Cultura Media

23
Cultura media şi societatea de consum - critica culturii de masă - produced by Carmen Dobrea Raluca Cristea Iulia Costia Cătălina Ciută Cristina Constantinescu

description

Cultura Media

Transcript of Cultura Media

Page 1: Cultura Media

Cultura media şi

societatea de consum

- critica culturii de masă -

produced byCarmen DobreaRaluca Cristea

Iulia CostiaCătălina Ciută

Cristina Constantinescu

Page 2: Cultura Media

“Cultura” McDonald's, îi spun unii, în timp ce alţii reneagă bunareputaţie şi asta pentru că produsele sale sunt considerate nesănătoase. Cu toate acestea, marea majoritate votează pentru “I'm loving it!” ( www.wall-street.ro )

Unde este graniţa dintre alegerea ta şi alegerile provenite din influenţe şi imitaţie ; imitaţie de formule de succes, imitaţie de imagine, imitaţii a idolilor, imitaţie a ideilor… Care este aportul tău pentru formarea ta ? ( schimbarea.blogspot.com )

Intreb copiii dacă mănâncă împreună. Răspunsul: fiecare mănâncă în faţa televizorului, mai ales că foarte mulţi au fiecare televizor în cameră. Eu îi intreb pe copii foarte des: "Citeşti?". "Ce să citesc?" "Cărti?" "Nuuuu, păi, nu am răbdare, doamnă", spun ei. ( Psihologul Marina Cavassi )

Vei fi stăpân pe tine şi pe ceilalţi dacă-ţi speli hainele cu un anumit  detergent, vei avea succes nesperat în dragoste dacă bei acest suc sau mănânci acest baton de ciocolată, comunici mai usor dacă-ţi cumperi un telefon mobil, copilul tău va creşte sănătos şi fericit dacă-i pui un anumit tip de scutec sau îl hrăneşti cu acest iaurt sau cu o margarină pur şi simplu magică, iar pacea şi liniştea familiei tale le obţii numai dacă apelezi la serviciile unei renumite companii de asigurare. ( http://noinu.rdscj.ro )

Gura lumii

Page 3: Cultura Media

Herbert Marcuse – One Dimensional

Man

• face critica societăţii actuale capitaliste, dar şi a celei comuniste de tip sovietic

• represiune şi control – noi forme

false nevoi – ca urmare a acestor forme de control, impuse de interese sociale (to relax , to have fun, to behave and consume in accordance with the advertisements, to love and hate what others love and hate)

- integrează individul într-un sistem de producere şi consum controlat de mass-media, publicitate, management industrial şi modele noi de gândire

Concepte

Page 4: Cultura Media

• one-dimensional world – este locul unde toţi gândim la fel şi ne comportăm la fel

• - duce la crearea individului-unidimensional (one dimensional man), al cărui aparat critic nu mai există, a fost atrofiat

• desublimation – fenomenul provocat de progresul tehnologiei ce constă în lichidarea elementelor de opoziţie şi transgresie în cultura înaltă

• soluţia – the Great Refusal (în artă, politică etc.) – singura armă împotriva noilor metode de control oferite de tehnologie

Concepte

Herbert Marcuse – One Dimensional

Man

Page 5: Cultura Media

Giovanni Sartori Homo Videns – Imbecilizarea prin

televiziune şi post-gândirea

În această carte, idea centrală este influenţa televiziunii asupra omului, iarteza de bază este aceea că fenomenul video îl transformă pe homo sapiens înhomo videns. Aşadar, omul crescut în faţa televizorului, tele-ghidat de ovideo-cultură, riscă să rămână un video-copil, un om-vită, incapabil deraţionamente şi de abstractizare, prizonier al post-gândirii, inclut până laaberaţie.

Concept

e

Homo sapiens

Homo videns

Oameni-vite

Post-gândire sau gândirea zeamă-lungă

Video-copilul

Video-politica

Dezinformare

Cultură juvenilă

Page 6: Cultura Media

Giovanni Sartori Homo Videns – Imbecilizarea prin

televiziune şi post-gândireaNe sufocăm în ignoranţă...

