Cultura Cartofului

26
CULTURA CARTOFULUI Asortimentul Cartoful este cel mai utilizat produs agricol in alimentatie. Pentru ca productivitatea cartofului sa fie inalta si de o calitate superioara, cu calitati gustative speciale, specialistii recomanda respectarea tehnologiilor de cultivare a acestei culturi. Cartofii pot sa revina pe acelasi teren doar peste trei ani. Pregatirea materialului de plantat Sortat si calibrat: cand este pus la incoltit (timpurii); inainte de plantare cu 1-2 zile (vara , toamna); manual, cu KSP-15 sau cu ISIC -30 +MCC 60/45; Incoltirea materialulului de plantat la cartofii timpurii si extratimpurii: cu 30-40 inainte de plantare; in spatii de incoltire; material sortat si calibrat; in ladite tip C; 16-18 grade primele doua saptamani; 8-10 grade C pana la plantare. Plantatul cartofilor Cartofi timpurii epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III. adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm); densitate: 70 mii/ha (calibru 30-40 mm); 55 mii/ha (calibru 45- 60 mm); norma de samanta: 3500 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4500 kg/ha (calibru 45-60 mm); distanata intre randuri: 50-60 cm. Cartofi de vara epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III. adancime: 3-5 cm (calibru 30-40 mm); 6-8 cm (calibru 45-60 mm);

Transcript of Cultura Cartofului

CULTURA CARTOFULUI

Asortimentul

Cartoful este cel mai utilizat produs agricol in alimentatie. Pentru ca productivitatea cartofului sa fie inalta si de o calitate superioara, cu calitati gustative speciale, specialistii recomanda respectarea tehnologiilor de cultivare a acestei culturi. Cartofii pot sa revina pe acelasi teren doar peste trei ani.Pregatirea materialului de plantatSortat si calibrat:cand este pus la incoltit (timpurii); inainte de plantare cu 1-2 zile (vara , toamna); manual, cu KSP-15 sau cu ISIC -30 +MCC 60/45;Incoltirea materialulului de plantat la cartofii timpurii si extratimpurii: cu 30-40 inainte de plantare; in spatii de incoltire; material sortat si calibrat; in ladite tip C; 16-18 grade primele doua saptamani; 8-10 grade C pana la plantare.

Plantatul cartofilor

Cartofi timpurii epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III. adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm); densitate: 70 mii/ha (calibru 30-40 mm); 55 mii/ha (calibru 45-60 mm); norma de samanta: 3500 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4500 kg/ha (calibru 45-60 mm); distanata intre randuri: 50-60 cm.

Cartofi de vara epoca: 5.04 zona I de cultura; 10.04 zona II; 10.04 zona III. adancime: 3-5 cm (calibru 30-40 mm); 6-8 cm (calibru 45-60 mm); densitate: 65 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm); norma de samanta: 3200 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4600 kg/ha (calibru 45-60 mm); distanata intre randuri: 60-70 cm.

Cartofi de toamna epoca: 20.03 zona I de cultura; 30.03 zona II; 5.04 zona III. adancime: 4-6 cm (calibru 30-40 mm); 8-10 cm (calibru 45-60 mm); densitate: 60 mii/ha (calibru 30-40 mm); 50 mii/ha (calibru 45-60 mm); norma de samanta: 3000 kg/ha (calibru 30-40 mm); 4000 kg/ha (calibru 45-60 mm); distanata intre randuri: 70-75 cm.

Intretinerea culturii de cartofiFertilizarea chimica: 75 N, 45 P2O5, 60 K20 (timpurii); 120 N, 80 P2O5, 130 K20 (vara, toamna);Erbicidarea: Gesagard 2 kg/ha +Dual 500 CE 2 l/ha dupa plantare (timpurii); Gesagard 3 kg/ha + Dual 500 CE 3 l/ha dupa plantare (vara); Gesagard 4 kg/ha + Dual 500 CE 4 l/ha dupa plantare (toamna);Intretinerea culturii: 1 prasila si rebilonare (timpurii); 1-2 prasile si rebilonare (de vara); 2-3 prasile si rebilonare (de toamna);Combaterea manei cartofului: Turdacupral; Ridomil plus 48, Sandofan, etcCombaterea gandacului de Colorado: Decis, Fastac, Karate, Oltitox, Regent, Actara, etc.Irigarea:4-6 udari la 3-5 zile cu norma de 250-300 mc/ha (timpurii); 4-6 udari la 6-10 zile cu norma de 300-400 mc/ha (vara, toamna)

RecoltareaCartofi timpurii: a doua jumatate a lunii Mai, pana la sfarsitul lui iunie; L 445 +MSC-2;Cartofi de vara: 1 iulie -31 august; U 650 +E-684;Cartofi de toamna: 1 septembrie - 5 octombrie; U650 + E-684

Soiuri de cartofTimpurii: ROCLAS; OSTARA; AGATAVara: SEMENIC; SUCEVITA; TEO; RUSTIC;Toamna: SUPER; CASIN; DESIREE; MURESAN; SANTE;De iarna:PROVENTO; SIRICUS; SUPERSTAR; TITUS.Lucrarea soluluiPregatirea terenului: se face prin aratura adanca (25-30 cm) in septembrie octombrie. Se incorporeaza gunoi de grajd cam 2,5-3 kg pentru fiecare metru patrat.

Pregatirea tuberculilor: mai intai sortati tuberculii in sensul in care ii eliminati pe cei bolnavi sau loviti. Apoi ii alegeti pe cei mai micuti (30-50 g) sau mijlocii (50-70g). Cei mai mari ii puteti sectiona dar sa aveti grija sa contina macar 2 ochi. Ca sa-i feriti de boli si daunatori trebuie tratati cu un fungicid si cu un insecticid. Intrebati la fitofarmacie si ei va vor ghida mai bine decat va pot spune eu aici. Substantele difera de la zona la zona si de la an la an.

Incoltirea tuberculiloreste necesara pentru a scoate cartofii din repaus si obtinerea de colti vigurosi ceea ce ne va fi de folos pentru o inradacinare eficienta. Aceasta incoltire se incepe inainte cu 30-40 de zile inainte de plantare. Incoltirea se face in doua etape: preincoltirea (8-10 zile la semiintuneric, 15-18 grade Celsius) si incoltirea propriu-zisa care are loc la lumina si la temperaturi cuprinse intre 10 si18 grade Celsius cam 20-30 de zile.

