Curs 2. Obiectul de studiu al psihologiei

Studentul va fi capabil: s precizeze obiectul de studiu al psihologiei pe baza argumentelor tiinifice i empirice s cunoasc etapele de dezvoltare a obiectului de studiu a psihologiei s identifice particularitile descrierii obiectului de studiu n cadrul diferitor coli psihologices explice avantajele i dezavantajele orientrii asociaioniste, behavioriste, psihanalitice n studierea psihiculuiPlanul :2.1. Definirea obiectului de studiu al psihologiei.2.2. Modaliti de circumscriere a obiectului de studiu:1. - asociaionist;2. - behaviorist;3. - psihanalitic;

2.1. Definirea obiectului de studiu al psihologiei.Dei denumirea "psihologie" pare s precizeze obiectul de studiu, respectiv, "psihe" = psihic, "logos" = vorbire, psihologia este tiina care studiaz psihicul. n realitate, problema obiectului a generat serioase divergene care au dus la delimitarea i opoziia mai multor orientri sau coli: coala introspecionist, coala behaviorist, coala psihanalitic. Exist 3 perspective diferite n abordarea obiectului de studiu al psihologiei:1- Viaa psihic interioar ( introspecionismul)Obiectul i subiectul aparin aceleiai pesoane. coala introspecionist, identificnd psihicul (uman) cu contiina, susinea c obiectul de studiu al psihologiei l reprezintacontiina, neleas ca un ansamblu de fenomene i stri subiective pure, date nemijlocit subiectului i inaccesibile cercetrii obiective din afar, singura metod fiindintrospecia(intros-interior, spectros-privire), adic, privirea cu "ochiul interior" de ctre subiectul nsui a ceea ce se petrece n mintea i simirea sa. De asemenea , intospecionitii consider c incontientul e ceva ce pulseaz mereu, iar acele pulsiuni se manifesat prin vise, lapsusuri diferite. Astfel urmeaz mpirea psihicului n alte 3 ipostaze: Id- sinele ( instan ce vrea satisfacerea plcerilor imediat) Ego- eul (instan ce vea plcea da care ine cont i de alte instane) Supraego- supraeul (e instana cae tie ce este bine i ce este ru)

2- Comportamentul A fost introdus de behavioriti, n special Watson a descis n cartea sapsihologia aa cum o vede un behaviorist. Comportamentul e ansamblul de rspunsuri ajustate simultan la ceea ce le declaneaz . ntreaga sfer a vieii psihice e mprit n 3 comportamente:-viscerale (emoii- furia )- motorii (micrile)- laringeale (vorbirea).

3- ActivitateaPierre Janet bolile mintale Bolile mintale ar putea fi o cale de a studia viaa mintal normal Studiul bolilor mintale nu se poate efectua pe baza introspeciei . autorul afirm c psihologia este tiina conduitelor, sau studiul om n aport cu ceilali oameni . Conduit ansamblul tuturor actelor unui individ care interacioneay cu ceilali din jur.

2.2. Modaliti de circumscriere a obiectului de studiu: 1. Scoala psihanalitica(S. Freud) revizuieste sfera notiunii de psihic, introducand in ea doua componente "noi" - "subconstientul" si "inconstientul". Ca obiect principal de studiu al psihologiei este declarat inconstientul(de unde si calificativul depsihologie abisala). 2. Scoala behaviorista(J. Watson) respinge solutia introspectionista considerand constiinta ca o fictiune, ca o simpla inventie a filosofilor, declara ca singura realitate psihologica autentica ce trebuie sa devina obiectul de studiu al stiintei psihologice estecomportamentul, definit ca ansamblu al reactiilor de raspuns ale organismului ca "tot" la stimulii externi (S R).3. coala asociaionist . Apare de sinestttor n sec XVIII. Temenul a fost introdus de Lock , dar pentru pima data el a fost utilizat de Aristotel , care a elaborat I legiti a asociaiilor. Precursoii acestui curent snt Descartes, Hobbes, Lock, Humme, Hartley. Fiecare dintre acetia au contribuit ntr-un fel sau altul la dezvoltarea curentului. In prezent, in definirea obiectului psihologiei se merge pe linia inlaturarii separarii si opozitiei dintre planul subiectiv-intern si planul obiectiv-extern:"psihologia este stiinta care se ocupa cu studiul organizarii psihocomportamentale, in unitatea dialectica a planului subiectiv-intern si planului obiectiv-extern (comportamental), pe scara animala si umana, sub aspectul mecanismelor si legilor constituirii (genezei) si functionarii ei".