Cultura capsunului

Anul I - infiintareaAmplasarea culturiiCapsunul gaseste conditii de cultura in toate zonele tarii. Fiind o cultura intensiva, capabila sa dea productii de peste 10 t/ha in primul an de la plantare, se vor alege terenuri cu fertilitate naturala cea mai ridicata, mecanizabile, prevazute cu sistem de irigare.Cele mai corespunzatoare soluri sunt cele cu textura lutoasa, luto-nisipoase sau lutoargiloase, cu Ph 5,6-7.Ca plante premergatoare sunt recomandate plantele prasitoare, care lasa terenul curat de buruieni, cerealele. Este contraindicat amplasarea culturii pe sole erbicidate in anul precedent cu erbicide remanente.Nu se cultiva capsuni dupa capsuni, cartofi sau tomate.

Nivelarea de intretinereCapsunul fiind o specie cu talie mica, cu sistem radicular superficial, este adesea afectat pina la compromiterea recoltei de stagnarile de apa. De aceea, inca de la amplasarea culturii se vor evita terenurile pe care stagneaza apa. Pentru corectarea eventualelor denivelari ramase de la culturile premergatoare, se face nivelarea de intretinere, manual sau mecanic.

FertilizareaFertilizarea se face cu 60 t/ha gunoi de grajd bine fermentat fara seminte de buruieni sau rizomi, sau 500 kg superfosfat si 600 kg/ha sare potasica. ingrasamintele se imprastie cu putin timp inainte sau in timpul araturii. Este foarte important de respectat aceasta recomandare tehnologica deoarece gunoiul de grajd neincorporat imediat pierde sub actiunea vantului si a soarelui mari cantitati de fertilizant. In mod automat ingrasamintele se incorporeaza.

Dezinfectia soluluiMasura profilactica se face in functie de frecventa speciilor de daunatori din sol, numai la densitati ce depasesc pragul economic de daunare.Pentru dezinfectia solului se va folosi unul din produsele de baza de: CLORPIRIFOS, DAZOMET, ETOPROFOS, OXAMIL.Materialul saditor (stoloni) trebuie sa provina din pepiniere autorizate, liberi de agenti fitopatogeni si daunatori, avand calitatea biologica stoloni certificati.

AraturaSe executa la 28-30 cm, odata cu acestea incorporandu-se si ingrasamintele aplicate. Pe terenurile infestate cu buruienile problema (palamida, pir, stevie, costrei, volbura, urzica, menta, coada calului, etc.), obligatoriu se discuie si la aproximativ 3 saptamani dupa rasarirea sau pornirea in vegetatie a buruienilor (10-15cm inaltime) se erbicideaza cu ROUNDUP 4l/ha in 100-150 lapa. Dupa 7 zile se marunteste din nou solul si se poate planta.

MaruntireaTrebuie facuta gradinareste, de calitatea acestei lucrari depinzand desfasurarea in bune conditii a plantarii stolonilor. Lucrarea se executa cu grapa cu discuri, freza sau manual pe suprafete mici.

Plantarea stolonilorFASONAREA indepartarea resturilor de filamente si lasarea1-2 frunzulite. De regula radacina nu se fasoneaza, decat daca depaseste 20 cm. Volumul radacinii este necesar pentru buna fixare in pamant a stolonilor si pentru pastrarea intregii substante de rezerva acumulate pe parcursul formarii stolonilor.MOCIRLIREAstolonilor- conditioneaza in mare masura prinderea, si realizarea unei culturi fara goluri. Mocirla trebuie sa fie suficient de consistenta pentru a adera pe radacina. in timpul efectuarii lucrarii stolonii nu trebuie sa fie expusi la soare sau vant. Stolonii mocirliti se aseaza in ladite cu care se vor transporta la locul de plantare.PLANTAREA- se face toamna - OCTOMBRIE si primavara - MARTIE APRILIE. Adancimea optima (coletul stolonului sa fie la nivelul solului). Pozitia radacinii trebuie sa fie perfect verticala si dreapta. Plantarea manuala se executa cu plantatorul si cuprinde operatiile de : executarea gropii cu plantatorul, introducerea stolonilor in groapa si strangerea radacinilor (impanarea) cu plantatorul. Distanta de plantare se face la 80-90 cm intre randuri si 25-30cm intre plante pe rand. Se asigura o densitate de 40-50 000 plante/ha.

