1

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

EDUCAŢIE PENTRU

DREPTURILE OMULUI /

Am dreptul să-mi cunosc drepturile

Curriculum

pentru învăţămîntul gimnazial

(clasele VII – IX)

CU

RR

ICU

LU

MU

L O

PŢ

ION

AL

2

Chişinău, 2011

Aprobat:

Echipa de lucru

Uzicov Nina, cadru didactic, grad didactic superior, LT „Ion Creangă”, Chişinău;

Olaru Valentina, cadru didactic, grad didactic superior, LT „Lucian Blaga ”, Chişinău;

Savciuc Lilia, coordonator programe de Educaţie pentru Drepturile Omului, Amnesty International

Moldova;

3

Preliminarii

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite descrie Declaraţia Universală a Drepturilor

Omului din 1948 ca pe un ideal comun de atins de toate popoarele şi naţiunile, care trebuia atins în viitor,

după cel de-al doilea război mondial. O dificultate majoră a tratării temei drepturile omului în şcoală o

constituie contradicţia dintre intenţie şi realizare. Se merită să recunoaştem astăzi deschis, în lume acest

ideal nu a fost pînă în prezent realizat: diferenţele dintre săraci şi bogaţi cresc; dreptul la educaţie nu este

valabil în întreaga lume; se luptă în continuare pentru egalitatea femeii; şomajul şi sărăcia sunt în creştere

şi în societăţile cu nivel social-economic dezvoltat; zilnic mor oameni de foame şi boală, printre aceştia

mii de copii; dreptul la azil este îndoielnic în practică.

Aceste lucruri nu se întîmplă undeva departe, ci în acestă „lume unică”, la uşa noastră, chiar şi în

propria noastră ţară. Nu suntem spectatori, ci – direct sau indirect – participanţi. Cu alte cuvinte: idealul

care a stat la baza Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului a rămas persistent, iar misiunea sistemului

educaţional este să contribuie la o bună împlinire a acestei finalităţi.

În mod direct sau prin mass-media, copiii şi tinerii află şi ei despre această realitate. Elevii trebuie

să înveţe să facă diferenţa între ideal şi împlinire, să se orienteze în ceea ce fac după valorile drepturilor

omului şi să construiască în viitor o realitate care să respecte mai mult demnitatea umană.

De asemenea, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului conţine în articolul 26 un argument

relevant în contextul celor invocate:„Educaţia trebuie să aibă ca scop dezvoltarea globală a personalităţii

umane şi întărirea respectului pentru drepturile omului şi a libertăţilor fundamentale. Ea trebuie să

promoveze înţelegerea, toleranţa şi prietenia între toate naţiunile şi grupurile rasiale sau religioase şi să

favorizeze activitatea Naţiunilor Unite pentru menţinerea păcii.”

I. Repere Conceptuale ale educaţiei pentru Drepturile Omului/ Am dreptul să-

mi cunosc drepturile

Delimitarea conceptuală a educaţiei pentru drepturile omului propusă de Consiliului Europei se

referă la „programe educative şi activităţi care urmăresc promovarea egalităţii în demnitate umană,

conjugate cu programe care promovează educaţia interculturală, participarea şi suportul pentru

minorităţi.” O altă sursă, manualul „Popular Education for Human Rights”, a reţelei Human Rights

Education Associates prezintă obiectivele educaţiei pentru drepturile omului: „trebuie să fie clar că

obiectivul educaţiei pentru drepturile omului nu este să creeze dezordine socială. Orice interpretare de

acest fel denaturează drepturile omului şi democraţia. Educaţia pentru drepturile omului este în armonie

cu legea şi cu standardele internaţionale. Într-adevăr este datoria noastră să educăm persoanele în aşa

fel încît acestea să îşi cunoască drepturile în faţa legii pentru a fi cetăţeni responsabili într-o societate

deschisă.”

