CULTURA ROMÂNĂ CULTURA

EUROPEANĂ

ROMÂNIA ŞI EUROPA ÎN SECOLUL XX

CUPRINS :ROMÂNIA ŞI EUROPA ÎN SECOLUL XX IDEALUL NAŢIONAL SUB SEMNUL

DEMOCRAŢIEI NICOLAE TITULESCU ŞI PROIECTUL

INTERBELIC AL UNIUNII EUROPENE REVENIREA ROMÂNIEI ÎN FAMILIA STATELOR

EUROPENECULTURA ROMÂNĂ - CULTURA EUROPEANĂ RENAŞTEREA IDEII EUROPENE ÎN CULTURA

ROMÂNĂ DESCHIDERI SPRE CULTURA EUROPEI

ROMÂNIA ŞI EUROPA ÎN

SECOLUL XX

IDEALUL NAŢIONAL SUB SEMNUL DEMOCRAŢIEI

CONTEXTStudierea trecutului istoric al poporului român pune în luminã existenţaunui paralelism între istoria noastrã si istoria Europei, ca rezultat alunor adânci întrepãtrunderi pe plan istoric ṣi cultural care s-aumanifestat între spaţiul european ṣi teritoriul locuit de români.

CARACTERISTICI În anul 1904 , Constanin Brâncuṣi ajunge la Paris pentru a apãra

demnitatea si condiţia artistului. În martie 1906, Traian Vuia realizeazã la Paris primul zbor din lume

cu un aparat mai greu decât aerul, dotat exclusiv cu mijloace proprii de bord.

În 1906 are loc la Bucureṣti jubileul regal organizat cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la instaurarea monarhiei constituţionale.

Înfãptuirea idealului naţional în anul 1918, premise a unei Românii democratice

România intrã în 1916 în “Marele Rãzboi” de partea Antantei pentru desãvârṣirea unitãţii politico-naţionale , ieṣind învingãtoare .

Într-un context internaţional favorabil generat de înfrângerea ṣi dezmembrarea Austro-Ungariei ṣi având sprijinul Puterilor Aliate, românii acţioneazã hotãrâtor ṣi reuṣesc întregirea naţionalã.

Ziua de 1 decembrie 1918 ca final al procesului de unificare statalã se constituie într-un moment de culme al istoriei naţionle.

Un ansamblu de legi ṣi de mari reforme democratice va fi elaborat si pus în aplicare în urmãtorii ani. Acestea vor articula un sistem instituţional de facturã democraticã funcţionalã.

1 decembrie 1918

Europa cugetãtoare de la sfârṣitul primului rãzboi mondial constituie marea atracţie ṣi pentru intelectualii români dornici ṣi capabili acum sã ofere rãspunsul la întrebarea “Cum înţelegem noi, românii, dependenţa noastrã de civilizaţia Europei?”.

Revista sãptãmânalã “Cuvântul liber” înscrie pe frontispiciul sãu cuvântul “europenism”, scopul cultural fiind difuzarea spiritului european.

SEMNIFICAŢII ŞI IMPACT

Sistemul politic democratic din România interbelicã având la bazã Constituţia din 1923 consacrã separareaputerilor în stat, votul universal, pluralismul politic ṣiexercitarea drepturilor ṣi libertãţilor cetãţeneṣti.

NICOLAE TITULESCU ŞI PROIECTUL INTERBELIC AL

UNIUNII EUROPENECONTEXT :

Anii 1925-1930 marchează perioada frumoasă a Ligii Naţiunilor, perioadă în care organizaţia mondială de apărare a păcii se bucură de un incontestabil prestigiu. Este o perioadă legată de generaţia marilor europeni: Aristide Briand pentru Franţa, Austin Chamberlain pentru Anglia, Eduard Benes pentru Cehoslovacia. Un iliustru exponent al acesteia este reprezentantul Romaniei, Nicolae Titulescu, care prin gândirea şi activitatea sa practică a fost un mare adept al ideii de securitate şi de colaborare europeană.

CARACTERISTICI : Este motivul pentru care mişcarea pan-europeană

iniţiată de contele Kalergi cunoaşte un larg ecou. Fie o patrie comună europeană, un stat suprem Europa, fie o Uniune de state, Statele Unite ale Europei, o unuiune vamală europeană, o nouă organizare politică a Europei este o preocupare majoră a acestor ani.