Combaterea bolilor si daunatorilorTRATAMENTE 3-4 tratamente la avertizare: la tratamentul1 se va folosi Zeama bordeleza 0,05%, Turda cupral 50 PU 0,4%, Alcupral 0,3% atunci cand au aparut 3-4 frunze noi; la tratamentul II si III se va folosi alternativ unul din fungicidele TOPSIN, METOBEN (0,07-0,1%), BENLATE 50 WP (0,05-0,07%), EUPAREN 50WP (0,16- 0,25%) care se pot complexa cu oricare dintre insecticidele THIONEX 35EC, THIODAN 35EC (0,2%) si acaricidul DEMITAN 200 (0,07%)ALTE PRODUSE:Putregai, patarea alba - EUPAREN 50WP; Putregai- BRAVO; Patare alba TOPSIN; Mana- FOLPAN 50WP; daunatori DECIS 2,5 EC, TALSTAR 10 EC

Erbicidarea in anul de plantareErbicidare cu ROUNDUP 3/4l/ha in 100- 150l apa la trei saptamani de la efectuarea araturii si discuirii acesteia, cand buruienile au rasarit si au 10cm inaltime. Daca in intervalul de 6-12 ore de la aplicarea erbicidului ploua este necesar sa se repete erbicidarea. Dupa 7-10 zile se pregateste terenul pentru plantarea stolonilor.in aceasi zi sau cel mai tirziu la 2-3 zile dupa plantare (primavara) se erbicideaza cu un erbicid preemergent: VENZAR 80WP (3KG/HA), DUAL (2L/HA), DUAL GOLD (1,2L/HA). Aceste erbicide fac o pelicula la aproximativ 5cm adancime in sol si de aceia nu trebuie sapate 2-3 luni.in timpul vegetatiei buruienile graminee (monocotiledonate) din rizomi care apar in vetre se va aplica pe vetrele respective unul din erbicidele: FUSILADE SUPER (1,5-3 l/ha), GALLANT SUPER PVR (0,5-1l/ha), FOCUS ULTRA (2-3 l/ha). Daca apar buruieni cu frunza lata acestea vor fi smulse manual. Cantitatea de apa folosita pentru prepararea solutiei este de 300-500 l/ha.PANTERA 40 EC (2 l/ha)

Irigarea culturiiCapsunul este o specie cu pretentii foarte ridicate fata de apa. De acea este necesar sa se aplice 4-6 udari cu norme de 300- 400mc/ha in functie de zona si de cantitatea de precipitatii cazute in perioada respectiva.

Alte lucrariDirijarea stolonilor pe directia randului pentru formarea unei benzi roditoare de 30- 40cm inaltime.Inlaturarea stolonilor daca acestia apar in numar prea mare.Intretineri repetate prin prasile manuale si mecanice (numai toamna si primavara in cazul in care se erbicideaza inainte de aplicare erbicidelor preemergente).

Anii pe rod II, III, IV- lucrari specifice

Masuri de igiena culturala si agrotehniceGreblarea culturii, strangerea si arderea resturilor vegetale primavara devreme inainte de pornirea in vegetatie.Cosirea, strangerea si arderea resturilor vegetale, imediat dupa recoltare

Irigarea periodica a culturilorMentinerea culturilor pe rod maxim 3 ani, culturile batrane fiind cele mai predispuse atacului de boli si daunatori.

Ingrasarea faziala cu azotSe efectueaza in doua reprize: primavara foarte devreme; imediat dupa cosirea frunzelor (iunie)Ingrasaminte foliare si biostimulatori: ATONIK (0,15l/ha), CROPMAX (0,3l/ha), MEGAFOL (1l/ha), PLANTAFOL (1l/ha) Mulcitul cu paie recoltarea fructelor.Apara fructele coapte de contactul cu solul si mentine umiditatea in sol. Mulcitul se face in perioada de inflorire a plantelor. Cantitatea minima necesara este de 6 tone paie la ha.