Educaţia pentru drepturile omului nu are o definiţie universal acceptată, dată fiind complexitatea

acestui concept şi diversitatea de situaţii, destinatari, metode şi finalităţi care sunt relevante acestei

denumiri. O caracteristică importantă a acestui tip de educaţie este că ea este strîns legată de realitatea

cotidiană a participanţilor, de viaţa de zi cu zi a acestora şi respectiv educaţia pentru drepturile omului

este la rîndul ei un mod de a influenţa şi promova schimbarea în viaţa destinatarilor ei. O primă dilemă cu

referinţă la realizarea activităţilor pentru drepturile omului cu elevii ciclului gimnazial sunt destinatarii

acestor activităţi şi modul în care sunt ei văzuţi la nivel social. Există tendinţa de a-i vedea pe elevi ca un

fel de recipient al protecţiei adulţilor, ca un subiect pasiv. Din perspectiva Convenţiei ONU cu privire la

drepturile copilului (CDC) copiii sunt văzuţi ca cetăţeni, ca indivizi sociali, ca protagonişti ai drepturilor,

ceea ce constituie o adevărată revoluţie faţă de modul de a-i vedea pe copii în societate, prin promovarea

participării lor (dreptul la opinie, dreptul la asociere) Educaþia pentru drepturile copilului este parte

integrantă din dreptul la educaţie din CDC, unde în articolul 29, punctul 1, se prevede că:

4

1. Statele părţi sunt de acord că educaţia copilului trebuie să urmărească:

a) dezvoltarea plenară a personalităţii, a vocaţiilor şi a aptitudinilor mentale şi fizice ale copilului;

b) cultivarea respectului pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale, precum şi pentru principiile

consacrate in Carta Naţiunilor Unite;

c) educarea copilului in spiritul respectului faţă de părinţii săi, faţă de limba sa, de identitatea şi valorile

sale culturale, faţă de valorile naţionale ale ţării in care acesta locuieşte, ale ţării de origine, precum şi

faţă de civilizaţii diferite de a sa;

d) pregătirea copilului să işi asume responsabilităţile vieţii intr-o societate liberă, intr-un spirit de

inţelegere, de pace, de toleranţă, de egalitate intre sexe şi prietenie intre toate popoarele şi grupurile

etnice, naţionale şi religioase şi cu persoanele de origine autohtonă;

e) educarea copilului in spiritul respectului faţă de mediul natural.

Putem deci identifica deja în acest document internaţional bazele pentru educaţia pentru drepturile

omului ca parte fundamentală din dreptul la educaţie. Alte drepturi incluse în articolele CDC sunt de

asemenea importante în acest context, spre exemplu libertatea de asociere, libertatea de opinie, dreptul la

joc, etc., motiv în plus pentru a observa interdependenţa drepturilor copilului cu conceptul de drepturi ale

omului.

Principii, comportamente, valori şi atitudini

Educaţia pentru drepturile omului, în diferitele ei forme, are ca punct fundamental promovarea şi

dezvoltarea unei culturi a drepturilor omului, care vizează:

• Dezvoltarea respectului pentru drepturile omului şi pentru libertăţile fundamentale;

• Valorificarea demnităţii umane şi a respectului pentru sine şi pentru ceilalţi;

• Dezvoltarea atitudini şi comportamentelor axate pe respectul pentru drepturile celorlalţi;

• Asigurarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi oportunităţi egale în toate sferele de activitate;

• Promovarea respectului, înþelegerea şi aprecierea diferenţelor, în special faţă de minorităţi şi

comunităţi naţionale, etnice, religioase şi lingvistice;

• Încurajarea persoanelor să devină cetăţeni activi;

• Promovarea democraţiei, dezvoltarea, justiţia socială, solidaritatea şi prietenia între popoare şi

naţiuni;

• Contribuţia la programele organismelor internaţionale care urmăresc să creeze o cultură a păcii,

bazată pe recunoaşterea valorilor universale ale drepturilor omului, ale toleranţei şi non-violenţei

Astfel, educaţia pentru drepturile omului implică procese, schimbări şi competenţe de lungă

durată. Şi din acest motiv atunci cînd vorbim de educaţia pentru drepturile omului vorbim de educaţie

pentru viaţă şi pe tot parcursul vieţii – a dezvolta competenţe în indivizi pentru drepturile omului şi deci a

promova o cultură a drepturilor omului nu pot fi tratate doar ca o materie şcolară, este vorba şi de

educaţia nonformală.