Plantarease face atunci cand in sol temperatura depaseste 6-7 grade Celsius la 10 cm adancime, adica in functie de zona unde plantati intre sfarsitul lunii martie si prima jumatate a lui aprilie. Se planteaza in randuri distantate la 70 cm, intre cuiburi fiind necesari 30 cm. Este indicat sa bilonati (inaltati pamantul de-a lungul randului).

Ingrijirea culturii.Se mentine solul afanat inainte de rasarirea plantelor, adica fara crusta si fara balarii Dupa ce rasar cartofii se praseste de 5-7 ori manual sau mecanic in functie de marimea culturii.

Se poate ingrasa cultura cu doua fertilizari: prima inainte de imbobocit iar cea de-a doua in faza de inflorire. Tot atunci se fac si udarile. Va recomand sa testati solul si sa il ingrasati cu ce trebuie sau mai bine zis sa-i oferiti ce-i lipseste pentru cultura voastra, fie ea cartof sau altceva

Daunatori.Ne batem cu mana si cu gandacul de Colorado. primul tratament de mana se face la imbobocire si al doilea la 10 zile dupa aceea. Se mai aplica tratamente contra manei dupa fiecare ploaie sau udare. Pentru gandacul de Colorado actionam la avertizare adica atunci cand ii gasim mergand in pijamale pe frunzele de cartof atunci actionam. Bunica mea lua o cutie de conservein care punea motorina si aduna gandacii de Colorado, larvele lor si ouale si ii imbaia in motorina. Cam de trei ori pe saptamana. Cand ne-am facut mai mari faceam noi asta. Doamne ce nu-mi placea Bleah! Va mai puteti duce din nou la fitofarmacie, cred ca intre timp au aparut milioane de substante pentru a menaja mainile fine de domnisoara.

Recoltarease face spre sfarsitul lunii mai pana la sfarsitul lunii iunie, dar pentru niste cartofi noi din aceea micuti si rotunzi cred ca puteti umbla la ei chiar mai devreme. Pe incercate Daca vreti insa cartofi de toamna poate ca ar trebui sa impingeti plantarea mai tarziu prin mai sa creasca pana prin august, pe la inceput.

Totul despre conditionarea si pastrarea cartofilor in gospodarie

Pastrarea cartofilor este la fel de importanta ca si producerea lor. Tuberculul de cartof contine cca 75% apa, datorita acestui fapt se imbolnaveste foarte usor in timpul pastrarii de asa numitele boli de pastrare: putregaiul umed, putregaiul uscat, putregaiul datorat manei cartofului etc.

Cartoful insa si-a construit, in decursul timpurilor, si unele insusiri pozitive, care sa-i asigure o oarecare rezistenta la pastrare. Sa vedem care sunt acestea.

In primul rand, are o coaja groasa care contribuie la reducerea schimbului de gaze si protejeaza destul de bine tuberculul de atacul microorganismelor.In al doilea rand, contine in coaja si in stratul imediat urmator o substanta (solanina) care ajuta la vindecarea rapida a ranilor si la apararea de unii daunatori.

Pentru a mari aceste insusiri pozitive, gospodarul trebuie sa mai intervina si el pentru a le intari, asigurand o mai buna protectie a cartofului in timpul pastrarii.Pentru aceasta, concomitent cu recoltarea trebuie sa se faca doua operatii esentiale.Prima are ca scop cresterea rezistentei la pastrare a tuberculilor sub influenta luminii.Pentru aceasta, tuberculii nu se strang imediat dupa recoltare, ci se lasa pe pamant, la lumina zilei, 6 - 7 ore (nu mai mult).

Cel mai bine ar fi ca recoltarea cartofilor sa se faca in primele ore ale diminetii si strangerea lor spre seara. In nici un caz, sa nu ramana cartofii in camp peste noapte. Mai ales in localitatile unde exista pericolul brumelor timpurii de toamna.

O data cu strangerea cartofilor se face sortarea lor. Cei vatamati in timpul recoltarii, cei suspecti ca ar fi bolnavi, ca si tuberculii mici, se asaza separat si se folosesc imediat in hrana animalelor.Subliniem faptul ca tuberculii nu trebuie lasati la lumina zilei mai mult timp, deoarece sub influenta luminii solare cantitatea de solanina creste si aceasta, fiind toxica, poate produce intoxicatii atat la oameni, cat si la animale.

Tuberculul de cartof, de la formare si pana cand este folosit sau moare de o boala, in permanenta, respira si transpira, procese fiziologice prin care isi pierde o parte din greutate.

Din aceasta cauza, la pastrarea cartofilor trebuie asigurata o anumita temperatura in masa de tuberculi. Astfel, temperatura optima pentru pastrarea cartofilor pentru consum trebuie sa fie de 3 - 6C si a celor pentru samanta de 2 - 4C.

La cartoful pentru samanta, in cazul pastrarii la temperaturi mai mari, apare un fenomen foarte grav, cu urmari negative in productia anului urmator. Dupa ce au ajuns la maturitate, tuberculii intra intr-o faza in care procesele fiziologice si biochimice sunt reduse foarte mult.Este faza de repaus germinal care dureaza intre 70 si 100 de zile, in functie de soi si conditiile de pastrare.

Daca in masa de tuberculi este o temperatura mai ridicata, repausul germinal se scurteaza.Atat in timpul repausului germinal, dar mai ales dupa incheierea acestuia, in cartof incepe sa se sintetizeze un produs biochimic care favorizeaza formarea tuberculilor la plantele rasarite din acesta. Cantitatea acestui produs creste in timp, pana cand ajunge la un maximum.Aceasta este faza de incubatie a cartofului.

Daca s-ar planta in acest moment, s-ar obtine cei mai multi cartofi de la plantele respective.Dupa acest maximum, pe masura ce trece timpul, cantitatea de produs care favorizeaza formarea tuberculilor noi la plantele de cartof se reduce, aceasta cu atat mai mult, cu cat temperatura din timpul pastrarii este mai mare decat cea optima. In paralel, are loc un proces de degenerare fiziologica.

