zonei pelucide vine Disolutia zonei pelucide vine

dupa disolutia celulelor. Aceste dupa disolutia celulelor. Aceste doua fenomene p[ar legate de doua fenomene p[ar legate de activitastea enzimatica a activitastea enzimatica a cxapului spermatozoizilor mai cxapului spermatozoizilor mai precis a acrozomului (reactia precis a acrozomului (reactia acromozomului) care libereaza acromozomului) care libereaza mai multe tipuri de enzimemai multe tipuri de enzime

Hialuronidaza care disociaza Hialuronidaza care disociaza celulele coronei radiatacelulele coronei radiata

Enzimele proteolitice Enzimele proteolitice (acrozina) solubilizeaza zona (acrozina) solubilizeaza zona pelucidapelucida

Patrunderea Patrunderea spermatozoiduluispermatozoidului

Intalnirea gametilorIntalnirea gametilor Se deruleaza in mai multe fazeSe deruleaza in mai multe faze Un spermatozoid patrunde in Un spermatozoid patrunde in

ovocit (monospermie ovocit (monospermie fiziologica) Ceilalti pierd atunci fiziologica) Ceilalti pierd atunci contactul cu zona pelucida apoi contactul cu zona pelucida apoi degenereaza. In specia umnana degenereaza. In specia umnana aceasta patrundere este totala aceasta patrundere este totala (cap, piesa intermedfiara si (cap, piesa intermedfiara si flagel) in al dfoilea ovocit de al flagel) in al dfoilea ovocit de al doilea ordin in timp ce doilea ordin in timp ce membrana citoplasmatica membrana citoplasmatica fuzioneaza cu cel al ovocituluifuzioneaza cu cel al ovocitului

FFecundaţiecundaţiaa FecundaţiFecundaţiaa[1][1]:: unirea elementului sexual masculin cu unirea elementului sexual masculin cu

elementul sexual femelelementul sexual femel[2][2] începîncepee prin pătrunderea unui spermatozoid în prin pătrunderea unui spermatozoid în

citoplasma ovocituluicitoplasma ovocitului ppresupusă de multă vremeresupusă de multă vreme cunoscută în fazele sale intime prin lucrările lui cunoscută în fazele sale intime prin lucrările lui FolFol, , de de

SelenkaSelenka, fraţii , fraţii HertwigHertwig şi şi Ed.van BenedenEd.van Beneden.. Oskar HertwigOskar Hertwig (1875 (1875)) bazat pe studii cu ariciul de bazat pe studii cu ariciul de

mare, a afirmat că „mare, a afirmat că „fecundarea constă în contopirea fecundarea constă în contopirea celulelor diferenţiate sexualcelulelor diferenţiate sexual””

E. StrasburgerE. Strasburger şi şi W. FlemingW. Fleming (1875 (1875)) au descoperit au descoperit cromozomii (denumiţi astfel în 1888 de cromozomii (denumiţi astfel în 1888 de W.WaldeyerW.Waldeyer la la propunerea lui propunerea lui BoveriBoveri))[3][3]. .

[1][1] Mogoş G. , Ianculescu A. Mogoş G. , Ianculescu A. – Compendiu de anatomie şi fiziologie a omului – – Compendiu de anatomie şi fiziologie a omului – Ed. Ştiinţifică - Ed. Ştiinţifică - BucureştiBucureşti

[2] Testut L. –[2] Testut L. – Anatomie humaine tome IV– Embriologie Anatomie humaine tome IV– Embriologie - Ed .7-a pg 1020.- Ed .7-a pg 1020.

[3] Gorun N. – [3] Gorun N. – Introducere în genetica aparatului locomotor – Introducere în genetica aparatului locomotor – Ed. “Curtea veche” – 1998 pg. 27.Ed. “Curtea veche” – 1998 pg. 27.

Consecinţele Consecinţele fertilizării.fertilizării.

Săptămâna 1-a a Săptămâna 1-a a embriogenezei. embriogenezei.

Intalnirea gametilorIntalnirea gametilor Intalnirea gametilorIntalnirea gametilor Penetrarea spermatozoidului Penetrarea spermatozoidului

antreneaza modificarea ovocituluiantreneaza modificarea ovocitului Reactia corticala cu formarea de Reactia corticala cu formarea de

numeroase vezicule, granulele corticale numeroase vezicule, granulele corticale care se deschid la suprafata eliberand care se deschid la suprafata eliberand sub zona pelucida a lichidului sub zona pelucida a lichidului periocular, constrituind in jurul periocular, constrituind in jurul ovocitului zona pelucida. Continutul ovocitului zona pelucida. Continutul granulocitelor modifica zona pelucida granulocitelor modifica zona pelucida si explica blocajul spermatozoizilor si explica blocajul spermatozoizilor prezenti la periferie, asigarand prezenti la periferie, asigarand monospermiamonospermia

O activare a citoplasmei insoteste O activare a citoplasmei insoteste aceasta reactie corticala: metabolismul aceasta reactie corticala: metabolismul creste, mai ales cu o sinteza de ARNcreste, mai ales cu o sinteza de ARN

O reluare a meiozei cu ajungerea la a O reluare a meiozei cu ajungerea la a doua diviziune si expuilzarea celui de al doua diviziune si expuilzarea celui de al doilea globuyl polardoilea globuyl polar

se realizeaza o celula voluminoasa din se realizeaza o celula voluminoasa din citoplasma ovulului devenit ovotid si citoplasma ovulului devenit ovotid si constituentii celor doua elemente constituentii celor doua elemente nucleare (pronucelul mascul si femel)nucleare (pronucelul mascul si femel)

Aproprierea Aproprierea pronuecleilorpronuecleilor

Amfimixia sau cariogamia Amfimixia sau cariogamia rezulta fuziunea pronucleilor, rezulta fuziunea pronucleilor, ea marcheaza fecundarea si ea marcheaza fecundarea si reluarea diviziunile celularereluarea diviziunile celulare

Cei doi pronuclei se apropieCei doi pronuclei se apropie Pornind de la centriolul Pornind de la centriolul

proximal al spermatozoidului proximal al spermatozoidului se deszvolta elementele se deszvolta elementele fusuluifusului

