Curs 8-EExploatarea Stereomodeluluixploatarea Stereomodelului

3

Click here to load reader

description

Exploatarea Stereomodelului

Transcript of Curs 8-EExploatarea Stereomodeluluixploatarea Stereomodelului

Page 1: Curs 8-EExploatarea Stereomodeluluixploatarea Stereomodelului

7/21/2019 Curs 8-EExploatarea Stereomodeluluixploatarea Stereomodelului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-eexploatarea-stereomodeluluixploatarea-stereomodelului 1/3

  Fotogrammetrie 2 Curs 8 –  Exploatarea stereomodelului

39

EXPLOATAREA STEREOMODELULUI

8.1 Introducere

Exploatarea stereoscopică a stereogramelor la staţia digitală fotogrammetrică, se poateefectua digital  prin digitizarea stereomodelului. Pentru stereorestituţie, se pot utiliza negativeleoriginale sau copii efectuate pe un suport nedeformabil, transparent (sticlă). Înainte de începerealucrărilor de stereorestituţie, se efectuează operaţiile de verificare şi pregătire a staţiei de lucru, asoftmouse-ului de trasare, etc.

Se efectuează apoi studiul materialului existent pentru începerea lucrării şi anume:fotogramele reperate, fotogramele fotointerpretate la teren, inventarele de coordonate, descrierilereperilor, planuri sau hărţi vechi, alte materiale complementare şi proiectul de aerotriangulaţie,

atlase de semne convenţionale etc., se trece apoi la studiul proiectului de restituţie, la studiul şiasigurarea racordărilor, la definirea şi proiectarea punctelor de legătură. 

După aceste operaţii se trece la efectuarea orientării exterioare a stereogramei, care seefectuează în două etape aşa cum s-a arătat anterior. Se realizează mai întâi orientarea relativă înmod independent sau în serie, determinând elementele de orientare pentru formarea modeluluistereoscopic. În cea de-a doua etapă, se realizează orientarea absolută pentru a aducestereomodelul în sistemul de proiecţie şi la scara de stereorestituţie. 

Stereorestituţia, cuprinde trasarea planimetriei şi altimetriei, fiind completată cu punctele cotate.

În cadrul proiectului de aerofotografiere, trebuie să se ţină cont în definirea scăriifotogramelor 1/m f , de asigurarea preciziei de exploatare a nivelmentului, având în vedere că: 

 z m ( a btg )    (8.1)

în care  este unghiul mediu de pantă din zona de aerofotografiat. De asemenea, trebuie avut în vedere ca, o foaie de hartă să fie acoperită de două

stereomodele indiferent de scara de întocmire a planului sau hărţii. Dacă consideram: 1/m p, scara planului, 1/m f   scara fotogramelor, 1/mm  scara

stereomodelului, 1/mtr , scara de stereorestituţie, între ele avem următoarele relaţii: r = m p /m f .Dacă valorile lui m p   sunt: 2500≤ mp  ≤ 25000, atunci valorile r sunt: 2.5< r< 3.1, funcţie dedimensiunea foii de plan. Pentru scările mici conţinutul informaţional al fotogramei   şiinterpretabilitatea sa, sunt determinante în alegerea celor două scări menţionate mai sus. 

Pentru stereorestituţie se utilizează următoarea relaţie între m p şi m f :  f pm C m   (8.2)

în care coeficientul C poate avea valori între 200 şi 350 , în funcţie de aparatul utilizat, decalitatea fotogramelor sau de indicatori economici.

Exploatarea planimetriei şi nivelmentului trebuie să se facă numai în interiorul zoneiutile a stereomodelului (fi gura 8.1 ). Punctele de sprijin care în fi gura 8.1 au fost determinate

 prin aerotriangulaţie, sau direct la teren, trebuie să fie dispuse astfel încât să asigureracordarea cu stereomodelele vecine. Stereorestituţia se efectuează pe  baza fotogramelorfotointerpretate la teren, de o mare importanţă fiind şi fotointerpretarea efectuată de cătreoperator la aparat. O fotointerpretare  bună  depinde de: experienţa  operatorului, calitatea

fotogramelor, scara fotogramelor. Se recomandă în acest sens utilizarea corespunzătoare afiltrelor, iar la preluare, acordarea unei atenţii deosebite condiţiilor atmosferice din timpul preluării şi calităţii filmului utilizat. 