Americani ce nu au auzit de (procente):

0 20 40 60 80 100

Dickens

Marx

Einstein

Ghandi

Musolini

Van Gogh

Eisenhower

Churchill

Babe Ruth

Reporterul care pune întrebări în legătură cu o “legea a metalelor metalice” sau cu la fel de fantezistă şi absurdă “lege din 1975 privitoare la afacerile publice ” nu se întoarce cu coada între picioare: îi răspund între o treime şi două treimi din cei chestionaţi!!!!!

... Şi parcă ne mândrim cu asta

Page 7: Cultura Media

Douglas Kellner “Cultura Media”

CULTURA MEDIA• “Colonizeaza” timpul liber• Reproduce la nivel cultural conflictele fundamentale ale societatii• Surogat al culturii clasice• Cultura a imaginii si inalteo tehnologiiTerenul pe care grupuri sociale si ideologii politice lupta pentru

suprematie

CONCEPTE CHEIE

MASS MEDIA• Genereaza “mass-culture”• A doua “colonizare”• Prima cultura universala din istoria omenirii.

CRITICA MEDIA• Necesitatea alfabetizarii in domeniul criticii media• Identificarea de sensuri utopice, crtitice, subversive sau de opozitie in textele culturii media

Page 8: Cultura Media

TEORII SOCIALE CRITICE• Unelte ale criticii • Subliniaza aspecte ale societatii/culturii

care ar trebui contestate/schiombate– Scoala de la Frankfurt– Studiile culturale britanice– Studiile culturale postmoderniste

Douglas Kellner “Cultura Media”

IDEOLOGIE • Contine discursuri, figuri de stil, concepte si imagini, pozitii teoretice, forme simbolice• Devizate• Lupta pentru detinerea controlului societatii

INDOCTRINARE• Erodeaza « rezistenta » publicului• Infantilizare, manipulare

CULTURA & COMUNICARE • Cultura nu poate fi decat comunicationala.

Page 9: Cultura Media

Globalizare şi cultura media – Adrian Dinu

Rachieru Comunicare şi manipulare în societatea mediatică• tema comunicarii domină constelaţia disciplinelor socio-umane ale zilelor noastre.• mijloacele de informare devin o cheie explicativă în descifrarea istoriei culturale a

umanităţii• comunicarea – o punere în relaţie prin funcţia de contact• un transfer de informaţie• o schimbare de comportament• distincţia comunicare- transmitere directă, nemijlocită in timp; comunicaţie-

posibilă doar prin intermediul unui canal, mediul funcţionând ca suport pentru mesaj• limbajul acţionează asupra noastră de la “persuasiune socială” la manipulare.• conţinutul mediatic influenţează mentalul colectiv, iar schimbările pot fi de

conversiune, întărire, sau discret prezente în zona modificărilor minore• societatea post industrială face din informaţie un factor de putere şi un bun colectiv• suprainformatizarea produce saturaţie, conducând la suprasolicitare• mass media asigură accesul larg la cultură, dar e vorba de o cultură standardizată,

pasivă, narcontizantă ce favorizează teleconsumul hedonist în ansamblul activităţilor de loisir

• divertismentul este impus ca supraideologie; • mass media au devenit instrumente ale sugestionării şi manipulării, iar omul mediu

este “centrul gravitaţional” al ofertei mediatice.• societatea de consum creează “false necesităţi” şi mediile de informare produc false

realităţi• comunicarea de masă presupune existenţa gate-keep-urului• televizorul este medium-ul predilect, acel “membru al familiei” care ne reîntoarce la

tribalism.• Civilizaţia mass media, fundamental publicitară, conduce la depersonalizarea

relaţiilor interumane, favorizând cultura mijlocie şi perpetuând inegalităţile de acces.

Page 10: Cultura Media

Limbajul de lemn şi discursul mediatic• Hannah Arendt - propaganda totalitară • discursul devine mecanic, suferă de maniheism, polemism şi automatism, monoton şi

lipsit de spirit autocritic• frazeologia stereotipă, acea “vorbire incremenită”, stil standard, conducând la

pasivitate, disimulare, rod al intoxicării şi osificării; folosirea cuvintelor clişeu (mobilizatoare, verbe la imperativ sau viitor).