Paralel, mişcarea pan-europeană sprijinită de numeroşi susţinători ai contelui Kalergi în Europa Centrală , se bucură de o largă audienţă. Se relua astfel idea unificării europene care avea străluciţi predeceseori: încercarea de restautare a Imperiului Roman a lui Carol cel Mare, republica creştină a Evului Mediu, idea lui Napoleon despre o asociaţie solidă a statelor europene sau visul lui Mazzini despre realizarea unei mari federaţii europene.

Când în 1930 Aristide Briand lansa celebrul Memorandum pentru organizarea regimului Uniunii Federale Europene, Nicolae Titulescu ales preşedinte al Societăţii Naţiunilor susţine propunerea ministrului de externe francez. El era convins că aceasta este o “iniţiativă generoasă “ menită să apropoie popoarele continentului afectat de desele conflicte şi războaie.

Nicolae Titulescu avea convingerea că dacă bătrâna Europa ar reuşi să se unească, acest moment ar căpăta o semnificaţie excepţională căci el ar fi punctul de plecare pentru o adevărată prosperitate economică şi pentru o formidabilă dezvoltare culturală. Sunt acestea, fără doar şi poate, raţiuni care îi animă şi astăzi pe toţi cei angajaţi în opera de unificare a continentului European.

REVENIREA ROMÂNIEI ÎN FAMILIA STATELOR EUROPENE

CONTEXT :Deschiderea României spre Europa şi spre valorile acesteia este brusc întreruptă odată cu prăbuşirea ţării în 1940 în craterul regimurilor totalitare . Cortina de fier lăsată asupra Europei după cel de-al doilea război mondial , în spatele căreia România a fost nevoită să stea vreme de aproape cinci decenii , a oprit evoluţia ţării pe coordonate vizibile în toate compartimentele vieţii statului român a fost grav compromis de impunerea brutală a modelelor străine staliniste .

CARACTERISTICI :Regimul comunist şi compromiterea legăturilor României cu

Europa Concomitent cu iniţiativele de organizare a exilului se

încearcă menţinerea contactelor cu Europa Occidentală şi cu valorile pe care aceasta le reprezenta . Organizaţia americană Free Europe va încuraja şi susţine Comitetele „Naţiunilor Captive”.

Este perioada în care generalul Nicolae Rădescu ajutat de doi diplomaţi , Grigore Gafencu şi Brutus Coste depun eforturi concretizate prin înfiinţarea Comitetului Naţional Român , sprinjin financiar din partea N. Malaxa , astfel asigurânduse pentru o vreme bursele studenţilor şi intelectualilor şi tipărirea unor reviste , exemplu revista literară Luceafărul .

În iulie 1948 a fost denunţat Concordatul încheiat de România cu Vaticanul în 1929 prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale (1 dec 1948) care invoca o pretinsă revenire a parohiilor greco-catolice la Biserica Ortodoxă Română , conform dispoziţiilor date de Stalin .

NICOLAE RĂDESCU

GRIGORE GAFENCU

BRUTUS COSTE

În 1975 N. Ceauşescu semneaza Actul final al Conferinţeii pentru Securitate şi Cooperare Europeană de la Helsinki care presupunea respectarea de către statele member a drepturilor omului .

În situaţia în care Ceauşescu suprimă cele mai elementare drepturi ale cetăţenilor români , aceştia într-un număr tot mai mare îşi apărau dreptul la informare urmărind pe ascuns programe în limba română de la Europa Liberă şi Vocea Americii.

Însă prăbuşirea regimurilor comuniste din Europa de Est în anul 1989 şi încetarea divizării Europei a avut drept consecinţă şi reîntoarcerea României în familia popoarelor europene . Integrarea europeană a fost prevazută a se încheia la 1 ianuarie 2007 o dată cu admiterea României şi a Bulgariei ca state member cu drepturi depline ale Uniunii .

