Anat Si Fiziol Pielii

7/30/2019 Anat Si Fiziol Pielii

1/70

Anatomia i fiziologia pielii


2/70

EMBRIOLOGIA PIELII

ECTODERM

MEZODERM

NEUROECTODERM(CRESTE NEURALE)

EPIDERM + ANEXE

DERM si HIPODERM

MELANOBLASTI + CEL.MERKEL


3/70

PIELEA (ORGANUL CUTANAT)

SUPRAFATA: 1,5 1,8 mpGREUTATEA: 1/15 din Gc

GROSIMEA:

(f) sex (f) varsta

(f) rasa

(f) regiunea anatomica

Subtire: pleoape, preput (0,2mm cu 0,1mm epiderm)

Groasa: palme, plante (5mm cu 1,5mm epiderm)


4/70

PIELEA

1. marile plici

2. cadrilajul normal

3. dermatoglife (pp),

4. pori

intertrigo

lichenificare

amprente

Gl sebacee

MACROSCOPIC


5/70

HISTOLOGIA PIELII

EPIDERMUL

Epiteliu pavimentos

pluristratificat


6/70

50%

1 rnd de celule

Str. BAZAL (GERMINATIV)

Str. SPINOS (MALPIGHI)

Str. GRANULOS

Str. CORNOSStr. LUCIDUM (pp)

Zona disjunct

10%

18%

2 POPULATII CELULARE:

KERATINOCITE (populatia celulara majoritara)

CELULE DENDRITICE


7/70

Epidermul nu are vase

(se hraneste prin imbibitie pe

seama vaselor dermului)

Pe parcursul acestui traseu

se realizeaza

KERATINIZAREA

(functie dominanta,

permanenta, a epidermului)


8/70

Membrana Glicocalix (complex glicoproteic superficial)

Plasmalema = membrana plasmatica propriu-zisa (complex lipoproteic)

Citoscheletul (proteine fosforilate)

Citoplasma; In str. bazal -sinteza proteica intensa

incepe biosinteza keratinei

Nucleul cu membrana dubla,carioplasma si nucleoli

KERATINOCITUL (bazal)


9/70

-cel. cilindrice voluminoase

asezate cu axul mareperpendicular pe mb bazala

- citoplasma intens bazofila,

nucleu mare, intens colorat

- numerosi nuclei si celule indiviziune

Str. BAZAL

FUNCIA GERMINATIV

(EPIDERMOPOIEZA)


10/70

-cel. voluminoase, poligonale,asezate in mozaic, turtindu-se

pe masura ce inainteaza spre ext.(axul mare tinde sa devina paralel

cu suprafata pielii)

-citoplasma eozinofila,strabatuta de tonofilamente mai

groase

-cu organite spec. (keratinozomi/ corpi Odland)

- contin un nr redus de granulede melanina

Str. SPINOS


11/70

-cateva randuri de celule

romboidale, dispuse cu axul mareorizontal

- contin granule de keratohialina

(intens bazofile)

- nucleii sunt alterati, picnotici iarorganitele se degradeaza si

dispar; in zona superioara a str.granulos celula devine o structurauniforma de filamente imersate

intr-o matrice

Str. GRANULOS

Grosimea str granulos e invers proportionala cu ritmul epidermopoiezei


12/70

-4-10 randuri de cel. care si-aupierdut nucleul si organitele

- cel. cu forma turtita; se dispunsub forma de lame orizontalestrans intercalate intre ele

- contin tonofilamente groasedispuse in pachete orizontale

imersate intr-o matriceinterfibrilara densa

Str. CORNOS


13/70

-partea cea mai superficiala a str.

cornos

- cel. isi pastreaza rezistenta darpierd forta de coeziune dintre ele

- cornocitele se desprind in grupuride pana la cativa mm si se elimina

DESCUAMAREA FIZIOLOGICA A PIELII

Scuamele = agregate de celule cornoase(ortokeratozice, parakeratozice)

Zona disjunct

TURNOVER NORMAL: 28-30 zile


14/70

ADEZIVITATEA INTERCELULARA IN EPIDERM

DESMOZOMI

TONOFILAMENTE

HEMI(SEMI)DESMOZOMI

se realizeaza prin3 tipuri de dispozitive:


15/70


DESMOZOMI = discuri ovoide pereche (placi de

ataare) situate in citoplasma a douakeratinocite vecine

1. Zona extramembranara:

densificare a substantei-ciment intercelulare

2. Zona membranara:

ingrosare a plasmalemei

3. Zona citoplasmatica:densificare hemisferica

traversata de fibrile

3

2

1 4

3


16/70


Placile de atasarenu sunt fixe !

