6 ACORDAREA, MONITORIZAREA $I RECUPERAREACREDITELOR

Creditarea se desfdgoard intr-un flux continuu de activitdfi, care se pot grupa in treifaze: (a) cunoagterea clientelei gi analiza solicitdrilor de credite; (b) acordarea,monitorizarea, rambursarea creditelor gi plata dobdnzilor; (c) recuperarea creditelornerambursate gi a dobdnzilor neachitate. Acest ciclu antreneazd, in mod directdepartamentele de creditare gi juridic Ai indirect departamentele de contabilitate,managementul riscului gi control.

in 1drile avansate economic, activitatea de creditare s-a divizat in anii 1970 - 19g0,pe de o parte in analiza solicitdrilor de credite qi pe de altd parte in monitorizareacreditelor, pentru a se evita conflictele de interese determinate de faptul cd aceiagi persoandpropunea acordarea creditelor gi apoi urmdrea rambursarea acestora, ceea ce putea sdinducd unele elemente de subiectivism. Incppdnd cu anul 2004, aceastd separare s-aintrodus 9i in Romdnia, iar in prezent actilitatea de creditare din sistemul bancar sedesfbgoard pe doud paliere - analizl gi monitorizare.

6.1 ACORDAREA CREDITELOR

Acordarea creditelor (tragerea din credite) reprezint[ activitatea de punere ladispozilia clientului, in contul curent, a sumelor din creditul aprobat pebazainstrumentelor

de platd prezentate de acesta. IJtilizarea creditelor se face pebazaa doul principii: (a)

accesul la credit are loc numai dup[ folosirea disponibilitdlilor proprii; $i (b) creditul seacordd cu respectarea destinafiei pentru care a fost aprobat. Aceste principii se regdsescmatetializate in contractul de credit care precizeazd condigiile de creditare.

Acordarea creditelor implicd activitztea a doud compartimente dintr-o unitateoperativd: decontdri (pldfD qi monitorizare uedite. Orice document de platd din credite severificd de cdtre inspectorul de monitorizare, care certificd pe instrumentul de platd cdsuma solicitatd se incadreazd" in obiectul creditului, in perioada de tragere gi in limitaaprobatd. Numai dupd aceastd verificare are loc procesarea instrumentului de platd in frontoffice . Respectarea strictd a condifiilor de creditare din contractul de credit permite bdnciimenfinerea creditdrii la nivelul standard prevdzutin politica de creditare gi, in special, evitddeturnarea fondurilor pentru alte activitdli neagreate cu banc a, care pot aduce acesteiaprejudicii financiare sau de imagine.

73

Creditele se pun la dispozifia clientului prin contul curent din care se efectueazd

pldfi prin transfer bancar sau in numerar, potrivit instrucfiunilor primite de la titularul de

cont prin instrumentele de platd folosite. Persoanele juridice folosesc creditele, de reguld,

sub forma pldfilor fErd numerar, iar persoanele frzice manifestd preferinfd pentru pldfile in

mrmerar sau prin cardul de credit gi in mai micd mdsurl pentru pldlile ftr6 numerar.

Creditele se acordd pdnd la nivelul sumei aprobate qi se inregi streazd. in contul de

credite. O particularitate o prezintd" linia de credit revolving, la care contul de credit este

chiar contul curent, pentru care se stabilegte un plafon (limita de creditare) ce nu poate fi

depdgit. Soldul creditului se modificd dupd fiecare operafiune, adic6 se majoreazd cu orice

platd (acordare) gi se diminueazdcu orice incasare (rambursare), astfel cd in cursul unei

zile au loc mai multe acorddri gi mai multe rambursdri, dupd numdrul de operafiuni

efectuate. Limita de creditare se diminueazd,incazul emiterii unei garan[li bancare, intrucAt

aceasta se poate transforma in credit la executarea garanfiei gi este nevoie de o limit6 de

rczervd.

in ce privegte perioada de tragere, hceasta diferd dupd natura creditului, fiind

cuprinsd intre 0 gi 3 ani pi constituie o parte a ferioadei de creditare. Excepfie face linia de

credit la care perioada de tragere este egal6 cu perioada de creditare, practic nu existd

perioadd de tragere. La perioada de tragere existd o singurd condilionare impusd de bancd

gi anume, inceperea tragerilor nu mai tlrziu de 15-30 zile de la aprobarea creditului, pentru

a nu se imobiliza resursele bdncii o perioadd mai lungd de timp ftrd sd aducd venituri.

DupS expirarea perioadei de tragere, suma neutilizatl,din credit se anuleazd.

in practicd, se folosegte uzar\a ca din prima tragere banca sd refind comisionul de

analizd, (angajamet), care trebuie sd se regdseascd in contractul de credit.

6.2 MONITORIZAREA CREDITELOR

Monitorizarea creditelor (monitoringul creditar) reprezintd, activitatea de gestionare

a creditelor gi a dobdnzilor aferente in vederea asigurdrii rambursdrii la scaden!6 a acestora,

depistdrii din timp a factorilor de risc care pot conduce la diminuarea capacitfulii de plat[ a

imprumutatului gi protejarea bdncii de eventuale influenfe negative prin constituirea

provizioanelor de risc. Deci, scopul monitorizdrii este de a menfine intacte condifiile avute

in vedere la acordarea creditelor, astfel incAt sd se prevind transformarea unui credit inilial

performant intr-un credit devenit ulterior neperformant. Monitorizarea este o activitate

complexi, care se desfdqoard pe tot parcursul creditdrii, atat in bancd, cAt gi la imprumutar,

74

$i care cuprinde mai multe feluri de activitdli - supraveghere, control, analizd,,provizionare

- dupd cum urmeazd:

- supravegherea utilizdrii creditelor qi a respectdrii destinafiei acestora, potrivit

clauzelor contractuale ;

- supravegherea rambursdrii creditelor scadente qi plata dob|nzilolr aferente;

- supravegherea evolufiei capacitdfii financiare a beneficiarilor de credite:

- controlul pe teren a existenfei garanliilor;

- analizaperiodicd a calitafiportofoliului de credite;

- amdnarca. re scadenfarea, ree galonarea, prelugirea creditelor;

- provizionarea creditelor cu un serviciu al datoriei depdgit.

- scoaterea in afara bilanfului a creditelor neperformante;

Monitorizarea creditelor incepe cu acordarea acestora gi se incheie cu recup erareaintegrald a creanfelor din credite gi dobAnzi. Monitorizarea se desfdqoard diferentiat infuncfie de calitatea creditelor, accentul pundndu-se pe creditele neperformante $i pesoluf iile pentru imbundtdf irea serviciului datoriei.

supravegherea utilizrrii crediteror gi a destinatiei acestora

Supraveghetea atilizdrii creditelor se face pe baza informafiilor existente in banc6in ce privegte volumul creditelor aprobate gi utilizate, pe categorii de credite, pentru acunoagte gradul de utilizate al acestora in vederea reducerii imobilizdrii resurselor decreditare. Gradul :utilizare a creditelor se determind dupd formula:

credite utilizate

Ggrad utilizare credite (o/o)= ------ x 100

credite aprobate

Un grad acceptabil este de peste 80%, dar acesta se diferenliazd, dupd tipulcreditelor - termen scurt, mijlociu gi lung gi obiectul creditului - asfel, cd, fiecare bancd iqistabile$te propria politicd (standard de utilizare) in corelafie gi cu structura resurselor(depozite, linii de creditare, fonduri proprii).

in ce privegte respectarea destinafiei, aceasta se urmdregte la efectuarea pldfilor dincredite ptin viza inspectorului pentru monitorizare pe instrumentele de platd la care suntanexate documentele justifcative, dar este necesar sd se verifice gi la imprumutat cu ocaziacontroalelor periodice (luqar sau trimestrial) efectuate de bancd in care se extindeverificarea asupra unor documente comerciale care nu au trecut prin bancd (contracte, actede achizilii de la populafie a produselor agricole, situafii de lucrdri pentru investilii,facturi, declarafii vamale) sau documente sub o anumitd valoare care nu se mai anexeazdla

75

instrumentele de platd. Potrivit legii pi normelor bancare, imprumutatul este rdspunzdtor de

respectarea destinafiei creditelor, iar deturnarea acestora conduce la sistarea creditarii si

recuperarea anticipata a creditului acordat cu penalitalile aferente.

