Proceduri de intervenţie cognitiv comportamentale

la nivel biologic

Aspecte generale Manifestările de la nivel biologic sunt

componente importante ale tabloului clinic Alternativa răspunsului de activare fiziologică

este răspunsul de relaxare Procedurile urmăresc modificări la nivel

psihofiziologic fie în sensul echilibrării balanţei vegetative – răspunsul de relaxare, fie în sensul dezechilibrării acesteia

Procedurile au două funcţii:1. modificarea prelucrarilor informaţionale şi/sau2. modificarea directă a manifestărilor biologice

Principalele categorii de proceduri de intervenţie la nivel biologic

Proceduri de relaxare Proceduri de activare fiziologică Tehnici de modificare a

comportamentelor respondente

+ Proceduri multimodale

Proceduri de relaxare

Antrenamentul autogen: pe fondul relaxării musculare, sunt repetate formule verbale specifice (exerciţiul greutăţii, căldurii, al răcorii frunţii, etc.).

Relaxarea progresivă Jacobson: alternarea relaxării şi tensionării principalelor grupe de muşchi, până la atingerea relaxării

Tehnica biofeedback: utilizarea unor instalaţii electronice pentru detectarea şi amplificarea unor procese fiziologice inconştiente care devin indirect conştientizabile şi controlabile

Tehnica de control al respiraţiei: respiraţie uşoară şi lentă pe nas (toracică vs. abdominală, în pungă).

Proceduri de activare fiziologică

Tehnica hiperventilaţiei: respiraţie adâncă, pe gură, cu frecvenţă mare, timp de 1-2 minute, până la apariţia hiperventilaţiei şi a simptomelor asemănătoare celor declanşate în crizele anxioase

Tehnica aplicării tensiunii: contractarea grupelor musculare după modelul descris în relaxarea progresivă Jacobson în tulburările cu reacţii vagale

Tehnici de modificare a comportamentelor respondente

Tehnica expunerii (flooding): expunerea la stimulul fobic şi experienţierea timp îndelungat a stării de anxietate, până la apariţia inhibiţiei de stingere

Tehnica implozivă: similară cu tehnica expunerii, cu diferenţa că stimulul fobic este exagerat în intensitate sau frecvenţă, până la inhibiţia de stingere şi/sau inhibiţia de protecţie

Tehnica desensibilizării progresive: expunerea iniţial in vitro şi ulterior in vivo la stimuli anxiogeni gradaţi ca intensitate pe fondul unei stări de relaxare până când stimulul anxiogen este asociat cu un nou răspuns, incompatibil cu reacţia anterioară

Tehnica expunerii gradate: similară tehnicii desensibilizării progresive însă implementată nu cu tehnici de relaxare ci cu comportamente naturale ale pacientului

Proceduri multimodale

Hipnoza

Proceduri meditative

Meditaţia

Prezentă în majoritatea ritualurilor religioase de peste 5000 ani

Practicată din ce în ce mai frecvent în mediul laic

Una din cele mai răspândite şi mai studiate tehnici psihoterapeutice

Interes pentru spiritualitatea estică Eficienţa limitată a unor strategii cognitiv-

comportamentale standard Integrarea treptată a diverselor practici

spirituale estice în cadrul tehnicilor CBT Autoreglarea atenţiei, de regulă cu scopul

autocunoaşterii, aici şi acum

Tipuri de mediaţie

Hindusă Budistă Creştină Iudaică Islamică New Age Taoistă Etc.

Meditaţia creştină

Asociată cu rugăciunea sau studiul biblic Ghidată de Biblie, de 20 de ori Începe, de regulă, cu cititul Bibliei şi contemplarea

profundă a versetelor pe masură ce sunt citite (lectio divina/divine reading)

Repetarea contemplativă a unui verset sau a unei rugăciuni (“mantra”)

Isihasmul (Doamne Isuse Cristoase miluieşte-mă pe mine păcătosul după mare mila ta)

Rugăciunea rozarului

Meditaţia Budistă

Patru adevăruri nobile Viaţa este plină de suferinţă Sursa suferinţei este ataşamentul Suferinţa poate fi redusă sau eliminată prin

renunţarea la ataşament Modalitatea prin care acest lucru poate fi realizat

este adoptarea celor opt căi nobile

Opt căi nobile Înţelegere, acţiune, efort, concentrare,

mindfulness, etc.

Asemănări între CBT şi Budism

Suferinţa derivă din discrepanţa dintre modul în care ne dorim să fie lucrurile şi cum sunt ele de fapt

Atenţie deosebită acordată fenomenelor observabile (interne, externe)

Accent pe prezent, mai degrabă decât pe trecut sau modul în care s-au dezvoltat anumite tulburări

Interdependenţă între comportament / gândire şi mediu

Accent pe auto-observarea şi automonitorizarea comportamentelor şi gândurilor

Comportamentele şi gândurile sunt evaluate în funcţie de funcţionalitatea lor

Deosebiri între CBT şi Budism

Principiile budiste susţin că totul este aşa cum ar trebui să fie (aceasta este esenţa acceptării de sine, a celorlalţi şi a lumii) / CBT susţine schimbarea comportamentului şi a mediului

CBT accentuează mecanismele schimbării / Budismul accentuează acceptarea

Procedurile meditative

1. Meditaţii de tip concentrativ: atenţia este focalizată asupra unui obiect predeterminat (de exemplu, un sunet, o imagine, o rugăciune) iar distractorii sunt minimizati