DESMOZOMII Putin evidenti in str bazal

Bine reprezentati in str spinos

Dispar in zona disjuncta


17/70


Fibrile din citoplasma keratinocitelorfixate cu un capat pe placa de atasare a

desmozomilor; capatul liber orientatspre nucleu

Situati la polul dermic al keratinocitelorbazale, au o singura placa de atasare

TONOFILAMENTE

HEMIDESMOZOMI


18/70

(Au ca element morfologiccomun prelungirile dendritice)

MELANOCITE

CELULE LANGERHANS

CELULE MERKELCEL. DENDRITICE NEDIFERENTIATE

CELULE DENDRITICE


19/70

cel. neregulate, dispuse printrekeratinocitele bazale

reprezinta 8% din totalitateacelulelor epidermului

prezente si in:

MELANOCITELE

Bulbul si teaca ext a fir de par

La niv ochiului (coroida, retina)

Unele structuri nervoase (pia)


20/70

MELANOCITELE

organite specifice in care se sintetizeaza

MELANINA (pigmentul cutanat)

Prelungiri dentritice

coninMELANOZOMI


21/70

MELANOCITELE

Prin prelungirile dentritice melanozomii sunttransferati keratinocitelor din jur

1 M / 36 K

UNITATEA

MELANICA

EPIDERMICA

In keratinocite melanina e dispusa

deasupra nucleului


22/70

MELANOCITELE si CULOAREA PIELII

Nr de melanocite este cam acelasi la toti indivizii.

Marimea si numarul melanozomilor difera insa enorm de laindivid la individ, in functie de tipul de pigmentatie.

Persoanele cu piele de culoare inchisaproduc melanozomi mai mari si mainumerosi.


23/70

CELULELE LANGERHANS

(1868)

reprezinta 8% din totalitateacelulelor epidermului

dispuse in str bazal (suprabazal)

prezente pe toata suprafata pielii sila nivelul tuturor mucoaselor ( in ggl

limfatici si timus) au in citoplasma granulecaracteristice (Birbeck)


24/70

CELULELE LANGERHANS

sintetizeaza si exprima pe suprafata lor antigene clasa IIa CMH (singurele celule de acest fel din epidermul normal!)

Singurele celule prezentatoare de antigen din epidermulnormal

C L = subpopulatie mobila a C P A cu originea in maduvaosoasa, cu pasaj in interiorul epiteliilor de acoperire si

migrare ulterioara in ggl limfatici

Rol imunologic

dermatita de contact -


25/70

CELULELE

MERKEL

- probabila origine in creasta neurala

- contin granule neurosecretorii

- rol de receptor tactil

CELULE DENDRITICE NEDIFERENTIATE


26/70

FUNCTII ALE KERATINOCITELOR

Functia GERMINATIVAKERATINOGENEZA

FUNCTII ALE MELANOCITELOR

MELANOGENEZA

FUNCTII PROPRII ALE EPIDERMULUI


27/70

TURNOVER NORMAL: 28-30 ZILE

Functia GERMINATIVA

(celulele bazale si parti ale stratului suprabazal - 30%)

Factori ce scadritmul mitotic

Adrenalina

Corticoizii

PG E

Factori ce crescritmul mitotic

Acetilcolina

Estrogenii

PG F

(turnover PSORIAZIS: 3-4 zile)


28/70

KERATINOGENEZA

KERATINA = scleroproteina cu 18 aa,bogata in sulf

-Productie zilnica: 0,6-1 g keratina

-Functie legata exclusiv de piele

-Productia incepe in str bazal si continua

pana in str cornos


29/70

KERATINOGENEZA

Incepe sinteza lanturilor polipeptidiceProtofilamente Tonofilamente (TF)