Supravegherea evolufiei capacitifii financiare a beneficiarilor de credite

Supravegherea bonitdlii clientului este una dintre responsabilitafile majore ale

bdncii pe tot parcursul perioadei de creditare. Supravegherea se face pe bazainformaliilor

contabile ale debitorului care se prezinti bdncii potrivit prevederilor din contractul de

credit: balanfa de verificare (lunar), bilantul gi contul de profit gi pierdere (semestrial),

bugetul de venituri gi cheltuieli (lunar), alte situafii financiare. Pebazaacestor informafii se

determind indicatorii de bonitate (solvabilitate, rentabilitate, lichiditate, grad de indatorare,

datorii restante) qi se analizeazd cauzele modificdrilor produse. Dacd situalia financiard se

deterioreazd, clientul va fi declasat intr-o categorie inferioard de performanld financiard.

Incadrarea intr-o noud categorie se face pe baza bilanfului semestrial gi are drept

consecinld modificarea ratei de dob6ndd la creditele angajate. Debitorul va fi informat in

scris in legdturd cu schimbarea categoriei de performanfd financiard gi de modificarea

dobdnzii. Asemenea analize se fac impreund cu debitorul gi dacd nu sunt perspective de

redresare se trecre la restrdngerea finanfdrii gi recuperarea anticipatd,acreditelor acordate.

Controlul pe teren al exitenfei garan{iilor

Controlul pe teren al existenfei garanfiilor gi contacul cu factorii de decizie din

companie este esenlial in activitatea de urmdrire a creditelor. in primul r6nd,

managementul bdncii este interesat sd primeascd asigurdri cd garanliile existd, nu s-au

produs evenimente care sd altereze calitatea frzicd, qi juridicd a acestora, valoarea de

evaluare corespunde celei de pia!d., iar gradul de acoperire a creditelor se menline. in al

doilea rdnd, managemnetul bdncii trebuie sd fie informat despre situafia frnanciard, a

companiei, serviciul datoriei f4a de bancd (datoriile restante), cauzele gi m6surile

preconizate pentru intrarea in normalitate gi tendinfele p6nd la finele anului. Constatdrile

inspectorului de urmdrire se consemneazi intr-o Notd de constatare. De reguld, controlul

pe teren se efectueazd lunar incazul creditelor careprezintd riscuri majore gi trimestrial

sau semestrial dacd nu sunt probleme de naturd financiard sau care sd afecteze sarantia

creditelor.

Analiza periodici a portofoliului de credite

Analiza portofoliului de credite este unul din obiectivele principale ale activitdlii de

monitorizare a creditelor in vedera incadrdrii in standardele satbilite de banca centrala si

76

menfinerea in limite normale a riscurulior activitdfii de creditare. Aceasta este o analizd, destructurd a portofoliului de credite in funcfie de riscurile asumate de bancd, care cuprinde:

- ponderea creditelor restante fafd de total credite;

- structura valutard a creditelor comparativ cu structura valutard a resurselor siparametrii stabilili de banca centrald;

- structura pe categorii de risc dupd serviciul datoriei;

- expunerea bdncii pe tipuri de credite;

- expunerea fafd de clienfii mari;

- gradul de acoperire a portofoliului cu garantii.

Aceastd analizd, se efectueazd lunar la nivel de Comitet de credite gi Consiliu deadministrafie 9i permite identificarea domeniilor in care trebuie sd se intervind pentrudiminuarea sau prevenirea unor riscuri de creditare, precum gi stabilirea prioritdlilor. Deasemenea, se analizeazd oportunitatea unor reorientdri a politicilor de creditare, in functiede situalia la nivel nafional gi internalional gi de schimbdrile in politica monetard a bdnciicentrale. Prezentdm mai jos cdteva elemente de politicd de creditare care rezult6 dinactivitatea de monitorizare.

Ponderea creditelor restante tn total portofoliu

Creditele restante sunt considerate cele care au serviciu al datoriei mai mare de 30de zile, iar standardul bdncii centrale prevede limitarea acestora la 2yo din portofoliu.

Depdgirea acestei limite reflectd anumite disfuncfionalitdti fie in selectarea clienlilor,aspect intdlnit mai mult la bdncile mici care au posibilitd[i mai reduse de a atrage clienfi cuputere financiard mai mare, fie in plasamente cu prioritate cdtre unele categorii de creditein extidere rapidd dar cu risc mai mare, aspecte specifice bdncilor care in dorinla de acdgtiga cdt mai repede o cotd de pia!6 mai bund s-au extins pe creditul de consum, creditulin valut[ sau creditul ipotecar care sunt mai sensibile la evoluliile monetare neprevdzute depe piala locald gi internafionald. Restricfiile impuse de banca centrald (rezerve minimeobligatorii de 40% la depozitele in valutd gi 18% la cele in lei, provizioane mai mari lacreditele de consum gi creditele ipotecare), diminueazd riscul de credit, dar mdregte costulcreditului gi face mai dificil accesul la aceste credite.

Structura valutard a creditelor comparativ cu structura valutard a resurselorbeneficiarilor de credite

Riscul valutar este mai pulin luat in considerare de persoanele frzice, fiind maiimportant nivelul mai scdzut al dobdnzii. Evolufia nefavorabild a cursului de schimb leu/€gi leu/$, precum gi cregterea dobdnzii determind costuri mai mari la rambursare. cu

consecinle mai greu de suportat de cei cu venituri mai mici, care se reflectd in cregtereacreditelor restante. Revenirea la testele stress (senzitivitate) care dau magnitudinea datorieifald de banci ca urmare a influenfei celor doi factori reprezintdo mdsurd de atenlionare adebitorului de expunere la risc, dar gi o cerinld pentru bancd de limitare a riscului deneplatd printr-o prudenfd mai mare in acordarea creditelor.

Structura pe categorii de risc dupd seviciul datoriei

Diminuarea calitdfii portofoliului prin cregterea ponderii creditelor cu serviciuldatoriei la cele mai mari riscuri reduce eficienla activitdfii bancare prin provizioanelesuplimentare care trebuie constituite. Ca urmare, se impune revederea politicii de creditarein sensul reducerii expunerii pe categoriile de credit cele mai riscante gi o creqtere acapitalizdrii bdncii pentru a face fa!6 unor situalii de incapacitate de plat6 aclienfilor.

