Cristian Badilita - Miturile Lui Platon

8/20/2019 Cristian Badilita - Miturile Lui Platon

1/192


2/192


3/192

MITURLELU

PLATON

Atooie s si itoti eCRISTAN BĂDŢĂ


4/192

Copea see

IOAA RAGOMISC MARD


5/192

ÎNRE IT ŞI FILOZOFIE

Psqu'n na pa s cmpende le regex air de l phlshe, f nerser l mhde e l le phsphque l lumr du elgeu

IRD

Ds coss cacs dps a odao d od

Ulml veac a îngsa o pecacloasă eablare a ml ş a gnd mce Toş, aşa cmbsă ş ns asse, oae eole şnţfce

care a concra la aceasă eablae nepeeaăml ş lmea mcă pnun poces de edcţenelecală"1• e îseamnă asa? Asa înseamnă căml în se n ae nc un conţn d gînde, elese o fcune nconsnă" a căe sefcae re-

e să o escopem' no, cu uorul un a�ăn- s seoas analze snfce Pm" habau au, aşada, d smncaţa poprlor ceaţDor pnro meodă hermeneucă sublă, ale-gorcă se poae aunge la sbsraul eal l mul,acla c aeăra prăo e smnfcaţe Pocesuldesaralzăr ml în lumea hlor gc angapogeul în epoa u lan, cnoscă îdeobş


6/192

poate numai aceea a apologilo cetini in pmeleeacui o a ce în innsiae uma i miula ebit si schimb sensl p ca la a pînatuc (pocesul ceps, dup cm am zis, mul

mai eem2; mil se supne, pentu a supavieui decen, splciilo intepii algoice) asensul de mincin, ficin, fabul" cl l, i saps pîn î zoii secoluli nosu ac pn lapaia o iie" ap sl nelag i l e-

b Ca s nu mai spm c liga ci,o pi s i, u ia f delocprelnă. Pe odul aci fusi imileae,miul cită me eopea, da d acasdat n ca o compon a iii nsi mli ci

ca u leme ndaml n istoia clui ma-e e c cl ca a ilu îag lui mae culual s Mica liad ntmploliad se fe d Gecia i mai cu sm dePaon auci d ob d u l

Gcia pin ceul dsacaliii i alasii cninlui miului ambalaul filo-zfe Poblema fc oic unui nm impesian luci; n m oi opi dc asupaoa nccd

extr g

eile uil p des-faa aalei de fa

In pimul d a di sm opsc asupa mnlui d ae" i s încc p baza no sdii lean al lui Macelie o apoima a acsui teme cadulgndiii miice Apoi oi l discuie nsi pesonliatea „maslui ad" (fomla apa

ine acluiai saat), umind meamofozaea luio at cu ecea dino lume închis, aional


7/192

Athi i th

S a tpaa l id a„t pt" d ata a IIa a pbii

Pato plaă a a moo av mt avăl thia at too t „taaa-" a li Hi t ă ătoaa pă a Pato a aă a avt a „ot

oat" fiiţ D apt iia atovlagii p a taa ota d laă adiă i „atoita" th O ată ao ă fiozofa v tafiziă a obctl data aata l popi c laa idi a aăii toa atooăaţ ctl o Avăl ai t lthi „aca" „taai" rthts ttdi" aică xpli „avaaobict oati la itlct Da clatl Fil n mooafa a p Plat

ia154 oază ă „ oă fica a l th p a H l itp oă pioad toi tt foat -pătat tip a oiat ja ito poaătpi plă Fl ăt tiaa

tativl thi a a ajctivi ths c „otti" ci l „platoi-cia" dpă att pol oi pial p lă b didi t la o.D p tăl filoo poa pioaă a thii a tct i a tdlo atopoloA Macl ti t ti pliat 60 d tds gq pp 25


8/192

r A a t lipi impoa n nn ii a otmpoailoo dă Mr ia ploat pla ma tp amit ii al

al ş p a o ilolo mai ijli a il imat a d oaza l po oiii p ni a oat pt p oi orim dl im aaat i oa atam atia apa im

lo mit al oiii a şi poat init lmm pi ia va a t ala ptl pomli pamiia Dtiponşt la ram i iil li mpol tat omtail li iol lail d At ragmt aşa „Doinaa ma aoa a


9/192

ces coorm mtlu socratc, dect cîrmacul suletlu adcă telectul se ală sălaşl ţe. şadar,sletl rămîe pe drata u „peroade adcă orotaţie îtreagă a boltei ereşti contemplînd ade-

vărl (Ah. po, „după ce a desătat îdea jus el se cdă ar î sînl cerlui ş se îtoarce n sălaşl să 4 e. Cît despre celelalt slete, şiele „rîvesc să cotemple ormel adevărate şi veşce, dar d prcia calor ăbădăoşi, ca să rămî

em la magle mtli, mlte se chloec alte îşi aă mime de ari pe rîte „De ce îă e treabă Socrate toată strădaia aceasta penr a prde u privrea locl de se ală cîmpaadevărul hi pdi Pet că raa(m cae preşte celei ma alee păr a suetluio pţ afla ar pe pajşte de acol i -m) şi petr că rea aripi pri care sletl se îalţă poate îdetulată decît tt deaic Păea Adevărl d agmetul l m-peocle a deveit mtl platoica „cîmpia Ade

văli pe care creşte totş păşuea d care se înruptă setele desăvîrşite. magea mtcă b-stă asaar îtr text de actră ilozocă si ceeace est ş ma impotat la loo care e proţă răcat împotva „mclor prerate

de mrle omerce s n mai Dar să reveim ltext! ocrate povestete ma departe despre legirea Adrastee adcă despre destiul ecăre cate-gori de sulete dpă moare. Zice Adrasteia: „eceslet ît e e care ajnge să prvească crpei d s ), va străi deorşce drere î tot răstmpl cît cerl dă o roată;ar e age să le prvească pe vece va i î vec


10/192

pr ş ăpaă d v ş it ) grnaă ş gra a ş vaămă arp ş ad p păm a o g vra a ădpnr a dată ă n vr p d

doto" 24 ) ată aşada aă mod aopoza nr thi ş h r advăr ş arar a Pao Da t mnoa o- tr mt d orgi pagoră Am adr gdr m „m ofgrază

Athi "o n gira Adrat p ă tar dş ăzt p pmt ş ăăzt rntrpăr aotmpa ma m mp „mpa Advărva ntra r ă n t a E va „ajgtor d pn a d frm ăoa ş drăgor d Ero 24 d a aşadar ft oăd d z Foart aă afir-maa Pao dă a trm m rmă d p a o omntăah ş

phi

vnt Pot „1• c drul stu p d omă „ul omt: a ş mora"•m I , 4 „Ş am vo or lp vo Nmroa ş pr d fţă, vo oa ş p tă vrm o

b l aă d şoapa zvo ără ă ştm! pm ddaă ar dr daa ao rmor ş ăpt or ima oşor aş pao m daş ava gr m ga ov ş păm d aramă Doar Omp f prătorag- ar ş ăm pomaă d o v zdr ro " Pot ar aadar dt fta

�


11/192

oar vora ă d o mmo aavăd o mmor apă ă magaz da ş vm or dăşa ro od ronoog-ă vora d o mmor radă ţaă,

ar dpoa ri m rra p dpr ar mror oşar pa da amă a povr ară ido ga d a p d mmor a rdară Pnr ă mi dpă m şm dn

d Elad rrază nar prmorda raalaă oma pr rmd a mmor ţal d ală dpoa arprn molog „prl prmordadpă ar a a o omă z a pr-oa v ţ „aamă" prăpo n l ă prm aa a prmmora ară pr a dpo d rg rgraoar a d aţă prormaţa proaă raă p po modaaa d a ramid a aaa ma d pţă „ormaţ

or Afl dmr v a pador rvaor a d od oa m El ra vra r ar d pm o ma Mt Mm A d

„Far dr poară m apţa al ţ po Mt dmază« dpia gra dpală văţăr m-r d ad aţa orara ţma; Mm ml ţ poogar prm rara ş mprovara Aoid prod p propr pom n orma aă ra Mt ş al Mm"


12/192

ri aă m zămr o aa m a o ra-m Fo d Aa D ttio3126 „e nă n i răv ios ogos)p e nep i anm pr v gra a

aa aee d geeraie geeraie ă aşa « Dpă dor emiă d ă matragă nră p n nre proe daă ar ora dre oa r are eeră zămievren ă n e. Ce ra răpe ă oae

era ăvre neae dar ă n ng rma pea vn de adă to it o-g . Părinee nive aă de fa proei re ăr nzere neam ăreeor pinede armone are a o ămite dnro eoaăd prajma a mor m) nmă ae n

popor mosy Am enna ma eva dn are Mr ă şi ă e prezăm Mmoria s oogă aeănăoae e E vg aorda e an g e, de oamn. Pr eapoeţi a vnme are pe arel r omitţa carar dvi"; o oom memora pentr a rmă pe oog, de empora n anm ve-

or; memoria ară a poei n are non or dmporiă ea anende ioria,nemedo nă onrd aa prnraporara e a o eaiae meaoră Per oreoae radoaă toria apare a rza rpr ooogie a ne rame rvee iotmo oa poae mna de frţă şpă d oarea perodă pr orş prn


13/192

răt fv u uru mt u o rnrr phă hvnă u o oă r. n on oocutur „uvnu t rott un pot dot u ru rvzun cuvnt

c ; nu prn propr pur o m morgoă r t ru nu".uţ pouu t dubă cum m î o

proăv p zi nmurior i nă fp vj bărbţor d mă. Ks fim

rcă ocm un m p d pubc" rfră. ără s d fără fm ră d răbonu c mor p împu d upă. î nţă to po orid ă obor cufund n c m ngră utr. th r în zu t u imoogc obţu prinpr cuvnuu n p prvv rult c prmă ur r n d „te d nr î Mmor cotvă mporă nu vru ă ăru pre mut ur cncţ pouu M nrntă pnr dmru

noru m pr „funţonr uvrnăţ" upă pr u Dn Dă prmfunţe pouu fă î rpor d trcă pndţă fă d războo pn f rnocuă trpră c r n ru ocăţi

prn mpu c d dou rbu gă fgur rgui in pro „vzţ d p pţ" f ogon u Hiod rpznă um prugr ră d pă d dru or un rdţ răvci rcuno rur orn it f up u cu ugr M ornford o prău mu bbo upt r Mrdk i


14/192

u rtuu tf r n î ptr zi ărbători r rr ouui re rter up or do ero primo u et vorbd o impă mimr grş fooş termn

Den i de o rpre efetvă u oţmt upr meruui oietăţi Reg biouu u „ fă" ă Mruk r ir zeumi re rui ă vigă upt cor ăptoruu forţor o zuu tbro ş

morţi şeu eă upă r rpruttre upr metbomuu" oi Dă fn vrfu pirmdei o ufră o frîgre trg prmiă ă. fetţ u umome to regur fte permru uprvgt re Cmp u m r pe ee m per ş e tr pră e u mg diruri re urmă viţ fără ruţree mm terb e t um num d şu reu nu d şu propruzi vorb mi grbă e o mpă rşă

intrvă p pruru dfăşurăr rtuuu de orozr „mărut" dr u urmăr dztruo bi tmp rg bboi tuzm ptei nre Mrk ş im rei poemu reţie m m i şr miu o

mogo er r g unţ uvrnă udupă epr ui Duz rdotjuriiă" puţi ş u rure n zu oeăţ bbionie. ru Gr ă urur per oreiom J Vert îru pto sgis d ps gq rt păruă 196urior revăzuă ş pftă ubtţi demotreză ă ş n u vizţ greşt „or


15/192

toru pov gnrţor dvn uu npmpn fgur unu rg dvn r după numro up nfrng dvrr nturză nmo dfntv ordn n Ksms • r num

pronu r r mmor ră pouno dvăru n nu rbu vnuu dătr Hggr tu pron finţ dzvău r m d dnoo ră „nună" ă" u rtă fnţ „n r

d nunr nru Atiou mprună u z ngur mă ămpră vţ u z" dvăru nu ţn r um ; ă ăur d z Nm pouprcum f dăvr n mu poncnpo răpung bo um prv n zorNum oră pcăţ u rngrr onţ umn ţ po nfrupt ndr „nogndă" dn lth. Dr prpă fv prnru prn m rt dno urvăru t pnru gnr mtcă gră nu

um poz n Mmor cră p cr opărză or Muz cr nu c dctpoţ nzrţ u cpcăţ dob opnăr ă f Nopţ Houu dr n tmp o onţn Ath nu pot t fără th

nundr" fără „undr" o um pdă cru n po fără profn Grur tră m mr pr dn mp n utrufund n p pfd răgăor thinutr un t nv utăr urtrnfgurtă; dr ur n umă nnţă Numn „nur" u po ră Dvnr uă nu f ă f tr pr dn


