contribuţii la cercetarea interacţiunilor medicamentoase dintre ...

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE„Grigore T. Popa” IA I

FACULTATEA DE FARMACIE

CONTRIBU II LA CERCETAREAINTERAC IUNILOR MEDICAMENTOASE

DINTRE MEDICA IA ANTITUBERCULOAS IOMEPRAZOL: RAPORT BENEFICIUTERAPEUTIC / RISC TOXICOLOGIC

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conduc tor tiin ificProf. Univ. Dr. Elena BUTNARU

DoctorandFarm. Specialist Magda COSTIN

IA I 2013

Conform deciziei Rectorului Universit ii de Medicin i Farmacie„Grigore T. Popa” Ia i nr. …… din data de …………., s-a stabilit comisia dedoctorat:

Comisia de doctorat are urm toarea componen : PRE EDINTE: Decan Prof. Univ. Dr. Monica H ncianu Universitatea de Medicin i Farmacie „Grigore T. Popa” Ia i

CONDUC TOR TIIN IFIC: Prof. Univ. Dr. Elena Butnaru Universitatea de Medicin i Farmacie „Grigore T. Popa” Ia i

REFEREN I OFICIALI:Prof. Univ. Dr. Daniela Baconi

Universitatea de Medicin i Farmacie „Carol Davila” Bucure ti

Prof. Univ. Dr. Cristina Dehelean

Universitatea de Medicin i Farmacie „Victor Babe ” Timi oara

Prof. Univ. Dr. Traian Mih escu

Universitatea de Medicin i Farmacie „Grigore T. Popa” Ia iSus inerea public a tezei de doctorat va avea loc în data de 17

decembrie 2013, ora 10.00 în Sala Societ ii de Medici i Naturali ti Ia i

Teza de doctorat cuprinde: 153 pagini (Stadiul cunoa terii - 33 pagini, Contribu ii proprii – 120 pagini)

44 figuri 72 tabele 200 referin e bibliografice Aprobare studiu Consim mânt Articole tiin ifice: 1 ISI; 1 B+

În acest rezumat se p streaz numerotarea din tez pentru cuprins, tabele, figurii referin e bibliografice.

Cuvinte cheie: izoniazid , omeprazol, medica ia antituberculoas ,reac ii adverse, interac iuni izoniazid – omeprazol.

Cuprinsul tezei de doctorat

1

CUPRINS

Pag.INTRODUCERE. OBIECTIVE PROPUSE 5Motivarea alegerii temei 5Obiectivele tezei de doctorat 6

A. STADIUL ACTUAL AL CUNOA TERII

1. CONSIDERA II GENERALE PRIVIND MEDICA IAANTITUBERCULOAS 71.1. Tuberculoza scurt istoric 71.2. Chimioterapia activ în tuberculoz 81.3. Clasificarea chimioterapicelor antituberculoase 81.4. Mecanisme de ac iune specifice diferitelor grupe de medicamenteantituberculoase 81.5. Baze farmacoterapice 81.6. Izoniazida 101.6.1. Structur chimic . Propriet i fizico-chimice 101.6.2. Particularit i toxicocinetice 101.6.2.1. P trundere 101.6.2.2. Absorb ie 101.6.2.3. Distribu ie 101.6.2.4. Metabolizare 101.6.2.5. Eliminarea 111.6.3. Particularit i toxicodinamice 121.6.3.1. Mecanism de ac iune 121.6.4. Reac ii adverse 121.6.5. Simptomatologia intoxica iilor acute cu izoniazid 131.6.6. Cazuri de intoxica ii cu izoniazid citate în literatur 141.6.7. Simptomatologia intoxica iilor cronice cu izoniazid 151.6.8. Tratamentul intoxica iilor acute cu izoniazid 151.6.9. Tratamentul intoxica iilor cronice cu izoniazid 151.6.10. Interac iuni medicamentoase. Contraindica ii 151.6.11. Incompatibilit i 161.6.12. Particularit i farmacoterapice 161.6.13. Influen a testelor de laborator 161.6.14. Concluzii 16