Expunerea bdncii pe tipuri de credite

Expunerea mai mare pe crediful de consum sau creditul ipotecar, care au crescut celmai rapid, poate avea consecinle nefavorabile pentru banci dacd nu se asigurd un echilibru.

Expunereafayd de clienlii mari

Clienlii mari sunt cei care depdgesc l0%o dinfondurile proprii al bincii. in lupta deconcurenld existd tenta[ia de a plasa credite de sume mari dar care au gi riscuri mai ridicatedestul de periculoase pentru bdncile insuficient consolidate. Departamentul de monitorizaretrebuie sd asigure o supraveghere pennanentd., iar analiza nu trebuie sd lipseascd de peagenda Consiliului de administrafie.

Aminarea, rescadenfarearreeqalonarea, prelugirea creditelor

in cazulin care datoriile restante sunt determinate de anumili factori temporari, saufactori independenli de companie, banca oferd unele facilitdli care sd permitd depdsireaacestor dificultdli, ca amdnarea, rescadenfarea, reegalonarea sau prelungirea creditelor qi adobAnzilor.

Amffnarea teptezintd" modificarea termenului de rambursare a uneia sau cel multdoud rate frrd, a depdgi termenul final de rambursare.

Rescadenfarea inseamnd modificarea a mai mult de dou6 rate ca termene derambursare gi ca sumi in cadrul termenulul final aprobat inifial.

Reeqalonarea inseamnd modificarea scadenfelor qi a cuantumului ratelor pentruintreg soldul rdmas la un moment dat fi.aft adepdgi termenul final.

Prelungirea este extinderea perioadei de rambursare peste termenul final.Operafiunile de amdnare, rescadenfare, reegalonare gi prelungire presupun

majorarea dobdnzii peste nivelul creditelor restante, ca urmare a unui risc mai mare,

78

precum 9i plata unor comisioane de analizd,.Toate aceste operafiuni fac obiectul unui actadilional la contractul de credit.

Scoaterea in afara bilanfului a creditelor neperformante

Potrivit normelor bdncii centrale, creditele restante care nu s-au recuperat prinprocedurile juridice, precum gi cele care nu se mai pot recupera ca urmare a stdrii defaliment se scot in afara bilanfului, la propunerea compartimentului de monito rizarecredite. Creditele rdm6n in gestiunea departamentului juridic pdnd la scoaterea acestora dinevidenfa bdncii.

La recuperarea integrald a unui credit, monitorizarea ar trebui sd determine care aufost punctele tari 9i slabe ale activitdlii de creditare, print- o analizd, obiectiva a tuturoretapelor parcurse, in vederea imbundtdfirii procesului de management al gestiunii

creditelor.

6.3 PROVIZIONAREA CREDITELOR

Creditele acordate de institufiile bancare sunt supuse riscului de credit, adicd denerambursare a principalului (creditul propriu-zis) gi de neplat6 a datoriilor aferente,

respectiv dobdnzi gi comisioane ) care se constituie in crean{e bancare asupraimprumutafilor. Acest risc are drept consecinld pentru bdnci o nerealizare de venituri gi infinal o pierdere de mijloace circulante care afecteazd", mai mult sau mai pufin, situaliafinanciard a acestora. Pentru a limita efectele acestui risc, se procedeazd la constituirea deprovizioane specifice de risc de credit, adicd a unor rezerye care se constituie, in timp,destinate sd compenseze riscul produs la un moment dat. Provizioanele se constituie pentru

creditele acordate clientelei nebancare, clientelei bancare gi pentru plasamentele (depozite)

la clientela bancard,. Provizioanele sunt strdns legate de serryiciul datoriei, adicd datorianeachitatd, la scadenld, exprimatd in numdr de zile de intdrziere la platd, fa!d, de datascadenlei.

Potrivit normelor bdncii centrale din2004 gi 2008, creditele gi plasamentele la carese inregistreazd,intdrzieri la platd se grupeazdin 5 categorii de risc, astfel:

categorie de risc Serviciul datoriei coef. proviz. coef. maj. pop

- standard

- in observafie

- substandard

- indoielnic

- pierdere

intdrzieri 1 -15 zile 0,00

,, 16 -30 zile 0,05

,, 3l - 60 zile 0,20

,, 6I - 90 zile 0,50

,: pest€ 90 zile 1,00

0,07

0,09

0,23

0,53

1,00

79

Deprecierea substanfiald a leului fa[d de euro qi USD la finele anului 2007 qi

inceputul lui 2008 a determinat banca central[ ca in luna februarie 2008 sd majoreze cota

de provizionare la creditele in valutd pentru persoane frzice care nu au resurse in valutd.

incadrarea in aceste categorii de risc se face in funcfie de serviciul datoriei,

categoria de performanld financiard (A-E) qi inilierea de proceduri juridice, potrivit

tabelului de mai jos:

Rand 1 - ffud procedtri juridice

Rand 2 - cu proceduri juridice

Dacdavem3 cl ienl icuperformanlef inanciare 1 : A,2:B $i 3:C qi to l iau

acelagi serviciu al datoriei de l-15 zile, atunci ei vor fi incadrali in urmdtoarele categorii de

risc: 1 la standard, 2 la observalie qi 3 la substandard. Clienfii la care s-au declangat

proceduri juridice vor fi treculi automat in categoria pierdere indiferent de serviciul

datoriei. in cazul in care un client are mai multe credite gi inregisrtreazd un serviciu al

datoriei diferit pe fiecare credit, toate creditele se inregistrezd la categoria cea mai slabd

din categoriile individuale de clasificare.

Pentru determinarea provizioanelor de risc, coeficientul de risc se aplicd la

expunerea neti din credite (expunere brutd mai pulin valoarea garanliilor reale, bancare qi

polile de asigurare, fiecare ponderatd cu un coeficient stabilit de banca centrald) qi rezultd

provizionul de constituit, care reprezintd o cheltuiald pentru bancd. Dacd riscul potenfial nu

se produce gi creditul cu dob6nda se ramburseazd, provizionul se anuleazd qi se transferd in

venituri. tn banc6, lunar au loc regularizdri de comisioane (majordri sau diminudri) in

funcfie de evolulia portofoliului de credite pe categorii de risc.

Criterii de incadrare pe categorii de credit

Performanldfinanciari

Serviciul datorieiA B C D E

0-15 zile St

P

oP

Sub

P

Ind.

P

P

P

16-30 zile oP

Sub.

P

Ind.

P

P

P

P

P

3l-60 zile Sub.

P P

P

P

P

P

P

P

6l-90 zile Ind.

P

P

P

P

P

P

P

P

P

Peste 90 zile P

P

P

P

P

P

P

P

P

P

80

Provizionarea a intdrit atitudinea de prudenld bancard, de disciplinare a clienfilor,

de cregtere a exigenfei in gestionarea portofoliului de credite, dar a afectat semnificativ

gradul de rentabilitate, cel pufin in primii ani de aplicare a noului sistem.

Creditele pentru care s-au inifiat proceduri juridice trec in gestiunea

departamentului juridic in vederea recuperdrii prin hotdr6ri judecdtoregti sau prin executare

silit6. Acesta este un proces de lungd duratS, care dacd, se finalizeaz\" in favoarea bdncii

este urmat de valorificarea prin licitalie publicd a bunurilor luate in garanlie de bancd.