16/192

boută (u uu Neze u uu or) u poe uf t o eă umă u rbvoreor or r u e o dă uor vţ re un ru tă o Mmore

tore ve tă Mmor rebue regăă prd ă pr gur oetuu Suveră dt omuu vţ

mgin FizfiSn

fţă uvnuu profer poeued eoră ătre mure de ree fere teerne deven prnro emorfoză mpuţ ră uru ue num gor e

gdor gnor pţnd umeor „eozoforegoe Ceă eă orăăre t războă rup u moment eume mgorgoă pe re o repreze ufer un pr e eurzre er um nu epoe m mpede m ompee de ăre eMre Deee fe n eou Ve eedouă omen ntue e e o pre uvntue pozeză pr ermeu grupuu de războ ude fere e drptu d rpărere peroă prum drepu d otrze

părere u vorbor juge moeă ureă dehmb de op zu ofo e părăee rmee p mpu d upă dev o dă umre zoror dmorţe of. ă prnă uvtu pătreză ume erur vore ră zoră Sor o p urmeeu gor mpdoe u rm opunuu derzt oft i, ger


17/192

rigio Dorin r dpr văr nu o dt prinrun ingur p d viziun dpr văr poţior inpirţi. nţiu rămnnă nimb Cr t doir n d o

giă r d o ogiă . D um morvt i u gndir miă înmiză p odiiă i n i ip p o bigui dvăruui aeth prupun în mo oigtoriuinţ ui ethe gîndir fiozoiă n pţă

poniină rup ă igui nvrupiriu tor fiooiorigio o uioomiă n r igui ăt ou nrdiii Dă pr etheaethe ndiăd ungu uţii vorior o oninui ră

u gnir iiă riur or dou uri di diriă Din mjoră rgă nivu un vori nră n pu mni ethee i nu nivu pruiunii uiPetho dvăru jung unoinţ omuniăiiri prin intrmiu puiunii. n

pru harmaonu por i mri iguiăţi po vrăji n nu un prodund o ăr ăăduior um ii dpiă în eoona ui iod

„Cnd la vreunu] durerea oi fca- pătunde în suflet,

Mna pe stne e-ş tce ce ce sujeşte pe uzeFapt de seamă cntnd, de rednc stăbun săvreO pe nemuiti e au n Olmp stăpieGabnc se uită dueea atunc, fca se tege. 17

dr ip d pruiun ivnuunui u jutoru ărui omu i rpăă bunipoziţi i pof răi r ftu uni bţii


18/192

oă măgiă i u ztruo oiţ t fii Răzbuării ui . ug ămm piodu dori u nrodurii uui uăr mor roii

u ur d zu itrptăriormnin mu vr ompinior Hrm i bin dă n gdir miiă Peho fămăr pri u in făţiări „fodiiă" d prt th ndr fiozfiă m

pri ptoiină rnfră gr dpr ui ethe. Po i ordou ombii ethee; o dă u două puri uiări Mmori vin to pr unu d ăCu o t ă o punm dn u prijinu p nă u it u n r ui Di n gdir r ioi ethea fă nru uni ofiguţi d vor i noţiu prf omoo r nonoră n ru gdii riio b Mmr unrioă ethea tă ui Dk ri

mnză idni n rd ururior D m u Pst Pt rpziă i gdr gioă ziăorior u pior nri rdţ ină ătur u o putrupră in pr ă mu prim rv

ţi pidă Muz ui pdo. iup p Pon pungir „or ozfiorgio r dobir d Dtn r bin ă i tr p uoru ub,omi pru ă u nu văd o dobr rdiăr itudi ui o fă doxa pr mpu i ui rmnd. Cir dă v ruri on firmă ă rui ă răm r


19/192

urmă răm. vom or o umtuu on vom vd mp ă şzădox, uv mtu vu utu propruz dă vu phm, fu or

puzător utur ruoă tuufut războ Pto r n ă foo ă mu rumt pruv" î t dă r t u mă ă o rbză pvr Pho, mporv ăr r u nr

do num Go u pur ş mpu o foş poză dpobtăţ dr u v ş u u t tu mut fror u p vu pruu î îdr mă ră.

ă nu v o br ră îr fur pouu inprt uz foto fozoforo ru bnuvîntd f u Mnmosn J Vrt rt ăurprdă nrunu tu tu Dmh on formon d pn postv ns Gr h m p r fo

zof pru putur i opţmt n ş n oford r o r bră părută u t tuduu u Vrnt tuă Prnpum spn h Ono G Phosoph hot u vom bord

ă u for mpă ş vrdă d o bordr pră N vm f or upr uu m m puţ btrt ş orum m pot trză ă vdm măuă nu orm r u fot pru ăr fozof r u umt tp d pro zort fptu ă m n mo rtă n juruonruu dv d ott ră r


20/192

trfer de ăţ u u punem e moogefeă ofu eou Ve n predr n nţn de gde e preu bju re e oţn devee prezenb

pr re e dge e de turju o nne nfăţeză n Protaora o rră uu fe de peoj Copomeu u rogoree ume eger ge ngroă duro f re rogor efg

eză peroj pe re ede ă reză penr ă on gnee eă egăuă nouă nre un n onţn de gnde n p de perj răd de reă de bră ee nvăţă fă) n e dzeză enj e ee nvăţăur reevă O Soee dn oed u rofne Soe re e dă nn rno dependeză re er păn e o rră fozofu deă nhp de fgr dnă Pgor nre Sree rtofne ro

gor dn dg oom u on n eăou n o deoebre mbee peronje re e rreză n mde ept de fozof re u ee de e u de go

Pe e oten d orde puă

Pgo Su rede Su Hert Să ănepu poeuu prendn oeuozf dee o ăăore ermundnă goete pe ezee devăre uoer nr r re nn ămte fee Sore junge porţe ude edepr două rur e Nopţ tru gnornţei e e um uoer. Dke re mnă ee eor porţ


21/192

avăr la „mpa Avăr prm ş ar drm şă a doxe, a opn or mţ nnat. Sar p ă n am dn mt So zoa Parm a r

ma ara ! C prolmă pa f m araăd aa a nţ n n mz om pa-mdan ! Dar a poa f gdă n lmajlm d alfl m oat mrlm n vob dpr ava dt dpr

m va a ă f ă " Carl fSoar za favaă Dke, ppompă a d „za magnarl m. a fotprla a aa d Parmnd aza a dd oml a n d atato bene-oentae Plfozof al nă nănoţt d n rg dv Pnr l lozofl n onndă lţ oamn za oro rvlaz advr od dn ar d gno-anţă a aa pnă an o frd la a paaj parmnan r C

n n formă aprpţa avă flozo rprzn a a o rvaţ dar vora d ovlaţ a pod a apăl ăorm vlaa oţn gra ; a v nma n or ţn n rma n askes n

n Dp m ml ajng ă rzf d lgă rp prro pra-ă ndlngaă ţnă o af lozof npmş vaţa dt aă o mră D a ml foar apăa a gartă a.

Cvt hooha apar pr prma aălga nml l Pagora Pagorn o-a o ă rg r ş organzaă p pr-


22/192

tu fgt pu d ttu luGt ptu ă ţ ut dt ut :

„ mu ttu ptg ft mtşt d pttă t

mb ş după gdul d t( pud zb dft gd dţ t : fu fă ft tlg u V dpt , ţu dbs dmpud d do, p-

[ ş pins Spins pud tuu ptru fzf » t u utt dtrpu g. fs tdu dgu tug ă tt dăş t ş iniţi tă Dos fră ştţ pt u d ştţă ă p ft pă : trt d trut b tdţ d dzău tu ş pnt tu dă t t ulb t d pt btăţ, u t mpuţ t. dion, rpdtu ă

gă f fuă ă ff: ş ă t gşt t t udmt » dă ută b u pt dd fdă f D pt du ur fzf ut u

puţ ttut p ăăt ş ut tu d l pă u p g tu du f uu ştţ u t t dtbtitud mu dă ptu u lb dioni d d D u tm uţ fd ă u f ptu pt-g t d dţ pşt


23/192

fă n ntt dit diinitt ză i nmi dăi mntit pnuft nt ă t n fnd t pbm mi bdntă um pt ib uft d

nţui tp i d p dăi mii ddin tf i pzintă pnt fizf d ndumnzi n hdon n bt dîtdp t Cum pt m îndmnzi pnpt hiosohe i nu itg

nd d ă diip ă dintt nrntă Dinn ă înrn diu ă mid d damn pnizză pind ntudvnind zit ntmdiră pum dinmiu i t mi dtă mii pigi N dpă părr nă tu uii n pi p t îni eten damon n pă num dup i u um npt t ţniznd xv n m „tiinţi p nzi ndmnă ă ntă Sym-onui m niz p g digu din ăppvă nn di Ddă n mmim u impă ntt fp mpd nd ă dă „z i n mti it m" m p dpii p

mă n diviniăţi zfi ptniină p m dn imbj mti dpîndui tp d pnj „piă fzf pi d theos aner, băbt din pătză nă n ptnm v dn n p î igin" ă fmă i d theimor „pt dină ftă n on i dmnndn f d g d bă fizf:


24/192

ntr" Pnă Ptn pngt imgin npr pr ţi zn ( theora) „i mi în î n ptriinţiti N dtă imiti ptrii pr

i ă din i id dmrpp m d ă păm ă ă „tăntri în ij diţii îi rtă prt îtrî înîi nnr ir rigi i p fiz d

rfrtr xi r tgr (ti pr niţr în gră dn d) pîă gri nrt d î r II eubl Iniţir în pî i pri t irr ztr Srtr i rd nţir ărză n în rrade- grt i î rr riăr fr i v d dţ D d irră înînim ît d i trpă n dar rtă î eotea iză

t ă ig prgiă iz p

r i d. Di dţi mr d dpr dî dpr rirt prt tă d jr ă rr răîn iă a pă pr f înr d rră ră

Rgm iră dir x Gpr i rmn în tă trni gtrr i

ir p d „ i n przntă înp Prfărlor (ăi pt imid b r îr ăă i mr dîrid) g prr „p" n t nuit d înnt; dtă fprţ rn r ttă um îgrămădt


25/192

aă pat ăgădi dioi ă va îvăţaa îova îătîir ara d a ga" vîni i d a ima oa î tă a iv; îiva da har pa d ad i fr vaţa ni

o mo Să a adgăm ă gda mdo i o gndă ri îodana aă amîi a i inzăoar o oraţtă d a tăvii pa vîtrio tn oa ajo iior d ăga învira i i

a o înnna o oar inat d ti o-ţilor consacrante. '23 oa n îia a in

ia ni ngii a nţii van i pioaa aaţia fnţia niă anaiaă în n-

roa ăi a i Gog Dz ) n fnia cae eau învesiţ ii iooi. Menj iea aceoa era nu numai e a cuoaste adevăul &e a trune

inoo d a hanomna ii n a Itorii aiăi aitori înăat n

ci şi e a îui uea, cetatea omul, upă ca-

noanee ivine ce i-au fot evelae. onclua lui Gee se mpune e a sine, ăă come:ntai oiv-

nice de esnţ : „Ceeb fomulă că c(eăţile nu vo

i odoate ecît acă guveraţ evi fiozoi au

flozoi, gvenani aet a Pao o ambitie [ . .]