Un alt aspect important al educaţiei pentru drepturile omului este conceptul de competenţă, pe care

îl vom defini aici ca o combinaţie de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini/valori, sau cuvinte simple a şti, a şti

să faci, a şti să fii. Pentru a realiza acest proces formativ în contextul educaţiei pentru drepturile omului,

cadrele didactice îşi vor axa demersul didactic pe următoarele principii, menite să eficientizeze abordarea

temei drepturile omului:

A învăţa despre drepturile omului- Promovarea înţelegerii drepturilor omului (individul este

conştient de propriile drepturi şi capabil să recunoască situaţiile de încălcare a acestora);

A învăţa pentru drepturile omului- Dezvoltarea competenţelor pentru protecţia drepturilor omului

(individul ştie cum să protejeze drepturile proprii şi ale celorlalţi);

A învăţa prin drepturile omului- Dezvoltarea respectului pentru drepturilor omului (individul nu

încalcă în mod voluntar drepturile celorlalţi şi este conştient de demnitatea proprie şi a altora).

5

Este important de subliniat că profesorul este o persoanã extrem de importantă în activităţile pentru

drepturile omului cu copiii, deoarece imaginea cadrului didactic ca model de comportament predomină în

cazul elevilor din ciclul gimnazial. Uneori, copiii pot vedea în adult un model pentru acţiunile lor. În acest

context, este absolut necesar ca profesorul să acţioneze în mod coerent cu principiile pe care le susţine

prin activităţile pentru promovarea drepturilor omului.

II. Competenţe transversale - Competenţe specifice ale disciplinei

Curriculum-ul la disciplina Am dreptul să-mi cunosc drepturile este conceput în deplină concordanţă cu

componentele de bază ale curriculei modernizate pentru învăţămîntului preuniversitar din Republica

Moldova. De aici importanţa ierarhizării competenţelor specifice ale disciplinei respective la

competenţele transfersale ale învăţămîntului preuniversitar din ţara noastră. Competenţele specifice reies

din cele transfersale şi se subordonează acestora:

Competenţe-cheie/transversale şi transdisciplinare (treapta gimnazială)

1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi

Competenţa de planificare şi organizare a propriei învăţări atît individual, cît şi în grup.

2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba română

Competenţa de realizare a unor contacte comunicative constructive în limba română /limba

maternă atît oral, cît şi în scris.

Competenţa de utilizare adecvată în limba maternă/limba română a terminologiei specifice

disciplinelor de învăţămînt studiate la treapta gimnazială.

3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină

Competenţe de a comunica într-o limbă străină în situaţii cunoscute, modelate.

4. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie

Competenţe de a dobîndi şi a aplica cunoştinţe de bază din domeniul Matematică, Ştiinţe ale

naturii şi Tehnologii în rezolvarea unor probleme şi situaţii din cotidian.

5. Competenţe acţional-strategice

Competenţe de a identifica probleme acţional-strategice şi a propune soluţii de rezolvare.

Competenţe de a-şi planifica activitatea, de a prognoza rezultatele aşteptate.

Competenţe de a elabora strategii de activitate în grup.

6. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC)

Competenţe de utilizare în situaţii reale a instrumentelor cu acţiune digitală (telefonul,

teleghidul, calculatorul electronic etc.).

Competenţe de a proiecta documente şi a utiliza serviciile electronice de bază (e-guvernare, e-

business, e-educaţie, e-sănătate, e-cultură) în comunicare şi dobîndirea informaţiilor, inclusiv

prin reţeaua Internet).

7. Competenţe interpersonale, civice, morale

Competenţe de a lucra în echipă, de a preveni şi rezolva situaţiile de conflict.

Competenţe de a accepta şi a respecta valorile fundamentale ale democraţiei, ale practicilor

democratice şi ale drepturilor omului.

Competenţe de a se comporta în situaţii cotidiene în baza normelor şi valorilor moral-spirituale.

8. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare

Competenţe de a se autoaprecia adecvat şi a-şi valorifica potenţialul pentru dezvoltarea

personală şi autorealizare.

Competenţe de a alege modul sănătos de viaţă.

Competenţe de a se adapta la condiţii noi.

9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)

Competenţe de receptare a culturii naţionale şi a culturilor europene.

Competenţe de a aprecia diversitatea culturală a lumii şi de a fi tolerant faţă de valorile culturale

ale altor etnii.

10. Competenţe antreprenoriale

6

Competenţa de a se orienta în domeniile profesionale din economie şi viaţa socială în vederea

selectării viitoarei profesii.

Competenţe de utilizare a regulilor de elaborare a unor proiecte de cercetare şi dezvoltare simple

în domeniul antreprenorial.

Competenţele specifice ale disciplinei.