Cu cat abaterea de la conditiile optime de pastrare este mai mare, cu atat degenerarea este mai puternica, cu efecte negative asupra productiei anului urmator. Dar, trebuie sa retinem faptul ca si temperaturile scazute sunt daunatoare. Astfel, la -1C tuberculul de cartof incepe sa degere si la -2C ingheata.

Gospodinele stiu ca la temperaturi sub 4 - 5C se produce "indulcirea" cartofilor, datorita transformarii amidonului in alte zaharuri, sub influenta enzimelor amilolitice.Acest proces este insa reversibil,daca se tin cartofii la temperaturi ridicate (15 - 23C) timp de doua saptamani, gustul dulce dispare.

Din aceasta cauza, iarna, in cazul pastrarii cartofului in pivnite, gospodinele trebuie sa aiba in camara mai multi cartofi pentru a evita consumul tuberculilor indulciti.

In gospodarii, pastrarea cartofilor se face, de regula, in beciuri, in pivnite sau in bordeie si silozuri. Pentru a reduce cat mai mult pierderile din timpul pastrarii, atat in beciuri cat si in pivnite ar fi bine sa se faca nuste compartimente speciale.

Pentru aerisirea uniforma a tuberculilor, acestia nu se pun gramada, jos, in beci, ci se amenajeaza boxe din scanduri. Distanta dintre scanduri trebuie sa fie de 2 cm, pentru a se asigura o buna circulatie a aerului.

Tot in acest scop, de la suprafata beciului, respectiv a pivnitei, si pana la baza boxei, se lasa un interval de 15 - 20 cm.

De asemenea, la peretele unde este fixat geamul de aerisire, se lasa o distanta intre peretele boxei si cel al beciului, tot de 15 - 20 cm. Intr-un beci astfel amenajat, cartofii se pot pune intr-un strat de 2 - 2,5 m inaltime, in timp ce fara astfel de amenajari, grosimea stratului de cartof nu trebuie sa depaseasca 1 - 1,2 m.

Indiferent, daca sunt amenajate sau nu pentru pastrarea cartofilor, inainte de a se incepe recoltarea, pivnitele trebuie reparate, curatate si dezinfectate. Boxele se scot, se curata si se varuiesc cu var proaspat, care este si dezinfectant.

Bine este ca dupa aceasta sa se faca si o dezinfectie cu sulf. In acest scop, se inchid bine ferestrele, micile crapaturi, astupandu-se cu hartie.Se asaza apoi in mijlocul incaperii o tabla sau o galeata veche cu jar, peste care se pune praf de sulf.

Se inchide apoi usa pivnitei, respectiv a beciului, captusind-o si pe aceasta cu hartie, pentru a impiedica iesirea sulfului. Dupa 2 - 3 zile incaperea se aeriseste.

In acest scop, se deschid ferestrele si usile beciului in timpul noptilor de toamna, cand nu este pericol de inghet, iar ziua se tin inchise. Aerisirea trebuie facuta cu multa grija, mai ales in primele zile dupa depozitare, cand tuberculii transpira mai intens.

In timpul iernii, trebuie avut grija ca aerisirea depozitului unde se face pastrarea cartofilor, sa se faca numai ziua, doar 3 - 4 ore, cand temperatura aerului, afara, este de 1C.

Indiferent de modul cum se face pastrarea cartofilor, in beciuri, in pivnite, in silozuri, in depozite speciale, aerisirea este o masura de mare importanta.

Intrucat dupa recoltare, procesele vitale fiziologice si biochimice din tubercul continua, toate operatiile care se fac in timpul pastrarii au drept scop ca aceste procese sa se desfasoare cat mai lent, in primul rand respiratia.

In conditii normale de pastrare, pe langa bioxidul de carbon care se formeaza, se degaja si o cantitate apreciabila de caldura, circa 2,5 kcal pe tona si ora, care determina cresterea temperaturii in masa de tuberculi, fapt care accelereaza respiratia, provocand stricarea cartofilor.Cele mai potrivite culturi pentru asolamentul solului sunt culturile premergatoare potrivite cum ar fi culturile perene, paioasele, mazarea si porumbul furajer. Aceste culturi lasa solul curat pe care se pot planta cartofii si productivitatea la hectar va fi sporita. Campul trebuie sa fie liber de cartofi si tomate cel putin timp de trei ani.

Sistemul de pregatire a solului are ca scop asigurarea unui strat de pamant bine afanat si aerat. Solurile sarate, mlastinoase si tasate nu sunt admise pentru plantarea cartofului. Productivitatea va fi foarte scazuta.

Solul trebuie pregatit dupa anumite criterii. Aratul se efectueaza toamna cu adancimea brazdei de 25-30 cm in scopul nimicirii buruienilor, inlaturarea resturilor de plante si crearea porilor mai mari. Pe solurile poroase aratul este suficient la 25 cm.

Lucrarea parcelelor trebuie efectuata la o adancime de 5-8 cm. Structura fina a solului inseamna un contact strans intre cartof si sol, fapt ce stimuleaza germinarea si formarea radacinilor. Lucrarea solului poate fi efectuata mecanizat pana la incheierea randurilor. Pentru ca umezeala sa se pastreze stratul de pamant de la suprafata trebuie mentinut afanat la 2-3 cm pe o perioada cat posibil mai indelungata.

Fertilizarea solului

Cartoful bine reactioneaza la aplicarea ingrasamintelor minerale si foarte bine la aplicarea ingrasamintelor organice. Cele mai bune rezultate se obtin la administrarea a 40 tone/ha de gunoi de grajd bine dospit. Dozele NPK se aplica in functie de tipul de sol si de cantitatea de ingrasaminte organice introduse: maximum 80 kg de substanta activa de N; 60 kg P2O5 si K2O inainte de pregatirea parcelelor pentru sadirea cartofului.

Pregatirea cartofului pentru plantare

Pregatirea cartofului pentru plantare (stimularea germinarii) necesita o tehnologie speciala. Pentru inceput tuberculii trebuie sa fie calibrati. Pentru plantat se recomanda tuberculi sanatosi cu marimea de 30-50 g; 51-80g; 81-120 g (28-35; 35-45; 45-55 mm).Cartofii deformati, inghetati, traumati de daunatori si infectati de boli bacteriene si ciuperci se inlatura.