Recoltarea fructelorSe face esalonat, fiind necesar 3-8 treceri prin aceaasi parcela. Fructele se recolteaza cu codita, evitandu- se orele cu insolatie puternica.

Renovarea culturiiCosirea frunzelor imediat dupa incheierea recoltarii fructelor.Ingrasarea cu 100 kg/ha de azotat de amoniu.Irigarea culturii cu norme de 400-500 mc/ha.Formarea benzii roditoare pentru anul urmator, prin dirijarea filamentelor si stolonilor in directia randului si eliminarea celor in plus.Erbicidarea cu erbicide preemergente si antigraminicide.

Sortimentul de capsuni recomandatiSoiuri timpurii PREMIAL, CORALSoiuri cu coacere mijlocie GORELLA, ELSANTA, MAGIC, RED GAUNTLET, REAL.Soiuri cu coacere tardiva - BENTON, SENGA SENGANA, IDEAAlte soiuri FAVETTE, CARDINAL, CAMBRIDGE, PANDORA, TALISMAN, RAZVAN, SATMAREAN, AIKO.

Insusirile unui soi valoros de capsuniPentru a fi competitiv un soi trebuie:Sa fie rezistent la ger, seceta, boli, daunatori,Sa aiba potential productiv ridicat.Sa aiba fructe mari intens colorate,Sa fie rezistente la manipulare si transport,Sa fie durata recoltarii de 18-24 de zile,Sa nu scada prea mult greutatea medie la ultimele reprize de recoltat.Sa fie ridicat potentialul productiv, cel putin doi ani pe rod.Recoltarea in reprizeSe prefera soiuri la care se recolteaza 70- 80% din productie in primele 3-4 reprize Obisnuit fructele unui soi de capsuni se recolteaza in 5-6 reprize.

Forma fructelorfructele mari sunt pentru consum in stare proaspata;fructele mijlocii sunt destinate pentru dulceturi;soiurile cu achenele regulate si cu coaste nu prea pronuntate sunt preferate;soiuri cu forme neregulate sunt GORELA, RED GAUNTLET.

Culoarea fructelorsoiuri cu fructele violacee la supracoacere sunt perfecte- SENGA SENGANA.

Forma achenelorsoiurile cu achene mijlocii sunt mai rezistente la transport pe distante mari.

Caliciul fructelorsoi cu caliciu mic si usor detasabil SENGA SENGANA;soi cu caliciu prea mare depreciaza aspectul comercial REGINA;soi cu caliciu greu detasabil TALISMAN.

Pulpa fructelorsoiuri cu pulpa colorata in intregime in rosu (valoroase) si consistenta, care se comporta foarte bine la congelare - GORELLA, SENGA, SENGANA, TALISMAN;soi cu pulpa afanata si apoasa (defect) LAXTON NOBRE;soi cu pulpa slab si neuniform colorata: REGINA, PROFUSION, CREASTA DE COCOS.Lucrari de intretinere in anul ICompletarea golurilor: se face dupa doua saptamani de la plantare, cu plante din acelasi soi.Eliminarea inflorescentelor si stolonilor:aparitia a una-doua inflorescente la plantele de capsuni,in primul an de la plantare, poate sa duca la epuizarea plantei si la o slaba diferentiere in anul urmator.

aceste inflorescente se elimina mai ales in plantatiile infiintate in primavara.De asemenea, aparitia filamentelor, care produc plante noi, influenteaza negativ dezvoltarea plantelor. Odata cu prasitul manual, se vor elimina inflorescentele si filamentele aparute in primul an.Daca folosim plante frigo de tip a , care sunt viguroase, se elimina numai prima sau a doua inflorescenta, apoi plantele sunt lasate sa produca.

Lucrarile solului: in primul an se fac doua-trei prasile mecanice si doua-trei prasile manuale, in functie de starea de imburuienare a solului.solului. Daca nu s-au folosit erbicide preemergente sau la plantare, numarul de prasile poate fi mai mare, in functie de starea de imburuienare a solului.Trebuie sa mentionam ca plantele de capsun, avand o inradacinare superficiala, sunt concurate puternic de buruieni, astfel incat terenul trebuie mentinut curat.