(rare, subtiri, dispuse in lungul axuluicelulei bazale)

Str. BAZAL

TF numeroase, groase, dispuse in retea

TF cu cisteina

TF cu cistina(gr sulfhidril S-H gr disulfidice S=S)

K matura, stabila, rezistenta

Str. SPINOS


30/70

KERATINOGENEZA

Sinteza proteica inceteaza (nucleii siorganitele au disparut)

Se formeaza legaturi disulfidiceincrucisate

Str. CORNOS

Sinteza keratohialinei (al 2-leacomponent al keratinei) = complexformat din lipoproteine, ac grasi,trigliceride, mucopolizaharizi, etc

(inglobeaza TF si le sudeaza)

Str. GRANULOS

K f stabila, rezistenta la acizi si solventi


31/70

TIROZINA DOPACHINONADOPA

(melanocite)

tirozinaza

MELANINA

MELANOGENEZA

= sinteza si stocarea la nivelul pielii apigmentului cutanat: MELANINA(polimer stabil in toti solventii)

Tipuri de melanina: Eumelanina (neagra)

Feomelanina (galbena sau rosie)


32/70

MELANOGENEZA

h. melanostimulant (MSH) - stimuleaza tirozinaza

ACTH - are o portiune protidica comuna cu MSH

boli hepatice incapacitatea ficatului de a inactiva MSH

estrogeni, progesteron

factori externi: UV, rad ionizante, termice, metale (Cu, As)

Factori stimulativi

Factori inhibitori

h. CSR

tiamina, ac ascorbic, hidrochinona

e strict controlata genetic

Culoarea CONSTITUTIONALA(din zone neexpuse la soare)


33/70

PIGMENTAREA IMEDIATA (scurta durata)

PIGMENTAREA DE LUNGA DURATA

CONSTITUTIONALA

FACULTATIVA -indusa de :bronzarea

CULOAREA (PIGMENTATIA) PIELII:

Tot in tipul facultativ se includmodificarile induse de hormoni

(in graviditate, in boala Addison)


34/70

FOTOTIPURILE CUTANATE

Fototipul 1 : se ard intotdeauna, nu se bronzeaz niciodata Fototipul 2 : se ard ntotdeauna, se bronzeaza greu Fototipul 3: se ard, dar se bronzeaz bine, gradual Fototipul 4: se bronzeaz fr s se ard Fototipul 5: asiaticii cu piele mat, mediteraneeni, metii Fototipul 6 : negrii

Fototipul 0: lipsa complet a pigmentului melanic = albinoii

Clasificarea FITZPATRICK si PATHAK

(f) de gradul de eritem / capacitatea de bronzare

dupa expuneri scurte (< 30) la

F P R N E


35/70

Caractere generale Risc de

arsura

Capacit.

debronzare

Risc de

cancercutanat

I Piele alba-palida, ochialbastri/caprui, par

blond/roscat

Inalt Absenta Inalt

II Piele deschisa, ochi deculoare deschisa

Inalt Slaba Inalt

III Piele alba, saten saubrunet, ochi deschisi

Moderat Buna Scazut

IV Piele bej-oliv, ochi deculoare inchisa Scazut Foartebuna Scazut

V Piele maro deschis Foartescazut

Excelenta Foartescazut

VI Piele maro inchis sau

neagra

Foarte

scazut

Excelenta Foarte

scazut

FOTOTIPURI CUTANATE

Z A AZA A SU I ICA


36/70

Z A AZA A SU I ICA

Plasmalema K bazal

LAMINA

SUBBAZALA

(FIBROASA)

(zona fibrelor de

ancorare)

MEMBRANA

BAZALA

ZONA

CITOPLASMATICA

(un hemidesmozom)

2

3

1

Placa densa subbazalaLamina lucidaLamina densa


37/70

FIRUL

DE PARUNITATEA

PILO-SEBACEE

4

1

3

2

GLANDA

SEBACEE


38/70

FIRUL DE PAR

1

zona dermica bogat vascularizata

situata in scobitura din partea inf a bulbului

sediul celor mai import. schimburi nutritive

PAPILA


39/70

FIRUL DE PAR

2

portiune epiteliala voluminoasa

zona inf = centru germinativ zona super; prin diferentierea celulelor se formeaza:

parul propriu-zis

teaca epiteliala interna

BULBUL


40/70

FIRUL DE PAR

tine de deasupra bulbului pana la

locul de deschidere al canaluluisebaceu principal

formata (de la int spre ext) din:

Firul de parul propriu-zis Teacile epiteliale (interna si

externa)

RADACINA

3

FIRUL DE PAR


41/70

FIRUL DE PARRADACINA

1. FIRUL DR PAR PROPRIU-ZIS

CUTICULA

CORTICALA

MEDULARA (prezenta numai in parul de tip terminal)

FIRUL DE PAR


42/70

FIRUL DE PAR

RADACINA

2. TEACA EPITELIALA INTERNA

3. TEACA EPITELIALA EXTERNA

- invaginarea epidermului de suprafata.

-se subtiaza progresiv de la supraf spre profunzime (ivers decatteaca epit int)


43/70

FIRUL DE PAR

partea libera a firului de par

Incepe la nivelul infundibulului (aicidispar tecile epiteliale)

Firul de par propriu-zis e formatdintr-o masa de celule keratinizate

TIJA

4

D.p.d.v. chimic: sclerokeratina (o keratina cu continutcrescut de cistina si multe punti disulfidice)

TIPURI DE PAR


44/70

TIPURI DE PAR

TERMINAL (DEFINITIV)

VELLUS

LANUGO

= Parul moale, fin, discret pigmentat care acopera fatul(dispare de regula cu 1 luna inainte de nastere)

= Parul lung, gros, mai pigmentat, situat la nivelul sprancenelor,

genelor, scalpului, barbii, mustatii, axilar si pubian

= Parul scurt, fin, foarte putin pigmentat care acoperamajoritatea corpului la copii si adulti

PILOGENEZA


45/70

PILOGENEZA= FUNCTIE SPECIFICA A UNOR FORMATIUNI NUMITE

(Formarea firelor de par)

FOLICULI PILOSI

Se dezvolta in viata embrionara

(Nu exista neogeneza de foliculi pilosi dupa nastere !)

Formati din:

Papila(distrugerea ei duce la caderea ireversibila a

firului de par)Matrice(formata prin migrarea spre profunzime acelulelor din str bazal al epidermului; acestea devin

adiacente papilei)

PILOGENEZA


46/70

PILOGENEZA

Acelasi folicul de pe scalp poate genera intimpul vietii toate cele 3 tipuri de par:

Lanugo la inceput

Terminal mai tarziu Vellus la adulti la care apare alopecie (chelie)

Foliculii sunt sub influenta unor factori

GENETICI (ex: diferente rasiale, etc)

HORMONALI (ex: schimbarile de la pubertate, A.

androgenica, efectele Cs endogeni/ exogeni)


47/70

FAZELE CICLULUI PILAR

1.ANAGEN = FAZA DE CRESTERE

2. CATAGEN = FAZA DE TRANZITIE

3. TELOGEN = FAZA DE LATENTA

Fiecare folicul, independent de altii, sufera un ritm de

crestere ciclic, cu faze de latenta. La sfarsitul fiecarei

faze de latenta parul cade si ciclul se reia.


48/70



49/70


2. CATAGEN = FAZA DE TRANZITIE

Mitozele se opresc.

Firul de par se desprinde de papila si urca spresuprafata

Dureaza cateva zile



50/70


Firul de par poate fi

extras usor, fara dureresau cade singur

Dureaza 3-4 luni (pe scalp)

3. TELOGEN = FAZA DE LATENTA



51/70

Normal (scalp) 85% anagen 0,5-1% catagen

15% telogen

O pierdere de 50-100 fire par in fazatelogen/ zi este fiziologica



52/70

FIRUL DE PAR

FUNCTII

PROTECTIE FATA DERADIATIILE SOLARE

CONTRIBUIE LA CRESTEREASENSIBILITATII TACTILE

SOCIO-SEXUALA

GLANDELE SEBACEE


53/70

GLANDELE SEBACEEGlande acinoase

Se deschid la nivelul infundibulului pilar4

1

3

2

Pot fi unilobulare

sau multilobulare

Canal excretor principal cu epiteliu

pluristratificat, keratinizat in partea

terminala; se continua cu epidermul de

suprafata

GLANDELE SEBACEE


54/70

GLANDELE SEBACEEDISTRIBUTIE

PE TOATA SUPRAFATA TEGUMENTULUI UNDE EXISTAFIRE DE PAR ( nu pe palme, plante, interdigital)