• Personalitatea mediatică- omul “de serie”, depersonalizat, obedient

Mcworld şi alerta identitară• capitalismul se extinde prin cultura consumeristă, transformă totul în bunuri de consum.• McLumea înseamnă standardizare internaţională a stilurilor de viaţa şi că procesul la care asistăm (occidentalizarea) este anticultural, sufocând diversitatea.• globalizarea are atât o latură economică, vizibilă prin efecte negative, dar şi latura ce ţine de occidentalizare, ce implică familiarizarea cu anumite stiluri de viaţă/nivel de consum ce intreţin dominaţia culturală• expansiunea occidentului nu poate fi tăgăduită

Globalizare şi cultura media – Adrian Dinu

Rachieru

Postmodernism şi postmodernitate• societatea mediatică transformă realitatea într-un construct narativ şi trece dezinvolt de la informare la manipulare.• postmodernismul este o recapitulare recuperatorie (urmăreşte logica innoirii şi vădeşte disponibilitatea de a revedea trecutul• este un mod de operare(Umberto Eco)• David Lyon spunea că postodernismul este chiar societatea de consum

Page 11: Cultura Media

Globalizare şi neo-tribalism• globalizarea atrage după sine un set larg de reacţii (ocultism-ritualuri grupale, intoleranţă,terorism• internaţionalizarea mass media asigură difuziunea culturii occidentale impunând McDonaldizarea, coca-colonizarea lumii, standardizarea.• societatea de consum exprimă rolul de lider al Occidentului. afirmarea culturii globale este vazută ca un nou tip de imperialism• globalizarea presupune un spor de responsabilitate, identificarea soluţiilor salvatoare, detensionând focarele “tribaliste”, nicidecum refugiul într-o globalizare mediatică narcotizantă, iresponsabilă.

Globalizare şi cultura media – Adrian Dinu

Rachieru

Sinuciderea Americii• SUA sunt pe cale de a deveni o problemă în lume• fiind o societate prosperă, America face din cultură o “problemă absolut cotidian㔕 New York-ul - “capitala mondială a artelor”.• “Legea gemului de zmeură”

Page 12: Cultura Media

Societatea de consum – Jean

Baudrillard

Teoria consumului• consumul a ajuns să fie un scop in sine. • consumul este acceptat ca atare ca

fiind un fapt social normal.• consumul e o activitate de manipulare

sistematică a semnelor, de vreme ce, pentru a deveni obiect de consum, obiectul trebuie să devină mai intâi semn

Liturghia formală a obiectului• Belşugul= generozitatea produselor, a mărfurilor, evidenţa surplusului• Panoplia= gamă de produse diferenţiate, destinate alegerii• Mall-ul=sinteza dintre belşug şi calcul• Parly 2- cel mai mare centru comercial al Europei• universalitatea “faptului divers”. • Locul consumului este viaţa cotidiană• factori nocivi, consecinţe ale dezvoltării industriale, a progresului tehnic: zgomot, poluare, distrugerea siturilor, perturbarea zonelor rezidenţiale prin introducerea de noi dotări, uzura morala a produselor şi maşinilor•societatea de consum are drept consecinţa majoră sentimentul de nesiguranţă generalizată

Page 13: Cultura Media

Mass media,sex şi divertisment• Reciclarea culturală• Kitsch-ul• Popul• Mediul publicitar• Cel mai frumos obiect de consum: corpul

– corpul devine obiectul unei investiri– corpul devine funcţional. Nu mai e nici ca în viziunea religioasă, “carne”, nici ca

în logica industrială, forţă de muncă. Este vazut în materialitatea lui, ca obiect de cult narcisic

• frumuseţea,sexualitatea• “explozia sexuală” Tot ceea ce este oferit spre consum are o conotaţie sexuală. In

acelaşi timp, sexualitatea însăşi este oferită spre consum

Drama timpului liber sau imposibilitatea de a-ţi pierde timpul• timpul liber înseamnă domnia libertăţii• timpul liber este o dimensiune apriorică, transcendentă• “Cand vorbesti despre timp, înseamnă că a dispărut deja” (Apollinaire)• Time is money. Timpul este un dar rar, preţios, supus legilor valorii de schimb, de

vreme ce e cumparat şi vandut.• Timpul liber• Publicitatea este o ofertă gratuită şi continuă pentru toată lumea.Este imaginea

uluitoare a abundenţei.