2

2. CONSIDERA II GENERALE PRIVIND MEDICA IAINHIBITOARE A POMPEI DE PROTONI 172.1. Ulcerul gastro-duodenal factori favorizan i. Aspecte generale 172.2. Simptomatologia ulcerului activ 172.3. Complica iile bolii ulceroase 182.4. Etiopatogenia bolii ulceroase 182.5. Clasificarea medicamentelor antiulceroase 192.6. Inhibitoare ale secre iei gastrice 202.6.1. Clasificare în func ie de inhibarea mecanismului fiziopatogenetic 202.7. Omeprazolul 202.7.1. Structur chimic . Propriet i fizico-chimice 202.7.2. Particularit i toxicocinetice 202.7.2.1. P trundere 202.7.2.2. Absorb ie 202.7.2.3. Distribu ie 212.7.2.4. Metabolizare 212.7.2.5. Eliminare 212.7.3. Particularit i toxicodinamice 222.7.3.1. Mecanism de ac iune 222.7.4. Reac ii adverse 222.7.5. Simptomatologia intoxica iilor acute i cronice cu omeprazol 222.7.6. Cazuri de intoxica ie cu omeprazol citate în literatur 232.7.7. Tratamentul intoxica iilor cu omeprazol 232.7.8. Interac iuni medicamentoase. Contraindica ii 242.7.9. Particularit i farmacoterapice 242.7.10. Influen a testelor de laborator 242.7.11. Concluzii 24

3. METODE DE ANALIZ APLICATE IZONIAZIDEI IOMEPRAZOLULUI 253.1. Metode cromatografice 253.1.1. Cromatografia în strat sub ire (CSS) 253.1.2. Cromatografia cu fluid supercritic (SFC) 263.1.3. Cromatografia de lichide de înalt performan (HPLC) 273.1.4. Gaz-cromatografia (GC) 303.2. Metode spectrale 313.2.1. Metode spectrofotometrice în UV-VIS 313.3. Metode electrochimice 323.3.1. Metode electroforetice 323.3.2. Metode voltamperometrice 33


3

B. CONTRIBU II PROPRII

4. STUDIU DE DETERMINARE CANTITATIV AIZONIAZIDEI PRIN SPECTROFOTOMETRIE UV-VIS 354.1. Introducere. Obiective 354.2. Materiale i metod 354.3. Rezultate 484.4. Discu ii 484.5. Concluzii 49

5. DEZVOLTAREA I VALIDAREA UNEI METODE DEDETERMINARE SIMULTAN A IZONIAZIDEI IOMEPRAZOLULUI DIN SER PRIN HPLC-UV 515.1. Introducere 515.1.1. Protocol de lucru. Scop. Obiective 515.2. Material i metod 525.2.1. Dezvoltarea metodei. Materiale i aparatur 525.3. Rezultate. Validarea metodei 545.3.1. Selectivitatea / Specificitatea 545.3.2. Liniaritatea 585.3.3. Limita de detec ie 725.3.4. Limita de cuantificare 745.3.5. Intervalul (domeniul de lucru) 745.3.6. Precizia 745.3.7. Acurate ea/Exactitatea 765.4. Discu ii 775.5. Concluzii referitoare la determinarea simultan a izoniazidei iomeprazolului prin HPLC-UV 81

6. APLICABILITATEA METODEI DE DETERMINARESIMULTAN A CONCENTRA IILOR SERICE DEIZONIAZID I OMEPRAZOL PRIN HPLC-UV LAPACIEN II CU TUBERCULOZ

83

6.1. Introducere 836.1.1. Protocol de lucru. Obiective 836.2. Materiale i metod 856.2.1. Constituirea loturilor de pacien i 856.3. Rezultate 886.4. Discu ii 976.5. Concluzii referitoare la determinarea simultan a concentra iilor serice deizoniazid i omeprazol prin HPLC-UV la pacien ii cu tuberculoz 98