Pentru disciplina Am dreptul să-mi cunosc drepturile sunt preconizate patru competenţe specifice:

1. Identidicarea domeniilor de referinţă ale conceptului Drepturilre Omului;

2. Conştientizarea rolului Drepturilor Omului pentru autocunoaştere şi autorealizare;

3. Promovarea valorilor general-umane prin intermediul Drepturilor Omului;

4. Manifestarea comportamentului civic, axat pe Drepturile Omului.

III. Repartizarea temelor pe clase şi unităţi de timp.

Structura şi conţinutul Curriculumului de Educaţie pentru Drepturile Omului (clasele a VII-a – a IX-a)

sînt concepute pentru curriculumul la decizia şcolii cîte 1 ore pe săptămînă (total 34 ore anual pentru

fiecare clasă). Pe parcursul studierii acestei discipline se vor respecta principiile didactice şi cele specifice

disciplinii enunţate mai sus. Disciplina poate fi studiată în oricare clasă din cele menţionate pe parcursul

unui an de studiu.

Administrarea disciplinei

Statutul

disciplinei

Aria

curriculară Clasa

Nr. de unităţi de

conţinut pe clase

Nr.

de ore pe an

Disciplină

opţională

Ştiinţe socio-

umanistice

VII 4 34

VIII 4 34

IX 4 34

IV. Subcompetenţe, unităţi de învăţare, sugestii de conţinuturi, activităţi de învăţare

şi evaluare

Subcompetenţe Sugestii de conţinuturi Activităţi de învăţare şi

evaluare

Determinarea

componentelor

principale ale

conceptului

Drepturilor Omului;

Conştientizarea

aspectelor morale ale

conceptului

Drepturilor Omului;

Promovarea

semnificaţiei

Drepturilor Omului

Unitatea de învăţare I. Ce înseamnă

Drepturile Omului ?

1. Acestea sunt eu-Omul.

2. Demnitatea umană-proprietate

indispensabilă a fiecărui om.

3. Drepturile Omului din trecut şi

pînă astăzi.

4. Ce sunt Drepturile Omului?

5. Calendarul drepturilor Omului.

6. Drepturile Omului în diverse

regiuni ale lumii.

7. Drepturile Omului în Moldova.

8. Sinteză şi evaluare.

Exerciţii de

interpretarea, analiză

şi comparare a

noţiunilor esenţiale din

domeniul D. O.;

Evaluarea importanţei

D. O. în diverse

situaţii din cotidian;

Redactarea unor

articole, eseuri cu

tematica în domeniul

D. O..

Elucidarea Unitatea de învăţare II. Drepturile Activităţi de

7

caracteristicilor

conceptului

Drepturilor Copilului;

Valorificarea

Drepturilor Copilului

pentru educaţie şi

dezvoltare personală;

Implicarea

responsabilă pentru

aplicarea în cotidian a

a Drepturilor

Copilului.

Copilului ca Drepturi ale Omului.

1. Drepturile Omului încep de la

Drepturile Copilului.

2. Studiem Convenţia drepturilor

noastre.

3. Am dreptul la viaţă şi trai decent.

4. Am dreptul de afi protejat contra

violenţei şim exploatării.

5. Am dreptul să-mi exprim liber

opinia şi să particip.

6. Eu îmi asigur viitorul pri

Drepturile Omului.

7. Obligaţii sau responsabilităţi?

8. Cine este responsabil de drepturile

mele?

9. Sinteză şi evaluare.

dentificare a

principalelor Drepturi

ale Copililui;

Dezbateri cu tematici

despre necesitatea

existenţei legislaţiei în

domeniul Drepturilor

Copilului;

Studii de caz pentru

analiza şi aprecierea

situaţiei respectării

Drepturilor Copilului;

Formularea unor

mesage scrise şi orale

despre Drepturile

Copilului.

Aprecierea

constructivă a

interdependenţei

dintre diversitatea

umană şi egalitatea în

drepturi;

Formularea judecăţilor

de valoare cu referinţă

la diverse formre de

discriminare;

Manifestarea

comportamentului

tolerant în cotidian.

Unitatea de învăţare III. Diversitate

şi toleranţă.

1. Diversitatea umană.

2. Diferiţi, dar egali în drepturi.

3. Toleranţa şi Drepturile Omului.

4. Învaţă să fii tolerant!

5. Discriminarea . Forme grave de

discriminare.