Iarovizarea cartofului se face in incaperi incalzite si semiintunecate, pe stelaje sau in lazi timp de 4-5 saptamani inainte de plantare, la temperaturi variabile intre 4-12 0C, cu umiditatea de 85% (umiditatea se mentine prin umezirea podelii). Cand afara este destul de cald, iarovizarea e continuata in aer, aparand tuberculii de vanturi reci. Iarovizarea se considera finisata cand coltii ating lungimea de 1-1,5 cm.

O alta metoda consta in expunerea semintelor la o temperatura de 18-20 0C intr-o incapere timp de o saptamana inainte de plantare. In acelasi timp langa cartofi se tine un vas cu apa pentru a mentine umiditatea in aer.

Atentie!CARTOFII TREBUIE SA FIE INCOLTITI SI BINE CALITI PENTRU A-I PLANTA!

Plantarea

Cele mai favorabile conditii pentru plantarea cartofului se creeaza atunci, cand temperatura solului la adancirea plantarii atinge 7-8 0C.

Intarzierea cu 10 zile poate duce la scaderea productivitatii de cartofi cu 15%. Se recomanda de plantat 45-55 mii tuberculi pe hectar. Primii se planteaza cartofii incoltiti de soiuri timpurii.

Dimensiuni (mm)Greutatea (g)Nr. de tuberculi/haSpatiul in rand cu distanta intre randuri de 75 cm

28-3530-5055,00025 cm

35-4551-8047,00030 cm

45-5581-12040,00035 cm

Distanta optima intre randuri este de 70 cm, fapt ce permite formarea cresterilor de marimea necesara. Distanta in rand este de aproximativ 30 cm. Adancimea de plantare a tuberculilor este de 5-8 cm in functie de diametrul tuberculului. Cartofii trebuie plantati manual pentru a nu distruge coltii.

Plantarea si formarea crestelor

Tuberculii trebuie sa fie plantati in santuri de 5-8 cm. Apoi, acesti tuberculi se acopera cu creste mici de aproximativ 5 cm inaltime.

Inainte de aparitia frunzelor solul trebuie din nou tras peste cartofi. Mai apoi este necesar de verificat daca radacinile sunt bine dezvoltate. Aceasta operatie va mai trebui repetata o data. Crestele finale trebuie sa acopere tuberculii cu 12-15 cm. Se recomanda ca crestele sa fie efectuate manual. Formarea crestelor va asigura in acelasi timp si combaterea buruienilor. Mai mult decat atat, crestele protejeaza tuberculii de inverzire si de temperaturi inalte, precum si contribuie la sporirea recoltei si la inlesnirea recoltei.

Irigarea

Cartoful este sensibil la deficitul de apa pana la inflorire. Din acest motiv pentru Moldova se recomanda soiuri timpurii. Dupa posibilitati se recomanda 2-3 irigari cu norma de irigatie 300 m3/ha conform conditiilor climaterice ale anului, in special cand incepe formarea tuberculilor, iar in timpul infloririi cartoful are mare nevoie de apa.

Rcoltarea

Rcoltarea cartofului se efectueaza atunci cand sunt uscate circa 75% din tufe. La recoltarea mecanizata cu 5-10 zile inainte se distrug curpenii.Avantajele producerii de cartofi timpurii sunt:

1. Nu sufera din cauza secetei si a caldurii mari pentru ca se recolteaza deja in iunie.

2. Un pret convenabil pe piata pana la 4 ori mai mare decat a cartofului de toamna.

3. Sunt necesare mai putine tratamente impotriva gandacului din Colorado.

4. Acelasi teren poate fi folosit pentru a doua recolta (varza, castraveti, ridichi de toamna ...).

5. Campania agricola este aglomerata in toamna, iar cartofii timpurii deja sunt recoltati,

Pastrarea

Pastrarea are loc in incaperi speciale cu aerisire. In primele 10-12 zile la 15 grade, umiditatea 90-95% (perioada de vindecare). Dupa aceasta temperatura se micsoreaza pana la 2-4 grade (umiditatea de 75%) si se pastreaza la acest nivel cat mai mult timp.

Soiurile tardive de cartofi recoltate tarziu pot fi pastrate afara in silozuri. Latimea optima la baza este de 3 metri, inaltimea de 1,0-1,5 m. Este necesar de a asigura ventilarea naturala cu ajutorul unei conducte de aerisire din leaturi la pamant sau simplu, un rand de paie. Suprafata silozului sa asigure ventilare printr-un strat de paie.

Silozul se acopera bine cu un strat de paie de 30 cm grosime. Inainte de ingheturi se pune un strat de sol de 30 cm grosime sau polietilena. Cand temperatura coboara mai jos de 5 grade, gramada se acopera iarasi, cu sol.

Piata cartofilor in Moldova

Cartofuleste una din principalele culturi agricole careia ii revine un rol deosebit in alimentatia omului. Datorita compozitiei chimice echilibrate, cartoful este considerat un produs valoros, fiind recomandat zilnic in alimentatie. Sporirea pe plan mondial in ultimii ani a productiei de cartof demonstreaza o data in plus insemnatatea strategica a acestei culturi in asigurarea alimentara, numita pe drept cuvant "a doua paine" a omenirii. Importanta economica a culturii cartofului rezulta din ponderea acestui produs in alimentatia omului (cca. 300 gr. zilnic), folosirea intensiva a terenurilor agricole si fortei de munca, posibilitatea obtinerii unor productii sporite si venituri substantiale.Desi conditiile pedoclimatice ale Republicii Moldova nu sunt cele mai favorabile pentru cultivarea cartofului, experienta si traditiile acumulate pe parcursul anilor in aceasta ramura permit obtinerea unei productii profitabile. Reiesind din norma fiziologica de consum a cartofului pe cap de locuitor (cca. 100-120 kg), necesarul anual in acest produs constituie 450-500 mii tone. Pentru cultivarea cartofului pe o suprafata de 40 mii ha anual sunt necesare cca. 100-120 mii tone de material de plantat. Astfel necesarul total este de cca. 600 mii tone.