4

7. STUDIUL STATISTIC AL PARAMETRILOR BIOCHIMICI IHEMATOLOGICI LA PACIEN II CU TUBERCULOZ DINSPITALUL CLINIC PNEUMOFTIZIOLOGIE IA I ÎNPERIOADA 2011-2012

101

7.1. Introducere 1017.1.1. Protocol de lucru. Obiective 1017.2. Materiale i metod 1027.2.1. Constituirea loturilor de pacien i 1027.3. Rezultate 1047.4. Discu ii 1187.5. Concluzii referitoare la determinarea parametrilor biochimici ihematologici la pacien ii cu tuberculoz în perioada 2011-2012 120

8. INCIDEN A REAC IILOR ADVERSE LA MEDICA IAANTITUBERCULOAS LA PACIEN II INTERNA I INSPITALUL CLINIC PNEUMOFTIZIOLOGIE IA I (2007-2012) 1218.1. Introducere 1218.1.1. Defini ie. Criteriul de clasificare al reac iilor adverse 1218.1.2. Scopul studiului. Obiective 1228.2. Material i metod 1228.2.1. Studiu statistic al reac iilor adverse în Spitalul ClinicPneumoftiziologie Ia i (2007-2012) 1228.3. Rezultate 1248.3.1. Ponderea reac iilor adverse la un singur medicament i la maimulte medicamente antituberculoase 1248.3.2. Ponderea reac iilor adverse pe substan a activ 1248.3.3. Ponderea reac iilor adverse în func ie de severitate 1268.3.4. Ponderea reac iilor adverse pe grupe de vârst 1288.3.5. Ponderea reac iilor adverse pe sexe 1298.4. Discu ii 1308.5. Concluzii 131


5

9. EVALUAREA EXPERIMENTAL A INTERAC IUNIIIZONIAZID - OMEPRAZOL 1339.1. Introducere 1339.2. Materiale i metod 1339.2.1. Substan e medicamentoase 1339.2.2. Animale de laborator utilizate 1339.2.3. Metode experimentale utilizate 1349.3. Rezultate 1369.3.1. Evaluarea gradului de vindecare a ulcerelor macroscopic imicroscopic

136

9.3.2. Evaluarea toxicit ii hepatice macroscopic si microscopic 1439.3.3. Evaluarea comportamentului alimentar i a greut ii 1469.4. Discu ii 1489.5. Concluzii 149

10. CONCLUZII GENERALE. CONTRIBU II ORIGINALE.PERSPECTIVE DE CERCETARE 151

BIBLIOGRAFIE 155

AnexeLista cu articole publicate i articolele în xerocopieAprobare studiuConsim mânt


6

Rezumatul tezei de doctorat

7

INTRODUCERE. OBIECTIVE PROPUSEInterac iunile medicamentoase apar ca urmare a asocierii

diferitelor grupe de medicamente i constituie o preocupareimportant a speciali tilor din domeniile farmacologiei itoxicologiei. Asocierile medicamentelor sunt utile pentru tratareaconcomitent a mai multor boli sau simptome, fiind dejacunoscute asocieri medicamentoase ce pot determina interac iunisoldate cu diminuarea ac iunii farmacodinamice sau apari ia deefecte adverse pe de o parte, iar pe de alt parte cre terea ac iuniifarmacodinamice sau diminuarea efectelor adverse.

Interac iunile medicamentoase reprezint o cauz major areac iilor adverse ca urmare a terapiilor polimedicamentoase,inciden a acestora fiind direct propor ional cu num rul demedicamente asociate.

Interac iunile pot s apar înaintea administr riimedicamentelor ca o consecin a unor fenomene de ordin fizicsau fizico-chimic i se numesc interac iuni in vitro reprezintincompatibilit i, sau dup administrarea lor in vivo ca urmare aunor interac iuni de ordin farmacocinetic, farmacodinamic,farmacotoxicologic.