Contractul de credit a devenit, prin lege, titlu executor, ceea ce a simplificat procedura de

executare silitd gi astfel garanliile materiale se pot valorifica mai operativ.

6.4 RECUPERAREA CREDITELOR EXTRABILANTIERE

Creditele extrabilanfiere sunt cele care au parcurs toate etapele recuperdrii juridice

gi au rdmas in final nerambursate, fiind scoase in afara bilanfului. Gestiunea acestor active

revine departamentului juridic pAnE la frnalizarea fiecdrui dosar. Totugi, departamnetul de

monitorizare are in continuare atribufii de urmdrie a recuperdrii creditelor din afara

bilanfului, ceea ce eclivaleazd cu o supraveghere a departamentului juridic. Sumele

recuperate reprezintd venituri suplimentare pentru bancd care contribuie la creqterea

profitului gi sporegte interesul bdncii pentru cregterea gradului de recuperare. Creditele din

afara bilanplui se iau in calculul indicatorilor de risc Ai majoreazl gradul de risc, iar

bdncile sunt interesate gi din acest punct de vedere de lichidarea lor cdt mai curdnd posibil.

O perioadd de mai mul1i ani, potrivit dispoziliilor bdncii centrale, creditele

neperformante aflate in diverse faze de recuperare juridicd, dar la care serviciul datoriei a

depdqit 360 de zile erau scoase in afara bilanfului, degi acestea continuau sd producd efecte

sub formd de cheltuieli gi venituri. Din anul 2008 s-a renunlat la aceste reglementdri,

creditele rdmdndnd in bilanf pdnd la epuizarea procedurilor juridice de recuperare.

81

7 GARANTIA CRBDITULUI

7.1 coNcEPTUL DE GARANTIE

Garantarea creditului este unul din principiile fundamentale de creditare care are

scpoul de a da asigurdri creditorului cd suma avansatd citre beneficiarul de credite va fi

recuperatd, in cazul in care acesta igi pierde capacitatea de platd, din bunurile de care dispune

gi care au fost angajatejuridic in favoarea creditorului. Garantarea creditului este un proces

complex, de naturd economicd gi juridicd, care face parte din activitatea de creditare qi care

se desfbgoard, din faza de analizd a creditului pAnd la recuperarea integrald a acestuia qi a

dobAnzii aferente. De fapt, garanliaeste fundamentul creditului, este activul de ultimd instanld

care acoperd riscul de creditare gi care permite reluarea ciclului de creditare, iar prin folosirea

la mai multe cicluri asigurd dezvoltarea activitdlii de creditare.

Garanfia este denumit6 in literatura economicd ca "un acord prin care se preia

rdspunderea pentru datoriile, neindeplinirea sau egecul altuia" iar in cea juridicd ca "mijlocul

juridic care conferd creditorului garantat/bdncii, fie prioritatea fa!d, de ceilalli creditori cu

privire la urmdrirea silitd a unui bun determinat din averea debitorului sau intrega avere a

acestuia, fie posibilitatea ca,in caz de neexecutare din partea debitorului, sd urmdrescd silit o

altd persoand care s-a angajat sd execute obligalia debitorului, in calitate de garant sau

bunurile cu care acesta a garantat'. Indiferent de definitie, esenla garanfiei este de a evita sau

a reduce riscul de nerecuperare a creditelor in funclie de calitatea acesteia.

Calitatea de garant o poate avea atdt debitorul cu bunurile imobiliare gi mobiliare pe

care le define, precum gi drepturile pe care le are de primit din diverse activitdfi, cdt gi alte

personae juridice sau fizice care igi asumd obligatia de a garanta in favoarea debitorului.

Banca are calitatea de creditor chirografar care ii conferd un drept de gaj general asupra

intregului patrimoniu al debitorului fard a-i asigura insd un drept de prioritate fald de alfi

creditori. Ca urmare, banca igi protejeazd drepturile sale prin contracte de garanfie, accesorii

la contractul de credite, prin care are prioritate asupra bunurilor primite in garantie.

in principiu, un contract de credit se garanteazd cu unul sau mai multe bunuri, iar dacd,

valoarea acestora depdqesc suma creditului, bunurile pot fi folosite gi pentru garanlii in alt

contract de credite, dar in primul contract garanliile sunt considerate de gradul I, iar in al

doilea contract, aceleagi garanlii sunt de gradul II, ceea ce inseamnd cd in cazul executdrii

garanliei are prioritate primul contract gi apoi cel de al doilea. Potrivit legii bancare,

82

' contractele de garanfii ca 9i contractele de credite constituie titluri executorii, pe baza cdrora

se poate trece la executarea silitd fhrd a mai fi necesard o hotdrdre judecdtoreascd in acestsens.

7.2 TIPURI DE GARANTII

Garanfiile sunt de mai multe feluri in funcfie de tipurile de credite practicate qi deposibilitdlile de acoperire a cerinfelor bdncilor. Garanliile s-au diversificat in timp, s-auspecializat pe tipuri de credite, asfel cE se pot clasifica dupd anumite criterii, astfel:

(a) - dupd natura garanliilor

- garanfii reale

- privilegiul;

- ipoteca;

- gajul;

- titluri de valoare;

- depozitcolateral;

- certificate de depozit sau instrumente similare emise ije banca

creditoare;

- garan[ia cu soldul creditor al contului curent:

- cesiunea de creantd

- garanfii personale

- garanfii exprese, irevocabile gi necondifionate emise de autoritdfile

centrale sau locale, bdncile centrale gi brncile comerciale din UE gi

din fdrile de categoria A nemembre UE;

- garanfii exprese, irevocabile gi necondilionate are bdncilor de

dezvoltare multilaterald sau ale Bdncii Europene de Investilii;

- titluri emise de autoritilile centrale gi bdncile centrale din uE gi din

ldrile de categoria A nemembre UE;

- titluri emise de bdncile de dezvoltare multilaterald sau de Banca

Europeand de Investifii;

- scrisoarea de garanfie bancard;

- avalul;

- garanfia de companie;

- fidejusiunea acordatd de persoanele fizice;

83

- asigurarea de risc financiar;

(b) - dupA cattatea garantului

- acordate de personae frzice;

- acordate de personae juridice;

(c) - dupd natura juridic6

- garanlii intrinseci;

(d) - dup6 obiectele creditabile

- garanfii individuale

- garanlii comune

Garanliile reale se emit de debitor, persoan[ juridicd sau fizicd, care are calitatea de

proprietar sau va avea aceastd calitate in cazul bunurilor viitoare, in timp ce garanfiile

personale se emit de o ter[6 persoand, adicd alta decdt debitorul. Actul juridic de constituire a

garanliei poate fi unilateral in cazul garanfiilor emise de autoritdlile centrale gi locale ale

administrafiei de stat, garanfiei de companie qi scrisoarea de garunfie bancara sau un act

bilateral, precum contractele de ipotecd, garanlie imobiliard, fidejusiune, polilele de asigurare,

contrctele cu fondurile de garantare.

7.3 GARANTII REALE

Garanfiile reale sunt constituite din bunuri mobile qi imobile care circuld libere pepia!6 qi deci se pot valorifica fi.afi, restricfii juridice, sunt in deplind proprietate a debitorului

sau girantului acestuia, sunt libere de sarcind, adicd sunt complet disponibile din punct devedere juridic gi intrunesc condiliile frzice specifice. in continuare, se prezinta principalele

particularitdli ale garanfiilor reale.