Tratamente fitosanitare: in primul an se fac trei-patru tratamente, in functie de starea fitosanitara a plantatiei. Bolile si daunatorii capsunului, precum si tratamentele care se aplica, vor fi prezentate in numerele viitoare ale revistei.

Irigarea: in prezent, in zona Satu Mare, unde se obtine aproape 70% din productia de capsuni din Romania, se folosesc sisteme de irigare pe suprafete mici. Nu recomandam infiintarea de plantatii comerciale, daca nu este asigurata o sursa de apa pentru irigare.

In timpul verii, atunci cand nu avem precipitatii naturale, se recomanda o udare la fiecare 7-10 zile, in functie de starea de aprovizionare cu apa a solului.Irigarea prin aspersiune prezinta avantajul ca este usor de folosit, dar necesita norme mai mari de apa si un control mai strict al bolilor. Irigarea prin picurare necesita norme mai mici de apa, aduce apa la radacina, dar ingreuneaza mult lucrarile mecanice si manuale, existand riscul sa taiem furtunele de udare.

Lucrari de intretinere in plantatiile pe rod

Eliminarea frunzelor uscate:se face primavara devreme, prin greblarea plantatiei sau folosirea unor maturi de nuiele. Este o lucrare obligatorie, care favorizeaza pornirea plantelor in vegetatie si reduce rezerva de boli. Frunzele uscate se aduna, se scot din plantatie si se ard.

Intretinerea solului curat de buruieni si afanat:se face prin doua-trei prasile mecanice si doua prasile manuale.

Combaterea bolilor si a daunatorilor:se vor aplica in plantatie, anual, intre patru si sapte tratamente complexe, in functie de starea fitosanitara a culturii si conditiile climatice specifice fiecarui an.

Mulcirea:- prin mulcire se elimina riscul ca plantele sa vina in contact cu solul, sa se murdareasca de pamant (fructele nu se pot spala inainte de valorificare), se reduce riscul unei infectii puternice cu Botrytis (putregaiul cenusiu) si se impiedica partial dezvoltarea buruienilor.Mulcirea se face in sistem clasic cu paie. In general, in Germania, Austria, Polonia si in tarile nordice, se practica preponderent mulcirea cu paie, in timp ce in alte state mari producatoare de capsun din Europa, in special in Spania, Italia si Franta, se foloseste mulciul din folie neagra de polietilena.La mulcirea cu paie se va avea in vedere ca paiele sa fie balotate si depozitate in anul precedent productiei. Mulcirea se face in luna mai si consta in asternerea unui strat de paie cat mai aproape de plante si printre plante, pe rand.

Aceasta lucrare poate sa inceapa in momentul inaltarii inflorescentelor si poate continua pana la formarea primelor fructe. Se pot folosi paie de orz sau grau care sa nu fie mucegaite, deoarece mucegaiurile se transmit plantelor si fructelor de capsun.

Eliminarea stolonilor:se face odata cu prasilele mecanice si manuale. In sistemul clasic, se pot lasa una-doua plante, care sa inradacineze aproape de plantele mama, asigurandu-se astfel o densitate mai mare de plante pentru anul urmator (in cazul plantatiilor care se lasa sa produca fructe in anul urmator).Eliminarea stolonilor (filamentelor) asigura un spor de productie si asigura o mai buna vigoare a plantelor pentru anul urmator. Daca lasam sa creasca plantele fiice printre randuri, vom obtine iarba de capsuni si nu vom avea decat o productie foarte modesta.Multi ani, in unele zone, s-au recoltat mereu stoloni pentru infiintarea de plantatii noi din vechile plantatii comerciale, si astfel s-a ajuns la productii de 4-5 tone de capsuni la hectar, in loc de 20-25 de tone.

