C

CULTURA

ROMNEASC.

CULTURA

EUROPEAN

n plan cultural,

alinierea

europeana a

Romniei este

evidenta.

Secolul XVI:

Sasii, tiparesc carti bisericesti n limba

romna(cea mai important- opera

tipografica

a diaconului Coresi care a contribuit la

crearea

si raspndirea limbii romne literare).

Secolul XVII

n Moldova, civilizatia Apusului si arata

adevarata influenta asupra

romnilor, prin polonezi( Grigore

Ureche,Miron

Costin, mitropolitul Dosoftei, Ion Neculce,

Dimitrie Cantemir).

Secolul al XVIII-lea

Epoca fanariota a rupt Tarile Romne

pentru circa 100 de ani de cultura

europeana. Iluminismul, a fost totusi

prezent la noi, n special prin Scoala

Ardeleana.

3. Secolul al XIX-lea La mijlocul secolului XIX, reluarea legturilor

dintre rile Romne si Occident a fost

meritul generaiei paoptiste(Nicolae Balcescu, Mihail Kogalniceanu, fratii Bratianu, fratii

Golescu etc.)

Cea de-a doua jumatate a secolului XIX st, de asemenea, sub influena Vestului .

3. Secolul al XIX-lea

Personalitai precum Vasile Conta, Vasile

Alecsandri, P.P.Carp, Titu Maiorescu,

A.D.Xenopol, Ioan Slavici, Petru Poni, sunt absolveni ai universitilor franceze i

germane.

4.Secolului al XX-lea

Prima jumatate a secolului XX s-a impus prin sincronizarea culturii si civilizaiei

romneti cu civilizaiile si culturile

apusene(D.Gusti, P.P.Negulescu, Simion Mehedini, Dan Barbilian, Lucian Blaga, Al.

Rosetti ).

SECOLUL XX

Cultura romna a cunoscut doua etape importante, determinate n mod

direct de regimul politic:

o prima etapa, plina de realizari si efervescenta, a atins apogeul n perioada interbelic prin: Tudor Arghezi, Ion Minulescu, George Bacovia (literatura), Constantin Brncusi(sculptura), Horia Creanga (arhitectura).

SECOLUL XX

A doua etap , dupa 1947, cnd, odata cu instaurarea socialismului, a intervenit spiritul nou, dupa modelul sovietic.

n anii 1948-1953, s-a dezvoltat proletcultismul, curent care respingea valorile trecutului si sustinea crearea unei culturi proletare.

O parte a operelor interbelice sau antebelice au fost interzise, iar o serie de mari personalitati culturale

si artistice (Lucian Blaga, Gh. Bratianu, P.P.Negulescu) au fostexcluse din Academia Romna.

Cultura postbelic european

este marcata de:

lupta politica dintre cele doua blocuri;

raspndirea modelului cultural american;

riposta culturii europene.

Cultura postbelic european

Razboiul Rece desfasurat ntre cele doua lumi devine o tema existentiala a culturii

postbelice, alaturi de celelalte consecinte ale razboiului si de teama declansarii unui nou

razboi.

Pe acest fundal se dezvolta curentul existentialist grupat n jurul lui Jean Paul Sartre si

Albert Camus, dar si un curent de dreapta reprezentat de Andr Malraux.

REALIZARI SI PERSONALITATI

Stiinta si tehnica:

ntemeierea scolii romnesti de geografie (Simion

Mehedinti), crearea primului institut de biospeologie din lume (Emil Racovita, 1920),

ntemeierea scolii de oceanografie (Ion Borcea),

nfiintarea Institutului de Seruri siVaccinuri

(Ioan Cantacuzino 1921), sau de geriatrie (Ana Aslan),.

Stiina si tehnica:

Elaborarea Enciclopediei Romne (4 volume, sub coordonarea lui Dimitrie Gusti) s.a.

Succese importante s-au obtinut si n domeniul tehnicii: constructia de avioane, aerodinamica, radiocomunicatiile, astronautica.

Stiina si tehnica:

Nicolae Paulescu a descoperit insulina, Stefan Odobleja este un precursor al ciberneticii,

Hermann Oberth este inventatorul rachetei destinate zborurilor spatiale, Gogu Constantinescu si-a legat numele de ntemeierea sonicitii, Traian Vuia si Aurel Vlaicu se afl printre pionierii constructorilor de avioane, Henri Coanda a inventat avionul cu reactie .

De asemenea s-au remarcat:

istorie: Nicolae Iorga, Vasile Prvan,

Gheorghe Bratianu, Constantin Giurescu;

filozofie: Mircea Eliade, Emil Cioran;

chimie: Constantin Nenitescu;

matematica: Gh. Titeica, Traian Lalescu;

biologie: Emil Racovita;

medicina: Victor Babes, Gh. Marinescu;

stiinte juridice: Nicolae Titulescu;

fizica: Stefan Procopiu;

literatur: Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, George Bacovia;

artele: Petre Antonescu, Duliu Marcu, Horia Creanga(arhitectura), George Enescu(muzic), Constantin Brncusi(sculptur), Grigore Vasiliu-Birlic, Lucia Sturdza- Bulandra(teatru), Nadia Comaneci, Ivan Patzaichin(jocuri sportive).