contribuţii la studiul farmacognostic şi biologic al unor specii de ...
41
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași Facultatea de Farmacie Contribuții la studiul farmacognostic și biologic al unor specii de plante medicinale cultivate în zona subcarpatică a Moldovei: stabilirea variabilității chimice REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Coordonator științific, Prof. univ. dr. Ursula STĂNESCU Doctorand, Asist. univ. farm. Adriana TRIFAN 2012
Transcript of contribuţii la studiul farmacognostic şi biologic al unor specii de ...
Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iași
Facultatea de Farmacie
Contribuții la studiul farmacognostic și biologic al unor specii
de plante medicinale cultivate în zona subcarpatică a Moldovei:
stabilirea variabilității chimice
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Coordonator științific,
Prof. univ. dr. Ursula STĂNESCU
Doctorand,
Asist. univ. farm. Adriana TRIFAN
2012
2
Cuvinte cheie: Coriandrum sativum L., Carum carvi L., essential oil, polyphenolic
fraction: chemical composition and variability.
3
Lucrarea este structurată în două părţi ce cuprind 6 capitole, dintre care 5 constituie partea
personală. Dintre acestea, capitolele III-VI sunt contribuția proprie, originală, la subiectul
tratat, capitolul II reprezentând materialele, metodele și tehnicile utilizate pentru realizarea
acestui studiu.
TEZA prezintă următorul CUPRINS:
PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII CU PRIVIRE LA
PRODUSELE CORIANDRI FRUCTUS ȘI CARVI FRUCTUS ................................... 7
PARTEA PERSONALĂ
MOTIVAREA ALEGERII SUBIECTULUI TEZEI, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE
URMĂRITE .................................................................................................................. 57
CAPITOLUL II. MATERIAL, METODE ȘI TEHNICI DE LUCRU ...................... 59
2.1. Prezentarea materialului vegetal luat în lucru ..................................................... 59
2.1.1. Coriandri fructus ....................................................................................... 59
2.1.2. Carvi fructus .............................................................................................. 61
2.2. Analiza farmacognostică macroscopică și microscopică .................................... 63
2.2.1. Analiza macroscopică ............................................................................... 63
2.2.2. Studiul microscopic al pulberilor de Coriandri fructus şi Carvi fructus . 63
2.3. Analiza fitochimică a probelor de coriandru și chimion incluse în studiu .......... 64
2.3.1. Obţinerea extractelor ................................................................................. 64
2.3.2. Analiza chimică calitativă și cantitativă .................................................... 66
2.3.2.1. Studiul chimic calitativ prin cromatografie pe strat subţire ....................... 66
2.3.2.2. Determinarea cantitativă a uleiurilor volatile ............................................ 68
2.3.2.3. Analiza calitativă și cantitativă a fracțiunilor volatile prin tehnici
gazcromatografice .................................................................................................. 68
2.3.2.4. Analiza chimică calitativă și cantitativă a fracțiunii polifenolice .............. 69
2.4. Determinarea activității biologice ....................................................................... 76
2.4.1. Determinarea activității antioxidante ........................................................ 76
2.4.1.1. Aprecierea capacității de scavenger de radicali liberi ................................ 76
2.4.1.2. Determinarea capacității de chelatare a ionului feros ................................ 77
2.4.2. Studiul fitobiologic al extractelor de coriandru și chimion ....................... 79
2.4.2.1. Studiul influenței asupra germinării și creșterii plantulelor de grâu .......... 79
4
2.4.2.2. Studiul influenței asupra acumulării de biomasă proaspătă și uscată în
plantulele de grâu .................................................................................................... 79
2.4.2.3. Studiul influenței asupra desfășurării mitozei în meristemele radiculare de
grâu ......................................................................................................................... 80
2.4.3. Determinarea activității antimicrobiene .................................................... 80
CAPITOLUL III. STUDIUL FARMACOGNOSTIC MACRO- ȘI MICROSCOPIC
AL FRUCTELOR DE CORIANDRU ȘI CHIMION ................................................. 83
3.1. Analiza macro- și microscopică a fructelor celor două soiuri de coriandru ........ 83
3.2. Analiza macro- și microscopică a fructelor de chimion ...................................... 87
3.3. Concluzii ............................................................................................................. 89
CAPITOLUL IV. CERCETĂRI FITOCHIMICE PRIVIND COMPOZIȚIA
FRUCTELOR DE CORIANDRU ȘI CHIMION ....................................................... 91
4.1. Studiul compoziției chimice a produsului Coriandri fructus .............................. 91
4.1.1. Introducere ................................................................................................ 91
4.1.2. Material și metodă ..................................................................................... 92
4.1.3. Rezultate și discuții ................................................................................... 94
4.1.3.1. Creșterea și dezvoltarea speciei Coriandrum sativum L. .......................... 94
4.1.3.2. Studiul chimic calitativ și cantitativ al fracțiunii volatile din fructele de
coriandru ............................................................................................................... 108
4.1.3.3. Studiul chimic calitativ și cantitativ al fracțiunii polifenolice din fructele de
coriandru ............................................................................................................... 141
4.1.4. Concluzii ................................................................................................. 149
4.2. Studiul compoziției chimice a produsului Carvi fructus ................................... 151
4.2.1. Introducere .............................................................................................. 151
4.2.2. Material și metodă ................................................................................... 151
4.2.3. Rezultate și discuții ................................................................................. 154
4.2.3.1. Studiul chimic calitativ și cantitativ al uleiurilor volatile separate din
fructele de chimion ............................................................................................... 154
4.2.3.2. Studiul chimic calitativ și cantitativ al unor componente polifenolice din
fructele de chimion ............................................................................................... 179
4.2.4. Concluzii ................................................................................................. 181
CAPITOLUL V. CERCETĂRI PRIVIND ACȚIUNEA BIOLOGICĂ A UNOR
EXTRACTE ȘI FRACȚIUNI SEPARATE DIN FRUCTELE DE CORIANDRU ȘI
CHIMION .................................................................................................................... 183
5.1. Evaluarea in vitro a capacității antioxidante a extractelor obținute din fructe de
coriandru și chimion ................................................................................................. 184
5
5.1.1. Determinarea capacității antioxidante a extractelor metanolice obținute din
Coriandri fructus ............................................................................................... 184
5.1.1.1. Introducere ............................................................................................... 184
5.1.1.2. Material și metodă ................................................................................... 184
5.1.1.3. Rezultate și discuții .................................................................................. 185
5.1.1.4. Concluzii .................................................................................................. 200
5.1.2. Contribuții la investigarea efectului antioxidant al unor extracte uscate
obținute din fructele de chimion ........................................................................ 201
5.1.2.1. Introducere ............................................................................................... 201
5.1.2.2. Material și metodă ................................................................................... 201
5.1.2.3. Rezultate și discuții .................................................................................. 202
5.1.2.4. Concluzii .................................................................................................. 207
5.2. Evaluarea in vitro a acțiunii antimicrobiene a uleiurilor volatile de coriandru și
chimion ..................................................................................................................... 208
5.2.1. Introducere .............................................................................................. 208
5.2.2. Material și metodă ................................................................................... 208
5.2.3. Rezultate și discuții ................................................................................. 208
5.2.3.1. Testarea in vitro a acțiunii antimicrobiene a unor probe de ulei de coriandru
.............................................................................................................................. 209
5.2.3.2. Contribuții la studiul acțiunii antimicrobiene a unor uleiuri de chimion din
flora spontană sau de cultură ................................................................................ 210
5.2.4. Concluzii ................................................................................................. 213
5.3. Contribuții la studiul fitobiologic a toxicității unor extracte metanolice de
coriandru și chimion ................................................................................................. 214
5.3.1. Introducere .............................................................................................. 214
5.3.2. Material și metodă ................................................................................... 215
5.3.3. Rezultate și discuții ................................................................................. 217
5.3.3.1. Urmărirea eventualei cito- și/sau genotoxicității a componentelor bioactive
din extractele metanolice de coriandru asupra dezvoltării plantulelor de grâu..... 217
5.3.3.2. Contribuții la studiul cito- și/sau genotoxicității componentelor bioactive
din extractele metanolice de chimion asupra dezvoltării plantulelor de Triticum
aestivum ................................................................................................................ 223
5.3.4. Concluzii ................................................................................................. 228
CAPITOLUL VI. CONCLUZII GENERALE, GRADUL DE ORIGINALITATE,
PERSPECTIVE DE CERCETARE .......................................................................... 229
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................... 231
LISTĂ LUCRĂRI PUBLICATE DIN TEMATICA TEZEI ................................... 246
6
1. INTRODUCERE; SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Fructele de chimion și coriandru (Carvi fructus și Coriandri fructus) s-au utilizat și încă
se utilizează frecvent în terapeutică, dar și în alimentație, datorită proprietăților olfactive
deosebite și a acțiunilor farmacologice pe care le dezvoltă la administrare.
Deoarece fructele de coriandru și chimion sunt utilizate în terapeutică, atât la noi în ţară,
cât și în Comunitatea Europeană, ne-am pus problema calităţii materialului vegetal cultivat în
România, având în vedere faptul că în literatura de specialitate nu am găsit referiri la acest
aspect.
Încă înainte de constituirea Comunității Europene au apărut o serie întreagă de
reglementări ale Organizației Mondiale a Sănătății, care stabileau modul de utilizare și
evaluare a eficienței și siguranței produselor de origine vegetală utilizate în terapeutică.
Aceste reglementări au fost apoi aprofundate și completate de către Agenția Europeană pentru
Evaluarea Produselor Medicinale (EMEA). În 2009, reglementările acestor foruri europene au
fost reluate, în baza lor fiind constituit un raport al Comitetului Științific al Autorității
Europene privind Siguranța Alimentelor (această autoritate răspunzând și de sectorul
suplimentelor alimentare cu “componentă botanică”).
Coriandri fructus și Carvi fructus fac parte din grupul suplimentelor alimentare prin
simplul fapt că reprezintă produse medicinale utilizate în terapeutică (dar și în alimentație); în
cadrul studiului nostru ne-am propus evaluarea calității celor două tipuri de fructe. Fructele de
coriandru incluse în studiu au provenit de la două linii de cultură românești, Sandra și
Omagiu, în timp ce fructele de chimion analizate au fost prelevate atât din cultură, cât și din
flora spontană.
Produsele au fost analizate în conformitate cu cerințele Farmacopeei Europene, ediția a
6-a, și a fost apreciată calitatea farmaceutică a probelor luate în studiu.
În acest sens, scopul cercetărilor noastre l-a reprezentat:
caracterizarea morfologică a fructelor de coriandru (Sandra/Omagiu) și chimion
cultivate în cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, Neamț,
analiza chimică a fracțiunilor volatile și polifenolice separate din fructele în discuție,
investigarea acțiunii antimicrobiene a unor uleiuri volatile separate din fructe,
evaluarea acțiunii antioxidante a unor fracțiuni polifenolice și
evaluarea prin intermediul unor teste fitobiologice a siguranței/lipsei de cito- și
genotoxicitate a celor două produse vegetale la administrarea lor în scop terapeutic și
alimentar.