MAI NUMEROASE PE FAA (mediofacial), SCALP, UMERI,PRESTERNAL, INTERSCAPULO-VERTEBRAL

PE PLEOAPE, AREOLELE MAMARE si MUCOASE (buze, pliulintern al preputului, labiile mici) se deschid liber la suprafatapielii (gl sebacee ectopice)

Zone de seboree

Pete/graunti Fordyce

Gl.sebacee Mari Dense

Multiacinoase

Macule/ papule 2-3 mm

Galbui-palide


55/70

FUNCTIA GLANDELOR SEBACEE

Secretie continua

Lichid vascos, galben pal

Se elimina prin canalul sebaceu siimpregneaza firul de par si stratulcornos

Sebumul contine gliceride, acizi grasi(nu ac grasi liberi!), ceruri esterificate siscualeni



56/70


Productia de sebum variaza (f) varstaE semnificativ mai crescuta la sexul M

3-5

luni

copilarie

pubertate

50ani



57/70

FUNCTIA GLANDELOR SEBACEEFactori genetici

Factori hormonali

Testosteron

liber DHT

5-reductaza

Nc

Proteinacitoplasmaticatransportoare

Gl. sebacee

Testosteron+SBP

TestosteronTesticular (M)

CSR si ovarian (F) Estrogenii Secretia de sebum

GLANDELE SEBACEE


58/70

GLANDELE SEBACEE

FIZIOPATOLOGIE

SEBOSTAZA (ASTEATOZA)

ATOPIE ICHTIOZA

SEBOREEACNEE VULGARA

DERMATITA SEBOREICA

GLANDELE SUDORIPARE


59/70

GLANDELE SUDORIPARE

GL.

SUDORIPARA

APOCRINA

FIR PAR

GL.

SEBACEE

GL.

SUDORIPARA

ECRINA

HIPODERM

DERM

EPIDERM

GLANDELE SUDORIPARE


60/70

GLANDELE SUDORIPARE

ECRINE APOCRINE

Distributie Toata suprafatacorpului

Axile, perineu, areole

Marime x 10x

Structura Glomerul +Duct :deschidereindependenta de

firul de par(atrichiale)

Glomerul (maiprofund)Duct: la nivelul

infundibulului pilos(epitrichiale)

Functia(varsta)

Functionale dupanastere

Ating marimea sifunctia deplina lapubertate

GLANDELE SUDORIPARE


61/70

GLANDELE SUDORIPAREECRINE APOCRINE

Secretia(sudoare)

Clara, fluida, apoasa Alb-laptoasa, mai vascoasa

pH acid pH alcalin

Secretie continua Secretie intermitenta

Contine NaCl, ac lactic,uree, amoniac

Contine colesterol,trigliceride, ac grasi, urme

de steroizi

Secretie nemirositoareMiros nespecific, acidsub actiunea florei de lasuprafata pielii (micrococi,

stafilococi)

Secretie nemirositoareMiros caracteristic subactiunea corinebacteriilordin aceste zone (transforma

steroizii in feromoni)

GLANDELE SUDORIPARE


62/70

SECRETIA ECRINA: 800ml 3l (10l) /zi

REGLAREA SECRETIEI ECRINE

Factori extrinseci: T mediului

Factori intrinseci:

A) nervosi (secretia psihogena) sau emotionala

B) hormonali (aldosteronul si ADH scad secretia)

Rol in TERMOREGLARE (perspiratie insensibila transferde caldura spre exterior cu pierdere hidrica minima)

GLANDELE SUDORIPAREFIZIOPATOLOGIE

GLANDELE SUDORIPARE


63/70

GLANDELE SUDORIPAREFIZIOPATOLOGIE

ANHIDROZA/ HIPOHIDROZA BOLI ENDOCRINE (MIXEDEM, B. ADDISON)