1. Meditaţii de tip mindfulness: atenţia nu este focalizată asupra ceva anume, lasând contemplativ să se exprime toate experienţele pe care le avem

Meditaţii de tip concentrativ

Ochii închişi Poziţie comodă, spatele drept 15-20 de minute zilnic Mintea este focalizată asupra unui obiect predeterminat Corpul este profund relaxat Are loc o mai mare conştientizare a sinelui intern Mintea transcede toţi stimulii şi devine conştientă de ea

însăşi Individul experienţiază o stare liniştită de alertă (“restful

alertness”)

Contemplare (stări mentale, obiecte externe, moarte, viaţa, condiţionări)

Respiraţie - Vipassanā (“just breathing”) Repaus - Shikantaza (“just sitting”)

Yantra Simbol utilizat în meditaţia concentrativă Se foloseşte de regulă pentru a concentra

“mintea” asupra unor aspecte spirituale

Mandala Simbol utilizat în meditaţia concentrativă Poate simboliza cosmosul sau universul

personal, diverse constructe mistice, spirituale Are ca şi scop concentrarea atenţiei şi accesul

progresiv la un nivel din ce în ce mai profund al inconştientului

Mantra Sunet, silabă, cuvânt sau frază Se foloseşte repetată, cântată sau incantată Accent pe pronunţarea corectă (semnificaţie fonetică)

nu este dependentă de religie sau credinţă şi nu presupune afilierea la o idee sau o dogma

este spirituală, dar nu religioasă poate fi practicată inclusiv de către copii

Efecte benefice la nivel cognitiv (reducerea gândurilor disfuncţionale), comportamental (reducerea comportamentelor dezadaptative) şi psihofiziologic (echilibrarea balanţei neurovegetative, relaxare)

Inclusă în aplicaţii validate ştiinţific pentru tulburări psihosomatice (migrene), somatice (tulburari cardiovasculare) şi psihice (anxietate, depresie)

Meditaţia transcedentală

Etapele meditaţiei de tip transcedental (Benson, 1996)

1. Alege un cuvânt sau o frază care are o semnificaţie importantă pentru tine

2. Stai liniştit, într-o poziţie confortabilă3. Închide ochii4. Lasă corpul şi musculatura să se relaxeze5. Respiră lent, dar natural, iar în timpul respiraţiei focalizează-te

şi repetă mental cuvântul ales6. Adoptă o atitudine pasivă. Nu te gândi cât de bine o faci sau

dacă o să reuşesti. Dacă îţi vin în minte alte gânduri, lasă-le să vină fără să te opreşti (cum vin, aşa vor pleca), tu focalizează-te în continuare pe formula aleasă

7. Continuă exerciţiul timp de 10-20 de minute8. La sfârşit nu te ridica imediat. Stai liniştit, aproximativ un

minut, restabilind treptat legătura cu mediul înconjurător. Apoi deschide ochii şi stai aşa încă un minut înainte de a te ridica.

Vipassanā (“insight meditation“) Conştientizarea propriei respiraţii ("To watch your

breath with awareness") Fiecare inspiraţie, fiecare expiraţie Respiraţia nu trebuie controlată ci conştientizată,

indiferent dacă este lentă, rapidă, puternică sau uşoară

Pe masură ce ne conştientizăm respiraţia, gândurile şi emoţiile se vor risipi

Poate fi practicată oriunde, oricând (iniţial este recomandat un mediu controlat)

După mai multă practică, poate fi practicată în timpul tuturor activităţilor zilnice (a fi / a face)

Shikantaza (“just sitting”)

“când cineva întreabă un călugăr budist ce faci când meditezi, acesta răspunde: stau”

"methodless method"

Meditaţia de tip mindfulness

Persoana conştientizează intenţionat,cu atenţie, propriile emoţii, stări biologice, cogniţii şi comportamente “aici şi acum”, într-o manieră detaşată, fără judecăţi de valoare (Kabat-Zinn, 1994)

IntenţieAtenţieAtitudine

Poate fi practicată oriunde, fără poziţii speciale sau un mediu anume

Nu relaxarea este principalul obiectiv al meditaţiei de tip mindfulness

Poate fi asociată cu diverse exerciţii (de ex., exerciţiul respiraţiei), pentru a evita reveria şi pentru a menţine orientarea spre prezent

Poate fi orientată asupra unor teme majore Nu înlocuieşte gândurile iraţionale / disfuncţionale

cu gânduri raţionale / funcţionale - nu are ca şi scop schimbarea

Pentru acelaşi conţinut informaţional, transformă consecinţele disfuncţionale în consecinţe funcţionale

Creşte capacitatea indivizilor de a rămâne imersaţi nonevaluativ în prezent

Are un puternic efect profilactic

MECANISME (Shapiro et al, 2006):

Prin expunere, desensibilizează pacientul cu privire la propriile gânduri, emoţii, senzaţii

Flexibilizează opţiunile comportamentale, emoţionale şi cognitive ale pacientului în diverse situaţii (vs. expectanţe, automatisme)

Poate contribui la clarificarea propriilor valori

Permite o mai bună auto-reglare comportamentală, emoţională

EFECTE:

Reducerea gândirii iraţionale Reducerea comportamentelor dezadaptative Echilibrarea balanţei neurovegetative

→ includerea terapiei cognitive bazate pe meditaţie de tip mindufulness ca tratament validat ştiinţific în prevenirea recăderilor în tulburările de tip depresiv