In fiecare pronucleu intervine In fiecare pronucleu intervine o decondensare si o replicare o decondensare si o replicare a AND cromozomii se a AND cromozomii se individualizeazaindividualizeaza

Disparitia membranei Disparitia membranei pronucleilorpronucleilor

Amfimixia sau cariogamia Amfimixia sau cariogamia rezxulta din fuzxiunea rezxulta din fuzxiunea pronucleilor si marcheaza pronucleilor si marcheaza fecundatia si se continuas fecundatia si se continuas cu o diviziune celularacu o diviziune celulara

Membrana pronucleilor Membrana pronucleilor dispare si cromozomii cu dispare si cromozomii cu doua cromatide se doua cromatide se grupeaza la polul grupeaza la polul ecuatorial din centrul ecuatorial din centrul fusului, in timp ce fusului, in timp ce glonbulul polar se glonbulul polar se plaseaza perpendicular pe plaseaza perpendicular pe axa fusuluiaxa fusului

Separarea nucleilor Separarea nucleilor blastocitelorblastocitelor

                                                                                    

Amfimixia sau Amfimixia sau cariogamia rezxulta din cariogamia rezxulta din fuzxiunea pronucleilor fuzxiunea pronucleilor si marcheaza fecundatia si marcheaza fecundatia si se continuas cu o si se continuas cu o diviziune celularadiviziune celulara

Cromozomii asjung Cromozomii asjung fiecare la unul dintre fiecare la unul dintre polii fusului unde se polii fusului unde se reconstituie o celula. reconstituie o celula. Rezulta formarea din ou Rezulta formarea din ou sau zigot doua celkule sau zigot doua celkule numite blastomerenumite blastomere

Segmentarea.Segmentarea.

Prima diviziune Prima diviziune segmentarasegmentara

Rezultatele fecundatieiRezultatele fecundatiei Reconstructia numarului diploid Reconstructia numarului diploid

de cromozomi (jumatate din de cromozomi (jumatate din pronucleul masculin, jumatate pronucleul masculin, jumatate din pronucleul femel)nucleul din pronucleul femel)nucleul fiecarui blastomer contine 44 fiecarui blastomer contine 44 cromozomi + 2 cromozomi cromozomi + 2 cromozomi sexuali.sexuali.

Determinarea sexului zigotului Determinarea sexului zigotului care rezulta din cromozomul care rezulta din cromozomul sexual continut in sexual continut in spermatozoidul implicat in spermatozoidul implicat in fecundare X=> sex femenin, Y fecundare X=> sex femenin, Y => masculin,=> masculin,

Initierea segmentarii Initierea segmentarii Dupoa formarea oului cu 2 Dupoa formarea oului cu 2

blastomere urmeaza imediat blastomere urmeaza imediat amfimixia. Individualizarea amfimixia. Individualizarea primelor blastomere poate fi primelor blastomere poate fi interpretata ca prima interpretata ca prima segmentare, ele vor fi urmate de segmentare, ele vor fi urmate de alte diviziunialte diviziuni

PerturbarilPerturbarile e

fecundariifecundarii

Principalele perturbari ale Principalele perturbari ale fecundatiei au ca consecinta fecundatiei au ca consecinta aparitioa anomaliilor aparitioa anomaliilor cromozomice in celulele cromozomice in celulele zigotului. Multe dintgre ele sunt zigotului. Multe dintgre ele sunt letale si provoaca moartea letale si provoaca moartea rapida a opului dar unele dintre rapida a opului dar unele dintre ele sunt compatibile cu ele sunt compatibile cu supravietuireasupravietuirea

Pot fi transmise:Pot fi transmise: TranslocatiiTranslocatii InmversiuniInmversiuni MonosomiiMonosomii TrisomiiTrisomii

Daca nu este monospermie pot Daca nu este monospermie pot apareovocite cu 66 autosomi: apareovocite cu 66 autosomi: trei cromozomi sexuali trei cromozomi sexuali (triploidie)(triploidie)

Oin momentul amiofixiei o Oin momentul amiofixiei o eroare la momentul replicarii eroare la momentul replicarii AND in pronuclei poate fi AND in pronuclei poate fi deasemenea la originea deasemenea la originea poliploidieipoliploidiei

Cand formarea primelor doua Cand formarea primelor doua blastyomere repartitia inegala a blastyomere repartitia inegala a cromozomilor conduce la cromozomilor conduce la anomalii numerice ale anomalii numerice ale cromozomilor (in plus sau in cromozomilor (in plus sau in minus)minus)

Concluzii la fecundareConcluzii la fecundare Etapa de balama Etapa de balama debutul dezvoltariidebutul dezvoltarii fecundatia este tributara fecundatia este tributara

maturizarii si drumul maturizarii si drumul gametilor gametilor

depinde de mecasnismele depinde de mecasnismele celulare foarte precise. celulare foarte precise.

perturbarea unor etape perturbarea unor etape poate fi la originea poate fi la originea infertilitatii sau suportul infertilitatii sau suportul unor metode unor metode cxontraceptivecxontraceptive

Prima saptamanaPrima saptamana se modificase modifica

1.1. Migrarea prin treimea Migrarea prin treimea externa a trompei uterine externa a trompei uterine pana la cavitatea uterina pana la cavitatea uterina facilitata de modificarile facilitata de modificarile organismului maternorganismului matern

2.2. Oul (in timpul acestei Oul (in timpul acestei migratii) incepe sa se migratii) incepe sa se segmentezesegmenteze

Modificarile Modificarile organismului organismului

maternmatern

                                                                                    

intervin in cursul fiecarui ciclu intervin in cursul fiecarui ciclu menstrual in timpul perioadei menstrual in timpul perioadei postovulare(chiar in absenta postovulare(chiar in absenta fecundatiei)fecundatiei)

sunt legate de secretiile hormonale sunt legate de secretiile hormonale obisnuite in aceasta faza a cicluluiobisnuite in aceasta faza a ciclului

Secretia estrogeni la un titru ridicatSecretia estrogeni la un titru ridicat Secretia progesteron in curs de Secretia progesteron in curs de

cresterecrestere Modificarile trompei faciliteaza Modificarile trompei faciliteaza

migrarea oului:migrarea oului: Diminuarea inaltimii epiteliuluiDiminuarea inaltimii epiteliului Activitatea cililorActivitatea cililor Contractiile musculaturii netedeContractiile musculaturii netede Accelerarea vascularizatieiAccelerarea vascularizatiei