CULTURA ROMÂNĂ CULTURA EUROPEANĂ

RENAŞTEREA IDEII EUROPENE ÎN CULTURA

ROMÂNĂContext: Marea Unire înfăptuită în 1918 impunea adânci transformări

sociale în acord cu aspiraţiile societăţii.Ea anunţa totodată o perioadă de avânt în viaţa social-culturală a statului român intregit. Vorbind despre semnificaţiile acestor transformări, Dimitrie Gusti arată că statul cel vechi bazat “pe simpla putere brutală, a murit, iar statul nou, întemeiat pe o idee, pe ideea naţională şi democratică, i-a luat locul”

Caracteristici: În 1919, la scurt timp după terminarea războiului, îşi fac apariţia

cenaclul şi revista “Sburatorul” având ca mentor pe Eugen Lovinescu. Într-un articol publicat în revista “Sburatorul”, Tudor Vianu demonstra cu argumente că datoria generaţiei sale se rezuma în “tendinţa către marea cultură” care trebuia să aibă ca finalitate “realizarea locală a sufletului European”..

Revista Sburătorul

Eugen Lovinescu (1881-1943)

Un program similar anunţa şi revista “Ideea europeana” aparută în acelaşi an sub conducerea lui Constantin Rădulescu-Motru. Acesta arată că datoria principală a creatorilor de cultură români era de a orienta conştiinţa noastră publică în acest nou context european

Direcţia europeană şi tradiţionalismul sunt cele două direcţii fundamentale care preocupă mediile intelectuale din România interbelică.

Punerea în valoare a surselor spirituale ale Ortodoxiei i-a preocupat pe Nichifor Crainic şi deopotrivă, pe prof. universitar Nae Ionescu. Acesta afirmă “caracterul categoric oriental al civilizaţiei româneşti” pe care o vede în totală incompabilitate cu Occidentul european.

Cu totul altfel sunt văzute lucrurile de Eugen Lovinescu. În sinteza Istoria civilizaţiei române, Lovinescu arată că poporul roman se află la hotarul a doua lumi: a Răsaritului şi a Apusului.

Lucian Blaga distinge profilul specific al culturii române în peisajul culturii europene.

În lucrarea Spaţiul mioritic, filosoful arată că “românul trăieşte inconştient în spaţiul mioritic”

Lucian Blaga

Concluzii:În literatură, în artele plastice, dar şi în cercetarea ştiinţifică din România interbelică, se resimte integrarea în mişcarea ideii europeană.

DESCHIDERI SPRE CULTURA EUROPEI

În secolul al XX-lea Europa a devenit un concept la baza căreia se afla,potrivit expresiei lui Constantin Rădulescu-Motru,credinţa europeanului că stă în puterea lui să se schimbe condiţiile vieţii în care trăieşte,credinţa lui în puterea progresului.

Pe aceste coorodonate se înscrie evoluţia culturii române în care ideile europene,admirate de unii şi contestate de alţii,au devenit obiectivul central al minţilor luminate.

Cultura româna este o cultură europeană prin definiţie.

Studiind raporturile dintre culturile europene,filosoful Constantin Rădulescu-Motru, susţine în lucrarea Personalism energetic(1972) că “diferitele culturi naţionale nu sunt decât componentele culturii europene,care este aceea care le dă unitatea şi continuitatea”.

În această perioadă se plasează creaţia lui Tristan Tzara,poetul,evreu originar din România,este considerat unul dintre fondatorii dadaismului.

Opere de referinţă ale acestui curent avangardist sunt :Prima aventură cerească a domnului Antipyrine şi Şapte minifeste Dada.

Picturile lui Ştefan Luchian,Gheorghe Petrascu,Theodor Pallady,Nicolae Tonitza sau Camil Ressu asimilează influenţe moderniste într-un stil personal.

Fetiţa olandeză de Nicolae Tonitza

Mamă şi copil de Nicolae Tonitza

Constantin Brâncuşi îşi perfecţionează mereu stilul prin transformarea obiectelor în idei.

Opera în care artistul şi-a prezentat geniul şi deplina împlinire va fi ansamblul monumental de la Târgu-Jiu alcătuit din Masa tăcerii,Poarta sărutului şi Coloana fără sfârşit. Muză adormită

Constantin Brâncuşi

Proiect realizat de elevii:Chifor CãlinaCîmpan PaulCrişan Anca

Lãpuşan RareşPetrean Damira

Tãmaş Ioana Clasa a XI-a A, C.N.”A.Mureşanu” Dej

Prof. coordonator : Albinetz Cristina