suusă ugeiio unui inconşe aavic. "24 Si-m laoniian n vom ooi > răm tpofund ancora î sisemu gîdi1ri mice Să

fa oaaţa n i tm ma api z oroar a Baga în ar o aoc consinţit şi accept ! ? Nu cr


26/192

mao) n idrtbi ege plgşte a, eflnde pe l pl ml" pltoiia n po fi o dn ete" pr că răme lmbaj oci, ără detmiţ", după m

pote fi oider fr „omou, petru ă l t ămne ped ooog fărăprdr generl. Comol şi ltă aşdr,trr rtri omui ş l mcmai difeit d gdiea ofiă car rp om de

mrc i omiă şi de ro ett devetă tba und virea prncpă ete ăiamăgş emen a ă ad zi. eaţaplaoniă mpiva mtrlor omre pbiee căror ofişii ş antre pite

ermetiă ş n de pie or pe ce de baeapa puă e o ece n ond d părar amituu diol, trăit, opertiv. Pao oteăvaoe mitlipovete mituiltrtuă, caren dt teră moară. Dar cm j mteă motă Cm mu mu Sau mi degbăentru cne mrt, cine uc m oi etăindvdu gndrea individă ieprettiv.Întru fel ş Plo ntib poae cel ma mlt, ainare gndri m D ş cum oce uigş dv dpendn de vicim to aş şiflz- l Plon mprm araer tm miide gde Pem pne di ă on de dr nceş tim eve mt. Si em ă prol ren model icoent tv

tul alvt prn gr


27/192

e ş , ă îmbăămt g ş p ae o Daă boi ş i ş ei ave m dă rş ă dez oame şr ş zei dpămăe o r ă pe te , bo

p bo, tupu l f t ită şatfe ju pîă o u drote i Ceme exdu o m pro da otexu ozo orgiar e pă Făăvoa noră m mto îtru otex

rş, dă e î re ot trmiă uămită Se uvie şd ă o rtegăm gdrii Xo i ăi edăm il Ae oidă ă e bilă u e i o oetăotă, piă d rett ş ă rădăa ttrruro e lă î tt După Xof şdr,igu ru ae xită ş pot ou advă e Fţ ş mbă o pţm b e mbăor, ără reo oimă îie Să îăm ă efem, peîd d raţioamet ozo pvr o te mi

ro omre Ome um vor ed pe u îruît e , ră ş o.odaă u ît det e î u eă be, de m îtîm îpomee ome Răpul pomp va urmă

oru o me emăător ee î e rămo, omi şadar u o me ipă d raiat îi Cu o m treătore pă ptmio joe Toe egrie ît pue d Homr ş dHeod pe am zeio o î mitoi er d rbă ş d uă, ot pe ruşomp înie or oi du ş îşeău"um zor id o me pămită după p


28/192

adevăat Ciiaea mtilo omeice a eiode e mpe aşada dnlăuntrl item iXeofa Coempora u, eaclt va proedaaşjdeea oile antiomerie devn tmp tot

mai meroae epgerea mtl a rmede emare ş oaşere a lm e face peeme ne agmentr metafice u atfe vaproceda ş Platon Reuba Repa apărăorlol omer a lăat aştepaă Teagee di

egim ec I Cr ee pm care a adie mporiva omercilor iagrd aşaimeodă alegor nelegerea mor ile ele do eppe eaă meodă va mara oparte dn tora trlă a ropei păge şi prilera aexadrl Fo oaă oia ermenec eştie rn alegore eagee pera ă aee mrile omerice e aarile frbde ş arma rme fcate ale looilor aonmel ea op roament l Xenofanrefăt de o ma radevr mrie t

odamnabile forma or drecă oi n ete adme omer ar fi fo eşitor i

or a de oamei ş n păco a de eAde rat en al mrlo pveie de el e afc

ub

oaa averlor pr omeeş vlgare,

e elo> omer ebie aşada ci pirldv r dpă lra omeeaă a poemeor ale venile care e făşae ai e m pe a en (alleoa de a all ş aoreu aa neam a pe alceva) pre icl e, dea valab rebe mai ă şim m ă im.mai n ia poe neege profmeDeci toate volrile ierile, rbnăile er


29/192

cazul l ag Al ml vd, el pţptr o vme alvt ă to mră fotgeoă, am p tp gră om vdacm vor or pr trvţ u to

ote gmtl agorzao mpotrva propre lo mode ca bmrag Să ma ammdo pt a e du depre aegoe cădea gl vrem pomele omrce a ot rrtate pn r gre. a grla ză

mtr l m pd o c epop nu lcev dect eme nvrleţ ş prcat. omer cota mag care crma ver mara car aer şte ocl ap ş păml e aa cleşat colce ggantc no maă are. Ordea emer aera cclromo, draml care vea l n l plee rga meorlor toae ac a otp Bba omrcă ntr mod ma mla ma pţn obcr. Inrprtar ztă

arţ agorzor cmpora c zctrocrc doa gră et cea moraltăooă de e dar m c amă de Plar d eprezanţ c da da c axmd r ) Cărţl Homr t coă a vr.

omr arată cm rbe ă e compore at dvz c ş ceăţle că preză pr ămpl de r d lcdtt, d modra, e cărpează z ă nţeepcea ra cazul că vob d vcl ope I rtoploc la de Fo, ac � ală lecră oogă mcă a l omer iaaa m al Oieea c c clatae m


30/192

p pu, îd îtpeză p şte u înde îdpărteză de e pin moart le uetuli poe tpli p pămt utu upiu metmpoze tot t dvărri m

tce a ot an de Home î decee Peşterimfelo, au a vntrior lu l p lîgă Ca-lpo a p lîgă Cre, a pe lîgă Sr e deltă prte ze Home ît pş în parll da

oii eopltoimi a u zeiinum a pt o ml Care ee reaţi l Pto fţă dmt da aegoă e vom op upa e î page măoa , pecîd d a îeva pje eevae

\

tul la ton ş mtule lu Platn

Plaon ş expne teoa depr mt în geea şidpre metoda alegoră pecil, ma mepiole dn epublc d l Sbetl laitreat fore mt, penu ă ee tr legt de

edaţa pe ae ozol o prozează perom ide ceăi ae deale ş, î prml rnd,m vm vede lz oară, de edcaapazlorrăzboi Dar ă atpăm -ăm dmdată atdnea li Plao ftă de mto a ae aegoriă. Plmbîde pe l îluIlo di pejma Atene îăr, frmol ş letatl Padro î îtrebă p Sorae „SpemSoate n de de deva de pe mall rîIlo, e zi ă Borea r f răpito pe Oretia d pe coli l Are lgeda prcă pomeeşteşi de ael o pnîd ă de ot ea ăpă[] da creze aee poveş Răpn li


31/192

zţlor de ăo boă, pe t e dăm emuee şi Pdro De iş d eze găiee Sore cum ui du ătuii i o� e t ju decd ei ş pe deci ă p

cnd e j u Pme Boe ăco peOreii, u ulre i, ă luee pe tcile diprejmă ş ă mnd el, ăcut şi egedrăpi ei de către Bore uul, Pdro, red ăte de dezegăi ş u rmel lo nă, petr

re iprăv, e evoe de tre mlă iuă şirdă ş ic e poe pne ă devi er per mpl pt că rm lor e vezi obg ămodiic imgie ippocerilor ir poi pe ce Himeei ă mi vorbm de şir erşt elorlle rer de oil ce, de Gorgoe şegşi şi de mulţime şi dăţeni lor pămremizte mor re mi de cre mi deue Dă ednd reze ceor poveş epipe temeil nei ştiţe detl de grooe ă di ece ăptă ncipită re ă pă

devăt, vei riip o groză de vreme Or, e m pot pierde veme e de lc măţi p ş de e prieene t tre şm o ee por deliă, ă mă uo pe menum" ce d dicur Socre n

cde pe pecritte metode legorie itede ido, pe lite e pi lego nemă te l n tebă" Aegoizeză docei cre u t pe ăgşl devăr ozoei reiă le pinoă cnoşteri de ne.

Potlt cetor tepre, răălmători mirior ete rmătol b oj poveii e ă miez de devăr o emiicie importă o n


32/192

n admi Daă a onida ă a anamagoii, pod a magnaii, a and, b nvş o dăo n onn inigib, o noimă(nema, n a ava ni o jfa Da

onvnga l ă b nvş povşi nxă nimi aiona ni n, ni n oninfoof, ni o nvăăă valablă Ca c Soapa ă pnă n Phar d nd, va pn ăpa nmoa agmn n aa

a Xa dn Rublca Ca ş n a i Xnofan, pgeea l a prăo de mnficai floofă d e laon e nmeaă p o anmămea ebe aadar ă dm n amnneoia a, ş impl a l a ma Cmbie şe Sorae lea d la n expl ana,de la n pa (l) p a l ee pn diegad de eaa al abol i el ae one modell aadgma o palo oneea npe doa, ee deea de pa, a aa a o ae gadl maxm d ealae

de fap doa epre dee de pa e pae afma ăee adevăa (h kln) Pal da ee ele ee dn fre (h n t hy ua) Ceaol ăal l ei e h hytug Cel ae eaă naa ea pal) i n dpă model

eal meşeşgal reşe la nd, pal emp ae n mai e ş inopbil, i poaef mpat ş ae o naă peablă laon nmşe kln t adiă n pa oaeae" Gadd ealia ee al, infio dg gadli dealiae a pal idea a fă d dlge t tun h n t n a eamănă ele " aiaea a n omplă Ia mşeş-


33/192

i po t o d mii, gava o, şi v ămili o, ii,pnd de a imgine onă, de a p mpii dmigi a nipi i phtmt mimi ( imi ni nm ) ă aşad i p b li El p şi imp n aia, mti n e) C-o aei p, d p ipiol ă, po,poaă ml d mimt nvl poi

aşada, n viina i on, po d tmt. oii imiă a n n ă eD aii diina miloaă li Hom Cdă găă oa a, pi, bigdi n l măo nd l veş m ă ani n om pind a noaş oa mii şi o ea ş i piai p şiă n xiă nimi ar ăi i no, biăl ooim p piml di aşia poănaa p a i nlni n amo şi imio, lănd amăgi f, i pă ă

al priep oa, doae nşi ne a ă năeaă ii, niin i imiia ] şada, ie aă şi agi; da şipăi i, Hom d vm i aim p iipd ă aeş, poii, o o meiil,

o a pivş vii şi viiil omşi p-m şi o lgăă ii Căi na poe deoii ăşi nomaă poml noşină d aă, oi, lmi, v paă noă bi di daă aioamni ădăoii poio idi p ii-taoi a o şai şi daă, pivind op,şi d m ă vin n a il d ponind


34/192

ş n ă tf, pn o m şş oo polo n , Ponn f o plă ă povă, în n v p oş o dn mod goă, d

g p pol p îmă -ă dă ă b vn mDo l vn lp d noă dă n xănm, a l b ă moneş b l E a ăpa fînn înn lo în po

l ă găş pă ş a ă fm ă n ponă pn n, p înăş n o f f, o dă on n ao f av dî înn ngr fl ponîd lgoăl o dvn lgoăplonne, adă dn pl oe n înal dî le fgen po nppn gl floof plonn E n fnonfo ne. S vorbş a ă xlen o doa p a a l be p Hml Plon d n p l în

ă nflna nvă a floof ponenapr l Hr la, ax d y, n-p oă Ho ş of şPo, np în ologă, mă, ooaă p n plă dn n Hom fot

, d ş d Plon dă doă mnd şm p în mbă, t doză î bnă ăă dă xv, oon d plon

P ngă ă ă d bă modagon pov Pon f ş vond d odn pdgog dm îndv ş l Ho n vo


35/192

o omo z no b mn voăo, b m şi ăzbă, b - ş d b b ş ob dş Hom d m dă vă P-m nm d d o n mz Hom Pom nvţă d o m t, ăă p b dăvn dn np ăţ x goolo n mă H p mn-

d mn ău omn mo-oo, o p p m. Mno n opă pn m băă pod pom om n d-nză pn oă b n om

mă ă o jn ă z zo Hom d ă H,ăă d ă , z l Ho dă ă, n dm vo ă p mmovă, zo o b

năd ă , ă n n d ndă op n n ă dobă , d n , ăt mn v ăm d ob, mb "3 Dă noo o-i po o bţ omn ăţ dm ş j om, odd mt n, d mn o d , not mp d, m o dv Mxă, ă n , i ă b ă şm ăoom M n ă oşm p dns po ă dm m ă oom d o ozo M o n dn


36/192

Cîva or epre mu plaonan

itoe n aodă nii o aenţi miilo la-oniiene Pentr e aeea ati nu eită u a

nii o aoae eiemiă. E înăi eoia latoni-iană da radiaizată. ii nt laon mil noae ta aă de ieigaţa datiă ouşiaaitatea de eaine ăătui ininei alemii fa tiizabil n ad nei edaoii

iie aşa um a i ea driă nRepubla

a îng itdia ui io aţă de mirielatoniiee a ma eed laoniml demijo şi neoaoniml oată ioia filozofeioidenale înă în zoii aei eo. Mulţi egeţi au oni de la îe e o ale geşiă ei aeu eitenţa a doă niei adial difeie alăirea dialorio i Plaon Dă ei gndieaaoniiană u ar f na omogenă omată ogaiă ar eia niel diaei u fiozofidei şi n a ie iea miologi ii de a-

loa filozofă Se oae oae aa atît de femt le doă eli ? diă ne ă i-enăm noi o imă lăniă n gndiea atoni-iană doa de dau unei itematizăi e maiadeea abiae ? Rein la azu aa a ie

ăi măţim oea î liteă" i fiozofiă" ?e utnţă ee doă aţete e eii ieent t de inim egate (şi ii u au um t-fe ) t o eaae foţată a o a du nmaila o enee oă a oezii i a -aea nei ău ediii m ile iniţia a d oetfiozof a z ue n deata lo mină aă i î S pr uma