7
Având în vedere scopul urmărit, obiectivele s-au referit la:
stabilirea caracterelor morfologice ale celor două tipuri de fructe (coriandru și
chimion) de proveniență românească,
evaluarea conținutului în ulei volatil extras prin hidrodistilare,
stabilirea profilului chimic al uleiurilor volatile prin analiză GC/GC-MS (analiză
gazcromatografică cuplată cu spectrometrie de masă și detecție cu ionizare în flacără),
aprecierea calității farmaceutice și aromaterapeutice a fracțiunilor volatile separate,
studiul chimic calitativ și cantitativ al polifenolilor totali realizat prin cromatografie pe
strat subțire, spectrofotometrie și cromatografie în fază lichidă de înaltă performanță,
evaluarea in vitro a efectului antimicrobian al unor uleiuri volatile,
testarea in vitro a potențialului antioxidant a extractelor polifenolice din fructele de
coriandru și de chimion prin determinarea capacității de scavenger de radicali
difenilpicrilhidrazil și aprecierea activității de chelatare a ionului feros,
evaluarea siguranței în utilizare pentru extractele polifenolice de coriandru și chimion,
utilizând în acest scop testul fitobiologic pe Triticum aestivum. În acest sens s-a
urmărit influența asupra germinării și creșterii plantulelor de grâu, a acumulării de
biomasă proaspătă și uscată și asupra desfășurării mitozei în meristemele radiculare.
Locaţiile din care materialul vegetal a fost prelevat, ca şi momentele recoltării sunt
redate în capitolul Material, metode şi tehnici de lucru, iar analiza farmacognostică macro-
şi microscopică a fost condusă după metodele clasice.
Analiza fitochimică a apelat la metode de cromatografie pe strat subţire, gaz-
cromatografie cuplată cu spectrometrie de masă și gazcromatografie cuplată cu detecție cu
ionizare în flacără, spectrofotometrie UV-VIS şi cromatografie în fază lichidă de înaltă
performanţă (HPLC).
Investigarea acţiunii biologice a urmărit două aspecte şi anume: acţiunea antioxidantă şi
acţiunea antimicrobiană. În acest scop am apelat la metode de determinare a acţiunii de
scavenger de radicali difenilpicrihidrazil şi a capacităţii de chelatare a ionului feros și
respectiv, la metode de determinare a activităţii antimicrobiene.
8
2. REZULTATE ȘI DISCUȚII
2.1. Contribuții la studiul variabilității chimice și biologice a unor fructe de coriandru
de proveniență românescă
Studiul s-a efectuat pe material vegetal prelevat de la diferite variante de cultură,
obținute în cadrul unui experiment bifactorial la SCDA Secuieni, Neamț, vizând delimitarea
spațiului de nutriție pentru fiecare individ, factorii variabili fiind:
distanța între rânduri cu graduările: 12.5 cm; 25 cm; 50 cm;
distanța între plante pe rând cu graduările: nerărit; 15 cm; 20 cm.
Astfel s-au obținut 9 variante de cultură pentru soiul Sandra și 6 variante pentru soiul
Omagiu.
Pentru cele două soiuri de coriandru, Sandra și Omagiu, materialul vegetal recoltat a
fost supus unui studiu macro- și microscopic, când s-au urmărit o serie de caracteristici, în
conformitate cu prevederile existente în monografia oficială din Farmacopea Europeană, ed. a
6-a. În figurile 1 și 2 sunt redate aspectul macroscopic al fructelor de coriandru investigate și
o serie de particularități observate în urma analizei microscopice.
Figura 1. Aspectul macroscopic comparativ al fructelor de coriandru: soiul Omagiu și soiul
Sandra
Picături de ulei gras (endosperm) Endosperm cu microcristale și
microrozete de oxalat de calciu
Epicarp cu cristale prismatice de
oxalat de calciu
Omagiu Sandra
9
Mezocarp cu sclereide fusiforme Mezocarp cu sclereide
poligonale, endocarp adiacent
Fascicule conducătoare
Figura 2. Elemente comune identificate la analiza microscopică a probelor de fructe de
coriandru
Analiza farmacognostică macro- și microscopică a demonstrat concordanța fructelor
analizate cu cerințele Farmacopeei Europene, ambele soiuri, atât Sandra, cât și Omagiu,
făcând parte din Coriandrum sativum var. macrocarpum.
Analiza chimica calitativă și cantitativă a fructelor de coriandru s-a desfășurat pe
durata a 3 ani (2009, 2010, 2011), fiind supus studiului material vegetal de cultură (soiuri:
Sandra și Omagiu) recoltat de la SCDA Secuieni, Neamț. S-a urmărit compoziția chimică a
fracțiunii volatile și componentele polifenolice.
În anii 2009 și 2010 s-au făcut determinări pentru ambele varietăți românești de
coriandru, Sandra și Omagiu, în vederea stabilirii diferențelor privind cantitatea de fructe/ha și
de compoziție chimică. S-a stabilit că varietatea Omagiu furnizează până la 860 kg/ha fructe,
comparativ cu soiul Sandra (660 kg/ha) respectiv, producția de ulei volatil la Sandra este de 8
kg/ha, în timp ce la Omagiu este de 11.4 kg/ha.
În anul 2011, în baza rezultatelor obținute anterior, s-a continuat doar cultura soiului
Omagiu, furnizor al unei cantități crescute de fructe și ulei volatil, acesta din urmă având și o
compoziție chimică superioară varietății Sandra.
Probele de coriandru au fost analizate similar în toți cei trei ani de desfășurare a
studiului, în ideea controlului reproductibilității rezultatelor; deoarece în cadrul rezumatului
nu putem prezenta toate investigațiile efectuate, ne vom referi în continuare la rezultatele
obținute în urma studiului fructelor de coriandru, soiul Omagiu, recoltate în august 2011.
Investigarea fracțiunii volatile din fructele de coriandru Omagiu (2011) a constat
în:
identificarea și determinarea cantitativă a componentelor volatile;
evaluarea calității farmaceutice (prin prisma prevederilor din Farmacopeea
Europeană, ed. a 6-a);
stabilirea modelelor mnemotehnice pentru uleiurile investigate;
evaluarea activității antimicrobiene.
10
Investigarea fracțiunii polifenolice din fructele de coriandru Omagiu (2011) a
constat în:
determinarea calitativă și cantitativă a polifenolilor totali;
testarea acțiunii antioxidante (2 teste);
evaluarea toxicității/siguranței la administrare prin teste fitobiologice.
Analiza fracțiunii volatile din Coriandri fructus s-a realizat prin cromatografiere în
strat subțire, gaz-cromatografie cuplată cu spectrometrie de masă în vederea identificării
componentelor și gaz-cromatografie cuplată cu detecție cu ionizare în flacără pentru
cuantificarea compușilor din fracțiunea volatilă.
Prin analiza gazcromatografică a probelor de Coriandri aetheroleum separate din
mostrele noastre de fructe, s-au identificat și determinat cantitativ componentele acestora
(tabelul 1).
Tabelul 1. Identificarea și cuantificarea componentelor volatile prin GC/GC-MS
(coriandru Omagiu, 2011)
RI Compus Determinat %
O1 O2 O3 O4 O5 O6
937 -pinen 0.62 0.66 0.40 1.54 0.76 0.64
954 camfen 0.13 0.15 0.10 0.28 0.16 0.14
975 sabinen 0.13 0.12 - 0.19 0.13 0.08
982 -pinen 0.16 0.15 0.16 0.26 0.17 0.14
989 mircen 0.45 0.44 0.29 0.61 0.49 0.27
1033 limonen 7.59 7.34 5.21 8.85 7.32 4.83
1062 -terpinen 0.65 0.66 1.09 0.83 1.20 1.23
1088 -terpinolen 0.38 0.35 0.28 0.41 0.35 0.39
1104 D-linalool 73.43 75.07 73.57 72.64 74.87 74.09
1157 camfor 4.19 4.26 5.39 4.27 4.16 5.30
1180 borneol 0.25 0.19 0.61 0.22 0.20 0.61
1187 terpinen-4-ol 0.23 0.21 0.66 0.20 0.28 0.72
1202 -terpineol 0.74 0.74 1.17 0.44 0.63 0.58
1227 citronelol 0.20 0.18 0.47 0.18 0.18 0.51
1242 neral 0.06 0.02 0.12 0.04 0.04 0.11
1252 geraniol 2.84 3.20 3.63 2.87 2.93 3.94
1271 geranial 0.09 0.08 - 0.07 0.06 -
1292 anetol 0.30 0.28 0.26 0.23 0.20 0.29
1303 carvacrol 0.16 0.10 0.24 0.11 0.11 0.24
1363 acetat de neril 0.60 0.50 0.40 0.50 0.44 0.31
1385 acetat de geranil 2.80 2.80 3.09 2.61 2.77 2.99
1438 -cariofilen 0.17 0.08 0.24 0.08 0.11 0.26
11
RI Compus Determinat %
O1 O2 O3 O4 O5 O6
1478 -humulen 0.28 0.28 0.16 0.20 0.21 0.15
Total identificat 96.45 97.86 97.54 97.67 97.77 97.82
Alte componente 3.55 2.14 2.46 2.33 2.23 2.18
Componenta majoră a fracțiunilor volatile este reprezentată de D-linalool, care
constituie aproximativ 75% din totalul compușilor volatili, urmat de limonen, dar într-o
cantitate mult redusă comparativ cu primul.
Se constată că fructele celor 6 variante de cultură de coriandru, care diferă între ele doar
prin spațiul de nutriție, au o compoziție chimică extrem de apropiată. Pentru exemplificare,
dacă ne referim la conținutul în linalool, se observă că acesta variază într-un interval destul de
îngust: 72.64 % pentru varianta O4 și 75.07 % pentru varianta O2.
Din păcate, nu a fost posibil să evidențiem un model clar care să sugereze influența
spațiului de nutriție asupra acumulării fracțiunii volatile în plantă respectiv, a unor
componente farmaceutic importante în uleiul volatil. Singura observație care s-ar putea face în
acest sens este aceea că fructele probelor O3 și O6, pentru care spațiul de nutriție a fost mare,
conțin cantități de limonen mai mici decât uleiurile volatile distilate din fructele plantelor la
dispoziția cărora s-au pus spații nutritive reduse. Fiind însă vorba de o observație singulară,
această constatare ar trebui reluată.
Calitatea farmaceutică a uleiurilor volatile separate prin hidrodistilare din fructele
celor 6 variante ale soiului Omagiu (2011) a fost apreciată prin prisma prevederilor din
Farmacopeea Europeană, ediția a 6-a, în monografia Coriander (tabelul 2).