Pana in anii 1990 1991, cand Republica Moldova, conform specializarii unionale, era orientata preponderent spre producerea fructelor, legumelor si strugurilor, cultura cartofului era considerata mai putin importanta, necesarul fiind acoperit prin importul acestuia din fostele republici sovietice Belarus, Ucraina, Federatia Rusa, precum si din Polonia.

In perioada de tranzitie spre economia de piata au sporit suprafetele de cultivare a cartofului, s-au produs schimbari in structura productiei sub aspectul formelor de proprietate si organizatorico-juridice de antreprenoriat. Suprafetele de cultivare a cartofului s-au extins pana la 65,3 mii ha in anul 2000, fata de 44 mii ha in medie pe anii 1981 1985.

Producerea cartofului s-a concentrat in sectorul privat (99,5 la suta), gospodariilor auxiliare ale populatiei revenindu-le peste 80 la suta din suprafete si productia globala. Totodata, din cauza crizei economice, situatiei financiare deplorabile a producatorilor agricoli, imposibilitatii asigurarii respective cu factori de productie (material de plantat de calitate, fertilizanti, pesticide, tehnica agricola) si implementarii tehnologiilor avansate de cultivare a cartofului, recolta a scazut pana la 5,1 t/ha in anul 2000 si 6,0 t/ha in medie pe anii 1995 1999, fata de 9,0 t/ha productia media pe anii 1981 -1985. Recoltele de cartof obtinute in perioada de referinta sunt de 2 ori mai mici decat cele inregistrate in Ucraina, Federatia Rusa si de 5-6 ori decat in Germania si Olanda. Situatia precara din ramura este conditionata, de asemenea, si de lipsa unui sistem de producere a materialului saditor si de asigurarea stiintifica neadecvata a acestuia. In ultimul timp nu se produce cartof de samanta de categorii biologice superioare (prebaza, baza), la nivel de 40 la suta se reproduce material de plantat certificat (reproductia I-II) din cel importat de peste hotare.

In scopul redresarii situatiei ramurii Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, in comun cu Institutul de Cercetari Stiintifice pentru Porumb si Sorg, Federatia si Asociatia Cultivatorilor de Cartof si Federatia Nationala a Fermierilor, a intreprins un sir de masuri, mai semnificative fiind: scutirea de TVA, in anul 2000, a importului cartofului de samanta de categorie certificata, reproductia I (clasa "A"); organizarea cursurilor de scolarizare a producatorilor, seminarelor stiintifico-practice, loturilor demonstrative si schimbului de experienta cu producatorii de cartof din Romania, Olanda si Germania, testarea si introducerea in productie a soiurilor noi de cartof de origine straina si implementarea tehnologiei avansate de cultivare; impulsionarea activitatilor de colaborare in acest domeniu cu partenerii din tarile dezvoltate etc.

Ca rezultat, in anul 2000 au fost importate 6500 tone cartof de samanta, a sporit in anul 2001 productia globala pana la 385 mii tone, inregistrandu-se o productie medie de 9,0 t/ha si o reducere a suprafetelor de cultivare pana la 42,6 mii ha. Totodata, anularea pe parcursul anilor 2001-2002 a scutirii de TVA a importului cartofului certificat de reproductia I a condus la reducerea importului acestuia pana la 2800 tone si, respectiv, 1600 tone. Aceasta actiune se va rasfrange negativ asupra asigurarii producatorilor cu material semincer, prin urmare, asupra productiei medii si globale de cartof in anii urmatori.

Conform estimarilor preventive efectuate in anul 2002, suprafata de cultivare a cartofului a fost de 45,0 mii ha, productia globala a constituit cca. 382,6 mi tone, iar cea medie 8,5 t/ha.

Rezultatele obtinute in productia de cartof in ultimii ani sunt departe de cele potentiale si situatia impune elaborarea si implementarea unui sistem de actiuni organizatorice, economice si tehnologice in vederea ameliorarii acesteia si asigurarii dezvoltarii dinamice a culturii cartofului.

Dezvoltarea culturii cartofului in Republica Moldova se va axa pe realizarea urmatoarelor obiective:

asigurarea populatiei cu cartof alimentar de origine autohtona pe tot parcursul anului;

diversificarea cailor de valorificare a cartofului si orientarea productiei timpurii spre export;

crearea sistemului national de producere a cartofului de samanta;

organizarea producerii cartofului in baza tehnologiilor industriale;

revitalizarea sistemului de colectare, conditionare si pastrare a cartofului;

incurajarea si sustinerea producatorilor de cartof;

eficientizarea asistentei stiintifice si instituirea unui sistem de formare profesionala continua a producatorilor de cartof.

Realizarea obiectivelor preconizate urmeaza a fi asigurata prin obtinerea urmatoarelor performante:

optimizarea suprafetelor de cultivare a cartofului la nivel de 40,0 mii ha;

sporirea productiei globale de la 385,0 mii tone in anul 2001 pana la 600,0 mii tone in 2010;

sporirea productiei medii de la 9,0 t/ha in anul 2001 pana la 15 t/ha in 2010;

extinderea exportului cartofului timpuriu catre anul 2010 pana la 4-5 la suta din productia globala;

asigurarea necesarului republicii de material semincer de cartof de categorie certificata in baza productiei autohtone.

Caile de realizare

Stabilizarea suprafetelor de cultivare a cartofului anual la nivel de 40,0 mii ha va asigura obtinerea recoltelor globale preconizate prin amplasarea rationala a plantatiilor de productie marfa in cele mai favorabile si traditionale zone judetele: Edinet, Balti, Soroca si Chisinau, precum si cele irigabile judetele Orhei si Tighina. Cele mai mari suprafete vor fi concentrate in judetele Edinet 8 mii ha, Chisinau 7,5 mii ha, Balti 5,6 mii ha si Soroca 4,2 mii ha (anexa 3). In celelalte unitati teritorial administrative (cu exceptia mun. Chisinau) productia de cartof va avea, in fond, un caracter natural.

Sporirea productiei globale si celei medii de cartof va fi realizata prin introducerea soiurilor productive rezistente la boli, folosirea materialului de inmultire calitativ, aplicarea tehnologiilor avansate de cultivare si pastrare. In scopul perfectionarii sortimentului va fi extinsa lista soiurilor omologate, organizata testarea soiurilor de origine straina pentru identificarea celor mai valoroase si adaptive la conditiile republicii, precum si ameliorarea soiurilor locale si crearea noilor soiuri autohtone.

