BLOCURI DE RAMURA

EKG 2008-2009

Date generale BRD consecinta a unei cardiopatii tip BIC, cardiopatie

hipertensiva, reumatica, DSA, cardiomiopatii, etc prezent si la persoane aparent sanatoase datorita intreruperii totale a rr principale sau rr distale, retea Purkinje asincronism patologic inversat al miocardului V, primul activat fiind VS (invers fata de normal)MOMENT I: activare sept stang prin rr stanga integrala vector stg-dr, in jos si ant unda r in V1-V2, unda q in DI, aVL, V5-V6 de amplitudine mica

1

MOMENT II: Depolarizare perete liber VS indirectie normala, dr-stg, craniocaudal, posterior, magnitudine redusa datorita opozitiei cu fortele de activare septala in portiunea inferioara Unda s in V1-V2 si unda R in V5-V6, DI, aVL

2

3

MOMENT III: depolarizare septala si paraseptala dr (imediat dupadepolarizarea perete liber VS) frontul de unda de la nivel sept stg determina depolarizare dr vector stg-dr, caudo cranial, anterior drum impuls neregulat prin miocardul de lucru timp crescut pt depolarizare sept dr

! Unda s in V1-V2 este de mica amplitudine, o unda S ampla tradeaza HVS + BRD

V1-V2 cea de-a doua unda + R V5-V6 DI, aVL unda s

5 4

MOMENT IV depolarizare perete liber VD - vector dreapta, sus, anterior ce apare concomitent si in acelasi sens cu vectorul de depolarizare paraseptala dr cumulare unda R de amplitudine > r initial in V1-V2 si unda s de durata > in V5-V6, DI, aVL

Asincronismul patologic VS-VD se traduce EKG prin inversare raport teoretic V1-V2 R/S (>1) si alungire TADI V1-V2 MOMENT V: REPOLARIZAREA VENTRICULARA repolarizare asincrona, fragmentara, primele repolarizate sunt septul stang si perete lateral VS (in ordinea depolarizarii) devin electropozitive, perete VD inca electronegativ vector repolarizare dr-stg, usor posterior tulburari secundare de faza terminala ST-T in V1-V2

BRD

CRITERII DE DIAGNOSTIC:

Durata QRS in V1-V2 si V5-V6 > 0,14-0,16 sec (in toate cele 12 derivatii) TADI V1-V2 (0,04-0,06 sec) Raport R/S >1 in V1-V2 (patologic), V5-V6 (normal) Aspect rR, rsR, RR in V1-V2 (s de mica amplitudine, R largit) Aspect qRs cu s de amplitudine redusa, largita, crenelata in V5V6

modificari sec faza terminala V1-V2 (de partea blocajului) Axa QRS: BRD pur- axa intermediara BRD I : + 90-+ 180 BRD + HBSP sau cu semnificatie de HVD BRD II: +75-+90 posibil BRD cu semnificatie de HVD BRD III: +30 - -30 BRD + HVS unda S adanca

BRD IV: +30-+60 pur, fara asocieri patologice BRD V: -60 - -90 BRD + HBSA

BRD minorParametru durata TADI R/S Aspect cx Faza terminala Aspect general N Variabil N Gr.I N 0,14-0,16 sec Nedeterminabil cx QS, qrS 0,14-0,16 sec > 0,08-0,010 sec >1 - normal RR sau rR Modificari sec STT

obsDurata QRS marcat in toate 12 deriv Modificari doar de partea blocajului Se mentine raport normal datorita ordinii normale a depolarizarii VD-VS

Cx clar pozitive in V5-V6 Modificari de partea blocajului

BRS I: axa QRS = -30 - -90 = posibil dublu blocaj BRS + HBSA BRS II: axa QRS = -30 - +30 = BRS asociat cu HVS sugestive

semnele indirecte din V1-V2 unda S adanca BRS tip III: axa QRS = +30 - +60 = BRS pur BRS tip IV: axa QRS = +90 - +120 BRS asociat cu HVD BRS incomplet: intarziere impuls la nivel retea Purkinje secundar

HVS excesive sau afectiune miocardica dismetabolica semne EKG: Crestere moderata durata QRS (cu pana la 0,02 sec) Modificari discrete morfologie QRS Gr I : micsorare/disparitie unda q in DI, aVL, V5-V6. r in V1-V2 datorita intarzierii depolarizarii sept stg Gr II: absenta deflexiunii initiale ca la grI + ingrosare sau panta ascendenta QRS neregulata si crestere moderata durata QRS Gr III = BRS major

HEMIBLOCURILERamura stg fascicul His se divizeaza in: rr antero-superioara - subtire activeaza perete antero-superior VS rr postero-inferioara activeaza perete postero-inferior VS Intreruperea uneia dintre ele = hemibloc

! HBSA mult mai frecvent decat HBSP deoarece rr ant-sup este mai fina si vascularizata dintr-o singura sursa, in timp ce rr post-inf este mai groasa si vascularizata din doua surse.

HBSA

Intreruperea fasc ant face

qDI / rDIII

ca depolarizarea sa se faca pe cale fasc. posteroinferior partea post-inf este activata in timp ce partea ant-sup este neactivata depolarizare din aproape in aproape, vector caudo-cranial si

spre stg

hiperdeviatie axiala stg pana la -90 perturbare minora depolarizare sept absenta componentei antsup face ca vectorul de depolarizare sept sa fie orientat la dr si in jos unda q in DI si r in DIII durata si morfologie QRS nemodificate

HBSP Intrerupere fascicul post inf Vector septal orientat la stg si in sus (-60- -90) unda r in DI si q in DIII Peretele ventricular stg se depolarizeaza usor asincron de la terit ant-

sup spre cel post-inf sens depolarizare stg dr, cranio-caudal deviatie axiala dr, durata QRS normala

HBSP

rDI / qDIII

Criterii de diagnostic HBSA: Hiperdeviatie axiala stg -45 - -90 Aspect qDI, rDIII QRS de durata si morfologie normala Eliminarea altor cauze de hiperdeviatie axiala stg

HBSP: Hiperdeviatie axiala dr +105 - +180 Aspect rDI, qDIII QRS de durata si morfologie normala Eliminarea altor cauze de deviatie axiala dr

Alte tipuri de blocuriBIFASCICULARE: Asociere BRD cu un tip hemibloc = aspect RR in V1-V2 + HBSA sau HBSP Cel mai frecvent: BRD + HBSA (au aceeasi sursa de vascularizatie)

TRIFASCICULARE: BRD + HBSA + BAV grad variabil

BLOCURI FOCALE sau DE ARBORIZATIE ale rr stg: Tulb de conducere in segment bine delimitat retea Pkj Semne EKG: ingrosare sfarsit QRS

BLOC PERIINFARCT: Bloc fascicular, focal asociat cu semne de infarct