6. Spune „NU!” discriminării.

7. Drepturi în conflict.

8. Sinteză şi evaluare.

Discuţii dirijate cu

referinţă la diversitatea

umană şi principiile

toleranţei;

Lecturi intensive cu

evidenţierea unor idei

importante şi judecăţi

de valoare;

Utilizarea poveştilor

pentru formarea

opiniilor proprii în

contextul toleranţei şi

nondiscriminării.

Cunoaşterea formelor

şi modalităţilor de

promovare a

Drepurilor Omului;

Demonstrarea

atitudinii constructive

în protecţia Drepturilor

Omului;

Implicarea în acţiuni

sde promovare şi

apărare a Drepturilor

Omului.

Unitatea de învăţare IV. Acţionez

pentru a promova şi a proteja

Drepturile Omului.

1. Milităm pentru anularea pedepsei

cu moartea .

2. Luptători pentru Drepturile

Omului.

3. Istorii de succes în promovarea

Drepturilor Omului.

4. Aici şi acum – ce putem face?

5. Puterea de a acţiona împreună.

6. Sinteză şi evaluare.

7. Evaluare şi autoevaluare finală.

Realizarea unor

interviuri pe teme

controversate în

domeniul D.O.;

Exerciţii de modificare

a regulamentului

intern al şcolii în

contextul promovării

D.O.;

Organizarea şi

realizarea unor acţiuni

cu rezonanţă

comunitara în

domeniul D. O.

V. Strategii didactice (metodologice)

Componentele de bază ale oricărui curriculum sunt strategiile educaţionale, metodele şi tehnicile

didactice utilizate în cadrul procesului de predare-învăţare îndreptate spre realizarea eficientă a

8

finalităţilor curriculare. Cu referinţă la cursul Am dreptul să-mi cunosc drepturile, prin utilizarea corectă

a metodelor de predare-învăţare, se urmăreşte realizarea cunoaşterii comprehensive a materiei de studiu,

ce va permite schimbarea la nivel mental în domeniul Drepturilor Omului, ce la rîndul său se va

materializa în comportament cotidian persistent. Elevii ca subiect al învăţării sunt motivaţi să-şi formeze

deprinderi intelectuale, capacităţi cognitive, atitudini şi comportamente civice în spiritul respectării şi

promovării Drepturilor Omului..

Cursul Am dreptul să-mi cunosc drepturile impune imperativ un demers didactic centrat pe elev,

iar de aici specificul proiectării, organizării şi realizării procesului educaţional.

Demersul educaţional trebuie să fie orientat spre formarea de competenţe cu caracter de integrare

ceea ce presupune un grad înalt de transdisciplinaritate, extindere a activităţilor în comutitate, simulare a

situaţiilor concrete etc.

Curriculum-ul respectiv orientează schimbă accentele între cei doi parteneri ai procesului

educaţional: profesor şi elev. Demersul didactic axat pe niole accente sunt bazate pe învăţarea prin

descoperire, simulare, analiza critică a diderselor studii de caz, situaţii concrete, dezbateri argumentată,

jocuri de rol, judecăţi în triadă, realizarea de proiecte în comunitate etc. Profesorul se transformă din

dirijor al învăţării în ghid, moderator, monitor, facilitator pentru a-şi orienta discipolii spre învăţare

independentă, îi va va încuraja pentru a formula puncte de vedere personale bine documentate şi

argumentate. Elevii se vor orienta spre învăţarea prin cooperare, învăţarea în contexte formale şi

nonformale, extinderea activităţilor în comunitate.

Cadrele didactice trebuie să selecteze metodele adecvate de predare-învăţare, în dependenţă de

mai mulţi factori (particularităţile de vîrstă şi individuale ale elevilor, preferinţele lor de învăţare,

condiţiile şcolii şi clasei, relaţiile şcolii cu alţi actori comunitari, cutumele concrte din comunitate cu

referinţă la Drepturile Omului etc..

În funcţie de obiectivele planificate, cadrele didactice pot utiliza atât metode tradiţionale, cât şi

moderne: expunerea, asaltul de idei, lectura ghidată, conversaţia euristică, demonstraţia didactică,

explicaţia, exerciţiul didactic, studiul de caz, descoperirea didactică, utilizarea surselor, cercetarea

individuală, cercetare de grup, agenda cu notiţe paralele, simularea, judecată în triadă, jocul de rol etc.