Modificarile endometrului sunt cele Modificarile endometrului sunt cele ale celei de a doua faze a ciclului:ale celei de a doua faze a ciclului:

Cresterea grosimii mucoaseiCresterea grosimii mucoasei Secretie glandulara bogata in Secretie glandulara bogata in

glicoghen si mucusglicoghen si mucus Dilatarea si spiralarea vaselorDilatarea si spiralarea vaselor

Moidificarile intervin in cursul Moidificarile intervin in cursul fiecarui ciclu menstrual (cu sau fara fiecarui ciclu menstrual (cu sau fara fecundare) nu exista nicu un semn fecundare) nu exista nicu un semn clinic sau biologic permitand sa faca clinic sau biologic permitand sa faca diagnosticul de sarcina la acest diagnosticul de sarcina la acest stadiu de dezvolytare a ovuluistadiu de dezvolytare a ovului

Primele celulePrimele celule la nivelul oului primele la nivelul oului primele

segmentari au loc in segmentari au loc in acelasdi timp cu acelasdi timp cu migrareamigrarea

segmentarea este segmentarea este urmata de doiviziuni urmata de doiviziuni celularecelulare

primele doua celule sau primele doua celule sau blastomere apar la 24 de blastomere apar la 24 de ore de la fecundare dupa ore de la fecundare dupa fisurarea pronucleilor fisurarea pronucleilor

fiecarwe dintre acestea fiecarwe dintre acestea dau celule fiice cu un dau celule fiice cu un anumit asincronismanumit asincronism

Ziua 1Ziua 1

Ziua a 3-aZiua a 3-a ..

Ziua a 5-aZiua a 5-a..

11 ..

Morula – rezultatul Morula – rezultatul diviziunilor succesivediviziunilor succesive

                                                                                    

                                                                                    

din ce in ce mai mult din ce in ce mai mult La nivelul ouluiLa nivelul oului

segmentarea este segmentarea este urmata dediviziunea urmata dediviziunea celularacelulara

diviziunile succesive diviziunile succesive conduc la formarea conduc la formarea oului de 8,16,31 si oului de 8,16,31 si 64 celule a caror 64 celule a caror dimensiune diminua dimensiune diminua

MorulaMorula..

MorulaMorula

Morula sau 64 de Morula sau 64 de celulecelule

La nivelul ouluiLa nivelul oului Segmentarea este o continuare a Segmentarea este o continuare a

diviziunilor celularediviziunilor celulare In stadiul de 64 dfe celule, oul ia In stadiul de 64 dfe celule, oul ia

forma unei mici sfere: celulele forma unei mici sfere: celulele situate in centru iau o forma sferica situate in centru iau o forma sferica in timp ce celulele situate la in timp ce celulele situate la periferie se aplatizeaza, constituind periferie se aplatizeaza, constituind peretele sfereiperetele sferei

Diametrul total al sferei este de Diametrul total al sferei este de ordinul a 200ordinul a 200μμm cu un volum putin m cu un volum putin diferit de cel al ovocitului (zona diferit de cel al ovocitului (zona pelucida fiind totdeauna prezenta, pelucida fiind totdeauna prezenta, este stadiul de MORULAeste stadiul de MORULA

Aceste prime divizxiuni de Aceste prime divizxiuni de segmentare intervin la momente segmentare intervin la momente preciseprecise

Stadiul de 4 blastomere in ziua a Stadiul de 4 blastomere in ziua a doua a dezvoltarii embrionare (a 16-doua a dezvoltarii embrionare (a 16-a zi a ciclului menstrual)a zi a ciclului menstrual)

Stadiul de morula (64 blastomere) Stadiul de morula (64 blastomere) in ziua a 4-a a dezvoltarii in ziua a 4-a a dezvoltarii embrionare (18-a zi a ciclului embrionare (18-a zi a ciclului menstrualmenstrual

De la morula la blastulaDe la morula la blastula

Linia nenumitaLinia nenumita

.. ..

Formarea trofoblastuluiFormarea trofoblastului A 4-a si a 5-a zi de A 4-a si a 5-a zi de

dezvoltaredezvoltare Celulele periferice Celulele periferice

formand un strat continuu, formand un strat continuu, trofoblastul, in timp ce trofoblastul, in timp ce celulele centrale constituie celulele centrale constituie butonul embrionarbutonul embrionar

Trecerea lichidului ce vine Trecerea lichidului ce vine din exterior va antrena o din exterior va antrena o separare a celor doua separare a celor doua ansamble celulare si ansamble celulare si formarea unei cavitatio = formarea unei cavitatio = In acest stadiu se produce In acest stadiu se produce dezirarea zonei pelucidedezirarea zonei pelucide

De la Morula la Butonul De la Morula la Butonul embrionarembrionar

Oul se debaraseaza de Oul se debaraseaza de zona pelucida, devenind zona pelucida, devenind blastocist limitat de un blastocist limitat de un strat de celule periferice strat de celule periferice continue: trofoblastul. Cu continue: trofoblastul. Cu un pol al sferei numit pol un pol al sferei numit pol embrionar, celulele embrionar, celulele constituind butonul constituind butonul embrionar formeaza o embrionar formeaza o masa celulara restanta in masa celulara restanta in contact cui trofoblastul. contact cui trofoblastul. La alt pol, c ele doua La alt pol, c ele doua ansambluri celulare sunt ansambluri celulare sunt separate printr-o cavitate separate printr-o cavitate numita blastocelnumita blastocel

MigrareaMigrarea La nivelul oului primele segmentari au La nivelul oului primele segmentari au

loc in acvelasi timp cu migrarealoc in acvelasi timp cu migrarea Migrarea oului in trompa intervine in Migrarea oului in trompa intervine in

maniera progresiva prin contractiile maniera progresiva prin contractiile celulelor musculare netede ale celulelor musculare netede ale peretelui tubar. Ea este facilitata de peretelui tubar. Ea este facilitata de secretia celulelor mucoase ;I de secretia celulelor mucoase ;I de miscarile cililor de suprafatamiscarile cililor de suprafata