Tabelul 2. Calitatea farmaceutică a probelor de ulei volatil de coriandru Omagiu, 2011
Componentă
Cerință
Ph. Eur.
ed. a 6-a
Determinat (%)
O1 O2 O3 O4 O5 O6
-pinen 3.0-7.0 % 0.62 0.66 0.40 1.54 0.76 0.64
limonen 1.5-5.0 % 7.59 7.34 5.21 8.85 7.32 4.83
-terpinen 1.5-8.0 % 0.65 0.66 1.09 0.83 1.20 1.23
p-cimen 0.5-4.0 % u u u u u u
camfor 3.0-6.0 % 4.19 4.26 5.39 4.27 4.16 5.30
D-linalool 65.0-78.0 % 73.43 75.07 73.57 72.64 74.87 74.09
-terpineol 0.1-1.5 % 0.74 0.74 1.17 0.44 0.63 0.58
acetat de
geranil 0.5-4.0 % 2.80 2.80 3.09 2.61 2.77 2.99
t-geraniol 0.5-3.0 % 2.84 3.20 3.63 2.87 2.93 3.94
u<0.01 %
12
Astfel, componenta majoră a uleiului volatil, D-linaloolul, se încadrează în limitele
specificate de farmacopee, la fel ca și camforul, α-terpineolul, acetatul de geranil și
geraniolul. Totodată, pentru o serie de compuși, cele șase uleiuri volatile au prezentat abateri,
fiind sub valoarea minimă impusă pentru conținutul în α-pinen, γ-terpinen și p-cimen.
Pe de altă parte, 5 din 6 probe de coriandru Omagiu depășesc valorile admise pentru limonen.
Datorită acestor carențe, concluzionăm că uleiul de coriandru Omagiu (producție 2011)
nu întrunește toate calitățile farmaceutice cerute de Farmacopeea Europeană, ed. a 6-a, dar se
apropie suficient de mult de ele pentru a putea fi utilizat atât în industria farmaceutică, cât și
în cea cosmetică și alimentară.
Analizând compoziţia chimică a uleiurilor volatile de coriandru pe subgrupe
principale de compuși, se constată că din punct de vedere cantitativ predomină
monoterpenolii (între 77.99 și 80.74 %), urmaţi fiind de hidrocarburile monoterpenice (7.53-
12.97%) şi în mai mică măsură de monoterpencetone şi monoterpenesteri (tabelul 3).
Tabelul 3. Compoziția chimică a uleiurilor volatile pe subgrupe principale de compuși-
coriandru Omagiu, 2011
Grupă de compuși (%) Determinat (%)
O1 O2 O3 O4 O5 O6
Monoterpene 10.11 9.87 7.53 12.97 10.58 7.72
Monoterpenoli 77.99 79.87 80.37 76.78 79.29 80.74
Monoterpen-cetone 4.19 4.26 5.39 4.27 4.16 5.30
Monoterpen-aldehide 0.15 0.10 0.12 0.11 0.10 0.11
Monoterpen-esteri 3.40 3.30 3.49 3.11 3.21 3.30
Sescviterpene 0.45 0.36 0.40 0.28 0.32 0.41
Compuși aromatici 0.16 0.10 0.24 0.11 0.11 0.24
Ținând cont de aceste date, am imaginat modelele mnemotehnice corespunzătoare
(figura 3), valabile în aromaterapie, în baza cărora se poate aprecia calitatea aromaterapeutică,
cu acțiunile farmacologice specifice și intensitatea acestora. Așa cum se poate observa, spotul
predominat aparține monoterpenolilor, în timp ce cantitatea de hidrocarburi monoterpenice
ocupă o suprafață relativ mică.
13
Figura 3. Modelele mnemotehnice ale uleiurilor volatile de coriandru Omagiu, 2011
Legendă: = monoterpenoli; = monoterpene; = monoterpen-esteri; = monoterpen-cetone; =
monoterpen- aldehide; = sescviterpene; = compuși aromatici.
Din aspectul modelelor mnemotehnice și dimensiunea diferitelor spoturi aparținând
componentelor terpenoidice, putem trage concluzia că uleiul volatil de coriandru dezvoltă la
nivel sistemic o acțiune antistres-adaptogenă, imunomodulatoare, armonizantă hormonal și
cardiovascular, dermoregeneratoare, antimicrobiană și de stimulare generală puternică, la care
se adaugă în plan psihic un puternic efect anxiolitic, psihorelaxant si stimulant al capacității
de concentrare (tabelul 4).
14
Tabelul 4. Acțiuni farmacologice ale uleiurilor volatile de coriandru Omagiu, 2011
Acțiune farmacologică Intensitate de
acțiune
Acțiuni sistemice
antistres-adaptogen +++
imunomodulator +++
armonizant hormonal +++
armonizant cardiovascular +++
dermoregenerator +++
analgezic +
antiinflamator ++
contrairitant dermic +
modulator corticosuprarenal +++
antibacterian +
antiviral +
stimulant general +++
Acțiuni în plan psihic
anxiolitic +++
psiho-relaxant +++
psihotonic +++
stimulant al capacității de concentrare +++
Legendă: +++ puternic activ; ++ activ; + activitate redusă.
Este important ca analiza fracțiunii volatile din coriandru să se realizeze în concordanță
cu cerințele Farmacopeei Europene, ed. a 6-a, în vederea realizării corecte a modelelor
mnemotehnice, pe baza cărora se stabilește spectrul acțiunilor farmacologice și intensitatea
acestora. Aceasta înseamnă că efectuarea unei analize GC-MS este insuficientă pentru
interpretarea corectă a activității biologice, deoarece aceasta nu cuantifică, ci doar identifică
componentele bioactive.
Trecând la investigarea acțiunii antimicrobiene a uleiurilor volatile separate din
fructele celor 6 variante de coriandru cultivate în 2011, se constată că acestea posedă o
acțiune antibacteriană bună doar față de germenii gram-pozitivi: Staphylococccus aureus și
Sarcina lutea, asupra celor gram-negativi neacționând (figura 4).
15
diametru zonă inhibiție (mm) A diametru zonă inhibiție (mm) B
Figura 4. Acțiunea antimicrobiană a fracțiunii volatile din fructele de coriandru
Omagiu, 2011 față de Staphylococccus aureus (A) și Sarcina lutea (B).
Cele 6 uleiuri volatile de coriandru nu au prezentat acțiune antifungică.
Activitatea antimicrobiană nu diferă foarte mult între probele de ulei investigate, lucru
vizibil pentru Sarcina lutea. În schimb, variațiile de intensitate ale acțiunii anti-stafilococice
nu pot fi corelate cu conținutul în principii bioactive, deoarece conținutul în linalool și
limonen diferă foarte puțin între probe. Aceasta înseamnă că altele sunt componentele care
concură la realizarea efectului anti-stafilococic evidențiat.
Continuând analiza fitochimică, am realizat studiul chimic calitativ și cantitativ al
fracțiunii polifenolice din fructele de coriandru, care s-a desfășurat pentru fructe recoltate
în 3 ani consecutivi, de la aceleași variante ale soiurilor Sandra și Omagiu.
În continuare, vom prezenta, ca și până acum, rezultatele obținute pentru fructele
soiului Omagiu, producție 2011.
Pentru realizarea analizei fracțiunii polifenolice, s-au utilizat tehnici de cromatografie în
strat subțire, cromatografie în fază lichidă de înaltă performanță și determinări cantitative
efectuate prin metode spectrofotometrice.
Analiza HPLC pentru extractele polifenolice de coriandru a relevat faptul că polifenolii
se regăsesc în cantități foarte mici în fructele de coriandru, motiv pentru care a trebui să
lucrăm cu un extract extrem (neuzual) de concentrat pentru a putea înregistra o curbă
cromatografică. În această situație, o singură componentă, cvercetolul, a furnizat un semnal
suficient de puternic pentru a putea fi atribuit (figura 5).
0
10
20
30
0
10
20
30
40
50
16
Figura 5. Curbele HPLC obținute pentru epuizatele polifenolice din fructele de
coriandru Omagiu, 2011 (λ=280 nm)
Determinarea cantitativă a polifenolilor totali din extractele delipidate de coriandru
(DER 2.5:100 g/mL) s-a realizat spectrofotometric, prin metoda Folin-Ciocâlteu. Conținutul
în polifenoli totali nu variază semnificativ între variante, valorile cele mai mari obținându-se
pentru O2 și O5 (figura 6).
Figura 6. Conținutul în mg echivalent acid galic/g extract polifenolic (coriandru
Omagiu, 2011)
Evaluarea acțiunii antioxidante a componentelor polifenolice din fructele de
coriandru s-a realizat prin două teste ce au urmărit:
activitatea de scavenger a fracțiunii polifenolice față de radicalul difenilpicrilhidrazil;
capacitatea de chelatare a ionului feros de către fracțiunea polifenolică știut fiind că
ionii feroși trec în ioni ferici cu producerea la nivelul organismului a radicalilor
0
20
40
60
O1 O2 O3 O4 O5 O6
mg EAGal/g extract polifenolic
17
hidroxil, consecințele acestei transformări putându-se regăsi în leziuni oxidative
determinate ADN-ului, proteinelor sau prin peroxidarea lipidelor.
Capacitatea de scavenger a extractelor polifenolice față de radicalul
difenilpicrilhidrazil s-a realizat folosind extractele metanolice solubilizate în DMSO, astfel
încât concentrația de substanță activă să fie de 5, 10, 20 și 40 mg/mL (tabelul 5). Totodată,
pentru a realiza o apreciere cât mai exactă a efectului antioxidant, s-au calculat și
concentrațiile eficiente 50, concentrații care au avut valori cuprinse între 205.8 µg/mL pentru
varianta O5, cea mai activă și 265.6 µg/mL, pentru varianta O3, cea mai puțin activă.
Tabelul 5. Capacitatea de scavenger față de radicalul difenilpicrilhidrazil-coriandru
Omagiu, 2011
Probă Activitate (%) CE50
(μg/mL) 40 mg/mL 20 mg/mL 10 mg/mL 5 mg/mL
O1 84.56 ± 0.13 60.91 ± 0.98 41.97 ± 0.25 14.19 ± 0.12 223.6 ± 4.4
O2 89.85 ± 0.19 63.18 ± 0.17 41.42 ± 0.44 18.60 ± 0.27 219.1 ± 2.4
O3 88.14 ± 0.08 57.03 ± 0.49 35.61 ± 1.31 14.81 ± 0.14 265.5 ± 6.7
O4 89.61 ± 0.07 62.78 ± 0.23 36.72 ± 0.53 16.10 ± 0.27 237.3 ± 2.4
O5 89.36 ± 0.18 67.76 ± 0.98 42.24 ± 0.69 18.36 ± 0.07 205.8 ± 4.3
O6 89.19 ± 0.27 61.28 ± 0.14 36.84 ± 0.65 15.86 ± 0.24 242.1 ± 2.7
Comparativ cu acidul galic, folosit ca martor, pentru care s-a obținut o concentrație
eficientă 50 de 1.5 µg/mL, extractele de coriandru au o activitate mai redusă.
Activitatea de chelatare a ionului feros a extractelor polifenolice de coriandru fost
investigată folosind tot 4 concentrații, cuprinse între 5 mg/mL și 40 mg/mL (tabelul 6).
Totodată, s-au calculat și concentrațiile eficiente 50, varianta cea mai activă fiind O4, iar O1
având activitatea chelatantă cea mai mică.