7.3.1 PRIVILEGIU IMOBILIAR

Privilegiul imobiliar este o garanfie tip ipotecd care dd dreptul bdncii creditoare de a

urmdri bunul ipotecat indiferent de posesor, precum gi dreptul de prioritate fald de alli

creditori, inclusiv ipotecari, de a recupera creanfa din sumele care se oblin prin executatrea

silitd a bunului grevat de acest privilegiu. Privilegiu imobiliar asupra bunului se inscrie in

contractul de credit incheiat in formd autenticd qi in acest fel, banca dob6ndegte calitatea de

imprumutdtor privilegiat. Pentru a putea fi opus altor creditori, contractul de credit se

inregistreazd,la cartea funciard, insd, dupd privilegiul vdnzdtorului. potrivit Codului Civil.

84

vdrudtorul are primul privilegiu dacd bunul ipotecat nu a fost achitat integral in momentul

vAnzdrii-cumpArdrii, iar banca al doilea privilegiu. Dupd stingerea obligaliei fala de vdnzdtor,

banca va define primul privilegiu.

7 .3.2 IPOTECA IMOBILIARA

Ipoteca este cea mai tzitatd garanlie imobiliard gi reprezintd un drept real al

creditorului asupra imobilului afectat de neplata unei obligalii prevdzutd in contractul de

credit. Ipoteca este reglementatdjuridic prin Codul Civil, Legea I90/lggg privind creditul

ipotecar gi prin contractul de ipotecd incheiat de bancd cu debitorul.

Prin ipotecd, creditorul dobdndegte dreptul de urmdrire a imobilului indiferent in

posesia cui se afld, precum gi dreptul de a cere scoaterea imobilului la executare silitd gi de a

fi pldtit cu prioritate din suma obfinutd prin valorificarea imobilului. Dreptul real de ipotecd

nu conferd creditorului posesia, folosinfa sau dispozifia aupra bunului ipotecat, dar conferd

dreptul asupra uzufructului (veniturile care se pot realiza din folosinla imobilului). Banca

dobdndeqte calitatea de creditor ipotecar prin incheierea contractului de ipotecd in formd

autentic6 care trebuie inscris in cartea funciard pentru a putea fi opus altor creditori. De

reguld, contractele de ipotecd se incheie asupra imobilului in cauzd, gi a uzufructului acestuia,

gi se semneazd de proprietarul bunului (nudul proprietar) qi uzufructuar. Sub aceasti formd se

inscrie in cartea funciard.

Tipuri de ipoteci

Ipotecile imobiliare sunt de doud feluri: ipoteci legale gi ipoteci convenfionale.

Ipoteca legali (sechestru penal) se constituie prin hotdrdre judecdtoreascd asupra

bunurilor sechestrate cu caracter asigurator pentru rur prejudiciu produs printr-o infractiune.

Ipoteca conven{ionali se constituie printr-un act de voinld intre cele doud pd(i, ca de

exemplu contractul de ipotecd incheiat de bancd cu imprumutatul. Garanfia ipotecard se

constituie, de reguld, de imprumutat dar poate fi constituitd gi de un garant al imprumutatului

dacd bunurile debitorului nu sunt suficiente pentru garcntareacreditelor.

Constituirea ipotecii

Constituirea ipotecii are loc prin incheierea contracului de ipotecd gi inregistrarea

acestuia la Biroul de Carte Funciari. Pentru intocmirea contractului, banca trebuie sd se

asigure cd debitorul are calitatea de proprietar asupra bunului gi are capacitatea deplind de

exerciliu pentru a instrdina acest bun. in general, bunurile deja ipotecate in favoarea altor

creditori nu se iau in garanfie, dar banca poate constitui o garanfie de gradul II, pentru acelaqi

85

bun, dacd gatanlia de gradul I este tot in favoarea bdncii gi valoarea bunului permite angajarea

unei noi obligafii.

Contractul de ipotecd se incheie numai la notariat, intrucdt contractul trebuie investit

cu formuld autenticd de autoritatea competentd, adicd de notarul public, iar nerespe ctateaacestei condilii duce la nulitatea absolutd a ipotecii. in continuare, contractul se inscrie laCartea Funciard care are cel pufin doub semnificafii: in primul rdnd existd o evidenld oficial6asupra dreptului de proprietate gi a ipotecilor constituite gi in al doilea rdnd inscrierea are gi

caracter de publicitate fa!d, de opozanfi care pot primi informalii despre starea juridicd abunului. Potrivit legiuitorului, gradul ipotecii este dat de data la care are loc inscrierea in

Cartea Funciard, adicd prima ipoteci va fi de gradul I, iar urmdtoarea inscrisd in altd" zi vaavea gradul II, cu precizarea cd ipotecile inregistrate in aceiagi zi vor avea acelagi rang.Perioada maximd a unei ipoteci, prevdzutd, de lege, este de 15 ani dupd care se radiazd dinoficiu.

Bdncile primesc in garanlie numai bunuri care au o situafie juridicd clard, nu sunt

afectate de sarcini, se prezint2l din punct de vedere fizic intr-o stare bun6, sunt ugor vandabile,

valoarea bunului este actualizatA la valoarea justd (de piafe) de persoane autoizate, sunt

asigurate pentru riscurile majore iar polifa de asigurare se cesion eazd,bdncli. potrivit normelor

bdncii centrale, garanliile se admit numai in anumite proporfii din valoarea bunurilor, dereguld cca. 80Yo la bunurile imobile, diferenfa reprezentdnd o rezervd fald de oscilafiaprefurilor pe pia[d.

Reduc{iunea ipotecii

Ipoteca se constituie la valoarea creditului gi a dobdnzii, iar aceastd valoare sediminueazd pe mdsura rambursdrii ratelor gi pldlii dobdnzilor, credndu-se un decalaj din ce ince mai mare intre creanld gi garanfie. Pentru reducerea acestui decalaj, legea prevede

posibilitatea de diminuare a valorii garanfiei prin reducfiune. in acest scop, la cerereagarantului, se incheie cu banca acte adifionalela contractele de credit gi de garanfie prin carese diminueazd' uear\a qi valoarea ipotecii. Actul adilional la contractul de garanlie seinregistreazl,Ia Cartea Funciard pentru modificarea creantei, celelalte elemente ale ipotecii

rdm6n neschimbate.

Radierea ipotecii

Radierea ipotecii se solicti de cdtre gararfila Cartea Funciard pebazaacordului scris albdncii privind achitarea integralE a datoriei. Odatd cu scrisoarea de acord, banca restituiegarantului originalul acordului de garanfie gi pdstreazd numai o copie. Banca mai poate

accepta radierea ipotecii gi in cazul in care o ipotecd se inlocuiegte cu alta, dar numai dupd

86

inregistrareainCartea Funciard a noii ipoteci sau dacd suma rdmasd de rambursat este destul

de micd qi este gararrtatd, cu altd surs6.