In timpul migratiei:In timpul migratiei: Stadiul de doua blastomere in ziua a Stadiul de doua blastomere in ziua a

doua se afla in mijlocvul treimii externe doua se afla in mijlocvul treimii externe a trompeia trompei

Stadiul de 4-8 blastomere se afla in ziua Stadiul de 4-8 blastomere se afla in ziua a 3-a la nivelul istmuluia 3-a la nivelul istmului

Stadiul de morula din ziua a patra ese Stadiul de morula din ziua a patra ese gaseste la nivelul segmentului gaseste la nivelul segmentului interstitial (in zona unde trompa interstitial (in zona unde trompa traverseaza peretele uterin)traverseaza peretele uterin)

In ziua a 5-a sau a 6-a blastocistul se In ziua a 5-a sau a 6-a blastocistul se lipeste de endometgru prin polul sau lipeste de endometgru prin polul sau embrionarembrionar

Anomaliile Anomaliile primei primei

saptamani de saptamani de dezvoltaredezvoltare

Unele sunt consecintele alterarii Unele sunt consecintele alterarii patrimoniului genetic survenind patrimoniului genetic survenind in timpul maturarii gametilor sau in timpul maturarii gametilor sau al fecundarii, altele sunt legate al fecundarii, altele sunt legate de o perturbare a fenomenelor de o perturbare a fenomenelor care intervin in timpul primei care intervin in timpul primei saptamanisaptamani

Alterarile patrimoniului geneticAlterarile patrimoniului genetic Moartea oului fecundat. 50% Moartea oului fecundat. 50%

dintre oualele frecundate inainte dintre oualele frecundate inainte de finele primei saptamani de de finele primei saptamani de dezvoltare. Acest accident este dezvoltare. Acest accident este un beneficiu natural caci este un beneficiu natural caci este vorba de oua defectuoase, vorba de oua defectuoase, purtatoare de o anomalie purtatoare de o anomalie cromozomialacromozomiala

Asnomaliile cromozomiale. Alte Asnomaliile cromozomiale. Alte anomalii cromozomiale nu anomalii cromozomiale nu impiedica supravietuirea oului impiedica supravietuirea oului dupa prima saptamana, sunt dupa prima saptamana, sunt legate de un accident legate de un accident cromozomial survenind in timpul cromozomial survenind in timpul primelor diviziuni ale primelor diviziuni ale segfmentatieisegfmentatiei

Mutatiile genetice pot interveni Mutatiile genetice pot interveni inainte sau in cursul primei inainte sau in cursul primei saptamani. Ele pot antrena saptamani. Ele pot antrena moartea oului sau pot fi la moartea oului sau pot fi la originea malformatiilor sau originea malformatiilor sau tulburarilor metabolicetulburarilor metabolice

Anomaliile de Anomaliile de segmentare si segmentare si

migraremigrare

2 anomaliile de segmentare uneori 2 anomaliile de segmentare uneori drumul primelor doua blastomere drumul primelor doua blastomere evolueaza pe cont propriu sau inca evolueaza pe cont propriu sau inca butonul embrionar se scindeaza in butonul embrionar se scindeaza in doua parti. Aceste anomalii conduc doua parti. Aceste anomalii conduc la formareas gemenilorla formareas gemenilor

Anomaliile de migrare. Cand oul este Anomaliile de migrare. Cand oul este in stadiu de blastocist se opreste in stadiu de blastocist se opreste intyr-un punct al traiectului sau si el intyr-un punct al traiectului sau si el poate degenera sau poate sa poate degenera sau poate sa continue evolutia sa si sa se continue evolutia sa si sa se implanteze (in saptamana a doua de implanteze (in saptamana a doua de dezvoltare), acolo uynde migrarea dezvoltare), acolo uynde migrarea este oprita determinand o sarcina este oprita determinand o sarcina extrauterina (cel mai adesea la extrauterina (cel mai adesea la nivelul ampulei tubare) sasu uneori nivelul ampulei tubare) sasu uneori in segmentul interstitial) anomalia in segmentul interstitial) anomalia de migrare poate avea drept de migrare poate avea drept consecinta cel mai rar alte sarcini consecinta cel mai rar alte sarcini ectopice: ovariene, abdominale, ectopice: ovariene, abdominale, uterine dar la distanta de zona uterine dar la distanta de zona normala de implantarenormala de implantare

Agenti exteriori pot Agenti exteriori pot perturbaderularea primei saptamani perturbaderularea primei saptamani de dezvoltare. Radiatiile ionizante, de dezvoltare. Radiatiile ionizante, virusii, anumite medicamente pot virusii, anumite medicamente pot antrena anomalii cromozomiale, antrena anomalii cromozomiale, malformatii sau chiar mnoartea malformatii sau chiar mnoartea fatuluifatului

Saptamana a doua de Saptamana a doua de dezvoltaredezvoltare

A doua saptamana de A doua saptamana de dezvoltare este cea a dezvoltare este cea a fixarii oului in perete fixarii oului in perete (implantarea) si (implantarea) si individualizarea individualizarea embrionului sub forma embrionului sub forma unui disc embrionar. unui disc embrionar. Aceste doua transformari Aceste doua transformari se continua cu dezvoltarea se continua cu dezvoltarea anexelor si aparitia anexelor si aparitia primelor tesuturi primelor tesuturi embrionare, derularea lor embrionare, derularea lor armonioasa depinzand de armonioasa depinzand de modificarile intervenind la modificarile intervenind la nivelul organismului nivelul organismului maternmatern

Modificarile Modificarile endometruluiendometrului

La nivelul organismului maternLa nivelul organismului matern Modificaruile endometrului sunt putin Modificaruile endometrului sunt putin

diferite de cele observate in cursul diferite de cele observate in cursul unui ciclu menstrual fara fecundare unui ciclu menstrual fara fecundare dar ele fac endometrul propice dar ele fac endometrul propice implantariiimplantarii

Dupa ovulatie (faza postovulatorie) Dupa ovulatie (faza postovulatorie) actiunea combinata a estrogenilor si a actiunea combinata a estrogenilor si a progesteronului provoaca activarea progesteronului provoaca activarea glandelor (ziua 16-21) care prerced glandelor (ziua 16-21) care prerced apoi acompaniaza faza secretiei apoi acompaniaza faza secretiei glandulare (ziua 22-a-28-a) in acelasi glandulare (ziua 22-a-28-a) in acelasi timp, spiralarea vaselor se timp, spiralarea vaselor se accentueaza astfel incat expansiunea accentueaza astfel incat expansiunea lor catre stratul superficial al lor catre stratul superficial al endometrului si celulele stromale endometrului si celulele stromale devin vacuolare si voluminoase.devin vacuolare si voluminoase.