Toate strategiile didactice de predare-învăţare sunt eficiente în măsura în care contribuie la

dezvoltarea gândirii critice, la formarea spiritului civic, a capacităţilor, atitudinilor şi comportamentelor.

Pornind de la ideea, că profesorul trebuie să se bucure de autonomie în organizarea demersului

didactic, bazându-se pe principiile de responsabilitate şi profesionalism, ne vom limita doar la câteva

recomandări. În dependenţă de preferinţele şi experienţele didactice ale profesorului în proiectarea şi

organizarea demersului didactic primar, recomandăm utilizarea în procesul de organizare didactică atât a

cadrului tradiţional, cât şi a celui recent, în speţă cadrul ERRE (Evocare - Realizare a sensului –

Reflecţie-Exitdere). Propunem cadrul respectiv deoarece:

Permite realizarea unui demers educaţional cu adevărat interactiv;

Se bazează pe experienşele anterioare ale elevilor, ceea ce asigură motivaţia persistentă a elevilor

şi plasarea lui în centrul procesului;

Conduce spre formarea de competenţe integratoare;

Majoritatea profesorilor din Republica Moldova sunt familiarizaţi cu cadrul ERRE;

Ultima etapă a cadrului- Extindere-, reflectă în speţă orientarea activităţilor educaţionale în

comunitate, ceea ce este esenţial pentru cursul Am dreptul să-mi cunosc Drepturile.

VI. Strategii de evaluare

Evaluarea în cadrul cursului Am dreptul să-mi cunosc Drepturile este o componentă organică a

procesului de învăţare, se supun erigorilor oricărei forme de evaluare şcolară, dar are şi particularităţile

sale, dictate de specidicul cursului şi finalităţile urmărite. În această opdine de idei punctăm:

9

Caracterul preponderent al evaluării formative, ceea ce presupune, că accentul se va pune nu atît

pe produs cît pe proces ( Ne interesează devenirea viitorului cetăţean apărător şi promotor a

voalorilor general umane, a demnităţii umane, a deziteratelor Dreoturilor Omului.);

Evaluarea în cazul nostru presupune demonstrarea cunoştinţelor achiziţionate, prin cuvinte,

comportament şi în speţă acţiuni.

Reieşind din cele înserate mai sus propunem profesorilor, alături de modalităţile tradişionale de

apreciere a rezultatelor astfel de activităţi cum ar fi: realizarea şi prezentarea proiectelor de grup, lucrări

de investigaţie în domeniul respectării Drepturilor Omului, efectuarea sondajelor de opinii, a

interviurilor, organizarea acţiunilor publice, activitatea în grupurile şcolare, dezbateri, expoziţii tematice,

colaje etc.

Considerăm, că evaluarea cu note în cazul cursului Am dreptul să-mi cunosc drepturile nu este strict

obligatorie, dar suntem conştienşi de faptul că nota a intrat profund în mentalitatea elevilor, dar şi a

părinţilor, deeaceea, dacă profesorii vor decide să facă aprecierea prin note este bine, ca fiece notă, să fie

anticipată de nişte criterii de evaluare, la elaborarea cărora să participe neapărat şi elevii, care vor fi

apeciaşi pentru efortuldepus pentru a obţine rezultatul scontat.

Remarcă: procedura tehnică a diverselor strategii didactice sunt descrise în suportul metodologic,

explcaţia diverselor activităţi interactive sunt expuse în Laboratorul competenţelor.

Referinţe bibliografice

A. Acte oficiale

1. Council of Europe, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO),editat de: Kehler Druck,

Germania, Octombrie 2000

2. Convenţia pentru apărarea drepturilor Omului şi a libertăţilor fundamentale (1950)

3. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului (1989)

4. Constituţia Republicii Moldova, Chişinău, 1994

5. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948)

6. Drepturile omului. Compendiu de acte legislative, Chişinău 2005

7. Legea privind drepturile copilului, nr.338-XIII din 15.12.94

B. Literatură didactică

8. Avocatul Parlamentar. Buletin informativ al Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova,

Nr.1-4 2005- 2006

9. Biroul de Informare al Consiliului Europei în Republica Moldova, Dicţionar al drepturilor omului,

Chişinău 2001

10. Betty A. Reardon, Toleranţa – calea spre pace, Editura ARC 2004

11. Cartea mare a jocurilor, CIDDC, Chişinău, 2001.

12. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Ghid de orientare juridică, Chişinău 2007