Tabelul 6. Activitatea de chelatare a ionului feros – coriandru Omagiu, 2011
Probă Activitate (%) CE50
(μg/mL) 40 mg/mL 20 mg/mL 10 mg/mL 5 mg/mL
O1 93.24 ± 0.66 75.39 ± 0.61 43.31 ± 0.61 25.73 ± 0.27 182.0 ± 2.7
O2 96.90 ± 0.59 82.40 ± 1.19 52.51 ± 0.42 32.96 ± 0.40 152.5 ± 2.3
O3 93.51 ± 0.82 76.75 ± 1.09 48.69 ± 0.74 28.34 ± 1.14 172.2 ± 3.2
O4 96.79 ± 1.30 79.46 ± 0.40 53.44 ± 0.43 31.59 ± 0.79 149.4 ± 2.3
O5 98.18 ± 0.37 77.27 ± 0.78 50.77 ± 1.12 25.58 ± 0.61 163.2 ± 4.8
18
Probă Activitate (%) CE50
(μg/mL) 40 mg/mL 20 mg/mL 10 mg/mL 5 mg/mL
O6 95.26 ± 0.42 76.27 ± 0.84 47.71 ± 0.87 27.03 ± 1.22 176.2 ± 3.7
În privința aceasta, extractele de coriandru au o activitate relativ redusă de chelatare a
ionului feros, comparativ cu acidul galic, folosit ca martor, pentru care s-a obținut o
concentrație eficientă 50 de 3.2 µg/mL.
După cum se poate constata, prin prisma valorilor celor două concentrații eficiente 50,
extractele polifenolice de coriandru sunt dotate cu o capacitate de chelatare a ionului feros
mai mare, comparativ cu activitatea de scavenger de radicali liberi, deoarece cu cât
concentrația eficientă 50 este mai mică, cu atât efectul antioxidant este mai pronunțat (figura
7).
Figura 7. Evaluarea capacității antioxidante a fracțiunii polifenolice din fructele de
coriandru Omagiu, 2011: A- capacitatea de scavenger a radicalului difenilpicrihildrazil;
B- capacitatea de chelatare a ionului feros.
Pe aceleași fracțiuni polifenolice separate din fructele de coriandru Omagiu 2011 s-a
efectuat și un studiu fitobiologic, prin care s-a urmărit evaluarea eventualei toxicități a
acestor extracte, ca organism-test folosindu-se Triticum aestivum L. (grâul); s-a determinat
influența extractelor polifenolice asupra germinării și creșterii plantulelor de grâu, a
acumulării de biomasă proaspătă și uscată și a desfășurării mitozei în meristemele radiculare
de grâu.
Dintre variantele de coriandru soiul Omagiu, am selectat 3 și anume variantele 2, 5 și 6
din recolta 2011, care se dovediseră a avea conținutul cel mai mare în polifenoli și acțiunea
antioxidantă cea mai bună. Din extractele polifenolice ale fiecărei variante de cultură s-au
realizat trei diluții în apă care au fost testate și anume 1%, 2.5% și 5%.
Urmărind influența componentelor bioactive din extractele testate asupra germinării
cariopselor de grâu, am constatat că aceasta este foarte apropiată pentru toate cele trei probe,
și comparabilă cu cea a martorului (figura 8).
0
100
200
300
O1 O2 O3 O4 O5 O6
CE50 (µg/mL)
0
100
200
O1 O2 O3 O4 O5 O6
CE50 (µg/mL)A B
%
19
Figura 8. Influența tratamentului cu extracte metanolice de coriandru asupra
germinației cariopselor de grâu
Efectuând biometria plantulelor de Triticum dezvoltate după 10 zile, am stabilit
lungimea medie a rădăcinii și a tulpinii, greutatea masei proaspete și uscate pentru rădăcină și
tulpină și conținutul în apă (tabelul 7). Se constată că tratamentul cu extractele de coriandru
are un ușor efect stimulator dacă ne referim la creșterea în lungime a rădăcinii și tulpinii și a
acumulării de biomasă la grâu. Dintre variantele investigate, cel mai ridicat efect
biostimulator a fost observat pentru diluția 1% a extractului O5.
Tabelul 7. Biometria plantulelor de Triticum aestivum rezultate din cariopse tratate cu
extracte de coriandru Omagiu, 2011
Studiul citogenetic efectuat asupra meristemelor radiculare a demonstrat prezența la
martor a unui procent de aberații cromozomiale de peste 3%, diversele diluții ale probelor de
coriandru influențând mai mult sau mai puțin diviziunea celulară în sensul apariției unor ana-
și telofaze anormale (figura 9).
90
92
94
96
98
100
Martor O2 O5 O6
1%
2.5 %
5%
Variantă de
tratament
Lungime
rădăcină
(mm)±SD
Lungime
tulpină
(mm)±SD
Greutate
rădăcini (g)
Apă
(%)
Greutate
tulpini (g)
Apă
(%)
Gp Gu Gp Gu
Martor 137.37±19.24 115.46±17.78 6.55 0.85 87.02 9.54 1.40 85.33
V2 1% 165.39±35.13 117.33±18.06 6.10 0.90 85.25 9.44 1.43 84.85
2.5% 154.5±18.52 121.50±16.91 7.68 0.88 88.54 9.95 1.44 85.53
5% 146.41±20.36 120.54±13.73 6.36 0.86 86.48 9.67 1.43 85.21
V5 1% 168.74±28.32 126.69±22.56 7.43 0.92 87.62 10.62 1.58 85.12
2.5% 158.75±19.39 121.63±16.41 6.01 0.81 86.52 10.13 1.50 85.19
5% 146.88±17.87 115.53±20.06 6.07 0.83 86.33 9.20 1.33 85.54
V6 1% 148.15±15.61 117.48±23.48 6.80 0.89 86.91 9.92 1.44 85.48
2.5% 154.98±21.56 124.75±14.34 6.76 0.83 87.72 9.80 1.43 85.41
5% 140.57±19.56 118.75±21.38 6.66 0.82 87.69 9.55 1.42 85.13
%
20
Figura 9. Procentul aberațiilor cromozomiale la Triticum aestivum tratat cu diluții ale
extractelor de coriandru Omagiu, 2011
Pentru probele de coriandru investigate, nu s-a constatat depășirea pragului de 6%
aberații cromozomiale, peste care o substanță se consideră genotoxică, clastogenă.
Dintre aberațiile cromozomiale identificate menționăm prezența, dar în limite
considerate normale ca și procent, a celor de tip telofază cu punte, telofază cu punți multiple
și micronucleu, anafază cu punte și cromozom retardatar și ana-telofază cu punți multiple
(figura 10).
Telofază cu punte Telofază cu punți și
micronucleu
Anafază cu punte și
cromozom retardatar
Ana-telofază cu punți
Figura 10. Aspecte citogenetice înregistrate pentru meristemele radiculare de grâu după
aplicarea tratamentului cu extracte de coriandru Omagiu, 2011
Coroborând datele studiului fitobiologic, putem concluziona că extractele de
coriandru conțin polifenoli lipsiți de toxicitate și mai ales de genotoxicitate.
În ceea ce privește variabilitatea compoziției chimice între cei trei ani de investigare
și influența acesteia asupra acțiunii biologice, am încercat să realizăm o corelare a
conținutului în polifenoli cu acțiunea antioxidantă.
Astfel, conținutul în polifenoli totali în extractele uscate obținute din variantele de
cultură Omagiu în cei trei ani de studiu, 2009-2011, a variat în sensul că în anul 2010, acesta a
0
1
2
3
4
5
6
Martor O2 O5 O6
1%
2.5 %
5%
21
fost cel mai redus, iar în anul 2011, cel mai ridicat (figura 11). Rămânea de văzut în ce măsură
această variație influențează și potența acțiunii antioxidante în cei trei ani de cultură.
Figura 11. Analiza comparativă a conținutului în polifenoli totali ai extractelor de
coriandru Omagiu
În cadrul testării capacității de scavenger de radicali difenilpicrilhidrazil, prin prisma
concentrațiilor eficiente 50, se constată că cele mai active probe au fost cele din 2009, când
polifenolii au fost cel mai slab reprezentați, și mai puțin active în anii 2010 și 2011, acesta din
urmă fiind anul în care polifenolii au fost în cantitatea cea mai mare (figura 12).
Figura 12. Variația CE50 în cazul testului de scavenger al radicalului
difenilpicrilhidrazil pentru extractele variantelor de cultură Omagiu
Trecând la analiza concentrațiilor eficiente 50 înregistrate în cei trei ani consecutivi în
testul de chelatare a ionului feros, se observă, la fel ca în cazul anterior, că probele anului
2009 au fost mai eficiente din punct de vedere al calităților antioxidante, iar eșantioanele din
2011, cele mai slabe (figura 13).
0
20
40
60
Omagiu 1 Omagiu 2 Omagiu 3 Omagiu 4 Omagiu 5 Omagiu 6
2009
2010
2011
0
100
200
300
Omagiu 1 Omagiu 2 Omagiu 3 Omagiu 4 Omagiu 5 Omagiu 6
2009
2010
2011
mg ac. galic/g extract polifenolic
CE50 (µg/mL)
22
Figura 13. Variația CE50 în cazul testului de chelatare a ionului feros pentru extractele
variantelor de cultură Omagiu
Trăgând linie, constatăm că prin ambele teste realizate efectul antioxidant cel mai intens
s-a obținut pentru reziduul polifenolic separat din probele anului 2009, în care cantitatea de
polifenoli de tip acid galic a fost mică. În același timp, mostrele provenite din cultura anului
2011, bogate în componente polifenolice, au prezentat o acțiune antioxidantă mai mică.
În consecință, se pare că nu doar cantitatea de polifenoli totali determină eficiența
antioxidantă, ci și raporturile în care se găsesc diferitele componente în fitocomplexul luat
în studiu.
0
50
100
150
200
Omagiu 1 Omagiu 2 Omagiu 3 Omagiu 4 Omagiu 5 Omagiu 6
2009
2010
2011
CE50 (µg/mL)
23
2.2. Contribuții la studiul variabilității chimice și biologice a produsului Carvi fructus
Analiza chimică calitativă și cantitativă a fructelor de chimion s-a desfășurat pe 3 ani
(2008, 2009, 2011). În anii 2009 și 2011 a fost analizat material vegetal de cultură (provenit
din culturile experimentale instituite la SCDA Secuieni, Neamț), recoltat de la variante
agrotehnice, diferențiate între ele prin mărimea spațiului de nutriție (distanța dintre rânduri
fiind de 30, 50 și respectiv 70 cm). Anterior, în anul 2008, fusese investigată compoziția
chimică a uleiului volatil din fructe imature de chimion, prelevate din flora spontană.
Pentru chimionul de cultură s-a urmărit compoziția chimică a fracțiunii volatile și a
componentei polifenolice. Acestea au fost analizate în mod similar în anii 2009 și 2011; în
anul 2010 nu am putut relua cercetările începute în anul anterior, deoarece din cauza
condițiilor climaterice, plantele nu s-au dezvoltat suficient și nu au ajuns la fructificare.
Ca și în cazul coriandrului, în cele ce urmează vom face referire la rezultatele obținute
pentru chimionul de cultură, recoltat în vara anului 2011.
În mod analog cu cele prezentate în prima parte a rezumatului, au fost investigate
aspecte privind macro- și microscopia, conform cerințelor din Farmacopeea Europeană în
vigoare. În figurile 14 și 15 sunt redate aspectul macroscopic al fructelor de chimion
investigate și o serie de particularități observate în urma analizei microscopice.