Societatea de consum – Jean

Baudrillard

Page 14: Cultura Media

Anomia în societatea de abundenţă• violenţa consumată, violenţa “aluziv㔕 Oboseala este o problemă mondială. E vorba de risipă nervoasă, de

“depresie”.• societatea de consum este, de fapt, o societate a stresului, a tensiunii, a

dopping-ului.• eroii consumului sunt obosiţi• societatea de consum, în loc să împace “aspiraţiile, nevoile, satisfacţiile”,

creează distorsiuni tot mai mari în cazul individului cat şi al categoriilor sociale.

• aflat în bătălia atâtor constrângeri, individul cedează.

Societatea de consum – Jean

Baudrillard

Page 15: Cultura Media

A.

Acuzatia 1- nu ofera nici o satisfactie

estetica reala- ofera ‚’experiente –surogat si

false impresii’’(C.Greenberg)- ofera satisfactii ’’inconsistente

si false’’(Adorno)

Richard Shusterman: Estetica pragmatistă: arta în stare vie

Acuzatia 2- nu este provocatoare din punct de vedere estetic si ,drept urmare nu stimuleaza reactii active din partea publicului consumator

Page 16: Cultura Media

Acuzatia 3 - este prea superficiala sa solicite in vreun fel intelectul a.arta populara nu raspunde realitatii profunde si marilor probleme ale

vietii,spre deosebire de artb. a rafinata; b.arta populara-lipsita de continut,superficiala-nu face apel la ‚’realitati

profunde si probleme reale’’

Acuzatia 4 - arta-esenta,originalitate,unicitate-‚’o opera care nu este noua[...]nu este opera de arta’’(T.S. ELIOT)

- arta populara-lipsita de creativitate,de originalitate’ - produse’’ caldute si standardizate’’ - afirmatia este sustinuta de 3 argumente: - standardizarea si productia ei

tehnologica exclud orice creativitate,intrucat limiteaza dim individuala -l ucrul in grup si diviziunea muncii

constrang exprimarea originala,pt ca implica mai mult decat decizia unui singur artist

-d orinta de a satisface un public larg este incompatibila cu exprimarea de sine a individului,si,implicit,cu manifestarea estetica originala’

Richard Shusterman: Estetica pragmatistă: arta în stare vie

Page 17: Cultura Media

Acuzatia 5 - lipsa autonomiei estetice si a manifestarii unei opozitii - autonomia – exprimata - prin distanta fata de domeniul vietii -a firmarea valorilor proprii si a opozitiei

fata de societate’ Acuzatia 6 - lipsa unui nivel formal satisfacator -l ipsa unitatii formale-Adorno,Macdonald - lipsa unei complexitati formale-Bourdieu ● dihotomia arta populara\arta rafinata - trimitere la obiecte - trmitere la moduri de receptare sau consum ● pledoarie pentru arta populara- ofera suficiente satisfactii esce incat sa nu fie

considerata fara valoare,dezumanizanta si ilegitima’- a o condamna inseamna-a ne izola de restul comunitatii si de noi insine - a dispretiu lucrurile care ne ofera placere

- nu exista o diviziune clara si definitiva intre produsele artei rafinate si ale culturii de masa(arta populara).

● obiectii fundamentale aduse artei pupulare

Richard Shusterman: Estetica pragmatistă: arta în stare vie

Page 18: Cultura Media

Richard Shusterman: Estetica pragmatistă: arta în stare vie

B. Estetica rap-ului -

dimensiune a postmodernismuluia. preluarea prin ‚’sampling’’- principala coordonata a formei si mesajului in plan esteticb. segmentare si temporalitate- arta deconstructiva-combate idalul de unitate si integritate al artei refinate’- combate conceptele de monumentalitate,universalitate,permanenta

Page 19: Cultura Media

c. tehnologia si cultura mass-media- se construieste prin tehnicile si tegnologiile mass-media- isi extrage continutul si imagistica din cultura de masa

d. autonomie si distanta- un tip particular de rap-‚’rap-ul cunoastere’’-uneste dimensiunile estetica si cognitiva- pune in evidenta faptul ca utilitatea practica poate face parte din semnificatia si valoarea artistica- lipsa ’’distantei estetice minime’’ necesara artei