13. Charles Temple, Jeannie L. Steele, Kurtis S. Meredith, Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a

gîndirii critice, Chişinău, 2003

14. Consiliul Europei. 800 milioane de europeni, Chişinău, 2004.

15. Cucoş C., Educaţie. Iubire, edificare, desăvîrşire, Iaşi, Editura Polirom, 2008.

16. Cunoaşterea elevului: consiliere şi orientare. Ghid metodologic pentru formarea cadrelor didactice

din învăţămîntul preuniversitar, Chişinău, IŞE, 2007

17. Învăţ să fiu. Ghid pentru psihologi şcolari, diriginţi, profesori, Chişinău, CEPD, 2006.

18. Dreptul Meu - ziar dedicat drepturilor omului оn Republica Moldova, Nr.1-5 2007

19. Democraţia pentru toţi. Manual. Ghidul profesorului (traducere Tatiana Racu), Chişinău, 2005.

20. Educaţie pentru dezvoltare. Gidul animatorului, Chişinău 2001

10

21. Educaţia în spiritul toleranţei. Matereale de reper în ajutorul cadrelor didactice din învăţămîntul

preuniversitar, Chişinău 2004

22. Educaţie pentru democraţie, CEPD, Chişinău, 2004

23. Ellie Keen, Anca Târcă, AREDDO, Educaţie pentru cetăţenie democratică. Ghid pentru profesori

1999.

24. Ghid (Vade – mecum) al Convenţiei Europene pentru Drepturile omului. Consiliul Europei,

Strasburg, 2002.

25. Goraş –Postică V. (coordonator), Eşanu R, Sclifos L, Solovei R., Integrare europeană pentru tine

(ghid metodologic). Chişinău, CEPD, 2009

26. Goraş –Postică V. (coordonator), Eşanu R, Grosu V, Sclifos L, Solovei R, Vasilescu G, Integrare

europeană pentru tine (practicum pentru elevi). Chişinău, CEPD, 2009

27. Repere – Manual pentru activităţi educaţionale în domeniul drepturilor omului pentru tineret,

Timişoara 2004

28. Rolul şi responsabilităţile personalului didactic în protecţia şi promovarea drepturilor copilului ,

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. – Bucureşti, Editura Trei, 2006

29. Uzicov N., Olaru V., Cunoaşterea drepturilor refugiaţilor pentru educaţia toleranţei, Chişinău,

2003

30. Participarea copiilor şi tinerilor. CNRT. UNICEF. Chişinău, 2003.

31. Solovei R., Eşanu R., Şcoala şi comunitatea. Ghid metodologic, Editura Ştiinţa, Chişinău, 2007.

32. Solovei Rodica, Secară Rodica et.al., Tineri în acţiune sau cum să antrenăm elevii în activităţi de

voluntariat în folosul comunităţii, Chişinău, SIEDO, 2003.

33. Moldovanu I. et. al., Monitorizarea şi evaluarea activităţilor cu tinerii. Ghid pentru tineri şi

profesionişti care lucrează cu tinerii. Chişinău, UNICEF, 2006.

34. Болотина Т.В., Певцова Е.А., Миков П.В., Суслов А.Б.

35. Права человека. 10 класс: Учебник для общеобразовательных учреждений. — Москва,

Русское слово, 2006

36. Болотина Т.В., Певцова Е.А., Миков П.В., Суслов А.Б.

37. Права человека. 11 класс: Учебник для общеобразовательных учреждений. — Москва,

Русское слово, 2006

38. Болотина Т.В., Певцова Е.А., Миков П.В., Суслов А.Б. Права человека. 10—11 классы:

Методическое пособие для учителя. — Москва, Русское слово, 2006

39. Международная амнистия, Первые шаги – начальный курс обучения правам человека,

Москва 2003

40. Международная амнистия, О нашей конвенции, Томск 2002

C. Manuale şcolare

Uzicov N., Olaru V., Am dreptul să-mi cunosc drepturile, manual cl.VII-IX, Amnesty International

Moldova

D. Resurse online

41. www. alldifferent-allequal.md

42. www.amnesty.uk

43. www.amnesty.md

44. www.coe.int

45. www.copii.ro

46. www.hr.un.md

47. www.op.4.ru

48. www.siedo.moldnet.md

49. www.wikipedia.ro

50. www.youth.md

51. www.dadalos.org