Cosirea frunzisului:se face dupa recoltare. Se cosesc frunzele batrane, cu atentie, pentru a nu rani mugurele central. Frunzisul se reface repede, dupa o irigare sau o ploaie. Aceasta lucrare se executa atunci cand mentinem cultura de capsuni timp de doi sau trei ani de productie. Se elimina cu aceasta ocazie si o parte din rezerva biologica de boli si daunatori. Frunzele cosite se grebleaza, se scot din plantatie si se ard.

Fertilizarea:se face in functie de aprovizionarea solului si de ingrasamintele organice aplicate la pregatirea terenului. Se vor folosi aproximativ: azot 100-120 kg/ha s.a., fosfor 55-60 kg/ha s.a., potasiu 100-150 kg/ha s.a. Fertilizarea se face fractionat, de doua-trei ori pe an, din care o treime se dau toamna (cele cu fosfor si potasiu), si restul primavara (ingrasamintele complexe si cele cu azot).

Irigarea:udarile se fac cu norme mici de apa, de 300-350 mc/ha la irigarea prin aspersiune si 100-120 mc la udarea prin picurare.asonareaconsta in indepartarea resturilor de filamente, frunze uscate si reducerea aparatului foliar la 1-2 frunzulite.

Mocirlirease realizeaza prin introducerea sistemului radicular intr-un amestec de consistenta smantanii realizat din pamant (de preferinta galben), balegar proaspat de bovina si apa.

Plantarea capsunului in cultura neprotejata

Epoca de plantare se realizeaza toamna intre 10 septembrie si 15 octombrie, primavara in perioada martie - aprilie sau vara in perioada iunie-iulie. Lucrarile se realizeaza manual sau mecanizat (in situatia plantarii pe suprafete mari).

Plantarea manualaimplica trei operatiuni:

executia gropii cu plantatorul sau cu sapa la 10-15 cm adancime;introducerea stolonilor in gropi;strangerea pamantului pe langa radacini, astfel incat acestea sa faca masa cu solul.

Plantarea mecanicase realizeaza cu ajutorul masinilor de plantat rasaduri de legume care se adapteaza la sistemul de plantare al stolonilor de capsuni.

Principalele conditii pentru reusita culturii sunt:

pozitia radacinilor care trebuie sa fie perfect verticala si dreapta in gropi;coletul stolonilor sa fie la nivelul solului;mugurele central sa fie deasupra solului;solul sa fie bine tasat prin calcare in jurul plantelor, astfel ca, la prinderea usoara de frunze, plantele sa opuna rezistenta;irigarea culturii.

Sistemele de plantare folosite sunt:

in randuri simple, cu distanta intre randuri de 60-100 cm, in functie de sistemul de intretinere a solului (manual sau mecanizat) si 20-25 cm intre plante pe rand pe teren nemodelat;in benzi, pe teren modelat, in biloane de 2 sau 4 randuri. Distantele de plantare sunt de 35 cm intre randurile din banda, 85-95 cm intre benzi si 20-25 cm intre plante pe rand.

Plantarea capsunului in cultura protejata Modalitatea de plantare este aceeasi ca la plantarea in cultura libera. Schema de plantare este in benzi de 2-5 randuri pe teren modelat, in biloane, sau plan cu distanta intre benzi de 85-95 cm, intre randuri pe banda de 35 cm, iar intre plante pe rand de 20-25 cm.

Epoca de plantareInfiintarea culturii in solarii si tunelese poate face in perioada 1-15 iunie, dar aceasta lucrare implica folosirea la plantare a stolonilor refrigerati care dau rezultate mult mai bune la prindere (90-91%), fata de stolonii proveniti direct din stoloniera (60-75%).

Plantarea in serase realizeaza cu stoloni fortificati in camp, ce se pastreaza in celule frigorifice pana la plantare.

Cultura se poate realiza direct pe sol sistem clasic sau pe verticala. Epoca de plantare este in ultima decada a lunii noiembrie.

Cultura la sol se face pe teren plan sau modelat in biloane, in benzi de 2-4 randuri, cu distanta intre benzi de 70 cm, intre randuri de 40 cm si intre plante pe rand de 20-25 cm. Tehnica plantarii este aceeasi ca la cultura neprotejata.