7/24/2019 criza 2008-2009

1/4

CRIZA ECONOMICA-teorii si solutii pentru relansarea economiei-

Profesor coordonatorProf. univ.dr Szentesi Silviu Realizator

ersi!an An!elica Maria

Arad" #$%$

&n ultima vreme auzim cu totii vor'indu-se despre CRIZA ECONOMIC(" ins)foarte putini sunt cei care pot e*plica acest fenomen si care caut) solutii aplica'ile derevenire din criz).

Conform +ictionarului E*plicativ al lim'i Rom,ne" prin criz) economic) seintele!e faz) a ciclului economic n care se formeaz) un surplus relativ de m)rfuri nraport cu capacitatea de cump)rare limitat) a populatiei" ceea ce duce la sc)dereaproductiei" la falimente" soma etc. Aceasta este situatia cu care se confrunta societateanoasta de mai 'ine de / ani.

000.r

7/24/2019 criza 2008-2009

2/4

Criza financiara actuala" declansata in S1A" a iz'ucnit in anul #$$2" eadesfasurandu-se in conformitate cu un model oferit de 34man Mins54" care enumeraprincipalele etape ale unei crize. Astfel" socul e*o!en asupra economiei l-a constituitcrearea cadrului le!islativ favora'il constructiei de locuinte personale si cladiri precum sia unui cadru financiar rela*at" care a permis accesul la credite pentru locuinte a populatiei

cu venituri mici. Pe acest cadru creat" tot mai multe 'anci" fonduri de investitii" societatide asi!urare" au acordat imprumuturi considera'ile pentru cumpararea de locuinte unorclienti care nu aveau posi'ilitatea sa-si ac6ite creditele. Pe fondul incuraarii creditariiipotecare prin scaderea repetata a ratei do'anzilor de catre 7ederal Reserve" 'ancile"fondurile de investitii" societatile de asi!urare" au fost stimulate sa-si mareasca profiturile.Si acest lucru l-au facut prin acordarea de imprumuturi 8cu do'anda foarte mare9 la unnumar tot mai mare de clienti cu !rad mare de risc. Pentru a se asi!ura impotrivariscurilor de neincasare a ratelor" 'ancile mai sus enuntate au procedat la vanzarea8profita'ila9 a imprumuturilor si a do'anzilor" su' forma de produse financiare via'ile"unor entitati financiare specializate in operatiuni cu !rad mare de risc. +isponi'ilitateae*cesiva a fondurilor de credit a aruncat multe produse financiare pe piata : credite pentru

case individuale" cladiri" terenuri" masini" carti de credit. +omeniul de actiune s-a e*tinscu timpul si la imprumuturi facute de administratiile re!ionale si locale" la crediteleindustriale si comerciale. Cu alte cuvinte aici este vor'a de acea etapa a crizei in care semanifesta irationalitatea investitorilor.Pe masura ce 'ancile" fondurile de investitii" societatile de asi!urare nu si-au mai incasatratele de la clienti" nu si-au mai putut desfasura activitatea si au intrat in faliment. Acumse manifesta semnalul de alarma pe piata creditelor imo'iliare. Semnalele au fostpercepute ca un pericol de catre societatile 'ancare de tip 6ed!e care cumparaseraprodusele financiare . Acestea au incercat sa valorifice titlurile detinute prin vanzare pepiata 'ursiera. Numarul mare de titluri din domeniul imo'iliar de pe piata 'ursiera adeterminat scaderea pretului acestora. Manifestarea fazei de panica.

Au urmat falimentele in lant" la sfarsitul anului #$$;" criza creditelor" declansataca urmare a pierderii de catre 'anci a capitalului" dar si datorita aplicarii de politiciprudentiale" de proteare a activelor. Putem spune ca ne aflam in ultima etapa a crizei"cand panica s-a calmat" iar acum se evalueaza consecintele dezastrului si se adoptamasurile de reconstructie.

&n Rom,nia" efectele ne!ative ale crizei incep sa fie tot mai evidente: lipsa cereriipe piata" care determina restr,n!erea productiei si implicit diminuarea necesarului defort) de munc). Astfel rata somaului este ntr-o contiun) creste re si populatia este din cein ce mai afectata.+e asemenea" se o'searva o reducere semnificativ) a investitiilor" activitatea economic) aco'or,t su' nivelul PI< poten=ial" de fapt toate aceste evenimente au e*acer'at c)derea nspiral) a cererii a!re!ate.

>o6n Ma4nard ?e4nes" economist 'ritanic din prima parte a secolului @@" este celcare ne ofera interesante teorii in cea ce priveste criza economica si p,r!6ia fiscal) pecare statul o poate folosii pentru revenirea din criza.eoria 5e4nesian) sus=ine c) n a'sen=a unei interven=ii sta'ilizatoare a !uvernului spiraladescendent) se va amplifica p,n) ce va atin!e un punct de ec6ili'ru mult inferiornivelului la care opera anterior. +in acest motiv" o 'un) parte a !uvernelor" at,t dineconomiile dezvoltate c,t Bi din economiile emer!ente intrate n recesiune sau afectate de

7/24/2019 criza 2008-2009

3/4

o ncetinire a ritmului de creBtere economic)" au considerat c) eforturile anti-ciclicetre'uie neaparat sa cuprinda siinterven=ii ro'uste la nivel fiscal. &n consecin=)" s-au adoptat sau urmeaz) s) se adopte oserie ntrea!) de pro!rame menite s) stimuleze consumul Bi investi=iile" fie prin c6eltuielipu'lice" fie prin reduceri temporare de ta*e.

+e asemenea statul poate interveni in economie prin o alta importanta par!6ie sianume cea monetara. Prin politica monetara se intele!e r) se n=ele!e ansam'lulm)surilor ini=iate Bi implementate de 'anca central)" n scopul realiz)rii Bi men=ineriiec6ili'rului macroeconomic n economie.

7/24/2019 criza 2008-2009

4/4