Un rol deosebit va fi acordat activitatilor de formare a sistemului national de producere a cartofului de samanta. Pentru infiintarea plantatiilor de productie urmeaza a fi folosit doar cartoful calitativ de samanta de categoria certificata reproductia I si II. Reiesind din suprafetele de cultivare necesarul anual de material de plantare certificat va fi de cca. 100 120 mii tone. Treptat se va trece la producerea cartofului de samanta "certificat" autohton. In acest scop vor fi necesare anual cca. 1500 tone cartof de categorie "prebaza", 6000 tone de categorie "baza" si 36 mii tone de categorie "certificata" reproductia I.

Cultivarea cartofului-productie marfa urmeaza a fi efectuata dupa tehnologii avansate industriale cu aplicarea bilonarii solului, erbicidarii, fertilizarii, irigarii, protectiei integrate si altor procedee agrotehnice. Un element obligatoriu al tehnologiilor performante, in deosebi la producerea cartofului timpuriu, va fi incoltirea (iarovizarea) si calirea tuberculelor inainte de plantare. Aplicarea tehnologiilor avansate se va baza pe mecanizarea la maximum a lucrarilor, necesitand in acest scop un sir de masuri agricole speciale bilonare, plantare, lucrare a solului, inlaturare a vrejilor (tufelor) si de recoltare. Sporirea productivitatii si calitatii cartofului va fi asigurata si prin respectarea asolamentului. Aceasta cultura urmeaza a fi amplasata in asolamente speciale sau legumicole, furajere, de camp, dupa cei mai potriviti premergatori.

Crearea sistemului national de producere a cartofului pentru samanta se va efectua dupa doua scheme redusa si integrala. Prima schema (anexa 4 ) se va axa pe importul cartofului de categorie "prebaza" si multiplicarea acestuia in conditiile republicii. Schema a doua (anexa 5) prevede obtinerea cartofului de categorii biologice superioare (prebaza si baza ) si reproducerea acestora in tara. Rolul de coordonare a sistemului va fi realizat de catre Institutul de Cercetari Stiintifice pentru Porumb si Sorg (sau filiala acestuia pentru culturi legumicole, bostanoase si cartof), care se va ocupa concomitent cu obtinerea categoriei "prebaza" si partial de "baza". Producerea cartofului pentru samanta de categorie "baza" va fi organizata in gospodarii semincere de categoria I, amplasate in zona de nord a republicii, pe terenuri izolate, (inchise), iar celui certificat in gospodarii semincere de categoria a doua, situate in diferite zone, pe sectoare protejate. In ambele cazuri producerea cartofului de samanta urmeaza a fi realizata pe terenuri irigabile, cu soluri favorabile, asigurand o protectie integrala sigura a plantatiilor semincere contra bolilor si daunatorilor. La prima etapa (3-4 ani) producerea cartofului de samanta se va efectua dupa schema redusa, iar ulterior dupa schema a doua.

Trecerea la o noua schema de asanare si inmultire accelerata a cartofului presupune avansarea la o etapa calitativ noua a producerii materialului saditor ce necesita organizarea unui centru unic pentru producerea cartofului de samanta. Crearea sistemului national de producere a cartofului de samanta va necesita cheltuieli substantiale, ce urmeaza a fi suportate din contul mijloacelor bugetare, proiectelor de asistenta tehnica si producatorilor. In scopul producerii unui material semincer calitativ de cartof va fi perfectionata si baza normativa.

O directie noua de valorificare a cartofului alimentar va fi industrializarea acestuia (prelucrarea) in scopul producerii cipsurilor, pommes frites (pomfri), semifabricatelor si altor produse. Promovarea acestui domeniu va impune implementarea unor noi soiuri speciale de cartof si crearea in cadrul intreprinderilor de prelucrare a sectiilor de procesare.

Dezvoltarea ramurii culturii cartofului va necesita un suport stiintific adecvat, realizat in baza elaborarilor tehnico-stiintifice ale institutiilor de profil de peste hotare si Institutului de Cercetari Stiintifice pentru Porumb si Sorg sau a Filialei acestuia pentru culturile legumicole, bostanoase si cartof. Cercetarile stiintifice autohtone vor fi orientate spre ameliorarea si crearea soiurilor locale de cartof, testarea si implementarea soiurilor straine, perfectionarea tehnologiilor de cultivare si pastrare a cartofului, elaborarea actelor normative privind industrializarea acestuia. O directie prioritara de cercetare va fi producerea cartofului pentru samanta de categorii biologice superioare, in deosebi a celui devirozat.

In scopul promovarii elaborarilor tehnico-stiintifice si practicii avansate in domeniul culturii cartofului vor fi continuate activitatile de creare a loturilor demonstrative, de organizare a seminarelor teoretico-practice, simpozionului republican "Cultura cartofului in Republica Moldova" si altele.

Realizarea obiectivelor preconizate va fi asigurata si prin intermediul unor actiuni de incurajare si sustinere a producatorilor de cartof, mai semnificative din ele fiind:

promovarea pe toate caile a cultivatorilor de cartof cu imagine buna;

scutirea importului cartofului pentru samanta de categorie "certificata" reproductia I (clasa A) de TVA si reducerea taxelor vamale;

stabilirea unor taxe vamale mai sporite la importul cartofului alimentar, in limitele admise de OMC;

facilitarea accesului producatorilor cartofului pentru samanta si ai cartofului de consum cu o imagine buna la subventionarea de stat a creditarii in agricultura si la proiectele individuale de asistenta tehnica si granturi.

oferirea de catre bancile comerciale a creditelor cu cea mai mica rata a dobanzii pentru producatorii de cartof de samanta si a celui de consum in cazul implementarii tehnologiilor avansate cu avizul Ministerului Agriculturii

In anul 2001 circa 70% din productia de cartofi era din import si numai 30% de origine autohtona, iar in anul 2002 in comparatie cu anul 2001, piata interna a fost dominata de cartofi cultivati in Moldova. Situatia din anul curent a preturilor pe piata la cartof este similara cu aceeasi perioada a anului precedent.