LEZIUNI ALE SNC SAU SN PERIFERIC (POLINEVRITE ETILICE,DIABET ZAHARAT, LEPRA)

PROCESE INFLAMATORII (DERMATITA ATOPICA)

GENODERMATOZE (ICHTIOZA)HIPERHIDROZA

STARI FIZIOLOGICE (CLIMAX)

BOLI ENDOCRINE (HIPERFUNCTIE TIROIDIANA, HIPOFIZARA,DIABET)

STARI CU CRESTEREA CATECOLAMINELOR (SOC,HIPOGLICEMIE, FEOCROMOCITOM)

BOLI NEUROLOGICE (HEMIPLEGII, TABES FDORSAL)

MILIARIA (SUDAMINA): blocarea ductului datoritatranspiratiei abundente; M. cristalina si M. rosie/ profunda

SECRETIA ECRINA


64/70

DERMUL

PAPILAR

Papilele si o banda subtire subpapilara

(care contine vasele subpapilare) Fibre colagen strans intretesute

RETICULAR Fibre colagene dispuse in benzi groase,

orientate paralel cu supraf pielii

FUNCTIILE PIELII


65/70

FUNCTIILE PIELIIGerminativa

Keratinogeneza

Melanogeneza / fotoprotectia

Pilogeneza

Secretia sebacee

Secretia sudoripara ecrina si apocrina

Reteaua de melanina absoarbe UV si neutralizeaza radicalii liberi

FUNCTIILE PIELII


66/70

FUNCTIILE PIELIIFIZIOLOGIA DE SUPRAFATA A EPIDERMULUI

FILMUL HIDROLIPIDIC (sebum)

Autosterilizare (pilomicoze!)

MANTAUA ACIDA (pH 5-6)

Protectie antimicrobiana

gresarea si mentinerea supletii str cornos reglarea hidratarii pielii

functie de tampon (neutralizarea unor ag chimici)

FUNCTIILE PIELII


67/70

FUNCTIILE PIELII

PROTECTIE MECANICA (toate straturile + anexele)

PROTECTIE TERMICA (gl ecrine, sist vascular, hipoderm)

FUNCTIA DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA

Descuamarea continua

pH acid

Ac grasi (autosterilizare)

Euflora normala (stafilococi nepatogeni, streptococi nehemolitici,

bacili pseudodifterici, coliformi, etc)

FOTOPROTECTIE (melanina, epidermul in general, ca

bariera fizico-optica)FUNCTIE DE TAMPON

MENTINEREA ECHILIBRULUI MEDIULUI INTERN

FUNCTIILE PIELII


68/70

FUNCTIILE PIELII

FUNCTIE IMUNOLOGICA (cel Langerhans, keratinocite,limfocite, monocite, macrofage)

FUNCTIE SENZORIALA

FUNCTIE ENDOCRINA (producerea colecalciferolului sub

actiunea UV)FUNCTIE RESPIRATORIE (pielea asigura 0,3-1,5% din

schimburile gazoase)

TERMOREGLAREA (termoreceptori, vascularizatie,

aparatul sudoripar, tes conjunctiv si adipos)EXCRETORIE

FUNCTIE SOCIOSEXUALA

PARTICULARITATILE PIELII


69/70

PARTICULARITATILE PIELIIIN RAPORT CU VARSTA

COPII SUBTIRE, SUPLA

BOGATA IN APA

VASCULARIZATIE BOGATA

GL. SEBACEE/ CU SECRETIE REDUSA

pH MAI ALCALIN SUSCEPTIBILITATE INFECTII

PARTICULARITATILE PIELII


70/70

PARTICULARITATILE PIELIIIN RAPORT CU VARSTA

VARSTNICI

SUBTIRE (ATROFICA) DESHIDRATATA

VASCULARIZATIE SCAZUTA;

VASE CU REZISTENTA

SCAZUTA (PURPURA SENILA) ELASTICITATE SCAZUTA

CAPACITATE DE

REGENERARE SCAZUTA

Anat Si Fiziol Pielii

Documents

Transcript of Anat Si Fiziol Pielii