Un interes ridicat se întâlne te pentru interac iunile la nivelfarmacocinetic. Acestea sunt interac iuni ce apar la nivel debiotransformare hepatic a medicamentelor. Este un fapt cunoscut

ficatul reprezint un loc esen ial pentru biotransformareasubstan elor exogene pe principiul cre terii solubilit ii în vedereacre terii vitezei de eliminare din organism. Un rol important înbiotransformarea hepatic apar ine microzomilor hepatici icitocromului P450. Competi ia ce apare între medicamente pentruizoformele citocromului P450 este un factor determinant pentruinterac iunile medicamentoase, riscul crescut de apari iafenomenelor de subdozare sau supradozare responsabile deineficacitatea terapeutic i reac ii adverse exacerbate.


8

Efectele interac iunilor medicamentoase pot fi sinergicesau antagoniste. Interac iunile de ordin farmacodinamic sunt de tipsinergic, atunci când medicamentele ac ioneaz în acela i sens ide tip antagonist când medicamentele ac ioneaz în sens contrar.

Literatura de specialitate men ioneaz c interac iunilemedicamentoase pot duce la pierderea efectului terapeutic sau lacre terea toxicit ii medicamentelor, de asemenea, pot cre teeficien a prin poten area efectului, dar i sc derea toxicit ii.

Asocierea medicamentelor poate influen a metabolizareaprin fenomene de induc ie enzimatic sau inhibi ie enzimatic .Asocierea celor dou clase de medicamente medica iaantituberculoas (izoniazida 300 mg) i inhibitorii de pomp deprotoni (omeprazol 20 mg) ambele medicamente incriminateproduc inhibi ie enzimatic este des întâlnit în practica medicaldin cadrul Spitalului Clinic Pneumoftiziologie Ia i. Consecin eleinhibi iei enzimatice pot fi de tip farmacoterapeutic când are loc ocre tere a efectului terapeutic sau de tip farmacotoxicologic cucre terea inciden ei i gravit ii efectelor adverse.

Cercetarea celor dou grupe de medicamente administrateconcomitent a pornit de la raportarea medicilor clinicieni care aufost nevoi i s men in în tratament pacien i cu medica ieantituberculoas o perioad mai mare de timp fa de perioadastandard recomandat de Organiza ia Mondial a S ii. Ca oparticularitate to i ace ti pacien i primiser pe lâng medica iaantituberculoas i inhibitori de pomp de protoni (omeprazol 20mg) datorit afec iunilor gastro-duodenale.

În literatura de specialitate nu exist studii care s pun îneviden faptul c în urma asocierii celor dou clase demedicamente adic medica ia antituberculoas i inhibitorii depomp de protoni, absorb ia izoniazidei ar putea fi influen at deprezen a omeprazolului.


9

Obiective propusePornind de la o documentare minu ioas din literatura de

specialitate în prezenta tez de doctorat ne propunem urm toareleobiective:

Determinarea cantitativ a izoniazidei prinspectrofotometrie UV-VIS.

Elaborarea i validarea unei metode HPLC-UV dedeterminare simultan a izoniazidei i omeprazolului din fluidebiologice (ser uman).

Aplicarea metodei HPLC-UV validat la determinareasimultan a concentra iilor serice de izoniazid i omeprazol lapacien ii inclu i în studiu.

Evaluarea statistic a parametrilor biochimici ihematologici a pacien ilor inclu i în studiu în raport cu un lotmartor.

Analiza statistic a reac iilor adverse la medica iaantituberculoas în Spitalul Clinic Pneumoftiziologie Ia i pe operioad de 72 de luni (2007- 2012).

Studiu experimental a interac iunii izoniazid –omeprazol.

Lucrarea este structurat în dou p i „Stadiul actual alcunoa terii” (capitolele 1–3) i „Contribu ii personale” (capitolele4 – 9).