37/192

eodată oet i filoof rofe şi ofeo inoaoşi imiao eoog şi ei exend î toae aee oli e eiden ă nii n a mare om nadat omeniii o arină mai difiiă imnîndi

datoia de a nţeege ; i daă oeiatea a eio aă niiodaă în mod dei eşe ei n trebie ă e mire Îi iim ieile ae ea aeiîno fomă mt mai efeă deît ae oiăial gîndio ani ia inereaea lo ne ană n

erlexiăţi făă şit. lăm omeaiie niadine eleii ăi imediaţi şi i e ae îdoieni adă oeee ani de iaţă iiaă în omngenil li ioel fi ăn e el a iPlaon. mor rori ne fa ă edem ă noilam ea înţeege mai bine daă m noaşe maiexa onologia oelo ale i a ircmanţelora a d la reaea lo ; eăm ă lgem ainatoiei o întomid ea mai minioaă tatiiă ocdeelo de il. Da Plaon aea a demnăaea iri şi ea ă e aoaodiee c aîa

ăieie n ni deo izăo ă eltaee iomeriei n ee şi foae difii de îm-

ăa

o eoie oeenă a olţiei aonimin

cia daă no bnă i am noaefaee cae ne ie atăi e foae robabi a

eexiăţile noae ă enaă b o fomă maibtiă ăi ele oin inii de a eonaliaea îăi a aorli Peonaitatea iPaton iă nod robleei atoniiene oaeata ee tt de dieă i de omlexă înîtoni

id n adeăat deii et imii iioi i ade n aelai im a dieae e ite-eţi Cm oare anoaele oiee ae iiii


38/192

uăei au utăei iei ae ae oi e măuău o a fot modiiat de o umbă de ioie deumo de atiă au de imagiaţie Ce mai imumit atoniia ete iit deoncetat Cine a

umeta ăi faă eegeza comeă ă indie uctu ei ae ăătuii oiuzie i e ubtituie fiiuea aei eee det adu ădiceaă detaiie emeditate a eea e ui dectiiea oană a unei oe Deiu nii uu

dite ei cae au neat să ătudă itmtaeaui Pato ă naolo c ăi imite iamaniera de a ie u e a ăa ăcăit de eaţedeate i u a ede ă a fi eodată u utinţă ăe răundă a toate aete nebăi Peoaaeai Pato ete mu ea boată eu a e eta aaaliă ioaă meoda faoiă a tuo edan-io" ada e imu a iiu de buim aomaea izinii laoiiee umătoaea fa-ză a ui uie „Să nu mtilăm diea i Patondoa de dau de a o fae mai oă i mai confo-

mă oiei oate fiozofii Daă em ă o ituim bie nu tebuie ă uiăm ă ea et ieaabilăde omu ae a tăto de eoaitatea ae eefeă e deaneu n ea "33

Peudeata ă mitie atoiiee nt aea

de zoia atoiană a d a eeiateadeoeii uo itei obietie d deiie amiuui Pima tentaiă aet e a făto umaematicia de ofee ofiat ă de aineaentu fiozofie L Coutuat to teză de dotoat ezetată a ari n 896 eza a fot eda-tată atină ub itu Pos mhs ecuie amitit ă e nă etu aii uinde


39/192

edan ionizae de ie E eaă neam dea emia ă tebie ătă odine n ioofia a-oniană dialeta de o arte tui de aă ate.Probema en el n o ontitie aşada găiea

no gii de ţinee a itemi laoniianîţee a o i găiea nei meode imarţiale şiştinţifie" ajou ăreia filoofia aeniă ăoaă fi deanaă din amee ei mile. Can bn aemaian doa ae imbatabil „it

eomei" Coat abieşe mai ni n manei lae inegaţ linge enni myths n Dagur. i ae n dă elaee eni yho nt fie fable enr oiide ldă ele oeie de ăe mame doi şi bnii fe aoogr n genl li Eo ie oeoeie n roză dar are a o nă ndre eza) fie n frşi anme renţe eroae mai ale ele refeioae la Hade em şiradiţile dee ze ero e." De fa Coran eşeşe ăş eee deo nil m

hia de a ne anme ă fe obi. Ineigaţia li e e oae de arizană edţoniă Plend dn a loli de a deea ăeiă doă nieli abol diferie n gndirea laoniiană e e ede ondamna in ae de

meodă a eroare a la o eoae deriăăi mie ămn mii na m ă fie reten a egi t a o eroae inteeaiă dedefnie a fnţiei miti n ndirea ui PlaonPlaon a folo o erie de mii omai en ăn izinea li aee miti ea ăae o an-miă fnţe aea n anmi ot Daă e ă fim şino edanţ nn fel om ne ă myh, n


40/192

Coa Pim ete aela d „diţie" „taifa"„obă de aă" en e are îl mbaă n de -ine oi ia şi oemn logo. ul lb flof rlgoa a lu laton nomi de Edoad

de Pae menionează ot onete ae ythoebie tad afe Celălat en ieşe iabietl ou E oba de tho nemnd nmod e „ oeie aegoiă doată n onţintfiloofi" reee n detle aeezee a

nmăr mlt mai mle deît ee ae yhosli miină" „ orbă goaă" inonim în geaă hyhl ineigaţie dă model elei „obeie" a li ora făe e eie emenlilogo a aea oae şanee ă ajngă a aeleaşiale" ezlae. Căi oae n diere laonşi n ma me loi n logo alth „logoadeăra" de n logos su „logo fal" ) ?nrodînd aoae ol în ămaşa de forţă amiieoae Cora e ezeşe în faţa niPaonfiloz îmţina ed rai la eoria

ideior. Dar oare n e i aeaă eoie o eminienă a gîndiii miie m demorează Eliade ?Di omiia are a adia ea de doora a li

Corat făea ae şi .Coie o

aor al nei tor a lraur gr. ea

înn coptru la D Platonc yh one n a riteri „m mai iml şi mai oeai" deî el al li Cora Ee oba ot de niei orma da eînd de daa aeaa n de laie eial minimal i de a e al diaogli nie. aă m şi forează Coiet oinia „Eelct o e ee ex b ormă de g, dediţie onadioie ee t to e ee oe-


41/192

o fi ia aî de ime Coie a tăiat nodlaoniian făă ăi nă robabi o iă îneaea dacă ae nod oae f ăiat Căi dăele i Sie tomai aii e afă eenţa i

lendoaea gîndiii i Paton în a ă odl ein oae fi defăt inrmente iinţifieOrim ia i lînd în eamă ritei o dCoie n e gre ăi găim onraagmnteige e întreabă şi e bă deae înd în

Proagora, de ildă Socrate eiă e mai mleagini n oem al i Smoide e oae afima ă e n mi? Ori gl ebie ă onideămae am dialog n mi de la înet înă lafîrşi enr iml i imli ) moi ă în ele monologeaă mai ml deî e diaogează ! Nii de cealală ae lcile n e larifiă Căie idă mi tor i eerei eînoaei dinmul poltc ee n mi dialogi n o oeienînteă Exemele e o înmlţi Cele doărieii a ui Coat i a li Coie ăăie

o dată in fal ă ee eaă de a rejdeaa ăeiă n Plaon aţioali filozof şi n Paoniaţionai miogaf ; i a doa oară en ă iaîn conideaţie eiv lara fomaă a mignoîdi fnţia i ot în ad itemi

intga a gîndirii latoiienei rige n aă de ima ejdeatăToti ea li e cea mai bilă E eacă de laditinţia îe mitie latoniciee i adeăaemii ee diate de ioria eigiio Paton efooee de mii în aie ele mai deliaeaoo nde aţinea înee ă dea emne de neinţă nde omeenţa fioofui tee în mbă


42/192

irmie dietă este snt ee tei cteisiiesenie e mitrio ptoniiene"3 dă tiger I o pgină mi noo ecizeză „nd e-men nto epine ote gă [ ] vom nmi

şdr mitică n ră de povestiie net egendre exepi egoiior tot cee e iozoexpne ie ntrn mod simoic ie mrgine şiinei devrate şi făă tor dietiii dicăto ceea e e dă c pobbiitte ir n c erti-

dine Tree sps ă teor i rtige n e ipit de o oecre spee se conez nănro vizine strict gnseoogiă mii mind şiină s n probem nie pecre Pton o ribie miti ste sdr o inepretre exeioar şi ce n re e merite dectaceea de reefini statt miti n temenidieriti e ei i i Cotrt s de e o cto-gre ipogic ttor miio ponienerot i rie ese de despăi mi e egorie Aste pent e cee ce e povesteşte n cr-

e I Reubl n este n mi popiisci o egrie i fiind to m jns ii rebi spreim cee do noini i se ccteieaăprin oefereniite e n timite pre n ee-rent exteio propriei nraini Aegoi cm i

spne şi nmee rimite spe teva impiă nrefeent din ar se prope n etă pivinde poă re etimoogc nsemnă „ d t-coe spne n r pe ooite n n hip di-rect C i n c prboei aegoi popne ndiscs i da ce poate i desift pintosimp iniiere it n shimb este toeeenia es i n timite spre n t reerent


43/192


44/192

vom voi sept n pitol conrat eerentuu miti Acm ns vrea det să trnsi unsct itt e rezum de p nte urare ali Frutger „Am ătat că Plton olosete mitie

ie c pologri i legorii ie nd doete să sustitie niei ogice uni oiect n divesee lelemente istoria ictvă enee el oiect ien srit pent epne redine ce n snt sus-cetiile de o demonstraie diectiă om ve

deci trei categoii de miti casiicte ste 1 ) mituri aleoie; 2 miti genetie; ) mituri pratiiniice. Din prim ateoie a parte mit dinPrtara mit reeilor mitu ui Theth al ies i mitl din Omul litic Din doua mituceor trei rse de oameni miul l Ariston mitnterii i ros mitl antidei comogonia dinimai decden ceăii ideae descrisă n cărie III i IX din Reublica oine sttuidecrisă n crte a II din Rublica i n catea III din eile oriinea mjli din Cratyl

srit mitrile partiiniice nt următoreeteoria natii din imai; eshtooia mitiedin Gria din Phain din Reublica din Phair etc ; ondamnrea sincideii de semene dinPhain teori eminicenei din Menn e

ucrile pa detl de compicate ir eiiitteiteriuu „nciona l li Frutie n pote nicipe deprte să ne strnesă entuzisml Dăpecăm de pesozii ă tot e nu e demonstrai prine mitui atuni nsăi eoi idelo n-cepe să se clatine i nă dest de seios.

crile ncep să e conigreze dest de lr odt ce ne ităm s nerăm măr să ne sităm


45/192

fă eă eemenră ne miui la Pon şiiie lu Pon diă ne eoi poniinădespe mi i tiizre efecivă miror în drdiorio umi o descriee din interior ne poee o eoie coerenă în aes sens diminndrisu răăirii în hăţi rieriior „oieive

er lu Plan dere urle lanene

momen să rei siemic eva „aspeceae miuui" aminie deja pe parcurs ainiorneiore să e dicu în pespeivă ponicină isă înerc o descriere coerenă miuui Paon

Penru acesa ă voi si de doă ucrări recenee i c ison un de nindere mi arePlan e e le myhe, apără n 19 ediua aspeo; ceaa de dimensini reaiv rerînse Plan. yhole e hle de fap n

arico uprins n connare de yhole păru sub înrijire i coordonare i Yves onne-foy edii din 1994 enţionez că deşi am ciire ui Deienne 'nvenn de yhlenam si n e ci semniicaive demne de fiinterae sudi de aă

iooia onsiie în Geci srăvece sin sisem epiiv şi normiv ii picivn sens ă orie eoonie comoonie şi nopoonie oferă n nmi ip de epiie eneicăDpă ideun mi poveseşe m eva n ee omu nşee te re or-mtiv nr miooi c „istem de epezenări


46/192


47/192


48/192

estă devenie pe oodonte spaiotempore iin devărtă dică ormee inteigiiepentru Pton este atmporă i spă „seaă" ntro me e trnsende pe nostră Pe

de tă pte oiete sensibie site în timp ispi sînt spse shimărio măinăii i pieiiiDe cee ee n pot i noste det proimativverosmi eiko este vînt foosit de ton)Oietee onete ze n snt dect prene

verosime e eie ransspiae i rntempo-re i ee n estă dect în măsa în e ptcpă este modee bste. Dr prn cnotereadevărată i prin ce veosimiă n se epizeădomeni re ită ncă n nive reităin nive t mia dntre empoaitte miisensibie i atemporitate mii inteigiie Dept e vor de imit însă imposibi de apoim a de cnosct n hip rion sa epiive ontoogc intemediar între to on i ta hainomena este nve dveniri aceo genomena i intră mit n joc Pon n re cm ăepice evenie mi ale deî pin m sevede proape n ntgime diog imaio Dete tote mitrie dnate în anooi de ă( eident n ne ptem permite să eprodem în-

teg imio povestes o devenire fie „ooreade o reite tempolă splă a n deităde timp i spai ie inves „cre" de o reitte sensbiă ăte n inteigiiă Pe aeei sră devenirii se poate i r i oor Pton ne de-srie miti tt sort seteor dpă morte diădpă despărire de tp ît i îninte de întrpreor întrn t nvei terest n rim z vem