7.3.3 GARANTTA MOBTLTARA

Garanlia mobiliard, numitd $i gaj, este reglemenatd prin Legea ggllggg privind unele

mdsuri pentru accelerarea reformei economice prin care se aduc substanliale imbundtd{iri la

regimul garanfiilor. Potrivit legii, garanfia mobiliard conferd creditorului dreptul de a-gi

satisface creanfa, prin executaea pagnicd sau silitd asupra bunului afectat garanliei, inaintea

oricdrui creditor negarantat gi inaintea altor creditori ale cdror garanfii reale sau drepturi

asupra bunului afectat garanfiei au un grad inferior. Garanlia mobiliard conferd dreptul

creditorului de a urmdri bunul mobil in mdinile oricui s-ar afla, dreptul de inspeclie al bunului,

dreptul de uzufruct, precum gi dreptul de preferinfd de a recupera creanfa din prelul vdnzdrii

inaintea oricdror creditori.

Garan{ia mobiliard prezintd, cdteva particularitdli esenliale care o deosebegte de

ipotec6, astfel: se poate constitui cu sau firi deposedarea celui care deline in poprietate

bunul afectat garanfiei; se constituie asupra bunurilor mobile corporale sau necorporalel gi

se constituie asupra bunurilor prezente sau viitoare. Garanlia se constituie prin contract de

gatanlie, accesoriu la contractul de credite, care se inregistreazd la arhiva electronicI.

Contractul de garanfie constituie titlul executoriu ca gi contractul de credit.

Bunurile mobile care se pot aduce in garanlie prezintd, o gamd destul de largd gi se

pot grupa dupd unele caracteristici comune, astfel: (i) bunuri fungibile (care pot fi inlocuite cu

altele de acelagi fel, calitate gi cantitate) sau nefungibile; (ii) drepturi actuale sau viitoare,

precum soldurile conturilor de depozite la termen gi la vedere, certificatele de depozit, acfiuni,

drepturi de exploatare a resurselor naturale sau de operare pentru servicii publice, drepturi deproprietate intelectuald (invenfii, mdrci etc), drepturi din inchirierea bunurilor imobiliare.

drepturi de creanld garantate, drepturi de societate, instrumente negociabile, polile de

asigurare etc. Debitorul iqi pdstreazd dreptul de administrare gi de dispozifie asupra bunului,

numai cd inchirierea, concesionarea sau chiar vdruareanu pot avea loc decdt cu acordul scris

al bdncii.

Constituirea garan{iei

Garanfia mobiliard se constituie printr-un contract de garanfie, in formd autentic6 sau

sub semndturd'privatd", pentru bunuri sau drepturi, in beneficiul unui anumit creditor. Exceplie

87

fac valorile mobiliare (acfiuni, titluri), pentru care gatanlia se constituie prin

indisponibilizareaacestora, conform regulilor pielei pe care sunt tranzacfionate sau in baza

convenfiei dintre pdr,ti pentru valorile necotate pe o piald reglementatd, deci fdr6 un contract

de garanfie. De asemenea, pentru titlurile de credit reprezentate de efecte de comer! (cambia,

biletul la ordin, cecul), garanlia se constituie prin andosarea (girarea) acestora in favoarea

bdncii, potrivit reglementdrilor in domeniu'

Ca qi la ipoteci, garanlia trebuie exprimatd la valoarea justd (valoarea de pia!6) prin

evaluarea bunurilor mobile sau valoarea la bursd a valorilor mobiliare, din care, potrivit

normelor bancare, se ia in considerare numai 50%'

Contractul de garanfie semnat se inscrie la Arhiva Electronic6 pentru Garanlii Reale

Mobiliare (AEGRM) care are aceiagi funcfie ca gi Cartea Funciard, adicd asigurd evidenla

garanfiilor, stabilegte gradul de prioritate qi asigurd publicitatea (prin inscriere opozanlii

ulteriori pot lua cunogtinfd de ipoteca inregistratd anterior). valabilitatea unei inregistrlri este

de maximum 5 ani cu drept de prelungire incd 5 ani'

Executarea garanliei poate avea loc in cazul nerambursrii creditului 9i pldlii dobdnzii

prin executarea silitd a debitorului potivit prevederii legale ,,in caz de neexecutare creditorul

poate folosi mijloacele proprii pentru luarea in posesie a bunului afectat creanlei". Executarea

silit6 poate avea loc inainte de scadenla finald a creanlei dacd creditorul constatd ca bunul

gajat nu este intrelinut in mod corespunzdtor sau dacd garantul prin atitudinea sa incearcd sf,

fac6 imposibil6 exectarea silit6, situalie in care creditorul considerd cd obligalia gatantatd a

devenit exigibild inainte de termen'

Radierea garan{iei

Radierea are loc la crerea garantului dupd achitarea datoriilor fald de bancd sau la

notificarea scrisd a bdncii privind stingerea datoriei'

7.3.4 GARANTIA CU DEPOZIT COLATERAL

SAU CERTIFICAT DE DEPOZIT

Garanlia prin depozit colateral/certificat de depozit constd in efectuarea unui depozit,

pe baza unui contract de depoziVcertificat de depozit, cu scopul de a garanta un credit 9i

dobdnda aferentd. in contractul/certificatul de depozit se prevdd elementele specifice unei

garanlii, mai pulin inscrierea la arhiva electronicd ca.re nu mai este necesard, iar depozitul se

cesioneazd in favoarea b6ncii. in acest fel, depozitul colateral devine un gaj cu deposedare.

88

Depozitul colateral/certificatul de depozit se poate deschide gi la o altd banc[ dec6t

cea creditoare, dar in acest caz banca depozitard va emite o garanfie bancard in favoarea

bdncii creditoare, iar contractul/certificatul de depozit va trebui inscris la arhiva electronicd.

Dupd rambursarea creditului qi plata dobdnzii, banca creditoare va notifica bdncii garantoare

stingerea obligaliei, iar dacd datoria nu a fost achitatd, va solicita, inbaza garanfiei, executarea

acesteia.

Garanlia prin depozit colaterallcertificat de depozit este cea mai lichidd, se ia in

considerafie l00Yo gi este preferatd de bdnci, dar se folosegte mai rar. Asemenea garanlii se

constituie cdnd imprumutatul are unul sau mai multe depozite la termen gi pentru anumite

scopuri este mai avantajos sd obtii un credit pe termen scurt, decdt sd retragi un depozit

inainte de termen.

7.3.5 GARANTIA CU SOLDUL CREDITOR AL

CONTULUI CURENT

Garanlia cu soldul contului curent este de fapt o cesiune de creanfd in favoarea bancii

a sumelor care intrd in contul curent, care, in caz de neplatd a obligaliei se pot folosi pentru

stingerea acesteia. Gann\ia este ftrd deposedare gi s-ar putea sd apard pretenfii gi de la alli

debitori, din carea cauzd acest tip de garanfie se combind cu o garanlie tip colateral cu

deposedare care se constituie din disponibilitdfile create in contul curent pdnd la concurenla

sumei din credit qi dobandd.

7.3.6 CESIT]NEA DE CREANTA

Cesiunea de creanfd este o formd de garantare a obligaliei din credit gi dob6ndd cu

unele drepturi viitoare ale debitorului prin transmiterea dreptului de proprietate asupra

acestora. Cel care cedeazd drepturile de creanfd se numegte cedent, iar cel care le primeqte,

cesionar. Potrivit legii, cesiunea de crean!6 trebuie sd fie certd (clard din punct de vedere

juridic), lichidi (o sum6 fixd pldtibili la termen) qi exigibila (s[ nu fie condifionatd).