La debutul fazei de edem al corionului La debutul fazei de edem al corionului (ziua 21-a-22-a) este cea mai propice (ziua 21-a-22-a) este cea mai propice la implantarea oului in endometru. In la implantarea oului in endometru. In caz de implantare, acest stadiu al caz de implantare, acest stadiu al endometgrului va fi mentinut gratie endometgrului va fi mentinut gratie secretiilor corpului galben derivat din secretiilor corpului galben derivat din resturile foliculare si devenit corp resturile foliculare si devenit corp galben gestativgalben gestativ

Modificarule hormonaleModificarule hormonale Modificarile de la nivelul organismului Modificarile de la nivelul organismului

matern nu permit inca diagnosticul de matern nu permit inca diagnosticul de sarcinasarcina

Nu sunt semne clinice care sa permita Nu sunt semne clinice care sa permita punerea diagnosticului de sarcinapunerea diagnosticului de sarcina

Totdeauna in a doua jumatate a ciclului Totdeauna in a doua jumatate a ciclului menstrual sa se gandeasca la menstrual sa se gandeasca la posibilitatea unei sarcini incipiente la o posibilitatea unei sarcini incipiente la o femeie cu varsta de procreere inainte de femeie cu varsta de procreere inainte de a prescrie un tratament sau un examen a prescrie un tratament sau un examen complementarcomplementar

Nu este un test biologic simplu care sa Nu este un test biologic simplu care sa faca diagnosticul de sarcinafaca diagnosticul de sarcina

In fondm in cvursul saptamanii a doua In fondm in cvursul saptamanii a doua titrul de estrogeni si de progesteron este titrul de estrogeni si de progesteron este putin diferit de cel observat in acelasi putin diferit de cel observat in acelasi stadiul al unui ciclu fara fecundatie. stadiul al unui ciclu fara fecundatie. Metodele foarte sensibile permit sa se Metodele foarte sensibile permit sa se deceleze aceste diferente la sfarsitul deceleze aceste diferente la sfarsitul saptamanii a doua si sa puna in evidenta saptamanii a doua si sa puna in evidenta in acest stadiul primele secretii in acest stadiul primele secretii hormonale de origine trofoblastica dar hormonale de origine trofoblastica dar elke sunt rezervate laboratoarelor elke sunt rezervate laboratoarelor specializate. In practica in cursul celei de specializate. In practica in cursul celei de a treia saptamani de dezvoltare, a treia saptamani de dezvoltare, diagnostricul biologic de sarcina devine diagnostricul biologic de sarcina devine mai simplu (teste disponbibile in mai simplu (teste disponbibile in farmacii)farmacii)

Implantarea ouluiImplantarea oului

                                                                                    

Fixarea si implantarea oului in Fixarea si implantarea oului in enmdometruenmdometru

Fixarea intervine catre a 7-a zi si Fixarea intervine catre a 7-a zi si marcheaza trecerea dintre prima si a marcheaza trecerea dintre prima si a doua sapamana de dezvoltaredoua sapamana de dezvoltare

Blastocistul, dupa ruptura zonei Blastocistul, dupa ruptura zonei pelucida, intra in contact prin polul pelucida, intra in contact prin polul sau embrionar cu epiteliumul sau embrionar cu epiteliumul endometrului (alipit la blastocist). endometrului (alipit la blastocist). Trofoblastul (stratul superficial) Trofoblastul (stratul superficial) prolifereaza activ la punctulk de fixare. prolifereaza activ la punctulk de fixare. Diviziunile nucleare succesive intervin Diviziunile nucleare succesive intervin fara diviziuni citoplasmatice fara diviziuni citoplasmatice (citodiererza). Rezulta un sincitiu (citodiererza). Rezulta un sincitiu derivat din trofobvlast: derivat din trofobvlast: sincitiotrofoblastulsincitiotrofoblastul

Restul trofoblastului, care separa Restul trofoblastului, care separa butonul embrionar de butonul embrionar de sincitiotrofoblast, raman constituitre sincitiotrofoblast, raman constituitre din celule bine individualizate si iau din celule bine individualizate si iau numele de citotrofoblast.numele de citotrofoblast.

Ulterior aceasta diferentiere Ulterior aceasta diferentiere trofoblastica se va intinde in jurul oului trofoblastica se va intinde in jurul oului care va fi compleyt acoperit dfe un care va fi compleyt acoperit dfe un strat de sincitiotrofoblast care strat de sincitiotrofoblast care inconjura citotrofo=blastulinconjura citotrofo=blastul

Endometrul si Endometrul si implantareaimplantarea

ImplantareaImplantarea Invazia endometruluiInvazia endometrului La debutul celei de a La debutul celei de a

doua saptamani doua saptamani sincitiotrofoblastul sincitiotrofoblastul continua sa continua sa prolifereze rapid in prolifereze rapid in periferie si secreta periferie si secreta enzime proteolitice enzime proteolitice care distrug tesutul care distrug tesutul endometrial si permit endometrial si permit sa penetreeze in sa penetreeze in endometruendometru

BlastocystBlastocyst

Constituirea Constituirea mezodermuluimezodermului

Formarea blastulei si Formarea blastulei si gastruleigastrulei

Ziua a 9-aZiua a 9-a Dupa ziua 9-a tot oul a Dupa ziua 9-a tot oul a

poatruns in endometru in poatruns in endometru in timp ce bresa timp ce bresa stratuerilor superficiale stratuerilor superficiale ale endometrrului, ale endometrrului, secundara patrunderii, secundara patrunderii, este obturata de un dop este obturata de un dop de fibrinade fibrina

Sincitiotrofoblastul Sincitiotrofoblastul continua sa prolifereze, continua sa prolifereze, detritusurile celulare si detritusurile celulare si hematiile provenind din hematiile provenind din vasele erndometrului fac vasele erndometrului fac ca activitatea litica a ca activitatea litica a tesutului sincitial sa tesutului sincitial sa constituie lacuneleconstituie lacunele