Figura 14. Aspectul fructelor de chimion provenit din cultură, 2011 (CHV1-CHV3)
Celule secretorii Endocarp cu celule
alungite
Endosperm cu microrozete
și incluziuni de aleuronă
24
Picături de ulei gras
(endosperm)
Mezocarp cu sclereide Țesut fibro-vascular
Figura 15. Elemente microscopice identificate în probele de Carvi fructus analizate
Investigarea fracțiunii volatile din fructele de chimion de cultură (recoltă 2011) a
constat în:
identificarea și determinarea cantitativă a componentelor volatile;
evaluarea calității farmaceutice (prin prisma prevederilor din Farmacopeea
Europeană, ed. a 6-a);
stabilirea modelelor mnemotehnice pentru uleiurile investigate;
evaluarea activității antimicrobiene.
Investigarea fracțiunii polifenolice din fructele de chimion de cultură (recoltă
2011) a constat în:
determinarea calitativă și cantitativă a polifenolilor totali;
testarea acțiunii antioxidante (2 teste);
evaluarea toxicității/siguranței la administrare prin teste fitobiologice.
Analiza fracțiunii volatile din Carvi fructus s-a realizat prin cromatografie în strat
subțire, gaz-cromatografie cuplată cu spectrometrie de masă în vederea identificării
componentelor și gaz-cromatografie cuplată cu detecție cu ionizare în flacără pentru
cuantificarea compușilor din fracțiunea volatilă.
Prin analiza gazcromatografică a probelor de Carvi aetheroleum s-au identificat și
determinat cantitativ componentele acestora (tabelul 8). Compușii majori ai fracțiunii volatile
sunt reprezentați de L-carvonă și limonen, împreună constituind aproximativ 90% din totalul
fracțiunii volatile.
Tabelul 8. Identificarea și cuantificarea componentelor prin GC/GC-MS din uleiul de
chimion, 2011
RI Compus Determinat (%)
CHV1 CHV2 CHV3
904 N-heptanal 0.01 0.01 0.01
938 -pinen 0.04 0.04 0.03
25
RI Compus Determinat (%)
CHV1 CHV2 CHV3
978 sabinen 0.06 0.06 0.06
984 -pinen 0.01 0.01 0.01
991 mircen 0.33 0.31 0.32
1005 octanal 0.07 0.08 0.07
1036 limonen 45.54 44.10 44.42
1102 L-linalool 0.50 0.52 0.49
1138 cis-limonen oxid 0.10 0.10 0.12
1143 trans-limonen oxid 0.23 0.22 0.25
1213 trans-dihidocarvona 0.13 0.13 0.13
1238 trans-carveol 0.21 0.18 0.25
1256 L-carvonă 47.77 48.79 48.53
1288 aldehida perilică 3.00 3.27 3.09
1323 geraniat de metil 0.57 0.95 0.59
1434 -cariofilen 0.18 0.18 0.19
Total identificat 98.75 98.95 98.56
Alti constituenți 1.25 1.05 1.44
Se constată că fructele celor trei variante de cultură de chimion, care diferă între ele
doar prin spațiul de nutriție, au o compoziție chimică extrem de apropiată. Pentru
exemplificare, dacă ne referim la conținutul în carvonă, se observă că acesta variază între
47.77 și 48.79 %; iar pentru limonen, intervalul este de asemenea redus: 44.10-45.54 %.
Calitatea farmaceutică a uleiurilor volatile separate din cele trei variante de cultură de
chimion în anul 2011 a fost apreciată prin prisma cerințelor Farmacopeei Europene, ed. a 6-a
(tabelul 9).
Tabelul 9. Calitatea farmaceutică a fracțiunii volatile separată din fructele de chimion,
2011
Compus
Cerință
Ph. Eur.
ed. a 6-a
%
CHV1 CHV2 CHV3
mircen 0.1-1 % 0.33 0.31 0.32
limonen 30-45% 45.54 44.10 44.42
dihidrocarvona max. 2.5 % 0.13 0.13 0.13
carveol max. 2.5 % 0.21 0.18 0.25
L-carvona 50-65% 47.77 48.79 48.53
26
Se constată că L-carvona se plasează sub limita inferioară admisă de 50 %, ceilalți
compuși respectând cerințele din monografia europeană.
În consecință, uleiul volatil provenit de la cele 3 variante de cultură de la SCDA
Secuieni nu întrunește condițiile de calitate farmaceutică impuse de Farmacopeea Europeană,
în monografia Caraway, dar cu toate acestea se poate considera că prin îndeplinirea celorlalte
criterii și prezența unui conținut de peste 47 % L-carvonă, acesta poate fi utilizat în industria
farmaceutică și alimentară, mai ales dacă nu uleiul este cel folosit, ci fructul în totalitatea sa.
Totodată, trebuie să constatăm că măsurile agrotehnice de tipul spațiului de nutriție nu
influențează în sine compoziția uleiului volatil, acesta înfluențând doar cantitatea de fructe
produse la hectar și prin aceasta, cantitatea (kg) de ulei volatil furnizat la distilare.
Trecând la aprecierea calităților aromaterapeutice ale uleiului de chimion, am
realizat clasificarea componentelor identificate pe subgrupe mari. După cum reiese din tabelul
10, grupele de componente care predomină în cele trei uleiuri volatile analizate sunt
monoterpencetonele, din care face parte L-carvona, și hidrocarburile monoterpenice, de care
aparține limonenul.
Tabelul 10. Compoziția chimică pe subgrupe principale de compuși a uleiurilor volatile
de chimion, 2011
Componente Determinat (%)
CHV1 CHV2 CHV3
Monoterpene 45.98 44.52 44.84
Monoterpencetone 47.90 48.92 48.66
Monoterpenalcooli 0.71 0.70 0.74
Monoterpenaldehide 3.00 3.27 3.09
Monoterpenoxizi 0.33 0.32 0.37
Monoterpenesteri 0.57 0.95 0.59
Sescviterpene 0.18 0.18 0.19
Compuși alifatici 0.08 0.09 0.08
Folosind aceste date pentru a construi profilele mnemotehnice comparative ale celor trei
uleiuri volatile analizate, am obținut modelele redate în figura 16.
27
Figura 16. Modelele mnemotehnice ale uleiurilor volatile de chimion, 2011
Legendă: = monoterpene; = monoterpen-cetone; = monoterpenoli; = monoterpenoxizi;
= monoterpenaldehide; = monoterpenesteri; = sescviterpene; = compuși alifatici.
După cum vedem, dimensiunea spoturilor care reprezintă în diagrame un anume grup de
componente nu variază mult de la uleiul volatil al unei variante de cultură la cealaltă. Grupele
majore de componente terpenice în uleiul volatil de chimion sunt hidrocarburile și
monoterpencetonele.
Uleiurile volatile cu un conținut ridicat în monoterpencetone au o afinitate mare nu doar
față de sistemul nervos central, ci și față de piele și mucoase; sunt epitelizante și susțin
procesul de cicatrizare. La nivelul mucoasei bronșice sunt mucolitice eficiente, dar totodată
acționează asupra tractului digestiv ușor spasmolitic, carminativ și coleretic.
Hidrocarburile monoterpenice au un efect stimulant general, antalgic și antiinflamator
la aplicare dermică (contrairitare). Sunt de asemenea imunostimulatoare. În plan psihic, sunt
tonice, cresc capacitatea de concentrare, stimulează și structurează gândirea.
Având în vedere cele menționate, utilizarea fructelor, dar și a uleiului volatil de chimion
în scop terapeutic este justificată și poate, încă prea puțin exploatată.
Uleiurile volatile separate din fructele celor 3 variante de chimion cultivate în 2011 au
fost testate pentru stabilirea unei eventuale acțiuni antimicrobiene. Astfel, s-a constatat că
acestea posedă o acțiune antibacteriană bună doar față de germenii gram-pozitivi:
Staphylococccus aureus și Sarcina lutea (figura 17), asupra celor gram-negativi neacționând.
28
diametru zonă inhibiție (mm) A diametru zonă inhibiție (mm) B
Figura 17. Acțiunea antimicrobiană a fracțiunii volatile din fructele de chimion (2011)
față de Staphylococccus aureus (A) și Sarcina lutea (B).
Cele 3 uleiuri volatile de chimion nu au prezentat acțiune antifungică.
O corelare a conținutului în componente potențial antimicrobian active și intensitatea
propriu-zisă de acțiune este dificilă, deoarece conținutul în carvonă și limonen este apropiat
între probe. Înseamnă deci că la fel ca în orice fitocomplex, și în cazul uleiului volatil de
chimion, totalitatea componentelor terpenoidice conferă atât spectrul, cât și intensitatea de
acțiune.
Studiul chimic calitativ și cantitativ al fracțiunii polifenolice din fructele de
chimion s-a desfășurat pentru fructe recoltate în 2 ani de la aceleași variante de cultură, și
anume 2009 și 2011.
Ca și până acum, vom prezenta rezultatele obținute pentru fructele de chimion,
producție 2011.
Pentru realizarea analizei fracțiunii polifenolice, s-au utilizat tehnici de cromatografie în
strat subțire, cromatografie de lichide de înaltă performanță și determinări cantitative
efectuate prin metode spectrofotometrice.
La fel ca și pentru coriandru, în cazul fructelor de chimion, analiza prin cromatografie
lichidă de înaltă performanță a revelat faptul ca polifenolii se regăsesc în cantități mici,
fiind identificate doar două componente: acidul clorogenic și cvercetolul (figura 18).
0
10
20
30
CHV1 CHV2 CHV3 Ampi Cloramf
0
10
20
30
40
50
CHV1 CHV2 CHV3 Ampi Cloramf
29
Figura 18. Curbele HPLC obținute pentru epuizatele polifenolice din fructele de
chimion, 2011 (λ=280 nm)
Conținutul în polifenoli totali exprimați în mg acid galic echivalent determinat pentru
extractele polifenolice nu variază mult între cele 3 probe de chimion (figura 19), cea mai
ridicată valoare întâlnindu-se la CHV3, varianta care are și cel mai mare spațiu de nutriție.
Figura 19. Deteminarea cantitativă a polifenolilor totali din fructele de chimion, 2011
În cadrul tezei de doctorat am evaluat acțiunea antioxidantă prin două teste, ca și
pentru coriandru, ce au urmărit activitatea de scavenger față de radicalul difenilpicrilhidrazil
și capacitatea de chelatare a ionului feros a componentelor polifenolice din extractele
polifenolice de chimion.
Investigând capacitatea de scavenger a extractelor metanolice față de radicalul
difenilpicrilhidrazil, am obținut valorile redate în tabelul 11 pentru activitatea antioxidantă;
0
25
50
75
100
CHV1 CHV2 CHV3
mg EAGal/g extract polifenolic
30
extractele metanolice uscate au fost reluate cu dimetilsulfoxid, astfel încât s-a obținut 5 diluții
și anume cu 40, 20, 10, 5 și 2.5 mg extract/mL.