Constituirea cesiunii se face prin contract de garanfie gi intrd in vigoare din momentul

semnirii. Pentru a fr opozabil te4ilor, cesiunea se notificd debitorului prin executorul

judecdtoresc, de cdtre una din pdrfi, cedent sau cesionar, pentru a lua la cunogtinld de noul

creditor cdruia ii va transmite fondurile. Pentru realizarca publicitdlii, cesiunea se

inregistreazi la Arhiva electronicd. Prin cesiunea de creanfd,banca igi asumd riscul de neplatd

89

al noului debitor pe care nu-l cunoaqte gi, ca ufinare, contractul de garanlie va fi precedat de o

analizdde bonitate a acestuia.

7.3.7 GARANTII CU TITLURI DE VALOARE

Titlurile de valoare prezifiA caracteristica cd prin ele insd;i reptezintd un drept de

proprietate care nu mai este nevoie sd fie dovedit prin alte acte, ceea ce le asigurd o circulafie

mult mai ugoard. Dreptul de proprietate apar{ine celui care este titular al titlului, iar

informaliile privind natura titlului, valoarea nominald, perioada de valabilitate sunt inscrise

chiar pe titlu. Ttitlurile care se iau in garanlie se pot grupa, cel pulin in doud categorii:

Dupd forma de circula{ie:

- titluri matetializate (nominalizate);

- titluri dematerializate (nenominalizate).

Dupi modul de circulafie:

- titluri la Purtdtor;

- tiluri la ordin;

- titluri nominative.

Cerinfele bancilor pentru admiterea in garanlie a titlurilor sunt diferenfiate dupa natura

acestora gi dupd gradul de lichiditate pe care il au, element esenfial pentru bancd.

Titluri la Purtitor

Titlurile la purtdtor sunt de mai multe feluri: certificate de depozit la purtdtor, acliuni

la purtdtor gi instrumente de plati gen cambia in alb (la purtdtor) 9i cecul in alb (la purtdtor)'

Certificatele de depozit la purtdtor cuprind informalii referitoare numai la debitor

(banca emitentd) gi se iau in considerafie numai dacd sunt emise de banca de la care se obline

creditul pentu a se verifica autenticitatea certificatului sau dacd sunt emise de o altd bancd

numai dupd primirea informaliilor de autentificare (serie, numdr, parola, data eliberdtri, data

rdscumpdrdrii, valoarea nominal[, dobdnda) gi inscrierea pentru publicitate la AEGRM.

Acfiunile la purtdtor se verificd pe linie bancard prin: (a) extrasul de la registrul

comerfului, urmdrind dacd societatea a emis acfiuni la purtdtor qi valoarea nominald a unei

acfiuni; (b) informafiile pe care le poate obline banca, care sd confirme dacd societatea este

solvabila gi exista pe piafd cerere pentru achizifionarea acliunilor societdfii. constituirea

garanliei se face prin incheierea unui contract de garanlie mobiliard cu deposedare, iar pe

acliuni se face menfiunea despre constiturea garanliei sub semndtura creditorului gi garantului'

Acfiunile rdmdn in posesia bdncii p6n[ la achitarea integrald a obliga]iei.

90

Titlurile la purtdtor de genul instrumentelor de platd se primesc in garanlie dupdaceleagi proceduri ca titlurile la ordin de mai ios.

Titluri la ordin

Titlurile la ordin sunt reprezentate de cambie, biletul la ordin gi cecul bancar qi cuprindinformafii referitoare la debitor gi creditor, precum gi natura titlului, valoarea qi alte elementespecifice, precum gi menliunea,,la ordin" adicd se pot transmite prin gir de la o persoand laalta.

Garanfia se constituie prin remiterea titlului cdtre bancd prin girare cu men{iun ea ,,giratpentru carwa de garanfie" fi.ard a mai fi necesar un contract de garar\ie intrucdt transmitreadreptului de proprietate se face prin girare (un transfer de proprietate asupra banilor) gi niciinscrierea la AEGRM pentru cd publicitatea se rcalizezd, prin inscrierea pe titlu a nouluiproprietar. La primirea in garanfie a unui titlu la ordin, banca verifica: solvabiltateadebitorului gi scadenla creditului sd fie inaintea scadenlei titlului. Ca o m6surd de prudenfd,

bdncile primesc in garantie numai titluri acceptate de banca debitorului sau avalizate de o altdbancd.

Aceste instrumente comporti insd un anumit grad de risc, intrucdt este posibil caatunci cdnd se transmite la incasare, debitorul sd nu dispunl de suma necesard qi plata sd nu seefectueze. Datoritl unor cazuri frecvente de folosire incorectd a acestor instrumente de cdtredebitori, banca centrald a luat mdsura de a obliga bdncile creditoare sd facd provizioane de100% pentru creditele ganrfiate cu astfel de instrumente de platd.

Titluri nominative

Titlurile nominative sunt cele care au inscrise numele titularului, adicd al creditorului,

9i orice transmitere se face cu acordul debitorului gi cu inscrierea noului creditor pe titlu.

Acfiunile nominative emise de societdfile de acliuni se admit in garanfie ca gi cele lapurtdtor cu deosebitea cd este o garanfie ftrd deposedare, iar certificarea de pe acliuni esteinlocuitd cu inscrierea garanfiei la registrul comer,tului gi in registrul acfionarilor de lasocietate.

Valorile mobile dematerializate sunt cele care se tranzaclioneazdpe piala de capital gicare includ acfiuni, titluri, obligafiuni emise de administarfia centrald sau locald gi desocietdfile comeciale pe acliuni. Emiterea qi circuitul acestor valori mobiliare estereglementatd de Comisia Nafional6 de Valori Mobiliare.

Constituirea garanfiei are loc print-un contract de garanlie la care se va ata$a dovadade constituire a gajului asupra valorilor mobiliare eliberatd de societatea custode caredepozitezd,titlurile gi care are obligafia sd inregistreze garar\ia asupra titlurilor. Cerinta bancii

91

este ca aceste valori sd fie cotate la bursd qi sd existe o piald secundard de valorificare. Cele

mai atractive titluri pentru bancd sunt cele emise de administralia centrald a statului.

7.4 GARANTII PERSONALE

Potrivit Codului comercial, garanlia personald este mijlocul juridic de garantare a

obligaliilor prin care una sau mai multe persoane, frzice sau juridice, denumite fidejusori,

altele decAt debitorul principal, se angajeazd fa1d, de creditorul garantat sd execute obligafia

debitorului, in cazul in care acesta nu o va executa. Garanfiile personale cele mai cunoscute

sunt scrisoarea de garanfie bancar6 gi fidejusiunea acordatd de persoan ele frzice.

7.4.1 SCRISOAREA DE GARANTTE BANCARA

in domeniul garanfiilor, bdncile nu sunt numai beneficiare de garanfii, ele sunt in bund

mdsurd gi furnizoare de garanfii, dar numai garanfii pentru neonorarea unor obligalii

pecuniare. Spre deosebire de garanfiile primite care se bazau pe contractul de garanlie dintre

creditor gi garant, deci un act bilateral, garanlia bancard reprezintd.un act unilateral care prin

acceptarea acestuia de cdtre beneficiar creazd un raport juridic intre bancd in calitate de garant

gi beneficiar, debitorul nefiind implicat. Instrumentul folosit de bancd este scrisoarea de

garanfie bancard,. Pe plan intemafional, regimul garanfiilor bancare este reglementat prin

publicalia nr. 45811995 denumitS,,Reguli uniforme privind garan{iile la cerere" a Camerei de

Comerf Internafional de la Paris.