10

A. STADIUL ACTUAL AL CUNOA TERII

Stadiul cunoa terii cuprinde considera ii generale privindmedica ia antituberculoas , clasificarea chimioterapicelorantituberculoase, mecanisme de ac iune, informa ii referitoare laizoniazid i particularit ile toxicocinetice, toxicodinamice,reac iile adverse, simptomatologia intoxica iilor acute i cronice,tratament. De asemenea, cuprinde considera ii generale privindmedica ia inhibitoare a pompei de protoni cu referiri lasimptomatologia ulcerului activ, etiologia bolii ulceroase,informa ii referitoare la omeprazol i particularit iletoxicocinetice, toxicodinamice, reac iile adverse, simptomatologiaintoxica iilor acute i cronice. Metode de analiz aplicateizoniazidei i omeprazolului cuprinde metode cromatografice,metode spectrale i metode electrochimice.


11

B. CONTRIBU II PERSONALE

5. DEZVOLTAREA I VALIDAREA UNEI METODE DEDETERMINARE SIMULTAN A IZONIAZIDEI I

OMEPRAZOLULUI PRIN HPLC-UV

5.1. IntroducereÎn lucrarea de fa prin analiza HPLC cu detec ie UV s-a

urm rit separarea i identificarea izoniazidei (HIN) iomeprazolului pe aceea i cromatogram , dar i asigurarea uneimetode selective în raport cu alte medicamente antituberculoase(pirazinamida, etambutol, rifampicina, streptomicina) ce fac partedin schemele de tratament tuberculostatic.

ObiectiveStudiul i-a propus elaborarea i validarea unei metode de

analiz prin HPLC-UV de determinare simultan a izoniazidei iomeprazolului din fluid biologic (ser uman). Studiul a fost realizatîn concordan cu recomand rile ghidurilor ICH i a literaturii despecialitate.

DEZVOLTAREA I VALIDAREA METODEI

5.2. Materiale i metod

Reactivi izoniazid CRS (Sigma Aldrich, Germania); 2 - piridilamin (standard intern) CRS (Sigma Aldrich,

Germania); omeprazol CRS (Molekula BioChimica, Germania);


12

lansoprazol (standard intern) CRS (MolekulaBioChimica, Germania);

trietilamin R, acid formic R, acetonitril R, amoniac(Merck, Germania);

metanol (Sigma Aldrich, Germania);

AparaturaToate determin rile s-au efectuat pe un cromatograf de

lichide de înalt performan Thermo- Fischer ScientificSurveyor HPLC Plus System echipat cu autosampler i detectorUV-VIS cu re ea de fotodiode. Faza sta ionar a fost coloanacromatografic Octasilil C 8 (Purospher RP8). Faza mobil :trietilamin 10 mM, pH 10,5 (solu ie acid ortofosforic 10%) iacetonitril 67:33 (v/v). Pe tot parcursul cercet rii a fost aplicat osolu ie izocratic cu un debit men inut la 1 mL/minut, la otemperatur de 25°C. Au fost selectate urm toarele lungimi deund :

260 nm pentru izoniazid i 2-piridilamin (standardintern);

300 nm pentru omeprazol i lansoprazol (standardintern).

Volumul de injectare a fost de 5 µL. Pentru dezvoltarea ivalidarea metodei prin HPLC s-a folosit acela i software - ChromQuest – în prelucrarea datelor. Au fost studia i urm torii parametride validare: specificitatea/selectivitatea, liniaritatea metodei,precizia, acurate ea/recuperarea medie, limita de detec ie i limitade cuantificare.

5.3. Rezultate. Validarea metodei

5.3.1. Selectivitatea / SpecificitateaPentru identificarea picurilor corespunz toare izoniazidei

i 2-piridilaminei (standard intern), omeprazolului ilansoprazolului (standard intern) s-au preparat solu ii de


13

concentra ii diferite pentru fiecare substan de interes i s-aucut determin rile:

izoniazida 1 000 ng/mL i 5 000 ng/mL; 2-piridilamina 10 000 ng/mL; omeprazol 1 000 ng/mL i 5 000 ng/mL; lansoprazol 5 000 ng/mL.