Ziua a 11-aZiua a 11-a In ziua 11-12-a aceste In ziua 11-12-a aceste

lacune se maresc si lacune se maresc si comunica intre ele, unele comunica intre ele, unele ramanand in comunicare ramanand in comunicare cu vasele endometrului, cu vasele endometrului, este debutul circulatiei este debutul circulatiei utero-lacunareutero-lacunare

Invazia Invazia endometruluiendometrului

dupa ziua 13 dupa ziua 13 sincitiotrofoblastul sincitiotrofoblastul prolifereaza sub forma prolifereaza sub forma traverselor radiare care traverselor radiare care antreneaza celulele antreneaza celulele subiacente ale subiacente ale citotrofoblastului ce vor citotrofoblastului ce vor constitui vilozitatile primareconstitui vilozitatile primare

Prin activitatea Prin activitatea sincitiotrofoblastului oul sincitiotrofoblastului oul este antrenat in peretele este antrenat in peretele uterin. Implantarea se zice uterin. Implantarea se zice interstitiala sau parietala si interstitiala sau parietala si se numeste nidatiese numeste nidatie

Ziua 3-14Ziua 3-14 In a 13-14-a zi, epiteliul In a 13-14-a zi, epiteliul

endometrului se endometrului se reconstituie deasupra reconstituie deasupra busonului fibrinos care busonului fibrinos care se rezoarbese rezoarbe

Se poate produce Se poate produce atunci o mica atunci o mica hemoragie care se hemoragie care se poate confunda cu poate confunda cu menstruatia (data menstruatia (data coincide) astfel ca coincide) astfel ca sarcina trece sarcina trece neobervataneobervata

Formarea deciduei sau Formarea deciduei sau caduciicaducii

                                                                                    

ImplantareaImplantarea 3 Reactia endometrului la penetrarea 3 Reactia endometrului la penetrarea

ouluioului Pornind din a 12-a zi de impantare, o Pornind din a 12-a zi de impantare, o

reactiue imunologica locala cu invadarea reactiue imunologica locala cu invadarea limfocitara si accentuarea limfocitara si accentuarea vascularizatieivascularizatiei

Penetrarea oului antreneazxa Penetrarea oului antreneazxa deasemenea la inceputul celei de a doua deasemenea la inceputul celei de a doua sapatamani o reactie cerlulara a stromei sapatamani o reactie cerlulara a stromei mai accentuata decayt cea observata in mai accentuata decayt cea observata in cursul ciclului menstrual fara fecundare, cursul ciclului menstrual fara fecundare, reactia deciduala.reactia deciduala.

Celulele stromei devin columinoase, se Celulele stromei devin columinoase, se incarca cu glucogen si lipide (celule incarca cu glucogen si lipide (celule deciduale). Aceasta reactie incepe in deciduale). Aceasta reactie incepe in zona de implantare la contactul zona de implantare la contactul sincitiotrofoblastul;ui si se continua din sincitiotrofoblastul;ui si se continua din aproape in aproape, intr-o sapatamana, aproape in aproape, intr-o sapatamana, pe toata suprafata endometruilui in care pe toata suprafata endometruilui in care se disting trei zone numite “decidua” se disting trei zone numite “decidua” sau “caduca”:sau “caduca”:

Caduca bazilara intre ou si peretele uterinCaduca bazilara intre ou si peretele uterin Caduca ovulara sau reflectata inytre ou si Caduca ovulara sau reflectata inytre ou si

cavitatea uterinacavitatea uterina Caduca parietala pentru restul Caduca parietala pentru restul

endometruluiendometrului

FFormarea ormarea blastocitului.blastocitului.

Modificarile oului in timpul Modificarile oului in timpul implantariiimplantarii

                                                                                    

Modificfarile oului in timpul nidariiModificfarile oului in timpul nidarii In timp ce se face nidatia prin evolutia In timp ce se face nidatia prin evolutia

trofoblastului, restul blastocistului, in trofoblastului, restul blastocistului, in interiorul citotrofoblastului, va progresa interiorul citotrofoblastului, va progresa modificandu-se in cursul celei de a doua modificandu-se in cursul celei de a doua saptamani:saptamani:

Transformarea butonului embrionar in disc Transformarea butonului embrionar in disc embrionarembrionar

Formarea cavitatii amnioticeFormarea cavitatii amniotice Formarea mezenchimului extra-embrionar si a Formarea mezenchimului extra-embrionar si a

lecitocelului primarlecitocelului primar Evolutia mezenchimului extraembrionar Evolutia mezenchimului extraembrionar

(aparitia celomului extern) si constituirea (aparitia celomului extern) si constituirea lecitocelului secundarlecitocelului secundar

Transformarea butonmului embrionar in disc Transformarea butonmului embrionar in disc embrionarembrionar

In a 8-a zi anumite celule ale butonului In a 8-a zi anumite celule ale butonului embrionar se individualizeaza in marginea embrionar se individualizeaza in marginea blastyocelului (cavitatea blastocistului) blastyocelului (cavitatea blastocistului) pentgru a forma doua straturi de celule pentgru a forma doua straturi de celule separate printro0 membrana bazala care separate printro0 membrana bazala care vine sa constituie discul embrionarvine sa constituie discul embrionar

Un strat de celule cubice aflate in contact cu Un strat de celule cubice aflate in contact cu rerstul butonului embrionar care constituie rerstul butonului embrionar care constituie foita dorsala numita epiblast (ectodermul foita dorsala numita epiblast (ectodermul primar)primar)

Un strat de celule aplatizate care constituie Un strat de celule aplatizate care constituie foita ventrala numiut hipoblast (endodermul foita ventrala numiut hipoblast (endodermul primar)primar)

De la Buton embrionar la De la Buton embrionar la Disc embrionarDisc embrionar

Modificarile oului in timpul Modificarile oului in timpul nidatieinidatiei

Transformarea butonului Transformarea butonului embrionar in disc embrionarembrionar in disc embrionar