Pe piata autohtona se intalnesc cartofi de import (Polonia, Ucraina, Romania, Bielarus), dar un volum enorm de cartofi este de origine autohtona. Pretul cartofilor se mentine constant pe tot parcursul anului, exceptie facand doar lunile aprilie-iunie, cand pe piata apar cartofii noi si se comercializeaza la un pret foarte inalt comparativ cu pretul cartofilor vechi.

Una din cele mai mari piete este piata agroalimentara din Chisinau. Aici cartofii din anul precedent se comercializeaza la pretul de 3-4 lei/kg, iar cei din roada anului curent se vand pe piata la pretul de 15-25 lei/kg. Un volum mare de cartofi din roada anului trecut sunt importati din Polonia, Ucraina, Romania, Bielarus, predomina pe piata cartofii importati din Polonia. Ei sunt mai putin afectati de bolile caracteristice pentru cartofi si corespund cerintelor la nivel european.

Cartofii din roada anului curent sunt de origine autohtona. Doar un volum foarte mic, care se comercializeaza pe piata sunt adusi de la nordul republicii (Briceni).

Cartofii noi sunt cultivati in Moldova. Ei nu pot fi importati din cauza, ca procedura de pastrare necesita o tehnologie speciala: daca se tin mai multe zile la lumina solara se innegresc si i-si pierd calitatile gustative (nu mai sunt buni de comercializat). Cartofi noi (roada anului curent) sunt recoltati in mare masura in s. Mascauti, Criuleni.

Pe piata din Chisinau au fost intalniti cartofi de soiul "Americanca", "Sineca", "Ciarodeica", "Golandschii" si "Irga". Ei sunt de culoare galbuie si roz-rosietic.

In or. Balti, la piata centrala agroalimentara cartofii vechi (din roada anului trecut) se comercializeaza la pretul de 3-4 lei/kg, cei noi (roada anului curent) au pretul de 15-25 lei/kg. La fel, ca si pe piata din Chisinau, exista cartofi de import si de origine autohtona.

Pe pietile din Cahul, Causeni si Edinet cererea la cartofi este inalta si oferta, evident, la fel inalta. Consumatorii prefera mai mult cartofii importati din Polonia, datorita faptului, ca sunt bine pastrati si calitatile gustative sunt mai bune. Insa, in perioada aprilie-iunie majoritatea consumatorilor platesc 20-25 lei pentru 1 kg de cartofi noi.

La Iasi (Romania), pe piata "Nicolina" se comercializeaza cartofi de origine autohtona (Galati si Dambovita) la pretul de 20-40 mii lei pentru 1 kg de cartofi din roada anului curent si cu 8-10 mii lei pentru 1 kg de cartofi din roada anului precedent (Suceava).

Daunatorii, bolile si gandacul din colorado

Bolile si daunatorii culturii de cartof sunt urmatoarele:

1. Molia cartofului (Phthorimaea operculella Zell);

2. Mana (fitoftora infestans)

3. Raia neagra a cartofului (Synchytrium endobioticum).

4. Patarea bruna a frunzelor de cartofi (Alternaria porri (Ell)).

5. Putregaiul uscat al tuberculilor sau fuzarioza cartofului (Fusarium oxysporium Schl. f. solani Bilai, F. culmorum Sacc.).

6. Raia fainoasa a cartofului (Spongospora subterranea (Wallr) John).

7. Rizoctonioza cartofului (Hypohnus solani Pr. et Del f. c. Rhizoctonia solani Kuhn).

8. Raia comuna a cartofului (Streptomyces scabies Waks. et Henr).

9. Innegrirea bazei tulpinii si putregaiul moale al tuberculilor de cartof (Erwinia phytophthora Berg. et al).

10. Rasucirea frunzelor la cartof (Solanum virus 14 Smith).

Gindacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata L)

Oligofag. Ataca diferite specii de solanacee cultivate si spontane ca cartof, tomate, vinete, ciumafai, tutun etc., producand pagube mai mari cartofului cultivat si vinetelor Dauneaza adultii si larvele, care rod frunzele de la exterior spre interior lasand intacte nervurile si lujerii. La atacuri puternice nu ramane decat resturi de tulpini, culturile putand fi compromise. In lipsa plantelor verzi pentru hrana, gandacii pot ataca tuberculii, aflati la suprafata solului. Ierneaza ca adult in sol, la adancimi cuprinse intre 20-60 cm.

Adultul are corpul oval, convex dorsal, de 7-16 mm lungime, de culoare galbena-portocalie, caramizie. Pe cap prezinta o pata triunghiulara neagra, iar pe pronot 11 pete negre, de diferite marimi, printre care cea mediana mai dezvoltata si de forma literei "V".

Elitrele sunt galbene deschise sau galbene roscate, fiecare cu cate 5 dungi longitudinale negre, de unde si denumirea de "decemlineata". Aripile posterioare sunt portocalii.

Picioarele roscate cu tarsele negre. Abdomenul prezinta 3-4 siruri de pete negre longitudinale. Larva la completa dezvoltare are corpul de 15-16 mm lungime, dorsal puternic bombat, iar ventral drept, de culoare portocalie-roscata cu capul negru si picioarele brun-inchise.

In conditiile climaterice ale Moldovei "Gandacul de Colorado" se dezvolta in doua generatii. Pentru nimicirea acestei insecte este necesar de a folosi insecticide de tipul Decis-2,5% in doza de 0,15 l/ha sau Karate-5% 0,1 l/ha. Prima stropire se efectueaza cand se atesta 1-2 gandaci pe planta. Este necesar de a tine cont ca stropirea trebuie sa fie efectuata nu mai tarziu de la momentul aparitiei larvelor in prima etapa de dezvoltare. Pentru a reduce rezistenta daunatorilor este necesar de a schimba tipul de chimicale.

Descrierea soiurilor (hibrizilor) de cartofi inregistrate in anul 2002

Soiul KONDOR a fost creat la firma "Agrico", Olanda. Este un soi semitimpuriu. Tufa este inalta, bine dezvoltata. Tulpina groasa usor pigmentata. Numarul de tulpini mediu. Frunza mare, ovala. Florile de culoare rosu-violet. Tuberculii au forma ovala de culoare rosie, cu ochi superficiali, pulpa galbena. Numarul de tuberculi este mare. Calitatile gustative 4,3-4,8 puncte. Continutul de amidon constituie 13,8%.