Tabelul 11. Capacitatea de scavenger a extractelor de chimion față de radicalul
difenilpicrilhidrazil (2011)
Probă Activitate (%) CE50
(μg/mL) 40 mg/mL 20 mg/mL 10 mg/mL 5 mg/mL 2.5 mg/mL
CHV1 97.17 ± 0.01 97.24 ± 0.18 96.07 ± 0.20 68.87 ± 0.36 36.35 ± 0.57 55.7 ± 0.5
CHV2 97.13 ± 0.10 97.08 ± 0.21 95.65 ± 0.25 65.51 ± 0.43 35.19 ± 0.43 58.5 ± 0.6
CHV3 93.87 ± 0.10 94.00 ± 0.04 93.06 ± 0.06 68.27 ± 0.27 36.07 ± 0.35 56.2 ± 0.7
Totodată, am calculat și concentrațiile eficiente 50, pentru a realiza o apreciere cât mai
exactă a efectului antioxidant, concentrații care au fost cuprinse între 55.7 și 58.5 µg/mL, cea
mai activă fiind varianta CHV1.
În acest test antioxidant, extractele de chimion au o activitate redusă de scavenger de
radicali difenilpicrilhidrazil, comparativ cu acidul galic, folosit ca martor, pentru care s-a
obținut o concentrație eficientă 50 de 1.6 µg/mL.
Continuând studiul efectului antioxidant, am determinat pentru extracte activitatea de
chelatare a ionului feros și am obținut valorile redate în tabelul 12 pentru activitatea
antioxidantă la aceleași 5 concentrații.
Tabelul 12. Activitatea de chelatare a ionului feros – chimion, 2011
Probă Activitate (%) CE50
(μg/mL) 40 mg/mL 20 mg/mL 10 mg/mL 5 mg/mL 2.5 mg/mL
CHV1 99.45 ± 0.39 99.21 ± 0.17 96.05 ± 0.34 65.87 ± 0.72 38.01 ± 0.21 56.2 ± 0.6
CHV2 99.86 ± 0.06 99.58 ± 0.18 93.44 ± 0.39 60.61 ± 0.24 32.98 ± 0.84 63.9 ± 0.8
CHV3 99.62 ± 0.18 99.43 ± 0.14 94.54 ± 0.19 64.71 ± 0.99 35.21 ± 0.29 59.0 ± 0.9
Totodată, am calculat și concentrațiile eficiente 50, varianta cea mai activă fiind tot
CHV1, iar CHV2 având activitatea chelatantă cea mai mică. În privința aceasta, extractele de
chimion au o activitate relativ bună de chelatare a ionului feros, comparativ cu acidul galic,
folosit ca martor, pentru care s-a obținut o concentrație eficientă 50 de 2.7 µg/mL.
Dacă pentru coriandru stabilisem că activitatea de chelatare a ionului feros, privită prin
prisma concentrației eficiente 50, este mai mare decât cea de scavenger de radicali liberi,
pentru chimion putem să constatăm că CE50 sunt în ambele teste apropiate, situându-se în
jurul valorii de 60 µg/mL (figura 20).
31
Figura 20. Evaluarea capacității antioxidante a fracțiunii polifenolice din fructele de
chimion, 2011: A- capacitatea de scavenger a radicalului difenilpicrilhidrazil;
B- capacitatea de chelatare a ionului feros.
Pe aceleași fracțiuni polifenolice separate din fructele de chimion, recoltate în anul
2011, s-a efectuat și un studiu fitobiologic, prin care s-a urmărit evaluarea toxicității acestor
extracte, ca organism-test folosindu-se grâul (Triticum aestivum); s-a determinat influența
extractelor polifenolice asupra germinării și creșterii plantulelor de grâu, acumulării de
biomasă proaspătă și uscată și desfășurării mitozei în meristemele radiculare de grâu.
La fel ca și pentru coriandru, din extractele polifenolice ale fiecărei variante de cultură
s-au realizat trei diluții în apă, și anume 1%, 2.5% și 5%. , care au fost apoi supuse testărilor.
Urmărind influența componentelor bioactive din extractele testate asupra germinării
cariopselor de grâu, am constatat că aceasta este foarte apropiată pentru toate cele trei probe și
diluțiile acestora, și comparabilă cu cea a martorului (figura 21).
Figura 21. Influența tratamentului cu diluții ale extractelor polifenolice de chimion asupra
germinației cariopselor de grâu
După 10 zile, experimentul s-a desființat și s-au efectuat măsurători ale unor parametrii
precum lungimea rădăcinii și a tulpinii, acumularea de biomasă proaspătă și uscată. S-a
constatat că tratamentul are un slab efect stimulator asupra tuturor acestor parametrii,
comparativ cu martorul (tabelul 13).
0
20
40
60
CHV1 CHV2 CHV3
CE50 (µg/mL)
0
20
40
60
CHV1 CHV2 CHV3
CE50 (µg/mL)
90
92
94
96
98
100
Martor CHV1 CHV2 CHV3
1%
2.5 %
5%
A B
%
32
Tabelul 13. Biometria plantulelor de Triticum aestivum rezultate din cariopse tratate cu
extracte de chimion, 2011
Varianta de
tratament
Lungime
radacina
(mm)±SD
Lungime
tulpina
(mm)±SD
Greutate
radacini (g)
Apa
(%)
Greutate
tulpini (g)
Apa
(%)
Gp Gu Gp Gu
Martor 137.37±19.24 115.46±17.78 6.55 0.85 87.02 9.54 1.40 85.33
CHV1 1% 152.55±21.04 127.36±18.06 7.35 0.95 87.07 10.18 1.48 85.46
2.5% 146.82±15.96 122.11±13.79 6.72 0.86 87.20 9.74 1.44 85.22
5% 142.69±19.42 127.29±16.74 6.87 0.80 88.36 9.21 1.32 85.67
CHV2 1% 135.19±16.10 122.49±16.22 6.42 0.81 87.38 9.86 1.44 85.40
2.5% 147.82±16.03 124.09±17.51 7.85 0.85 89.17 10.17 1.51 85.15
5% 148.67±20.84 119.25±22.98 7.74 0.97 87.47 10.30 1.52 85.24
CHV3 1% 143.65±16.86 117.80±13.39 6.26 0.87 86.10 9.75 1.42 85.44
2.5% 148.40±17.62 123.91±8.69 7.38 0.89 87.94 10.03 1.54 85.65
5% 148.69±23.22 126.1±22.56 7.64 0.89 88.35 10.27 1.56 87.81
Dintre variantele investigate, cel mai ridicat efect biostimulator a fost observat pentru
diluția 5% a extractului CHV3. Din păcate, nu există nicio corelație între concentrația de
polifenoli totali determinați în extractele de chimion și efectul stimulant observat.
Studiul citogenetic efectuat asupra meristemelor radiculare a demonstrat prezența la
martor a unui procent de aberații cromozomiale de peste 3%, diversele diluții determinând
apariția unor ana- și telofaze anormale. La fel ca și la coriandru, pentru probele investigate nu
s-a constatat depășirea pragului de 6% aberații cromozomiale, peste care extractele se
consideră a avea efecte genotoxice, clastogene (figura 22).
Figura 22. Procentul aberațiilor cromozomiale la Triticum aestivum tratat cu diluții ale
extractelor de chimion, 2011
0
1
2
3
4
5
6
Martor CHV1 CHV2 CHV3
1%
2.5 %
5%
%
33
Dintre aberațiile cromozomiale identificate menționăm prezența, dar în limite
considerate normale ca și procent, a celor de tip anafază cu fragmente de cromozomi, telofază
cu punte, fragmente de cromozomi și micronucleu, ana-telofază cu cromozom retardatar și
anafază cu punți multiple și fragmente de cromozomi (figura 23).
Telofază cu punte,
fragmente și
micronucleu
Anafază cu punti și
fragmente
Ana-telofază cu
cromozom retardatar Anafază cu fragmente
Figura 23. Aspecte citogenetice înregistrate pentru meristemele radiculare de grâu după
aplicarea tratamentului cu extracte de chimion, 2011
Coroborând datele studiului fitobiologic, putem concluziona că extractele metanolice
de chimion conțin polifenoli lipsiți de toxicitate și mai ales de genotoxicitate.
Ca și în cazul studiului efectuat pe extractele polifenolice de coriandru, vom
exemplifica variabilitatea între ani a compoziției chimice a fructelor de chimion și
influența asupra acțiunii biologice, prin corelarea conținutului în polifenoli cu acțiunea
antioxidantă pentru cei 2 ani investigați.
Analizând comparativ conținutul în polifenoli totali pentru anii 2009 și 2011, constatăm
diferențe mari (figura 24).
Figura 24. Analiza comparativă a conținutului în polifenoli totali a extractelor de
chimion
Astfel, în anul 2011 sinteza în compuși polifenolici totali a fost aproape dublă pentru
toate cele trei variante de cultură, comparativ cu anul 2009. Rămâne de văzut în ce măsură
0
50
100
150
CHV1 CHV2 CHV3
2009
2011
mg ac. galic/g extract polifenolic
34
această diferență va influența activitatea biologică antioxidantă a fracțiunii polifenolice
extrase din cele trei variante de chimion.
Analizând variația concentrației eficiente 50 obținute în cadrul testului de scavenger a
radicalului difenilpicrilhidrazil pentru cei doi ani investigați, se constată că în 2011 extractele
de chimion au avut o activitate antioxidantă dublă comparativ cu 2009. Dacă ne reamintim
graficul anterior, din care rezulta că în anul 2009 am avut un conținut în polifenoli de
aproximativ 50 % din cel determinat în 2011, ajungem la concluzia unei corelări perfecte între
conținutul în aceste substanțe bioactive și efectul lor de captare a radicalilor liberi în cazul
chimionului (figura 25).
Figura 25. Variația CE50 în cazul testului de scavenger al radicalului
difenilpicrilhidrazil a extractelor de chimion
În ceea ce privește testul de chelatare a ionului feros, se constată că și în acest caz
extractele anului 2011 sunt antioxidant mai active (figura 26). Diferențele evidente privind
intensitatea acțiunii chelatante pentru probele din cei doi ani, 2009 și 2011, trebuie puse pe
seama faptului că în 2011 conținutul în polifenoli a fost dublu față de 2009.