49/192

ep it Atntidei e o dă etă nheooiă (ni se năişeză nteeiee neietăi de ăte eoii ondtoi) dr şi n eshto-giă (i se povesteşte sşit eo doă etăi

ive Aten şi tntid esoire o pră nhos tepo Tot dese o devenie de ptdespre o sensine spiită de iire sensiiănă spe e inteiiiă ideă diă reă nvoreşte şi Dioti n Symoon 20 d 212 )

it şi e deci n reeent specii deşi inetm ni „cee e este posii" ) t dincoo dedoa (opini entă) şi n ceşi tmp dince deeem cercete veriă ozocă)

Pton dezvotă eori i despre t n eătăiretă edci răzoinicior pznio etăiidee Acesta pe st ce inteeeză ce it pe iozo ete şdr tmpător ptă e tsrmă mit ntro ră t de mn-ire şi de inite tă ăzoinicio „eitree să se rte nzi tă de contioni si

iooşi ă de dşni" Copri c' „e n prieten omi" cinee se nteeiză to-i pe ee doă tipri de reie: n ndeăt ct se poate de resiv: „or ştii zice o-te ă n fea lor s.n ) inii de să se tă

cei i nzi tă de ei cnoscti o si tă de cei e snt oişii dr se ootă xc pe dosc ei pe re ni nosc Răzoinii şdro ire instiă re se rnsoă dpă perăi teie edi orte re ijă iindă teie o pote deveni piediosă hi pentuonioni. Aest este n mitem indoeopennizt de zi n divese ăi : de pidă n


50/192

ăzoiniă j) e pe e să disrg popi e-te v i domoi do de vede o să ini-zeci de emei impdie ompet dezăe miş pote pins i i i domoiă i imesi

ne de ei oi n pă rece z i Hoinvingăto iior ese e mi nos dpănheiere pei năr şi ide propri soă onsmndşi se im srop de fuo. Penr evi semene ze mnie (n sens eimoogi

cvni) din prea pniio eăii Ponnocmeşe n pn edcaiv fore bi Pe ngăgimnsică e reomndă m d in mees conro oofio dă oren spre ceedoă scop ndmene pe de o pre m e-bie ă dcă respec fă de ze i ă depărini; pe de ă pre e reie să srnescăndrăzne r ş ă cme i de moe Deic necrăore cenzrre i Homer Homer iprezină pe ze c vci omeneş ăpni e pan eschne s făcăoi de ree Prim cnon

Pon v i adar rmăo „ze n ese cror rior i nmai ceo ne D eii ome mai n si chimăor versi si mincinoş ii aş evn se poe dme „Z esepe denreg nce devăr n fpă vorbă

şi nii e nsşi nşi shimă nfăişre nii pe iini nşă ie prin vedenii fie imnd cvine ssemne nic n imp de veghe nici n vis" Cnoneefiozoie e m se impn de st e mifrgedă o mioogie reie să eeze n omno" n eăen deopoivă pios şi dep ă dezei şi păini i ă de egiepolulu iindcă să niăm drepe ese emenheie Reublc.


51/192

de ot nnte dsnl e n de să seteă n le de dnolo v ăsplătt dpă pte-le l de vte e Ad desee l de dnolov oenttă ş e dpă tev noe t otste „Te n pvn esto -t să lă eleentă pnt e e vo să epovestesă să e ee să n ne ş s-pl oă sp l l Hdes der-ă so lde deoree e n n sp devăl n

n snt de olos elor e vo lptăto Se vonlătr senele lroene s hzl pe tote elellte tdn oproătoare le zeo.Pn est tp de ede re vestlă ondpedosă răzonl v să ntă n

il pe dei le dns d ăte edetăţ dă de ăte flozo r o ond - e dretl să ntă „ olos" : „S ve do to să tă e pe dn e peetăen nd n vedee folosl eă ro e-loll l se dă voe să ntă" Flozo snt

olnv le ş ext e edentesptle tee dnstte elo pe e on-d s es st ext dozele de nnă et poztv tl este n ph n letn d „dnsteză lozol d re

pote deve otvă d este ăst l ndennepeplo n zl tă l vndeăe ăzo D zl sfetl n

ot n b Plton oprză o tpt sll dpă odell elo te lse oo-ete le etă lozo ăzon ş podăto(tvto eşte) De pt setl se -pte n doă „spe : onlă onlă


52/192

oniscenă (etha) umi im secie() ese nemuito ninte de se nc eontemă omee inteigiie Cunoşe şdie soută deă reve n de. Cădere

n t due u sine modiiăi imotne Rinii i se dugă o rte mitoe diviză cmsunem nro susecie irsciiă şi o ssecieconuiscentă Om ezu ninii neest set şi un r n v e ăi nt ne

det dcă e menine o oorie jsă diă rmo-ni nre ruu său şi sfet s conduere secieiione si nemurioe sufeui I cesăronie n v e i oină şi meninută decin edie e edi emite nvăre şicicre fiozofiei temiior mzicii şi gimnsicii e norce şd in edcie vi etăii istă nogie că ne creru iti sufeui şi inionie etăii ui individu i oesnde funciuridicoeigios eeciă de fiozofi ; ui

unci ăzoinică i ethme funci roduătoe u treuie nsă ecă e uşo nici dieren- dest de iortnă şi semniicivă. L niveusfeui umn oozii moă ese nre e de ote „sei rionă cre cuinde u i

e de ă e sei iionă comusă din şi ethma Ro ese de un doi. Lnive eăii cie se ezintă inves de o evem cs iozoio srns egtă de e ăzoiniio (şi să n uităm că fiozoii ovin dinreăoinici de re că singuă cs o-ducătore sudiviză n ăni si mesesugiduci in muzică se deseă niveu


53/192

iozofu diiez edcţi rzoinico eţion coordonez civie neuui suedr iu nu rivee dec do in cee eioonene fie e ceţii ie e sueui s

rodcoe i seci conciscen" nu sn in-se n nu educţion i Po De sinuu i reerior o techne v i ovesi dee oziţii deocrice de cre n sis Po-ors. ne ezu deocd czu ceţii

de ce i ivee do cs rzoiicio i ee iozoio ed c un din rsnsuri re i o cee do cs ivieieii Puee n socieţie rdiţioe e c-ce scr. L nd s scrie ese ininseciven e oe i nsiînor i fscinn erisiv i neerisiv (tbu de id)cono oziiv s neiv uţi ereni credenes sc sns de sf" c i ece de ese" Puee c e sn nvesiecee do cse osed i e ces ivenţ. nu

oe i conro ţion. c eviziiuischeeo noriţii ofne De ee se eez l i Pen c i i i ee ese unoeor" sci i consiue nidousinur nro sfe de sociee ueii ee

sive descn rec vee conond seoe eţiile eii Fu os osev i dePiere Boync Pon onceu iuie c enie incnţii [„] cre cţionez u sensiiiţii insindui nie seniene i ndendui ee Toci de cee ced e e sedesez nive sufeui c edee seciei isciie" iu i nzee ecesee s-


54/192

m omnz ă uă no ozoş memt s m dsn zveusv ozoo muz să d mooneă omză e d sţu u omn

Rune u oe oun dn s-ă n u r onsnă d nm mu Mt mă d om u nt nu om su n ceă n u mL�e sumnă nu ons mur M

n d o tensne ne un m n dendn (d de sernă) un unc ndnoo mu nhe men meu Prznd e orges sune ă mtu es „o mnnţă vn mnă" senu ă n s de nu mu o red.

Mu onn r n srs de run m de odnioră To n-smnă ntru Pon s rezmă n m o d mărso sume u D n ond um rm nu mu ese e e nvns u

devă ne! D n ogo să ă ărş uvn I ţ v onmnd oo n eru e soemn emo de mur eăn d !

NO

Erst Cassirer, Eseu despre m, rad. rom ConsannCşman Hanas 1994, p 08

A se vde cr l Marel Dne L'Inventin e

myhlge Gllmard Paris 98 nu de spmare, „Cra l Freder şrăspns Hdgr" (pp 67-68) în dţi râ


55/192

ţit e nte inttive li Tma Kenne ibiel iceanu

bd. 167.5 La nt mythque d'alethea, 27 cf etienne, La t 28

7 Phadrs, 247 b t. rm Gabriel iiean Ha�ta, 1994. M-a iat în imul n ă cartea li Macel

tienn Les maîtres de vt das l Grce archaue,ătă la eitua Maeo n 167. Am folsit a tea eiţia aucrii anile ată la etra Tar n 186.

Les maîtres de vrt, 22 Ilada II, 84 tra ro. Sana Diantesc şi Ranc, Minera, 18

Les maître de vt . 242 bd 27 FM. Crn Prum Saeae The Orgs

f Greek Phlhal hught, Cambrie 19

Detinn t . 28.5 b q. bd 13.7 ega, 8 03, ta. m. Brtea niver

3 Detienn t„ . 132

i Get Les ges de la hoshe, conernţă blicată n Buet de legemet ubl duMrc, nr 1 83 octombi cembri 1 9 Noi am citit-on olum nrijit JP Vrnant: Los G Athrlge de la Gre aee, 23828

Les rges de la hlshe, 245 24 bd. 247 bd . 248 b . 253 bd„ 25725 Fl Bufir, turle lu Hmer ş gîdrea greacă

Uivers, 1987, tr . euşesc, . 2. dem . 3

7 dem 3 Phadrs 22 230a, tra. rom Gabiel Liceanu,umnits 1994


56/192

Ruca, 598d-599, trad o Andei oe, EdŞiinţifică ş enclopedică, 1 986

378 O probleă asănătoare ridică i czul li

Niezsche Î n cest ns, a se vede excelnul sdi nro

duv la Aşa gr-a Zrahusr, al lui Şefn Aug Doinaş, dn cae ctă „Oienta încă din tierţe pre dorinele presocraticilor, redrch Nitzsche s întoc caegoricîporiva vechi sparaţ paoniine (aceea între mthsşi gs; c nţinea că Platon ac eparţia repctivă dar a niv teoetic, n ş pracic . ), toretiînd ş practicd l uşi scririle sale filoofce, n p de extcar stă nu în praa c char ijlocl discrsixt car dersul iloi proprizis se bnănexricabl cu cl poec Ma u ezch vd n acsttip d critură odaata pl de proiin a epoclor cevor vni după , ntuct gnu d of p ca auă ozl-artis ( „tz dcru xt"introducr a ş gr rhusa Hata, 94P· 5 6).