Scrisoarea de garanfie bancard este un angajament scris asumat de banca garantd in

favoarea unui beneficiar de a pl[ti acestuia o sumd de bani in cazul in care o altd persoand nu

a onorat o anumitd obligafie asumatd printr-un contract sau a onorat-o parlial fald de

beneficiarul garanfiei. Scrisoarea de garanlie bancard se bazeaz6, pe principiile fidejusiunii qi

p6 un anumit standard bancar de elaborare. Scrisoarea are un caracter irevocabil gi prevede

modalitatea de executare (condifionatd de anumite documente justificative sau necondilionatd,

la prima gi simpla cerere a baneficarului) gi locul unde se depune cererea de executare a

garanfiei.

Scrisorile de garantie bancard sunt de mai multe feluri, dintre care prezentdm pe cele

mai des utilizate:

L Garan{ia de participare la licitafie care este solicitatd de organizatorul licitaliei

92

pentru a acoperi riscul de neplatd a costului licitaliei. in cazul in care contractul de livrdri de

mdrfrni sau executiiri de lucrari nu se finalizeazdde cdtre c6qtigdtorul licitafiei, organizatorul

licitaliei va cere executarea scrisorii de garanlie bancar6.

2 Garan{ia de bunii execufie care reprezintd, in esenfd, o garantare a respectdrii

relaliilor contractuale dintre. parteneri privind livrarea integrald a bunurilor sau serviciilor,

respectarea termenelor de liware, de punere in funcfiune a obiectivelor de investilii, a calitdlii

etc.

3 Garan{ia de restituire a avansului acordat furnizorului de beneficiar 9i care se

restituie integral sau eqalonat, potrivit contractului'

4 Garanlia de platl care acoprerd riscul de neplatd de cdtre cumpdrdtor.

5 Garanfia de reten{ie care ate ca obiect acoperirea obligafiilor furnizorului pe

perioada de garanfie de tehnica a bunurilor sau lucrdrilor.

6 Contragaran{ii bancare care se acordd de o bancd agreatd de furnizor pe baza unei

garantii emise de banca cump[rdtorului, in cazul in care partenerii nu se cunosc suficient qi

bdncile lor nu au relalii de corespondent.

Emiterea unei scrisori de garanlie bancard presupune analiza capacitlii de platd a

debitorului potrivit standardelor pentru acordarea creditelor. Pentru garun[ia acordatd' banca

percepe un comision (cca. 2%)infuncfie de gradul de risc al debitorului qi de perioada pentru

care se imobilizeazii fondurile. Valoarea garantiei trebuie sd se incadrezein limita de creditare

a debitorului pentru ca in momentul executdrii acesteia sd exite plafon disponibil pentru

creditarea pldlilor care se vor efectua. in acest fel, garanlia se transformd in credit care

urmeazdregulile obignuite de dobdndd, rambursate qi monitotrzare.

7.4.2 GARANTIA FONDURILOR DE GARANTARE

Fondurile de garantare sunt entitAli nonbancare care aclioneazdpe piala creditului prn

emiterea de garanfii c6tre bdncile creditoare pentru o parte din valoarea creditului, care poate

ajunge chiar p6n6 la70%. Contractul de garantare se incheie intre fond gi debitor qi se emite o

scrisoare de garanfie c[tre banca creditoare. Debitorul achit6 o primd de garantare anuald de

3,0 - 3,5Vo din soldul garantiei gi un comision de analizd a documentaliei de 1010, costurile

fiind variabile in funclie de riscul.asumat. Fondurile pot avea ca obiect anumite categorii de

credite, cum ar fi creditele de dezvoltare sau ipotecare unde sumele sunt mai mari sau se

adreseazd unor segrnente de clienfi, cum ar fi intreprinderile mici qi mijlocii, firmele qi

produc6torii agricoli, care nu dispun de active pentru garantarea creditelor. De reguld, riscul

93

se imparte intre bancd gi fond gi se stabilegte un schimb de informafii pe perioada creditdrii

7.4.3 GARANTIA FINANCIARA EOLITE DE ASIGURARE)

Garanfia financiar6 se referd la acoperirea riscului de credit prin diverse forme de

asigurare a creditelor gi dobdnzilor (polife de asigurare) emise de societdlile de asigurare -

reasigurare agreate de banc6. Bunurile se asigurd pe toatd perioada de creditare, imprumutatul

avdnd obligalia prin contractul de credite sd reinnoiascd anual polifele gi sd le prezinte bdncii.

Bunurile se asigurd la valoarea de pia!6 (valoarea justd sau reald) care nu poate fi mai micd

decdt valoarea creditului rdmas de rambursat plus dobdnzile aferente. Despdgubirile prevdzute

in polilele de asigurare se cesioneazd,bdnciipentru a se asigura recuperarea creditului datorat.

Garanfia financiard se referd gi la asigurarea portofoliului de credite sau numai a unor

categorii cum ar fi creditele de consum. in cazul creditelor de consum la care riscul de credit

este mai mare decdt la alte categorii de credite, bdncile incheie contracte de asigurare a

portofoliului de credite pentru riscul de neplatd a ratelor gi dobdnzilor. Primele de asigurare

pldtite de bdnci constituie un cost suplimentar care se recupereazd prin dobdnda incasatd de la

imprumutat.

7.4.4 GARANTTA DE COMPANTE

Garanlia de firmd (companie) are la bazd angajamentul ferm al debitorului, dat sub

semndturd autenticd sau privat6, de a derulaprin ghigeele bdncii, total sau pa\ial, fluxul de

lichiditali rczultat din activitatea curentd. Acest angajament este de fapt o cesiune de creanld

care se formalizeazd prin contractul de credit. Valoarea acceptatd, de bancd este in func{ie de

cifra de afaceri derulat6 prin bancd, de situafia financiard, de renumele firmei in comunitatea

de afceri, ajung6nd pdnd la cca.75o/o din incasdrile firmei prin banc6.

Garanfia de firmd poate fi constituitd gi din planul de afaceri, in cazulintreprinderilor

mici gi mijlocii care nu dispun de alte forme de gamtare. Banca poate admite in garan[ia

creditelor pdnd la 50% din fluxul de incasdri, cu condilia ca veniturile s6 fie, prin plan, mai

mari decdt cheltuielile.

7.4.s FTDEJUSTITNEA (CAUTIJNEA)

Potrivit Codului civil, fidejusiunea este mijlocul juridic de garantare a obligaliilor prin

care sau mai multe persoane frzice, altele decdt debitorul principal, se angajeazd,fafdde bancd

94

sA execute obligalia de platd a debitorului principal izvordtd, din contractul de credit, in cazulin care acesta nu o va executa. Codul comercial institue rdspunderea solidard cu,debitorulprincipal a fidejusorului, iar creditorul va putea urmdri pentru intreaga creaufd at6t pefidejusor cdt gi pe debitorul principal. in cadrul contractului de credit suma la care se obligafidejusorul este principalul la care se adaugd dobdnda, comisioanele gi cheltuielile'legate deexecutarea silitii. in cazul fidejusiunii determinate, fidejusorul nu va putea fi obligat decdt inlimita sumei determinate.

95