Richard Shusterman: Estetica pragmatistă: arta în stare vie

● este rap-ul arta? - analiza dupa urmatoarele coordonate-complexitate

-continut filosofic-constiinta de sine in plan

artistic-forma si creativitate

Page 20: Cultura Media

George Ritzer - cDonaldizarea societăţii

• Restaurantul MCDonald’s este una dintre industriile a caror dezvoltate a avut cea mai mare influenta asupra societatii contemporane.Influenta sa depaseste cu mult locul de origine, Statele Unite si afacerea fast-food.McDonaldizarea societatii nu este o lucrare despre restaurantul McDonald’s si cu atat mai putin depsre afacerea fast –food desi in paginile cartii se vorbeste fregvent despre ele.De fapt restaurantul McDonald’s serveste aici ca exemplu definitoriu, ca paradigma a unui proces vast pe care autorul il numeste mcdonaldizare”

• “procesul prin care principiile restaurantului fast-food incep sa domine din ce in ce mai multe sectoare in societatea americana precum si in restul lumii”

• vedea mcdonaldizarea afecteaza nu numai restauratele dar si invatamantul, munca ,serviciile de sanatate,calatoriile,timpul liber,regimul alimentar,familia adica toate aspectele societatii.

Page 21: Cultura Media

• Un element important al succesului restaurantului este eficienta sau metoda optima de a trece de la o situatie la alta .exp. trecerea de la starea de foame la cea de a fi satul aproape imediata.

• Calculabilitatea inseamna puterea accentului pe aspecte cantitative ale produselor vandute( marimea portiei,costul).In aceste sisteme cantitatea devenit echivalentul calitatii : o cantitate mare sau rapiditatea servirii inseamna ca produsul este bun.

• Prezibilitatea – siguranta ca produsele si serviciile sunt tot timpul aceleasi indiferent de loc.

• Desi mcdonaldizarea ofera avantaje serioase ea are si aspecte negative, un exemplu de efect negativ ar fi efectul second el nevoii de a cultiva cartofi uniformi pentru a produce cartofi prajiti in mod previzibil, taierea padurilor pentru a produce hartie pentru ambalaj ,efectele nocive ale polistirenului sau a altor materiale folosite la impachetat.

• Managementul stiintific si birocratia au furnizat principiile fundamentale pe care s-au construit retelele fast food, urmarind modelul descris de Weber, insa s-a ajuns la standardizare si la un soi de imperialism cultural, caracterizat paradoxal in sporirea ineficientei, costuri mari, o distractie iluzorie si o falsa calitate.

• Se pune problema efectelor globalizarii sau mai degraba a americanizarii, despre care Friedman spune : „ globalizarea are in mod limpede o fata americana: are urechile lui Mickey Mouse , mananca Big Mac , bea Coca-Cola sau Pepsi, si foloseste un laptop IBM sau Apple , utilizeaza Windows ’98 […].

George Ritzer - cDonaldizarea societăţii

Page 22: Cultura Media

Umberto Eco: Supraomul de masă

• Această carte adună o serie de studii scrise cu diferite prilejuri şi e dominată de o singură idee fixă. în plus, ideea aceasta este a lui Gramsci.

• Ideea fixă, care justifică şi titlul, este următoarea: "mi se pare că se poate afirma că pretinsa «supraumanitate» nietzscheană are ca origine şi model doctrinare nu numai pe Zarathustra, ci şi Contele de Montecristo al lui Dumas"

• In acest scop, Gramsci mai adaugă: "Poate că supraomul popular dumasian trebuie considerat ca o reacţie democratică la concepţia de origine feudală a rasismului, de pus în legătură cu exaltarea «galicismului» făcută în romanele lui Eugene Sue".

• Un motiv în plus pentru a lua în consideraţie povestea supraomului "de masă" (ori mai bine zis produs ca model pentru o masă de cititori, construit în funcţie de noua formulă comercială zisă roman de consum) ca o poveste contradictorie în care chestiuni ideologice, logica structurilor narative şi dialectica pieţei editoriale se întrepătrund într-un ghem problematic deloc uşor de descurcat.

• Gramsci spusese: "Romanul de consum substituie (şi favorizează în acelaşi timp) modul de a născoci al omului din popor, e 'unadevărat mod de a visa cu ochii deschişi... lungi născociri despre ideea de răzbunare, de pedepsire a vinovaţilor pentru relele

• suportate..."

Page 23: Cultura Media

Vă multzumim pentru atentzie...

TV is my

life