Prcal rutgr L ms Pa, AoPr w Yrk 197 a a I-a p

3 m p 834 m p 36

P cuh, Eus ur u a,PUF, 1 p 2 Fugr p 257 Luc Brson, Pa hg t hsh

p 882a8 Du mh a as, apărut î vta As, 95

Luc Briso, , p 882 b0 m p 883a. Rpuc, 35b i m 35 Luc Brss, a p. 885a Prr Boyac, L cu s uss hz h

shs grcs Paris, 937


57/192

p ee

Am c mu d d ţă m, ţ u pcp ş m u cc muu. Tx um :

(Phaidros 259 b-259 d)

1 d (Ba�chetul, 189 93 )2 u Dm (Banchtul 20 d212 ) E (anchtul 0 204 ,

c )4 m (Mnn 8 8 1 d) · 5. u u Tu ( u) (Phaids 274 b25 b)6 u p (Rpublica 51 5 9 d) uu p (Phaid 26 29 )8 judc d p ( Ggia 2 52 )

9 S uuu n d dc (Phaidn07 b 1 14 c)

u E (Rpubica 14 b 2 d)

Ctt

1 u u Pmu (Pa 0 c2 )2 u vl (Omu litic 28 u (Li a 4 b)1 4 Mu uh (Rubic 44 d }


58/192

1 Mu c Rpubla ad) Ad Tma 20 d2 d; Cta

0 2 )

u17 Tmao (g) P g m

d u mu Dmug (2 c0 c)

Ac mu a c m rm dr cm uc rcu d bu m d d mdm: d r , u m v m ( gdm um „uu Pm" ! gu m dm d cu d u Am

d c v mu u m u m gu ); d cu rv mu v Cd cg m; c d dc ! ? T md d r m d ac m d g d d m

m dm gr vzC BDŢĂ


59/192

IRILUI

PLATON


60/192


61/192

M I T U L G R E I I L O (Phados 259 -259)

cTE Se sune că ost o vree e înd gee eu oen oen de eu ceor ce estnnte de ăt Muee. născnduse eeş o dă cu ee cntecu un dne oen denc su ăst nş nă ntrtt de cn-ă nc neonduse o că e u ut să ănnce ş să e ş se snseră făă ăc să făg de seă Dnte ceşt se născu o neureeo. De Muze e u t dret dr să nu

să nevoe de veo hrnă c născ ăă săănnce ş să e să se nă de ndtă e cnt năn cesu de e uă e o egnd Mue să e de de veste cne tre ce de e ăneduce or cnse ş căre Mue ne seTeshoe e du de veste desre ce ce u cn

sto n dnsure o făndo să ndăgescă eceş ue o e voesc dese ce ce ucnsto n nur de ue fe se etrece ş cuceee ue duă feu n cre ş ă cnsrefecre. oe ce vstncă nte e ş

ne ce vne ndă duă e gee e du deveste desre ce ceş eec v c uto deneecune ducnd cnse te ce e oe


62/192


63/192

(Bnht, 8d b )

F rebue îsă a î s ă ăuresc careste aura omeească ş a ce refacer a fost ea su-pusă ată, cdva deu, o u era aătu cu

te acu era cu totu atfe iu rîdaei erau de tri feur u de două ca acu, dee bărătesc ş de fe feeiesc c ş de a reeae care era păraş a frea fecărua dntr cee douănsă d acesa a răas doa uee fia u a e-t d ue ăptura aceasta oeească vreu

e aceea era u bărbatfeee, u adrog arcăurea u ca s uee, tnea s de ărbat s deeee. e cu suea, a răas dar ueear ş acesta nua ca porec de ocară a doead cee re feur de oae de e atuc se îă-

au oate tre ca u îtreg depi ş rotu cu satee cu ature ormî u cerc; aveau aru mî şot atîtea cioare sguru or ca, aşezat pe u gîtoud, avea două fee îu ou a fe, care rveauecare îsre patea e ; patru urec doă ărţ ru-noase ş toate ceeae e ăsură ăture aceea egeau, ţiîduse dret ş putîd ă se şteate ş îapo ca ş o ce de acu r cîd do


64/192

coaee în sus şi ao evennd cu ee e ămîntar feue aceste e omen erau în număr de eşi acătuţi cum am spus pentru ă ce bărbătesc îşavea oîşa în soae, ce femeiesc în pămînt, ce

ărătescfemeesc în ună, una ţinînd ş e soare şde pămînt. Ş tocma de aceea erau rotunde şi rotitoare aceste fătur, atît ee însee cît şi feu or de amerge, pentru că semănau cu astree care e zăms-seră erau înzestrate cu o putere uraşă ar mîn-

ra or era nemăsuraă ase că sau ncumeat sănrunte pnă ş e ze Întradevăr, desre e estevora în omer cn sînt omenţ fates ş Otos,cae au vrut să ce nă n cer ş s cucerească, cuze u cu tot. ăzînd aceasta, Zes ş ceaţ ze austat a sfat să oărască ce este de ăct c ăureaceea. Ş erau foarte descumpănţ pe e o arte nuteau nc să e omoare, nc să e trăsnească cuma făcu c ganţi, stîrnue neam entru căaste ar i treuit să se psească de cnsrea şi dejertee e care e e aducau) iar e de aă arte

ni nu teau să e ma rabde trufaşa încmetareZs dpă ungă ş grea gndire, a spus Cre că amgăsit un moc care, ăstrînd semnţa oamenor,ar săndo să ună capăt eşănţăr or Caracm o să ta în două pe fecare dintre e, ş în feu

acesta vor deven ma sa şi totodată spornduenumăru ne vor f nouă mai de foos or mergedepţi e t dou ioae. Ia dacă totuşi, nu svo poto ş vor stăr în trufa or o să ma taîncă o dată în două ca să u ma poată merge decîsărnd întrun cor Ş, duă ce a vorit aşa atăat pe oamen în două aşa cum se tae nişte fructee sr, ca să e u a uscat, sau nşte ouă ferte cu


65/192

tae de gt î pat ăeur, petu ca o,avîd ereu sub oc dovad despcă să se ortea cu ăură De aseeea, Zeus a ouct uAoo să ve tote ăe răas ar Apoo

aş a ş făcut, ea îtos feţe ş adud d totepărţe pee cătr cea ce astăz u ec atas age cu a trge de ăe u pg,stgîdue î uru ue sue desczăturăcută oc, ca a căătt uee de buc ,

dte cutee ăs, pe cee a ute a eteztdd oră peuu pr tdeea pe cu oscuă aseee caaoduu de cre se foosesc pe-ar ca să etezească cutee or. A ăt doacîteva a pe îtec, î uu bucuu, c să erăîă u se de ate a stăvec pedeps asfe rupu dtru ceput a ou d despctî două păţ, fece uătae îceput să teascădupă ceaă ş să s îreuez cu ea: cupduse u aţee ş ţduse ts pe ou de a se rto îo gură fţă îcepusă

să paă de oae ş, deobşe, de epuţă de a face r ea, etu că c ua voa ăfacă c fără ceaaă ar cd u dre uătăuea, cea ăasă î vaţă căuta o ă uătate ş seîpeua c ea cre va f fost fe că ea o uătate

d feee îtegă ceea ce u o au o e-e), fe că e uătae de ăba îcî seţao săt să ară Auc eus, cups e ă aăscoc ateva : utt î faţă păţe uşoas,cre pă tuc s fu st zăse u sefăe p săţa u uăă de căreeaă c să ă, u fa ăuseAşzd eus ce păţ faţ, e u puu


66/192

aceasta: dacă s or îpreua băbat cu eee,atuc va avea o zăsirea ş pr asta dăureaseei; dacă se vor îprea ăra cu băratac doria or de îpreuar se va afa îpă

ş, iştduse, se vor pe pe treabă îgrjduseş de ceeate rebue ae ve Aşadar, d acestîdepărat recut exstă ragostea îăscută a oae-or uu etru atu dagosta cae aduceîapo a sara oastră dîi îgădudue ca, di

doi să redve arăsi uu, si adcîdu asferi oest tăădur şadar, ie care ditre oi este ca juăaea uu

se de recuoaşter etru că a os dspcat cudepci o pătică ş făcut doi d uu sgur ecaree căută ereu juătatea ca să e tregi Aşae face că aceia ditr oa care au ost tăiati difăptre aestecate pe are ea poet c uee or de atuci acea de adrogii ăraeee) ît iubitori d fee; i dre bărbaicare uă după fee di afara căsătore se trag

di adogii ca d ae ş fe care uă dupăbăbai căutdi pretutde. Cît despre eeiecare sît juătă de făpturfeee, acestea uprea au î seaă pe ărba, ci jesc ai u dupăfee petuee di ea aceasta se rag

Î scb bărba care au fost tăa d făpturbărbat ubă după bărba ş, cîtă ee sît terifid e fe tăate d trup rbătesc, îdgesc pebăbai, e ac îbrăşăe o şi fac dagoste cu ee cşta, îcă de băead, sît ce a ueu ă u fa cea ai băbătească

S afă oa ca î socosc ruşa, îsăgeşesc e de feu acest u fc cee e fac di


67/192

de ce aseeea or ată u se grător cîdajug a vîrsta cveă e ş ua e au parte avaţa obştească, puîdus î frute e pe de atăpate odată ajuş brba dep dagostea or se

îndreapă nua ctre tner ş r frea or, gdua căsătore ş a zăsrea de cop a a sţde orînduee statorcte Dacă a f du e, artr oat vaţa un cu aţ fr să se îsoare C ucuvî, oaen ca e sîn or utor de er or

ter uţ epcîdue ct trăesc, decît ce deaceeaş pare c e partea ărăteascCînd norocu scoae î cae cuva e e u ub

tor de tner sa u propra sa juătate, e estecups de u avît esps de preteesc de îrudre ş de dragose ar e ş perecea nu a vorsă trasc despărţţ c car o cp Aseeeaoae îş petrec aşadar îtreaga vaţă îpreuădeş ar n stae să suă ce aue aşteap ude a ceăa Petru că u pare c doa păcerea dedragoste î face s se caute cu atîta pată ş cu att

bunăvoe uu pe atu a car se vede pede căsufetu aîuora ese curns de o ată dorţăpe care o pot rost desuşt, c doa o buesc şîcearcă so destuască S pesupune că îtp ce se af îbrăţşa ar ven a e efastos, cu

uetee sae ş a îteba

Ce aşteptaţ oae sdobîdţ uu d a ceat ? » ş, ştd e ce sărăspudă ar îtba d nou îţ, u aşa, sfţ a ut peuă să u vă despţţ uude căat cî e zua ş oaptea de ugă acă astadorţ sît gata să v îb ş să v toes îosguă fţă, petru ca, d do cîţ sîteţ au sădeveţ uu su ş cîte ze veţ avea, s trţ


68/192

do, ca acoo, ades Aşadar gdvă bedacă aceata vă e dota s dacă o aseea soatăvă este de ajus » t ae ar f răspusu o cuu ar spue u c, dovă sa aăa do-

c să dodească ceea e ese oca ea a vedorţă a or deu resţt da codaă pede ş răspcat rosttă, aceea ca duse şcotoduse, să deă d două o sguă ă,căc vecea oastră ăptuă, aşa cu a descrso

ea u g ar dragosa u ese atcea dect uume peru dorţa oastră pătaşă de a f d outeg Îtreg cu a spus ă ea dtru ceputş u despăţ popa oasră ţă, despcaţi,petru cuetarea oasă, de către eus aşa cusparta au despăţt două eamu acadeorste aşadar de eut ca u cua dacă vo greşfaţă de ze, să despa că o daă, ca şearşce asfe să uă asee oaeocar se ăd d pof basoree, p petree deort, tăaţ de sus js pe a asuu ată de

ce reue să dă fecă o deu de a arătazeor depă cucece eu ca astfe ş e văzdu pe ro dept cruor ş căeee săscăpăm de aseeea soaă ş să dod ceea ceua ros poate să e ea e dtre o să

u sea potrvă u rs ar sea să e atrage ura zeo e este tfe, să e afă cu e buă retee ş păare: atuc vo zbu săgăs, pe_u a ub, e acea care ete u adevărata ostu


69/192

M I T L D O T I M E IBnheu 20dc)

cT O să îcerc cît î stă î putere, să văîăţşez vorrea despre ros pe cae a auztocîdva de a o feee d aeea Dota care

şta ute u ua despre ros c ş desre atîteaate ucrr Ase cu ută vree î ură îatede area Cuă pe cîd atee aduceau jertfeperu ca oa să u vă asupa or ea o-ta, a zbutt so îtîrze cu ece a a e aceeacae a îvăţat o ce ştu despre ros ş de aceeavo îcerca, atîta cît sî eu î stare, să vă spu şvouă ce a afat de a ea. Ş o so fac pord de aîceere asupra cărora a îţees cu Agato.Aşadar dragu eu, se cade să îcep aşa cu a otărît tu că e e, pr a arăta îtî ce aue ş cu

aue este ros răîîd ca apo ă aăt î ce costă ucrarea u Ş cred că petru uu ca e o ăe a uşor să îşr ucrure pe rîd aşa cu saupetrecut, străa îrebîduă ş eu răspuzîdu susţea aproae aceeaş ucrur ca a adeaor tu Agato faţă de e ş aue că roseste u are zeu ş că se uără prtre ce fru-oş ar ea ea ress a fe cu a ess eu ceea


70/192

C adică, Dia să are Eros e si rău ?

DITIMA°Cu oţ obi aşa! Cei cua că

ceea ce u e uo este eaa u ?

Desgu.DmTIM Ş cei de seeea că sa de ştiţăeste aidect eştiiţ c u e ală e ele ceca este ici ua, ici lta ?

SORTE Ş ce ă ie oae cl cela ?D10TM ebi ă stii că a coti adeat u

luc adeăt ă a uea săi doedeşti adeăulu se ci siiţă (cu s existe stă dod?) ici eiiţ c e eşiţ ceacre ieete peste deă ? Prra advratee tocmai cutee desre cae oem ce

cae se ă îe îţeleee etţ.SocE deăt.0TM ume u i ue c ceea e u

e us este e uî i că ceea ce u e ueste eget u Tot a e cade îdeti i cu ie u că ş u i csţ el u

ete ic u, c fuos u te slee cez căese uît şi u ci că e ai de ce jocîte ceste dou

SRTE Şi uşi ttă le ete de ăee că ee u ae zeu

10TM îd ui oată lue » te gdeti lacei etitoi a la cei iuti ?