Figura 26. Variația CE50 în cazul testului de chelatare a ionului feros a extractelor de
chimion
0
50
100
150
CHV1 CHV2 CHV3
2009
2011
0
50
100
150
200
CHV1 CHV2 CHV3
2009
2011
CE50 (µg/mL)
CE50 (µg/mL)
35
3. CONCLUZII GENERALE
Analizând în perioada 2009-2011 fructele de coriandru, soiurile Sandra și Omagiu, și
cele de chimion de cultură și din flora spontană, am putut trage o serie de concluzii generale
ale tezei, care pot fi sistematizate după cum urmează:
studiul farmacognostic macro- și microscopic al materialului vegetal investigat a
demonstrat prezența caracterelor morfologice cerute de Farmacopeea Europeană, atât
pentru coriandru, cât și pentru chimion;
analiza chimică realizată asupra uleiurilor volatile de coriandru au scos in
evidență faptul că soiul Omagiu furnizează cantități mai mari și cu o compoziție
chimică mai apropiată de cerințele farmacopeei, comparativ cu soiul Sandra;
componentele majoritare existente în uleiul volatil de coriandru, soiul Omagiu,
conform analizei GC/GC-MS, sunt linaloolul (72.64-75.07%) și limonenul (4.83-
8.85%);
din punct de vedere al calității farmaceutice, uleiurile volatile de coriandru nu
corespund cerințelor Farmacopeei Europene, ed. a 6-a, datorită neîncadrării în limitele
prevăzute în ceea ce privește conținutul în α-pinen, γ-terpinen, p-cimen și limonen; cu
toate acestea, fructele de coriandru ca atare, dar și uleiul volatil pot fi folosite atât în
industria farmaceutică, cât și alimentară sau cosmetică, deoarece diferențele de calitate
nu sunt extrem de mari;
analiza prin cromatografie în fază lichidă de înaltă performanță a fracțiunii
polifenolice din fructele de coriandru a pus în evidență prezența în extract doar a
cvercetolului;
conform analizei GC/GC-MS, uleiul volatil al fructelor de chimion s-a dovedit a
avea drept componentă majoritară L-carvona (47.77-48.79 %), secondată de limonen
(44.10-45.54 %), neîncadrându-se în cerințele Farmacopeei Europene care prevede un
minim de 50 % carvonă; și în acest caz, fructele și uleiul volatil pot fi folosite în
scopuri medicinale, aromaterapeutice, cosmetice și alimentare.
fracțiunea polifenolică din fructele de chimion a fost investigată, stabilindu-se prin
cromatografie în fază lichidă de înaltă performanță prezența acidului clorogenic și a
cvercetolului;
atât pentru uleiul volatil, cât și pentru fracțiunea polifenolică s-a putut demonstra
existența unei variabilități chimice de la un an la altul, datorată diferențelor climatice
din anii de cultură respectivi;
spațiul de nutriție nu influențează calitatea uleiului volatil și a fracțiunii polifenolice
în cazul variantelor de cultură, el fiind decisiv pentru producția de fructe și cantitatea
de ulei volatil/ha furnizată;
36
acțiunea antimicrobiană: ambele tipuri de uleiuri s-au dovedit a fi active față de
bacteriile Gram-pozitive, dar inactive față de fungi din genul Candida;
acțiunea antioxidantă variază de la un an la altul, în strânsă legătură cu conținutul
în polifenoli totali, conținut care pare să varieze în funcție de condițiile climatice;
studiul toxicității extractelor metanolice de coriandru și chimion efectuat printr-
un test fitobiologic (Triticum aestivum) a demonstrat pentru ambele produse lipsa
existenței unui efect clastogen, genotoxic, tratamentul cariopselor de grâu cu
fitocomplexele urmărite demonstrând chiar o biostimulare care în cazul coriandrului a
mers până la aproximativ 20%, iar la chimion până la 34%.
ORIGINALITATEA TEZEI DE DOCTORAT
constă în:
investigarea pentru prima oară în țara noastră a două soiuri de coriandru de cultură
românești, Sandra și Omagiu, și compararea proprietăților de producție și compoziție
chimică;
urmărirea influenței unor măsuri agrotehnice (densitatea plantelor pe unitatea de
suprafață și spațiul nutrițional pus la dispoziție) asupra dezvoltării și fructificării
plantelor de coriandru și chimion, precum și a compoziției chimice a fracțiunilor
volatile și polifenolice separate;
monitorizarea timp de trei ani a compoziției chimice (cu privire la fracțiunea volatilă și
cea polifenolică) a fructelor unor soiuri românești de Coriandrum sativum și Carum
carvi; stabilirea unei interdependențe între condițiile climatice și compoziția uleiului
volatil și a unor substanțe fixe, cum ar fi polifenolii;
evaluarea acțiunii antioxidante a extractelor și corelarea acesteia cu conținutul în
polifenoli totali;
recunoașterea superiorității soiului Omagiu, comparativ cu coriandrul Sandra;
investigarea pentru prima oară, prin intermediul unui test fitobiologic, a genotoxicității
celor două produse, ambele droguri plasându-se în zona de siguranță la consum;
Perspective de continuare a cercetării: extinderea modalității de abordare ca subiect
de studiu și pentru alte plante medicinale de mare interes, care ar putea constitui materie
primă pentru obținerea unor extracte vegetale, a uleiurilor volatile respective sau a unor
suplimente alimentare.
37
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
*** European Pharmacopoeia, ed. a 6-a. Strasbourg: EDQM, 2008.
*** Farmacopeea Română, ediţia a X-a. Bucureşti: Editura Medicală, 1993.
*** Clinical and Laboratory Standards Institute. Methods for antimicrobial dilution and susceptibility
tests for bacteria that grow aerobically. Approved standard M07-A8 and Informational
Supplement M100-S19.2009, v.29, National Commitee for Clinical and Laboratory Standards
Institute, Wayne, PA 2009.
*** EFSA Scientific Cooperation (ESCO) Working Group on Botanicals and Botanical Preparations;
Advice on the EFSA guidance document for the safety assessment of botanicals and botanical
preparations intended for use as food supplements, based on real case studies on request of EFSA.
EFSA Journal 2009; 7(9):280.
*** IOFI Working Group on Methods of Analysis. Guidelines for the quantitative gas chromatography
of volatile flavouring substances, from the Working Group on Methods of Analysis of the
International Organization of the Flavor Industry (IOFI). Flavour Fragr. J. 2011; 26: 297–299.
Adams R.P. Identification of essential oil components by gas chromatography/ mass spectrometry, ed
a IV-a. Carol Stream: Allured, 2007
Aissaoui A., El-Hilaly J., Israili Z.H., Lyoussi B., Acute diuretic effect of continuous intravenous
infusion of an aqueous extract of Coriandrum sativum L. in anesthetized rats. J. Ethnopharmacol.
2008; 115: 89–95.
Anițescu G., Doneanu C., Rădulescu V. Isolation of coriander oil: comparison between steam
distillation and supercritical CO2 extraction. Flavour Fragr. J. 1997; 12: 173-176.
Ardelean A., Mohan G. Flora medicinală a României. București: Editura All, 2008, 172-173.
Blumenthal M, Goldberg A, Brinckman J. Herbal Medicine: Expanded Commission E Monographs.
Newton, MA: Lippincott Williams & Wilkins, 2000.
Brand N., Coriandrum sativum L. În Blaschek W., Ebel S., Hackenthal E., Holzgrabe U., Keller K,
Reichling J, Schulz V. (eds.). Hagers Handbuch der Drogen und Arzneistoffe, ed. a VII-a, 2006,
Berlin: Springer, CD-ROM.
Brendler T., Gruenwald J., Jaenicke C. Herbal Remedies. Stuttgart: Medpharm GmbH Scientific
Publishers, 2003, CD-ROM.
Brieskorn C.H., Hagen P., Mosandl A. O-Diphenolproteide aus den Früchten des Anis und des
Kümmels, Z. Lebensm.-Unters. Forsch. 1972; 148: 83–89.
Buchbauer G. Biological effects and modes of action of essential oils. Int. J. Aromather. 1993; 5 (1):
11-14.
Burdock G.A., Carabin I.G. Safety assessment of coriander (Coriandrum sativum L.) essential oil as a
food ingredient. Food Chem. Toxicol. 2009; 47: 22-34.
Burt S. Essential oils: their antibacterial properties and potential applications in foods-a review. Int. J.
Food Microbiol. 2004; 94: 223-253.
Casetti F., Bartelke S., Biehler K., Augustin M., Schempp CM., Frank U. Antimicrobial activity
against bacteria with dermatological relevance and skin tolerance of the essential oil from
Coriandrum sativum L. fruits. Phytother. Res. 2012; 26 (3): 420–424.
Ciocârlan V. Flora ilustrată a României, ed.a 2-a. Bucureşti: Editura Ceres, 2000.
Constantinescu D.Gr., Hațieganu E., Bușuricu F. Plantele medicinale utilizate în terapeutică.
București: Editura Medicală, 2004, 41-42.
38
Czygan F.–Ch. Coriandri fructus. În: Wichtl M. ed. Teedrogen und Phytopharmaka, ed. a III-a.
Stuttgart: WVG, 1997, 165-167.
Dachler M. Alimentary, culinary and industrial uses of caraway. În: Éva Németh ed. Caraway. The
Genus Carum. Amsterdam: Harwood Academic Publishers, 1998, 155-164.
Deans S.G., Ritchie G. Antibacterial properties of plant essential oils. Int. J. Food Microbiol. 1987; 5:
165–180.
Diederichsen A., Coriander (Coriandrum sativum L.). Promoting the conservation and use of
underutilized and neglected crops. 3. Institute of Plant Genetics and Crop Plant Research,
Gatersleben/ International Plant Genetic Resources Institute, Roma, 1996.
Eddouks M., Lemhadri A., Michel J.B. Caraway and caper: potential anti-hyperglycaemic plants in
diabetic rats. J. Ethnopharmacol. 2004; 94: 143-148.
Figueiredo A. C., Barossi J., Pedro L., Scheffer J. Factors affecting secondary metabolite production
in plants: volatile components and essential oils. Flavour Fragr. J. 2008; 23: 213-226.
Germann I., Hagelauer D., Kelberb O., Vinson B., Laufer S., Weiser D., Heinle H. Antioxidative
properties of the gastrointestinal phytopharmaceutical remedy STW 5 (Iberogast®). Phytomedicine
2006; 13: 45-50.
Gil A., De La Fuente E.B., Lenardis A.E., Lopez Pereira M., Suarez S.A., Bandoni A., Van Baren C.,
Di Leo Lira P., Ghersa C.M. Coriander essential oil composition from two genotypes grown in
different environmental conditions. J. Agr. Food Chem. 2002; 50: 2870-2877.
Goodner K.L. Practical retention index models of OV-101, DB-1, DB-5 and DB-Wax for flavor and
fragrance compounds. LWT 2008; 41: 951-958.
Gray A.M., Flatt P.R. Insulin-releasing and insuluin-like activity of the traditional anti-diabetic plant
Coriandrum sativum (coriander). Br. J. Nutr. 1999; 81: 203-209.
Hinneburg I., Dorman D., Hiltunen R. Antioxidant activities of extracts from selected culinary herbs
and spices. Food Chem. 2006; 97, 122-129.
Iacobellis N., Lo Cantore P., Capasso F., Senatore F. Antibacterial activity of Cuminum cyminum L.
and Carum carvi L. essential oils. J. Agric. Food Chem. 2005; 53: 57-61.
Kamaleeswari M., Deeptha K., Sengottuvelan M., Nalini N. Effect of dietary caraway (Carum carvi
L.) on aberrant crypt foci development, fecal steroids, and intestinal alkaline phosphatase activities
in 1,2-dimethylhydrazine-induced colon carcinogenesis. Toxicol. Appl. Pharm. 2006; 214: 290–
296.
Kunzemann J., Herrmann K. Isolation and identification of flavon(ol)-O-glycosides in caraway
(Carum carvi L.), fennel (Foeniculum vulgare Mill.), anise (Pimpinella anisum L.), and coriander
(Coriandrum sativum L.), and of flavon-C-glycosides in anise. I. Phenolics of spices. Forsch Z.
Lebensm-Unters. 1977; 164(3): 194-200.
Kunzemann J., Herrmann K., Isolation and identification of flavon(ol)-O-glycosides in Carum carvi
and Foeniculum vulgare. Forsch Z. Lebensm-Unters. 1977; 164: 194-200.