In acelasi timp, ca urmare a In acelasi timp, ca urmare a unui fenomen de apoptoza, unui fenomen de apoptoza, centrul butonului embrionar centrul butonului embrionar se scobeste intr-o cavitate, se scobeste intr-o cavitate, cavitatea amniotica, cavitatea amniotica, marginita pe un versant prin marginita pe un versant prin ectodermul primar, pe un ectodermul primar, pe un altul de celule aplatizate altul de celule aplatizate situate pe fata interna a situate pe fata interna a trofoblastului situat pe gfata trofoblastului situat pe gfata trofoblastului: amnioblasteletrofoblastului: amnioblastele

Discul embrionar Discul embrionar Membrana HeuserMembrana Heuser

Modificarile oului in timpul nidatieiModificarile oului in timpul nidatiei Transformarea butonului embrionar Transformarea butonului embrionar

in disc embrionarin disc embrionar 3 in a 90-a zi suprafata interna a 3 in a 90-a zi suprafata interna a

citotrofoblastului da nastere la citotrofoblastului da nastere la periferie blastocelului, cu celule periferie blastocelului, cu celule mezenchimatoase stelate dintre care mezenchimatoase stelate dintre care cele mai interne se aplatizeaza si vin cele mai interne se aplatizeaza si vin in contact cu stratul continuu atasat in contact cu stratul continuu atasat la fiecare extremitate a hipoblastuluila fiecare extremitate a hipoblastului

Acest strat de celule subtire Acest strat de celule subtire constituie constituie membrana Heusermembrana Heuser care care se izoleaza in sanul blastocelului o se izoleaza in sanul blastocelului o cavitate mult mai limitata pe un alt cavitate mult mai limitata pe un alt versant prin hipoblastversant prin hipoblast

Aceasta noua cavitate este numita Aceasta noua cavitate este numita lecitocelul primarelecitocelul primare care este care este inconjurat de celule inconjurat de celule mezenchimatoase care constituie mezenchimatoase care constituie mezenchimul extraembrionarmezenchimul extraembrionar

Ziua 11-a Hipoblastul si Ziua 11-a Hipoblastul si membrana Heusermembrana Heuser

Modificarile oului in Modificarile oului in timpul nidatieitimpul nidatiei

Transformarea Transformarea butonului embrionar butonului embrionar in disc embrionarin disc embrionar

In ziua 11-a In ziua 11-a hipoblastul este sediul hipoblastul este sediul unei proliferari la unei proliferari la fiecare dintree fiecare dintree extremitatile si va extremitatile si va veni sa dubleze veni sa dubleze inauntru inauntru membrana membrana Heuser Heuser care disparecare dispare

Ziua 12 lecitocelul secundat Ziua 12 lecitocelul secundat marginit de celulele marginit de celulele

hipoblastuluihipoblastului Modificarile oului in Modificarile oului in

timpul nidatieitimpul nidatiei Transformarea Transformarea

butonului embrionar butonului embrionar in disc embrionarin disc embrionar

In ziua 12-a In ziua 12-a lecitocelul devine lecitocelul devine cand lecitocel cand lecitocel secundar antrenand secundar antrenand marginile prin marginile prin celule celule hipoblasticehipoblastice

Mezenchimul Mezenchimul extraembrionarextraembrionar

Modificarile oului in timpul nidatieiModificarile oului in timpul nidatiei Transformarea butonului embrionar in Transformarea butonului embrionar in

disc embrionardisc embrionar Mezenchimul extra-embrionar continua Mezenchimul extra-embrionar continua

sa prolifereze si sa ocupe spatiul cuprins sa prolifereze si sa ocupe spatiul cuprins intre cavitateas amniotica si trofoblast. intre cavitateas amniotica si trofoblast. In acelasi timp se scobesc lacune rapid In acelasi timp se scobesc lacune rapid confluente pentru a da o cavitate unica, confluente pentru a da o cavitate unica, celoomul extraembrionarceloomul extraembrionar in intregime in intregime inconjurat de mezenchimul inconjurat de mezenchimul extraembrionar care se repartizeaza in 4 extraembrionar care se repartizeaza in 4 contingente:contingente:

Un strat ce ramane aplicat pe fata inmterna Un strat ce ramane aplicat pe fata inmterna a citotrofoblastului, a citotrofoblastului, mezenchimul extra-mezenchimul extra-embrionar extra-celomicembrionar extra-celomic

Un strat aplicat pe fata externa a Un strat aplicat pe fata externa a lecitocelului secundar, constituind lecitocelului secundar, constituind mezenchimul extra-embrionar splahnic sau mezenchimul extra-embrionar splahnic sau splahnopleuralsplahnopleural

Un strat aplicat pe fata excterna a cavitatii Un strat aplicat pe fata excterna a cavitatii amniotice, constituind mezenchimul amniotice, constituind mezenchimul extraembrionar somatic sau somatopleuralextraembrionar somatic sau somatopleural

Un strat aplicat poe fata externa a Un strat aplicat poe fata externa a cavitatiio amnuiotice constituind cavitatiio amnuiotice constituind mezenchimul extra-embrionar somatic sau mezenchimul extra-embrionar somatic sau somatopleural somatopleural

Un masiv celular constituind pediculul Un masiv celular constituind pediculul embrionar care asigura legarea embrionar care asigura legarea contingentelor precedentecontingentelor precedente

Celomul Celomul extraembrionarextraembrionar

Oul la sfaersitul celei de a doua saptamaniOul la sfaersitul celei de a doua saptamani Oul este constituit dintr-un ansamblu de tesuturi Oul este constituit dintr-un ansamblu de tesuturi

deja diferentiate, organizate in mai multe deja diferentiate, organizate in mai multe structuristructuri

1. o sfera periferica, sfera choriala sau chorionul 1. o sfera periferica, sfera choriala sau chorionul compozit al trofoblastului (sincitio si cito-) si compozit al trofoblastului (sincitio si cito-) si mezenchimul extraembrionar extra=celomic care mezenchimul extraembrionar extra=celomic care tapeteaza citotrofoblastul inauntrutapeteaza citotrofoblastul inauntru

2. in interiorul acestei sfere choriale si separate 2. in interiorul acestei sfere choriale si separate de ea printr-o cavitate a celomului extra-de ea printr-o cavitate a celomului extra-embrionar, doua semi-sfere scobite alipite, embrionar, doua semi-sfere scobite alipite, cavitatea amniotica si lecitocelul secvundar, cavitatea amniotica si lecitocelul secvundar, inconjurat in afara de mezenchimul extra-inconjurat in afara de mezenchimul extra-embrionarembrionar