SRATE Şi l ui i alţi deooiă!D0TM rîzîd) Bie da cu a utea ue

că ese u e eu tcai acea cae di callocului ced c ici ca u eu ee ?

SocRATE

ie t aceia ?

ITMA l eşi u ia ceaalt eSCTE ţeleg ce ei sui !


71/192

10T Ş totuş u e greu eoc Spue, cecrez, ît ze toţ cţ î fercţ ş fruoş ? Saucutez să pu că reuu dre e u te c uac ata ?

CTE eeacă Zeu ă spu aeeeaucu!T u pe ce ocoteşt erct ? Nu pe acea

care e bucă de ucrur bue fruoae ?cTE Da pe acea

o tuş a coţt că ros, pt fdde cee bue ş de cee fuoae doreşte ă e aă ?c TE A coţt da0T Ş atuc cu ă fe e u zeu dacă u

are parte de e ?c T Sar ărea că u ae cu10T1MA Aadar ve e că c tu u ocoteş pe ro rept zeuc Ş atuc ce ar f ă fe e, o ? urto ?0T Nc poeeaăCTE Atuc ce

Îtoca ce a otăît adeaor: cevaîe urto ş fţă făă de moateCT Ş ce aue ar f ata, ota ?10T U are dao, Socrate Petru că tot

e este daoc e afă îre zeu ş urtorc TE

Ş care ar puterea u ?10T Aceea de a tăăc ş de a pătăşzeor cee oeet s oaeo ee ae zouge ş ertfee au d u, poruce date deceaţ precu ş ăpăţe etfeo Ş atfe, afî-due ître cee două u ro upe gou dtreee ş e eagă tru sgu o, udu pe e cuse Pr ocea se ătueşte îtrgu


72/192

amc, gur, pcum ş dscc ş vă do fu u u d a fac moc cu oam, u s aprop ş u sau d voră cu , c rz, c som, dc pr mocra aur

damoc Iar ca d oam cr s pc asena moc s u om daoc Î schm,c car s pcp a orc aceva, aă f saumeşşug, u es dc u smpu msş Damo d c vom s mu ş d o fu, ar uu

dre s rosSoRAT S c s u aă s c maă ?D10TMA o ovs cm ugă ouş o să

o su Iaă zua cre sa ăscu Afrodaze chuu ş, o daă cu , fu u Ms, ăzăăou Duă c sau osăa sa aăa ş Săăcacar, văz c şug s afă acoo s g săcrşască Să udeva gă uşă ăzăăoru,a d c car ăus v u era că pe auc),a eş grăda u eus ş, răus d ăuură, ss acoo ş a adorm Săăca, săăca e, sa

gd să aă u cop cu ăzăăou ş s sgă ş asf rămas săcaă cu ros Iar -ru că ros a fos zăms m c s sărăoraaşra Afrod oodă pru că, d prcacasa s ăscuă dragosa de frumuse,

e a dv sooru ş suoru frumoas Afrode Pe d aă pr, aă c ve u ros d fapu că es odras ăzăăouu s a Sărăc Ma ş s vşc săac ş dpar d a fggaş ş frumos, aşa cum ş cpu c ma muDmovă s p d gngăş, oos ş dscu nu a săaş, c doarm p pămu go ş sucru go, zduse pe a pragur ş pe mag


73/192

fapu că ăzueşe î o hpu ă doîdească uur fruose ş de peţ, ă e dîz, augăo,p de av, u vîăo foare prcepu, ăscoindeeu îe ceva ăş agă eu, eo de uoaş

ere ş şd so doîdească, fozofîd o pu,ae văio ş vrc, u adevăa o Ş u saău să e epeo, da uo : ueo,î eeaş z, egîdu ie ese· îfoo ş p de vaă, ao oae a să îve d ou cd o

duce î uzur, cîd isipeşe o e are, ase cădesre ros u se oae spue ă ese sărac, ccă e oga De aeea e se afă a oc esiiă s esă Să e ăue î aceasă ivăc uu r ze u ese u iubito de uosere ş u doşe să e u cuoscăor, l hi i� t; aşa cu e u doreşe să aă ceea ceae, c cuoscăoru u a are evoe de uoaşee Pe de aă are c ecuoscăoi u îubor de cuoasre s u doesc să fe cuoscăo Peu că oa î asa să ău ecuoas

e, î fapu că cieva care u ese îzesa uie ş, deoşe, u ee u o u a îsuşsocoae că u lpseşe i, a ce cae cede asac u rîvese ă do îdească eva

SA ie, Doa da auc e ueşe

cuoaşerea, daă o uesc c cuoscăorii, ecuoăor?D10 Duă cîe a vor, a ede ş

uu o că aceşa sî ce care se afă a ioîre uoasee s euoasee Iar ros ese uudre aceşia radevăr, cuoaşeea se uăărire uurie fruoase ş ros ese uio defruo, asfe ă ro reue să fe eapăra u


74/192

ciă la aceasa etu ă e trage ditr- tatăşior i decucă�ţ îă dtr-o maă eştioae ş eauorată ată, aşadar ubie Socae, aeete natra aestui daio Cît vee e credeai

tu dese Eos u- delo de mrae că a căzu îasemeea geeală Tu edeai di cîte eee chadi ssele ae, că Eos e eea e ee iubit, eeac ie Băuiec că de aceea i sa ău ţe căEro ese de o rumusee deăvîrită Si ha asate cîă vree vobi ' dese cva re ese uadevăat vred de ibe: ace lru ese frosaş, făă csur reric Îă eea ce ueşteete îralt ch acela e cae am făţa eu.

SoR E e, fe c z fumos voroaestrăiă, da a dearte Dcă Eos este ce cu

s u cae ee rostul u î vaa omeeasăTM Acu cai î rivia ceasta mas te lăues, cate. Aaar, m iam arăta,aceta ese Eos aceasta îi este obîia. u, la îdu ă su că Eos ese ubrea de lr ruose A s e ium ă ca ear îrea

« eţim ocae Dotia î e costă ubirea de lucr uoase » Sau, ai lmee « Ce aume doete el ce uete ucur umoase » Mie c m-a fo usă aeastă îtreae a ăsus: « oreşte ca ele să fe ale lui » Daăsuu aesta a detepa o aă îtebare cam deelu acea Be da dă ce vor f ae , ce eva eee cu el » Am zs : « Îă rea sît reătiă săţi au u ău » Să vedem îsă ce aăsude u au dcă ceva, îlocuid fmoslc bnele, ea eba « Te o să-mi s, So

ate Ce aume doeste cel care iee ucuebue» 'SoRE Doeşte ă fe ale l


75/192

D10MA Ş ce se va perece cu e după ce vo ae u

SOCA La o aseeea tebae ăpuu esema uso : va f ferct

DMA Îadevă, ce fec s ec, oca peu că au dodt ee ş ase e uare pre să ma e De ce doeşte ceva să eec ? Dpovă, asmeea caz se pae căăspusu şa as e de eu

SORAT Adevăat, aşa e cum spu uD0MA Ş c cre dora aceasta ş agosteaaeasta st oae se d o oame odoesc ca ucue ue să fe ae o ş să fe eeuae o Sau ua u

SORAT u ced că toD0TMA Be Soca da atuc, dacă, aşa cuam hotărt o o uec aeeaş ucur ş euesc eu de ce sue că ua u oaeuesc, a a nu

SoRATMă m s u de asaD10MA otuş a de ce să e Petu că,

aşa cu pute acu eeg, o deose u sgu f a u ş um, cu umee reguuube Ia ceoate feu de ue e spue afe

SORAT Dm, ogue, o pdăD0TMA ată ua duă cum e şt, cd

spue creae ( o ) egem p astaue uur De apt tot ceea e fae a ceva săeacă d efă fă ese tege fap deeae Ca puem spue că oa ate ş eşeşugue st foe de ceae ş că ce cae e


76/192

DTM devă ş ouş u u peoţ poe e dă feure e ue Depăţdd egu fpeor d ee o sguă pe epvoe uză ş veu dă uee

eguu Îdevăr do t e eă poeze poeţ e ue u eo e tăp eprte e de ceţe

oATE devăD10TM o ş u uue ş v

ub Îdeoşe vord dor de e ş defercre oe foree e cet ee petu oăue re ş deeore ue » Nu cădepre ce uţ deş ufeţţ to de uredr urărd o feu de e ţeu dobdre dever puere upuu uoşere u e pue căue ş că răgoţ p ce e puţ ce ăzuec către e pe o guă ceue e ăpec pe uee treguu dorţe ce de ue ş uţ uo ş dăgo

ocATE Pre ă e ult devă ce pu uD0TMA Auc ă ege depre D ştue după u drăgoţ u ce e şcuă cetă uăe fţe or u de prtee u că fe ă e vor e uăe or de

reg ue u e ue de dcă ee ce ueşecev este u deştee u Soce căoe dă ocotesc că oee su e ort ee dore ă e e ăe Adevău ete redeu că o oe u e egţ de ev petucă ete ou c u ş u dă putesue că ou » enă celş ucru u » s ă e ee rău ee ră de o Petru că


77/192

SOATE Mor e eus ă u !D0TMA u pue spue, pe surt, că

oe uesc bele ?ocAE B dD10MA D u crez oe ă reue să dugăcă e oresc c ee pe cre î uesc să fe l lor ?SORAT B dDroMA M u, u dorsc u ă fe

or, să fe or ereu

SOAT Ş sD0TMA rmeză ec, îtru cuvît, că ureese ur de u e cre să e tău ereu

SORAT Nc devăt, DoD0TMA De vree ce oc că or u

re ste ure de e, să e îtrebă cum î cechp ş r ce fe de vte rebue să urăescăoe ee or stor etu c rv ş săd or ă oă f uă ue Ce ue fc e ? ş să răspuz ?

SocAEDcă ş ş, Do u ş r îtde şt t ş c ş f cu e să îvă u

lucru g şuD0TMA Be, tuc o să pu eu cve

de ce e vor osă î zăms îtru uusee, ruuu ş ufeuu deopotrvă

SOAT Poe do gctor să fu c să pce evre să sp0MA u o să voresc pede

ez u, rupure ş î sufeee uuror oeor e fă c u pp, vo de zăis ş,cîd juge o uă vrsă, ur otrăeşe să zăsescă ş să să D u stă


78/192


79/192

DIOMA Cae rez u, Socrae, este prciaacese ur si a acesei dorie ? A vzu de uăseaă î ce sre iudaă iră iaee, ae pămîuui şi ae văzduhuui, or de cîte ori s îate de

doia de a zăisi sît oae ca oave de dragoe îîi î cădure împereeri, aoi ca şihrăeacă ui eru ai aăra, sît gta să se eş ciar săşi dea viaţa, pîă şi u aiae mu mapuece decît ee şi, ca să răeacă adă defoae i îdeoşte, u recueesc iic penruee or Cîd e vorba de oaei, sr utea credecă fac oate acesea ditro socotită ar oare u ecrezi, amaeor de ude e ve dragostea asa aîtde îversuaă ? Si cuva ?

SocR� Să sun ret, u ştiuD10TMA Nu şi ? Şi cezi că o saug vreodaăsă îeegi iuirea ără să si asta ?SCRATE Păi Doia cu a sus ş ad

eaoi, tocai e asta a veit a te, etu căa dat seaa că a evoie e u îătăor Asadar, aatăi, ogue, atî care e ăspus a îeaea a ecu şi orce aceva se cde să a ştudesre ure.