Page 2: Curs 8-EExploatarea Stereomodeluluixploatarea Stereomodelului

7/21/2019 Curs 8-EExploatarea Stereomodeluluixploatarea Stereomodelului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-eexploatarea-stereomodeluluixploatarea-stereomodelului 2/3

  Fotogrammetrie 2 Curs 8 –  Exploatarea stereomodelului

40

F igura 8.1 - Zona util ă a stereomodelului Figura 8.2 - Schiţa din fişa tehnică de

înregistrare a situaţiei planimetrice şi altimetrice

a stereomodelului

Rezultate bune se obţin prin utilizarea filmelor color, infraroşu, corespunzător tematiciiurmărite şi caracteristicilor fizico-geografice ale terenului aerofotografiat.

Se trasează originalul pentru planimetrie pe o foaie de plan, iar altimetria pe o oleată, înmod separat şi se completează cu puncte cotate. 

8.2 Trasarea planimetriei

Pentru efectuarea acestei operaţii se consultă fotogramele fotointerpretate la teren,atlasul de semne convenţionale pentru scara de exploatare, schiţe sau ridicări topograficeefectuate la teren cu ocazia fotointerpretarii. Se verifică punerea în scară a stereomodelului

 precum şi orizontalizarea sa.La punerea în scară nu sunt admise abateri mai mari de 0.2 mm faţă de poziţia

 planimetrică a reperilor raportaţi pe originalul de stereorestituţie. Situaţia planimetrică trebuieconsemnată în carnetul de restituţie al planşei respective (f i gura 8.2 ).

Pentru trasarea elementelor de planimetrie se urmăreşte detaliul de trasat cu marca demăsurare în contact stereoscopic cu stereomodelul. Detaliile punctiforme se punctează în

stereomodel, poziţia mărcii de măsurare reprezentând punctul în care se inserează  semnulconvenţional respectiv.  Se completează originalul de stereorestituţie cu datele culese la teren,dimensiuni la poduri, canale etc., date trecute pe fotogramele fotointerpretate. Detaliile care nuse văd în stereomodel (conducte subterane, construcţii apărute dupa fotografiere, limiteadministrative, etc.), trebuie ridicate la teren şi se vor raporta  pe originalul de stereorestituţie,conform schiţelor efectuate la teren. 

Detaliile din stereomodel sunt reprezentate la scar ă în funcţie de scara de restituţie, prinsemne convenţionale de poziţie (stâlpi de telefon, guri de canal, etc.) sau prin semneconvenţionale simbolice (categorii de pădure, etc.).

În final, se recomandă a se verifica dacă în timpul lucrului nu s-a stricat orientareaexterioară, prin  punctarea şi controlul situaţiei planimetrice înscrise în carnetul aparatului. În

încheiere, se face verificarea fidelităţii reprezentării detaliilor planimetrice trasate prinstereorestituţie, direct la teren prin metode topografice, dar şi verificarea preciziei de trasare adetaliilor de planimetrie şi completarea lor.

Precizia determinărilor punctiforme. Precizia determinărilor punctiforme se referă la precizia punctării în X şi Y precum şi la precizia de citire a cotelor. Precizia punctării în X şi Yeste în funcţie de scara fotogramelor , este constantă în imaginea cu geometrie constantă şi este

 puţin influenţată de tipul camerei de preluare, pentru aceeaşi scară a fotogramelor. Precizia estemai mare în punctele presemnalizate decât în punctele de detaliu identificate în stereomodelcare pot mai mult sau mai puţin definite. 

Precizia trasării detaliilor planimetrice. Precizia trasării detaliilor planimetrice estemai slabă decât precizia determinărilor punctiforme şi depinde în mare măsură de coeficientulde transformare de la mm la mtr , raport care poate merge până la 1/8 in cazul scărilor mari. Lastabilirea acestui raport, ţinând seama şi de interpretabilitatea imaginii, trebuie avută în vedereasigurarea preciziei grafice a planului care este de 0.2 mm.

Page 3: Curs 8-EExploatarea Stereomodeluluixploatarea Stereomodelului

7/21/2019 Curs 8-EExploatarea Stereomodeluluixploatarea Stereomodelului

http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-eexploatarea-stereomodeluluixploatarea-stereomodelului 3/3

  Fotogrammetrie 2 Curs 8 –  Exploatarea stereomodelului

41

8.3 Trasarea nivelmentului

Se verifică orizontalizarea stereomodelului, iar diferenţele constatate între cotele cititeîn stereomodel şi cele din teren înscrise pe planşa de stereorestituţie, se trec în carnetul derestituţie şi se marchează şi pe schiţa din carnet. Se verifică de asemenea situaţia planimetrică. 