Lemhadri A., Hajji L., Michel J.-B., Eddouks M. Cholesterol and triglycerides lowering activities of
caraway fruits in normal and streptozotocin diabetic rats. J. Ethopharmacol. 2006; 106: 321-326.
Linck V.M., da Silva A.L., Figueiro M., Caramao E.B.,. Moreno P.R.H, Elisabetsky E. Effects of
inhaled linalool in anxiety, social interaction and aggressive behavior in mice. Phytomedicine 2010;
17: 679-683.
39
Lo Cantore P., Iacobelis N.S., De Marco A., Capasso F., Senatore F.: Antibacterial activity of
Coriandrum sativum L. and Foeniculum vulgare Miller var. vulgare (Miller) essential oils. J.
Agric. Food Chem. 2004; 52(26): 7862-7866.
Malterud K.E., Farbrot T.L., Huse A.E., Sund R.B. Antioxidant and radical-scavenging effects of
anthraquinones and anthrones. Pharmacol. 1993; 47: 77-85.
Mohan G. Mică enciclopedie de plante medicinale și fitoterapie. București: Editura All, 2000, 117-
118.
Msaada K., Hosni K., Ben Taarit M., Hammami M., Marzouk B. Effects of growing region and
maturity stages on oil yield and fatty acid composition of coriander (Coriandrum sativum L.) fruit.
Sci. Hort. 2009; 120: 525–531.
Muntean L.S. Tratat de plante medicinale cultivate si spontane. Cluj-Napoca: Ed. Risoprint, 2007,
267-276.
Oroian S. Botanică farmaceutică. Tg. Mureș: University Press, 2011, 485-491.
Pabst G. Köhler’s Medizinal Pflanzen, vol. 2. Gera: Fr. v. Zezschwitz Verlag, 1886, 91-92; 145-148.
Palade M. Botanică farmaceutică, vol. 2. București: Editura Tehnică, 1998, 294-296.
Pârvu C. Enciclopedia plantelor. Plante din flora României, vol 1. București: Editura Tehnică, 2002,
632-638; 842-848.
Perez C.A., Wei Y., Guo M. Iron-binding and anti-Fenton properties of baicalein and baicalin. Journal
of Inorganic Biochemistry 2009; 103 (3): 326-332.
Pitasawat B., Champakaew D., Choochote W., Jitpakdi A., Chaithong U., Kanjanapothi D.,
Rattanachanpichai E., Tippawangkosol P., Riyong D., Tuetun B., Chaiyasit D. Aromatic plant-
derived essential oil: An alternative larvicide for mosquito control, Fitoterapia 2007; 78: 205-210.
Prior R.L., Wu X.L., Schaich K. Standardized methods for the determination of antioxidant capacity
and phenolics in foods and dietary supplements. J. Agric. Food Chem. 2005; 53: 4290-4302.
Ramadan M.F., Mörsel J.T. Oil composition of coriander (Coriandrum sativum L.) fruit-seeds. Eur.
Food Res. Technol .2002; 215: 204-209.
Reich E, Schibli A. High performance thin-layer chromatograpy for the analysis of medicinal plants.
Stuttgart: Thieme Verlag, 2006.
Reuter H.D. Phytopharmaka und phytotherapie - Forschung und praxis. Z. Phytother. 2004; 25(5):
240-247.
Reyes M.R., Reyes-Esparza J., Angeles O.T., Rodriguez-Fragoso L. Mutagenicity and safety
evaluation of water extract of Coriandrum sativum leaves. J. Food Sci. 2010; 75(1): T6-T12.
Rolim de Almeida L.F., Frei F., Mancini E., De Martino L., De Feo V. Phytotoxic activities of
mediterranean essential oils. Molecules 2010; 15: 4309-4323.
Saban K., Ahmet C., Sunay S. Inhibitory effects of monoterpenes on seed germination and seedling
growth. Z. Naturforsch. 2007; 62c: 207-214.
Sadhu S.S., De Serres F.J., Gopala H.N., Granth W.F.,Veleminsky J., Becking G.C. Environmental
monitoring for genotoxicity with plant systems: an introduction and study design. Mutat.Res. 1994;
310: 169-173.
Saller R., Reichling J., Hellenbrecht D. Phytotherapie-klinische, pharmakologische und
pharmazeutische Grundiagen. Heidelberg: Karl F. Haug Verlag, 1995.
Samojlik I., Lakic N., Mimica-Dukic N., Dakovic-Svajcer K., Bozin B. Antioxidant and
hepatoprotective potential of essential oils of coriander (Coriandrum sativum L.) and caraway
(Carum carvi L.) (Apiaceae). J. Agric. Food Chem. 2010; 58 (15): 8848-8853.
Schilcher H. Phytotherapie in der kinderheilkunde, ed. a 3-a. Stuttgart: WVG, 1999.
40
Schneider E. Weniger häufig genutzte Umbelliferen und ihre Bedeutung. Z. Arzn. Gew. Pfl. 2006;
11(4): 179-185.
Schulz V., Hänsel R.. Rationale Phytotherapie, ed. a II-a. Berlin: Springer, 1996, 198-199.
Singh G., Kapoor I.P., Pandey S.K., Singh U.K., Singh R.K. Studies on essential oils: Part 10.
Antibacterial activity of volatile oils of some spices. Phytother. Res. 2002; 16: 680-682.
Singh G., Maurya S., de Lampasona M.P., Catalan C. Studies on essential oils, Part 41. Chemical
composition, antifungal, antioxidant and sprout suppressant activities of coriander (Coriandrum
sativum) essential oil and its oleoresin. Flavour Frag. J. 2006; 21: 472-479.
Singleton V.L., Rossi J.A. Colorimetry of total phenolics with phosphomolybdic-phosphotungstic acid
reagents. Amer. J. Enol. Viticult. 1965; 16: 144-158.
Speijers G., Bottex B., Dusemund B., Lugasi A., Toth J., Amberg-Muller J., Galli C., Silano V.,
Rietjens I. Safety assessment of botanicals and botanical preparations used as ingredients in food
supplements: Testing an European Food Safety Authority-tiered approach. Mol. Nutr. Food Res.
2010; 54: 175-185.
Sriti J., Wannes W.A., Talou T., Mhamdi B., Cerny M., Marzouk B. Lipid profiles of tunisian
coriander (Coriandrum sativum) seed. J. Am. Oil Chem. Soc. 2010; 87: 395-400.
Stahl-Biskup E. Carum carvi L. În Blaschek W., Ebel S., Hackenthal E., Holzgrabe U., Keller K,
Reichling J, Schulz V. eds. Hagers Handbuch Der Drogen Und Arzneistoffe, ed. a VII-a, Berlin:
Springer, 2006, CD-ROM.
Stănescu U., Miron A., Hăncianu M., Aprotosoaie C. Plante medicinale de la A la Z, vol. I. Iaşi:
Editura Gr. T.Popa, 2004, 152.
Tămaş M. Botanică farmaceutică: sistematică-cormobionta, vol III. Cluj-Napoca: Editura Medicală
Universitară „Iuliu Haţieganu”, 1999, 117.
Teuscher E, Lindequist U. Biogene Gifte, ed. a II-a. Stuttgart: Gustav Fischer, 1994.
Tiță I. Botanică farmaceutică, ed. a III- a. Craiova: Editura Sitech, 2008, 545-548.
Trifan A., Aprotosoaie A.C., Șpac A., Cioancă O., Druțu C., Stănescu U. Contributions to the
chemical study of the essential oil isolated from caraway fruits. Medicine in Evolution 2012, XVII
(1): 202-207.
Trifan A., Aprotosoaie A.C., Șpac A., Hăncianu M., Miron A., Stănescu U. Contribuţii la studiul
compoziţiei chimice a uleiului volatil extras din fructe de coriandru soiul Sandra. Rev. Med. Chir.
Soc. Med. Nat., Iaşi 2011; 115 (4): 1271-1277.
Trifan A., Aprotosoaie A.C., Șpac A., Hăncianu M., Miron A., Stănescu U. Contributions to the
chemical study of the essential oil isolated from coriander (Omagiu cultivar) fruits. Farmacia 2012;
60 (2): 177-183.
Wagner H., Bladt S., Zgainski E.M. Drogenanalyse dünnschichtchromatographische analyse von
arzneidrogen. Berlin, Heidelberg, New York: Springer-Verlag, 1983.
Wang W. Literature review on higher plants for toxicity testing. Water Air Soil Poll. 1991; 59: 381–
400.
Wangensteen H., Samuelsen A.B., Malterud KE. Antioxidant activity in extracts from coriander. Food
Chem. 2004; 88: 293-297.
Werner M., v. Braunschweig R. Praxis Aromatherapie. Stuttgart: Haug, 2006.
Zheljazkov V., Pickett K., Caldwell C. Cultivar and sowing date effects on seed yield and oil
composition of coriander in Atlantic Canada. Ind. Crop. Prod. 2008; 28: 88-94.
41
LISTĂ ARTICOLE PUBLICATE DIN TEMATICA TEZEI
Articole publicate în reviste cotate ISI:
Trifan A., Aprotosoaie A.C., Șpac A., Hăncianu M., Miron A., Stănescu U.
Contributions to the chemical study of the essential oil isolated from coriander
(Omagiu cultivar) fruits. Farmacia, 2012, 60 (2): 177-183.
Articole publicate în reviste B+:
Trifan A., Miron A., Aprotosoaie A.C., Hăncianu M., Cioancă O., Gille
E.,Stănescu U. Phytotoxicity assessment of methanolic extracts from Coriadrum
sativum L. fruits. Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iaşi 2012, 116 (3), 920-926.
Trifan A., Aprotosoaie A.C., Șpac A., Cioancă O., Druțu C., Stănescu U.
Contributions to the chemical study of the essential oil isolated from caraway fruits.
Medicine in Evolution, 2012, XVII (1): 202-207.
Trifan A., Aprotosoaie A.C., Șpac A., Hăncianu M., Miron A., Stănescu U.
Contributions to the chemical study of the essential oil isolated from coriander fruits
(Sandra cultivar), Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iaşi 2011, 115 (4), 1271-1277.
Lucrări prezentate la conferinţe de specialitate internaționale:
Trifan A., Miron A., Hăncianu M., Gille E., Stănescu U. Antioxidant activity of
coriander Sandra cultivar from Romania. 7th Conference on Medicinal and Aromatic
Plants of Southeast European Countries (7th CMAPSEEC), Subotica (Serbia), 27-30
mai, 2012.
Lucrări prezentate la conferinţe de specialitate naționale apărute în rezumat:
Trifan A., Miron A., Aprotosoaie A.C., Hăncianu M., Cioancă O., Stănescu U.
Contribuții la studiul acțiunii antioxidante a fracțiunii polifenolice separate din fructele
de coriandru, soiul Omagiu. Conferința “50 de ani de învățământ farmaceutic la Iași”,
6-8 octombrie 2011, Iași.
Trifan A., Aprotosoaie A. C., Șpac A., Gille E., Hăncianu M., Miron A., Stănescu
U. Effect of planting density on yield and essential oil composition of coriander
(Coriandrum sativum L.) Sandra variety. The XIVth National Congress of Pharmacy
from Romania, 13-16 october 2010, Tg. Mureș, Acta Medica Marisiensis, vol. 56,
suppl. 2, 54.