D10TMA Aui aă cu stau ururie Î priviţa amaeor, dacă ai dobîdi cvgerea că,i atura ei, iurea ese ceea e pîă acu am

aoii îreuă î mai ue îdur, auc ua de e să e muezi Îadevă, îd e vora deaimae, pov aeuiaş e de a gîdi, iţa pieroare ăzuieşe, aî î î să î puă, să u oaăodaă, să dăuie veşic Ia siguru mioc aă do bîdească aeasa ese zămira, pri care eaaă mereu aă făpură, ouă, î ou ceei veci Pede aă pare să e gîdi ă aeastă îoire ae o


80/192

îăşi Doar aşa sue că oice fiiă, di copi-ărie pîă a ăîee, este aceeaşi fiiă eşi eaic u răîe aeaşi ci, ereu pierzîd cîteceva, îregu ei u se îoieşe ereu ăru car

ea, oasee sîgee ou Dar să u cree căucru acesa este adevăra uai desre u, ci şidese sufet ici una itre îcinăie feuie ea fi, ărerie oriee, ăcerie, durerie, saieecuva u ăîe, dea ugu vieii nui, sttor

nic aceeşi c se chiă ereu i disariia ueiaşi ariia aeia Îsă nic ai ciuat ecî că nă şi cuoştee oatre se reesc ueeard şi aee sărd i itea oasr şi uua c oi nsie snte ereu aces cepiveşe cuoştee stre a şi fiece ite

aee cuoşie î arte feră aceeaşi char ceea ce ui oi ucrare a iti eisă oc-a eru c ceea ce şi a vree ue erăeşe uarea ci acesta ese ieşea e a cuoeo oae crare tireeşetă î i cuoşia uiată şi e fce ăcree că ea a ăa ş ră aceeaşi o ci acet ie orce fi ieroe înd cu eăvrie ea îăi ereu c fi eedivie ci sî reu n u_a ei c ehiifiie te şi desrate o fiiă oă totuşi

aeeea ei ez Sorae uai aşa ceea ce eeior cu ru ău şi cu ot ce ai este e oateă ie ărtaş a erire. Pr uare a de ce ăte iunezi au c ri ara ei orice fiue aîta re e rogeitura ei eaga ei îvcare este iure îi vie e ragu neuririi

SOCRAE (mra auzm la a) Ciraşa ă stea ucrurie ut şuoare Diotia


81/192

dagosea o de faimă Daă u eş părus de adevăru spuseor ee eai ra văzîd ce sare ipue paia de a auge veţ Faă fără deoare să aibă c e vecia » Peru a doîdsa s gaa ă îfre orce primejdie, ia maapg dec peru oii or, să euiască averi,să se oseeaă î fe şi cip, ciar săi dea viaţaş, radevăr, ţi poţ oare îchpui pe Aesaddu vaa eru Adme, su pe Ae ur

îdu cuîd moare e Paroe sau e regeeCodos a vosru ieşid aea orii peru caurmasi ui săi oseească doia daă oiei u sar i gdi să ase după ei dre răspaă a curauu şi a eei or, amirea fără de

oae pe care eau ăsao ? Depae de aa,porvă, s ovisă ă oţi oamei fa o cee ă uiţă ca ă dodeacă pri săvăă, eurea vedie o i u s avedc, cu aî ăiesc a o savă mai mare. Peu ă îdăgosiţi de euie

Ce ăror pisos de odii ese upesc sedeapă îdeose ăre feme feu o de iuiese acea de a zămi opi ood că pri aavo avea pare de ferea emurii ş vor fi ţiuţime c e veşia de ugă »

C desre e a căror sue Da, Soae, exs-ă oae ărora dou de zăie e uprdeufeu ma u decî upu ş cae ăzues să zămieaă i să aduă e ume eea se cuveufeuui să zăiseasă şi să aducă pe ue Ceaume ? oadee miţi i o ce poae da puerea eiAcesora e s păiţ poeţ, oţ oeţi, reu iaei aişi pe are i ooim oo Dar, de


82/192

rîdui a ctăţior ş a aşezăror, a căea î sp- chibzuiţă ş drptat Ş, atuci cîd s aştu o ca, di fragdă vîrstă, s aată a ava uuft dorc d zăsr si cîd u aea o

p d har ajug a vîsa zăsii, atuci -gşit ş ca şi c îpis de rîva trupuui, îcpă caut pin u frusţa întru car să zăisască. Ptru acasta u va căta iciodatăurţna Ca o odic, a ai ut dag d tru

puri froa cît c rît ar dacă s înpă ca înrun tup fruos să găsască şi nsuft as ş fruos şi bi îzstat d a fir, ast ragosta ui pentru atîta însşiri aunatîtro siguă fiţă Şi, vorbindui, găşt bşugd vorb privitoar a vrdici ş a cu trbi să

fi ou vdic si u c trbui ă s îdtcască Si af î învată i î crst îd unasa o şi apropiius d , c car adt ăzuia a asta zăisst si nast, si ca c s naşt îi stă a suft ru or că g , oi căse afă part cu autor cuiat îi dă o crştredsăvrşită. O asna pch d oani sbură o a are uir d o ai trainicădagost dcît aceia car crc îpruă copi ptru că au aus părtaşi a crştra uor copii aifruoşi şi ai puţin spuşi oţi ai ut,

st o car să f ai bucuros să s ascăasa odrase cît să aibă copii după gea firioşti Şi, uitîd a o sau a siod saua at ar pot, î pizşt că au ăsat upă iişt copi ca e aduc savă î aitia oaiorp ăsura ari or vdcii. Uit, dacă vr atăpdă, pe Licurg C copi unaţ a ăsat Sparti, îutori ai Lacdo ş aş uta să zic ai


83/192

te ăă a ma o de atţa al ma băbaţ deettde ş dte gec ş dte celalţ cae afăct attea lc fmoae ş cae a ad e lmeedc e tot fell Pent aemeea vlătae l

ălţat ete tot temle de oame ehă la e tm ce me ace ata doaet că ceva a zămlt co

Acetea t acelea dte văătle ee be cae a tea f ţat ă ş t Ct deedela ee ş evăle vedeea căoa şcele e a t de folo et ce eazăcalea ea bă şt dacă t te o ălţa ă laea ot e vo ceca o o fa toată aUmeazmă e acet dm de eşt tae Iată dece ete eoe et ca ţell măt ă fe at

md alea ea băMa t cel ae ăzete la tell cel ma alttebe ă e aoe că e t de cea caeae t fmo ş dacă e dovedeşte că dă oadebe călăzea acel om ă l beacă ma şma e el ş meă c el ă dea aştee lagd ş obe fmoae ă ao ăş dea eamaă meţea t ete c fmeţeaocă alta ş că dacă ell ă ete fmeţeafăţşă a da dovaă de mae lă de cajeţeleg că toate tmle e vădeşte a ş

aceeaş fmee Ş dacă e ătde de acetadeă tebe ă deă mae bto al ttotlo fmoae ş ă e leede etzat deatta dagote et g t ocotdo eţă eamă ş vedă de deţ Ao ăeleagă că mlt ma de e dect fmeţea t-l ete cea a fletelo Det mae cha cdva ntl flet fmo t t lt de de


84/192

ă ea aştee o ctăi cae ă facă e tieima bi. Î fell aceta a ajge egeşit ăşi deaeama e fmeţea cae e afă tăi şi n legişi e fatl că oice fmeţe ete de acelaşi fel a

ocae alta atfel că şi fell aceta a ţelege ctde ţi lc ete fmeţea teacăDă tăi a tebi bie călăuzit ă teacă

la coştiţele miţi ca ă le aă şi lo fmeţea Atci a ea cide c iiea teagatidee a fmeţi şi şi a mai lega dagoteaa la e o igă fmeţe fie ea aceea ai tă a băbat a a ei deleticiiame td ca obit de ea dite ele ăămă o biată fătă bă ă ă imciDiotiă todşi iile ca e lagl

i mă ăte tegl ci al fmeţi şiil elg a a aştee la emăate şimiate ş alte gdi cie cite lacgetăi zote dito emăgită dagote e-t coaştee ă c oişi ţelegeeaa dobdi tta tee ct ă i e aate ă extă oingă oaştee aceea a fmoli dee caeo ăţi bec

ceacă acm ă mă aclti c cea mai maelaeamite Acela cae a fot dmat ă laceată teată coaşteea ibii şi cae a it

a cte maea lo fieacă toate cte tfmoae c ochii la tell d umă al ătăiiee iie acm ito dată zăeşte ce iata li de o fmeţe miată D Socatetocmai acea meţe de dagl căea a ft eoi de toate tădaniile de ă acm

Iaite de toate aceată meţe ete eşică e ă qaşteii şi ieiii oeşte ş e


85/192

moasă şi cd ici fmoasă to ame iviţă şi altele ici fmoaă aici şi tă altăate fmoasă et ii şi lisită de fmseţeet alţii Mai mlt et att cel ae ăziete

e ea şo a tea chii ca av aţă sami sa oice altceva mai ae t Nici ca fiido vobie sa fel de a oate ceva a exită altceva ame cm a fi eo fiţă sa ămît sa ce a e vei t a tebie h a eî î sie deooivă e ş îmeăma c se i a avîd î veia ei meeee omă Ia toate eelalte fmsei îăta a e î ae e h îît atea eie aestoa e idem a eo etees veo ădee îăt msei e ae

tae ete o ă embată c mî a m e ve lea ibiii e tie itetă tetă eaa fmeo etoeîee să e e meea e ae vobe i teali oe e ma

da aesa este aea ea etă ae e îîtl ibii fie ă o tăbatem sigele oate te e ă îem ţ e alt oe a mee d mea aă etoae vî să agem a meţe ăm eoetteată etă de la mos la ă de

oă a oate i de a ile mose la atee mose ao e la etea la văţăte f-moase de la aestea di mă agem îîi la aea vătătă e este imi alteva ecîttoai văţăta ese mseţe a a ăei caătaflăm ce ete setea adevăat

Daă ese ve tit al eii ae meită ătăieşti acta ete ţt ce e alăm î aa


86/192

ăieţilo şi teio moşi tote lci ce tec e tie ce de c ă te ctmi litItdeă t şi mlţi lţii c tie ţi fi tedo ă vă cti de edee iitilo voti i

ă iţi ee şi mee eă c ei ă ăbdţi efome şi e ete ct ţie teie D tci ceă e chiim ă imţi cie căi i fi ctiţă ă vă ăşi meţe botă totăcăţei ei egăită de ti omeeşti ş deci de imic i mltele zădăicii ieitoeDii meţe ie ce e chi imlte Cezi cmv că ţi fi iţ iom ce ii e e şi ivio c ochiiiti i tăi tel ie c e Oe ti die ă mi colo i v fi dt ii dg

meţe ă de te o biete emăăile ediciei căi olo n emăăi ede ci olăte deăte et că oo ede şi e-văl ce ce zămiete deăt eiie ie eşte jge g zeilo şi dă i e dtet ei om dodete eme

ScRA T Acete ot hido şi oi ceiţicee e ce mi le Diotim St e delicoi e deăl o Şi coi fiid cec ăicoig şi e lţii de ft că et dobdi emee bie ge găi et t ome

ecă to i b ect o De eeti te că oice m ete dto ă dcăcti Şi e cee eţiec ibe ş t ici o tăie cd e o de e i i mşi ţi ă fcă fe De emee cm şi meeemăec te şi itei l Eo tt ct te te Şi cet ete cte e ce tPhido ocoteşteo vei det ă ă


87/192

M TUL REAMINTIRI I

(Menon 1a81d)

MEO Nu-ţi pare bie îtocmit argumtulaceta Socate ?

SocRATE Nu mi e pareMNO

Poţi ămi pui pri ce ete slab?SCRAE Da m auzit aevăr d la bărati ifemei ţelepte cte ceva asupa luruilor divi�

MO Ce iai auzit pu ?SocRATE U cuvît urprizăto d adevărat şi

după părerea mea frumo chiar· MO Ce cuvt ? Cae cei el pu ?SOCRAT Cei carel pu t preoţi şi peotee

ditre aceia ceau avu gija ă ea octeală iidşi tare a o da aupra ituaţiilor Î care ei ttrebuiţaţi Dar şi Pidar o pue ş mulţi alţii

toţi cîţi ta ub ipiraţie diviă. Acu iată ce spuei Tu bagă umai de eaă 4� găşti adevărateusţierile lor � q

Ei zic depre ufletul omului căi emurito dar . , 'ca ueo atge u capat : ata- ce uec „a mu ;

alteori, el e iveşte din ou dar ici dată u dipare De aceea i e şi pe ă trăi cea maimare fiteie


88/192

crec dntrnele reg trălucţ bărbaţ deeb de uec ş amen ce ma aleş rn ştnţă aceşan rlăvţ dea ururea ca er nerhăn ţ nre

. amen

el ltli nmror i nă n rpaendr dă ăz dea şi p dnlăaşl Had oae lrrie n aă n p r ă l fi înăa ni ni o mnnă are d a ad min de irt id

a e p ar a t odaă an n naa oă îrdă nrî l înţa oa ni n a îndăg n ngr r ea e an a aa iiă eea nd ol înrăzn i n crrra Căc al ăr a î'ăăni n dini d o rainr


89/192

ITUL I THEUH UITĂI I )(hidros 2275

T Şii aşaa cae e chl cel mai ov et a fi e ac iviăţ ac d

Cristian Badilita - Miturile Lui Platon

Documents

Transcript of Cristian Badilita - Miturile Lui Platon