Trasarea curbelor de nivel  presupune o experienţă de lucru din partea operatorului, precum şi o întelegere a formelor de relief ale terenului de către acesta. Pentru trasarea curbelor

de nivel se introduce cota curbei ce dorim să o trasăm şi din acest moment nu se mai acţioneazăasupra dispozitivului care aduce mar ca pe sol. Se deplasează marca de măsurare în stereomodel

 până ce aceasta vine în contact stereoscopic cu stereomodelul. În acest moment se comandăinregistrarea prin digitizare dinamică a punctelor de-a lungul curbei de nivel care este urmărităcu marca de măsurare în stereomodel. Astfel, se urmăresc formele de relief cu marca demăsurare în contact permanent cu stereomodelul, până ce aceasta ajunge la margineastereomodelului sau curba de nivel se închide, după  care se revine în zona de plecare pentrutrasarea curbei următoare. Se recomandă a se trasa curbele în acelaşi sens. În zonele acoperitecu diferite culturi, se măsoară înălţimea medie a culturilor şi se modifica cota de la dispozitivulmicrometric, curba trasându-se deplasând marca de măsurare peste cultură. 

Curbele de nivel sunt completate cu puncte cotate în punctele caracteristice ale

reliefului: văi, vârfuri de deal, sau în puncte planimetrice de orientare. Densitatea acestor puncteeste funcţie de scară planului, astfel normele impun o densitate de 3 puncte/dm2 pentru scara 1:5000 şi de 6 puncte/dm2 pentru scara de 1:10 000. În zonele plane, trasarea curbelor de nivel nueste semnificativă. În acest caz, se citesc puncte cotate într -un caroiaj, funcţie de scara planuluişi apoi se interpolează curbele de nivel. Completarea nivelmentului  prin lucrări de teren este onecesitate.

În zonele muntoase, unde panta este mai mare de 450 se aplică semnele convenţionalecorespunzătoare. În zonele cu alunecări de teren, sau pe haldele de steril curbele se traseazăîntrerupt.

Ultima etapă în trasarea nivelmentului prin stereorestitutie este verificarea şicompletarea la teren,  prin măsurători topografice. Şi în acest caz distingem preciziadeterminărilor punctiforme şi precizia de trasare a curbelor de nivel.

Precizia determinărilor punctiforme.  Determinările punctiforme se efectuează  lacitirea  punctelor cotate, precum şi la citirea reţelei de puncte în cazul terenurilor plane, pentruinterpolarea curbelor de nivel. Precizia determinărilor punctiforme, care sunt determinăristatice, este  proporţională cu înălţimea de preluare şi este funcţie de tipul camerei deaerofotografiere: cameră cu unghi de câmp normal, mare sau de foarte mare deschidere. Este deasemenea funcţie de calitatea fotogramelor.

Precizia trasării curbelor de nivel. Trasarea curbelor de nivel este un proces dinamic.Această precizie este dată de relaţia (8.1) fiind în funcţie de panta terenului. 

Coeficientul a  (coeficientul se referă la precizia de măsurare altimetrică) . Coeficientul

b  = ± 0,1 mm pentru fotograme la scară mare şi b= ± 0,2mm pentru fotograme la scară mică (coeficientul se referă la precizia planimetrică de urmărire a curbei). La trasarea curbelor denivel precizia de urmărirea a curbelor se poate considera în general data de relaţia (8.3) undeH este inalţimea de zbor. 

00 25 z m . % H     (8.3)

În cazul ur măririi profilelor în stereomodel, care este un proces dinamic de determinarea cotelor, utilizat pentru efectuarea ortofotoredresăr ii sau digitizării stereomodelului, preciziaaltmetrică depinde de viteza de urmărire a stereomodelului şi de panta terenului.

Curbele de nivel normale şi principale se trasează în acelaşi sens după care se trece latrasarea curbelor intermediare şt ajutătoare. Se verifică racordarea cu planşele vecine şi sedefinitivează lucrarea. La încheierea trasării se verifică situaţia din carnetul de lucru, în ceea

ce priveşte planimetria şi altimetria. După  stereorestituţie se impune verificarea la teren a planşei, efectuarea diferitelor

completări, (detalii care nu au putut fi trasate la aparat). Planşele astfel rezultate constituieoriginalul de întocmire pentru planul sau harta ce se întocmeşte.