Zona de alipire a acestor doua semisfere Zona de alipire a acestor doua semisfere formeaza discul embrionar care va fi la originea formeaza discul embrionar care va fi la originea embrionului, el este constituit la acest stadiu prin embrionului, el este constituit la acest stadiu prin doua foite (discul didermic)doua foite (discul didermic)

Epiblastul sau ectodermul primar (planseul Epiblastul sau ectodermul primar (planseul cavitatii aminiotice)cavitatii aminiotice)

Hipoblastul sau endoblastul p[rimar4 (plafonul Hipoblastul sau endoblastul p[rimar4 (plafonul leciotocelului)leciotocelului)

3. ansamblul elementelor continute in sfera 3. ansamblul elementelor continute in sfera coriala este legat de aceasta ultima prin coriala este legat de aceasta ultima prin pediculul embrionarpediculul embrionar

Anexele embrionare sunt constituite din Anexele embrionare sunt constituite din ansamblul partilor oului care nu in ansamblul partilor oului care nu in constitutiadiscului embrionar, altfel zios constitutiadiscului embrionar, altfel zios trofoblastul (cito si sincitio-), amniosului, trofoblastul (cito si sincitio-), amniosului, lecitocelul secundar si ansamblul lecitocelul secundar si ansamblul merzenchimului extra-embrionarmerzenchimului extra-embrionar

Anomaliile din saptamana a Anomaliile din saptamana a douadoua Anomaliile saptamanii a doua de Anomaliile saptamanii a doua de

dezvoltaredezvoltare Oprirea dezvoltariiOprirea dezvoltarii 1. uneori in raport cu o anomalie 1. uneori in raport cu o anomalie

cromozomica letala care antreneaza cromozomica letala care antreneaza o rezorbtie a ouluio rezorbtie a oului

2. cel mai adesea un defect de 2. cel mai adesea un defect de implantare care fac rejectia oului implantare care fac rejectia oului prin mucoasa uterina rau pregatita prin mucoasa uterina rau pregatita nidastiei, Mai multe mecanisme pot nidastiei, Mai multe mecanisme pot fi in cauza:fi in cauza: Dezechilibrul hormonalDezechilibrul hormonal Alterarea endometrului in raport cu Alterarea endometrului in raport cu

o infectie a cailor genitaleo infectie a cailor genitale Hemoragia provoaca prin activitatea Hemoragia provoaca prin activitatea

anarhica a sincitiotrofoblastuluianarhica a sincitiotrofoblastului Aceste mecanisme pot fi voluntare Aceste mecanisme pot fi voluntare

utilizate ca suport al metodeii utilizate ca suport al metodeii contraceptivecontraceptive

Anomaliile de sediuAnomaliile de sediu Anomaliile saptamanii a doua de Anomaliile saptamanii a doua de

dezvoltaredezvoltare Anomalii ale sediului nidatieiAnomalii ale sediului nidatiei Normal nidatia swe efectueaza in treimea Normal nidatia swe efectueaza in treimea

superioara sau in treimea medie a superioara sau in treimea medie a peretelui uterin, pe fata posterioaraperetelui uterin, pe fata posterioara

In practica oul are tendinta de a se In practica oul are tendinta de a se implanta acolo unde se afla la inceputul implanta acolo unde se afla la inceputul celei de a doua saptamani, acestea sunt celei de a doua saptamani, acestea sunt deci defecte ale migratiei in timpul primei deci defecte ale migratiei in timpul primei saptamani care este la originea saptamani care este la originea imploantarilor ectopiceimploantarilor ectopice

Sediul poate fiSediul poate fi Extrauterin cel; mai adesea la nivelul Extrauterin cel; mai adesea la nivelul

trompei uterinetrompei uterine Intra-uterin in particular implantarea joasa Intra-uterin in particular implantarea joasa

(segmentul inferior in apropierea orificiului (segmentul inferior in apropierea orificiului intern al colului uterin) mai rara in intern al colului uterin) mai rara in peretele canalului cervicalperetele canalului cervical

Aceste implantari ectopice expun la un risc Aceste implantari ectopice expun la un risc hemoragic important in general asociate cu hemoragic important in general asociate cu pierderea oului sau cu dificultati pierderea oului sau cu dificultati obstetricale (placenta previa)obstetricale (placenta previa)

GemelaritateaGemelaritatea

De la morula la blastulaDe la morula la blastula

Linia nenumitaLinia nenumita

.. ..

Dezvoltarea invelisurilor Dezvoltarea invelisurilor embrionareembrionare

..

..

Derivatele ectodermuluiDerivatele ectodermului

Derivate ale Derivate ale mezodermuluimezodermului

Derivatele endodermuluiDerivatele endodermului

Crestele neuraleCrestele neurale

De la crestele neurale la De la crestele neurale la tubul neuraltubul neural

..

..

Formarea tubului neuralFormarea tubului neural

Dezvoltarea veziculelor Dezvoltarea veziculelor neuraleneurale

..

Schita pancreasului (din Schita pancreasului (din mezoderm)mezoderm)

..

Schita corduluiSchita cordului

De la “mic” la De la “mic” la “mare”“mare”

Formarea regiunii Formarea regiunii cefalicecefalice

Saptamana 4Saptamana 4

Invelisurile embrionare si Invelisurile embrionare si embrionulembrionul

8 saptamani8 saptamani

Saptamana 8 Saptamana 8

Saptamana 8Saptamana 8

..

Dezvoltarea tubului Dezvoltarea tubului neuralneural

Tubul neural si somiteleTubul neural si somitele

Invadarea creerului de Invadarea creerului de sangesange

Creer si maduva spinariiCreer si maduva spinarii

S.N.C. la 49 zileS.N.C. la 49 zile

Saptamana 10Saptamana 10

Saptamana Saptamana 1212

SaptamSaptamana 16ana 16

Saptamana 20Saptamana 20

23 saptamani23 saptamani

SaptamaSaptamana 24na 24

Saptamana 28Saptamana 28

Saptamana 36Saptamana 36

Saptamana 40Saptamana 40