Pe parcursul anilor de incercare productivitatea medie a constituit 184-240 q/ha. Soiul este rezistent la seceta si la numeroase boli virotice. Are o durata mare de pastrare. Soiul Kondor este inclus in Registru pentru cultivare pe tot teritoriul republicii.

Soiul IMPALA a fost creat la firma "Agrico", Olanda. Este un soi timpuriu. Tufa este bine dezvoltata, tulpina groasa, puternica, erecta. Tuberculii au forma ovala si rotund-ovala cu ochi superficiali de culoare galben-deschis, cu aspect comercial bun, pulpa galben-deschisa.

Calitatile gustative si cele culinare sunt bune 4,6 puncte. Continutul de amidon constituie 14,4%. Masa medie a tuberculului 94-108 g. Productivitatea medie la sectoarele de incercare a constituit 184-220 q/ha. Este tolerant la bolile principale.

Soiul Impala este inregistrat in Registru pentru cultivare pe tot teritoriul republicii.

Soiul RAJA a fost creat la firma "Agrico", Olanda. Este un soi de maturitate mijlocie. Tufa este inalta, tulpinile semierecte. Frunza are marime mijlocie de culoare verde-inchisa. Florile sunt de culoare violet-rosu.

Tuberculii sunt mari, au forma ovala cu ochi superficiali, coaja este rosie, pulpa are nuanta galbuie. Tuberculii sunt uniformi duma forma si marime. Masa medie a tuberculului 84-106 g. Calitatile gustative sunt apreciate cu 4,0-4,5 puncte. Continutul de amidon constituie 13,4-16,0%. Pe parcursul anilor de incercare productivitatea medie a constituit 161-220 q/ha. Frunzele se afecteaza de fitoftoroza la nivel mediu. Tuberculii sunt toleranti la fitoftoroza. Este relativ tolerant la rapanul comun.

Soiul este inregistrat in Registru pentru cultivare pe tot teritoriul republicii.

Soiul SCARLETT a fost creat la firma "NZPC", Olanda. Este un soi timpuriu. Tuberculii sunt ovali de culoare rosie, cu ochi marunti, pulpa galbena. Masa medie a tuberculilor este de 105-120 g. Calitatile gustative sunt bune 4,2-4,5 puncte. Continutul de amidon constituie 13,7%. Pe parcursul anilor de incercare productivitatea medie a constituit 197-252 q/ha. In proportii medii se afecteaza de fitoftoroza, rapan si alte boli.

Soiul este inregistrat in Registru pentru cultivare pe tot teritoriul republicii.Pentru a nu avea probleme in cultivarea cartofilor, in primul rand, trebuie sa cumparam cartofi de samanta certificati.Plantarea cartofilorpentru consum luati din piata sau de la magazinul alimentar este o loterie.Pe langaproblema bolilor acesti cartofi sunt trataticu un inhibitor de crestere pentrua nu germina.Crestereacartofilorin sol cupHsituat intre 5.0si 6.0nu trebuie sa ridice probleme. Dar daca Ph- ul este mai mare cartofii sunt predispusi la imbolnavire. Adaugand gunoi bine fermenta, turba, sau compost rezolvam problema.Nu trebuie sa plantam cartofi in locul unde cu un an inainte am avut rosii sau vinetedeoarece aceste specii fac parte din aceiasi familie cu cartoful si vor atrage daunatorii comuni si problemele similare.

Institutul cartofului din Brasova creat 34 soiuri de cartof, din care 17 sunt inscrise in Catalogul Oficial. Vom putea alege cu prioritate soiurile:Roclas, Christian, Dacia, Amelia, Nicoleta, Tampasi Rustic.Vom planta cartofi incoltiti cu colti vigurosi si sanatosi. Acestia se pot planta intregi sau taiati. Fiecare parte taiata trebuie sa contina cel putin un colt viguros.In conditiile in care solul este rece, gradinarii prefera sa puna o folie de plastic, in timpul noptii, pentru a forta rasarirea. Inainte de plantare este indicat sa tratam cartofii un fungicid pentru a prevenii putrezirea.Cartofii se planteaza primavara pana cel tarziu in decada o doua a lunii aprilie,dar se mai pot planta ca a doua cultura la inceputulcul verii. Pentru cultura care se infinteaza primavara putem merge pe doua soiuri; un soi timpuri si unul mai tardiv pentru a avea o esalonare a recoltarii.

Pentru cartofi alegem un loc insorit cu un bun drenaj, astfel ca radacinile si tuberculii sa se dezvolte cat mai bine.Vom putea opta pentru una din urmatoarele trei variante de plantare:Metoda pe rigola: Este o metoda traditionala, prin care sapam un sant (rigola), de o adancime mica, pe care punem cartofii cu coltii in sus, si ii acoperim cu 2-3 cm de sol. Pe urma dupa ce plantele au rasarit vom face un musuroi, pe care il inaltam dupa cum creste vegetatia. Daca planta are 10 cm inaltime, musuroiul il vom face ca sa acopere jumatate din parte aeriana a plantelor. Facem aceasta operatiune pana cand plantele infloresc.

Metoda prin mulcire. Unii gradinari prefera sa puna cartofi de samanta pe sol pregatit si sa-i acopera cu cativa centimetri de mulci. Si in acest caz procedam ca si in cazul musuroitului. Cand plantele au crescut 10 cm acoperim cu 5 cm cu mulci, pana cand plantele au ajuns sa infloreasca. Daca avem rozatoare pe teren aceasta metoda nu prea este indicata.

Metoda in container.Aceasta metoda ocupa putin spatiu. Cartofii se pun in partea de jos a containarului si se acopera cu un strat de 2-3 cm cu pamant organic. Se procedeaza la fel, odata cu cresterea partii vegetative; respectiv se acopera periodic cu pamant pana se umple containarul. In acest caz se pot folosii balotii de turba pentru a se planta direct in ei.Daca cartofii sunt plantati in pamant organic nu trebuie sa avem probleme deosebite. Daca sunt udati potrivit o data pe saptamana este deajuns pentru a avea o recolta buna de cartofi in gospodaria proprie._1468777442.unknown