S-au urm rit timpii de reten ie ai compu ilor principali lacele dou concentra ii determinate i s-au înregistrat maximelespectrelor de absorb ie molecular ale fiec rui compus. Timpul dereten ie pentru izoniazid este de aproximativ 2,35 minute, timpulde reten ie pentru 2-piridilamin este de aproximativ 3,55 minute(figura 5.1.a). Timpul de reten ie pentru omeprazol este deaproximativ 4,05 minute i timpul de reten ie al lansoprazoluluieste de aproximativ 6,71 minute (figura 5.1.b). De asemenea,analizând o solu ie blanc la 260 nm i 300 nm am observat faptul

nu exist semnale secundare care s interfere cu substan ele deinteres. Metoda este specific pentru determinarea simultan aizoniazidei i omeprazolului din probele de ser.

Minutes

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

mA

U

-20

-10

0

10

20

30

40

50

mA

U

-20

-10

0

10

20

30

40

50

ison

iazi

da

2-pi

ridila

min

a

pda-260nmcrs-2000

Name

Fig. 5.1.a Cromatograma izoniazidei i2-piridilaminei la 260 nm


14

Minutes0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

mA

U

20

30

40

50

60

70

80

90

100

mA

U

20

30

40

50

60

70

80

90

100

omep

razo

l

lans

opra

zol

pda-300nmcrs-2000

Name

Fig. 5.1.b Cromatograma omeprazolului ilansoprazolului la 300 nm

5.3.2. LiniaritateaPentru a studia liniaritatea metodei au fost preg tite nou

seturi de solu ii pentru fiecare dintre cele dou substan e dereferin izoniazida i omeprazolul în intervalul de concentra ie 50– 5 000 ng/mL i s-au efectuat câte trei determin ri succesive. Cametod de cuantificare s-a folosit metoda standardului internfolosind 2-piridilamina cu o concentra ie 10000 ng/mL ilansoprazol cu o concentra ie 5000 ng/mL. S-a stabilit domeniulde liniaritate al metodei. Curba de calibrare ob inut arat o rela iede direct propor ionalitate între zona semnalului analitic iconcentra ia probei în intervalul studiat, demonstrând astfelliniaritatea metodei (figura 5.5). Ecua ia dreptei de calibrare este:

Arie pic = 42,621 x concentra ia (ng/mL)+ 1993,6


15

Fig. 5. 5. Dreapta de calibrare la determinareaizoniazidei prin HPLC-UV

În cazul omeprazolului curba de calibrare ob inut arat orela ie de direct propor ionalitate între zona semnalului analitic iconcentra ia probei în intervalul studiat, demonstrând astfelliniaritatea metodei (figura 5.6.).Ecua ia dreptei de calibrare este:

Arie pic = 51,48 x concentra ia (ng/mL) + 1170,4


16

Fig. 5.6. Dreapta de calibrare la determinarea omeprazolului prin HPLC-UV

5.3.3. Limita de detec ie limita de detec ie izoniazid LD = 63 ng/mL

limita de detec ie omeprazol LD = 11,66 ng/mL

5.3.4. Limita de cuantificare limita de cuantificare izoniazid LQ = 213 ng/mL

limita de cuantificare omeprazol LQ = 38,89 ng/mL

5.3.5. Intervalul (domeniul de lucru)Toate determin rile s-au efectuat pe domeniul de

concentra ie 50-5000 ng/mL.

5.3.6. PreciziaDin cromatogramele ob inute s-au m surat ariile picurilor

i au fost calculate valoarea medie, devia ia standard i devia iastandard relativ . Valorile experimentale ob inute la studiulpreciziei metodei de determinare prin HPLC-UV sunt prezentateîn tabelul 5.XIII.


17

Tabelul 5.XIII.Precizia metodei de determinare

a izoniazidei i omeprazolului prin HPLC-UVArie picNr.

det. Ziua Izoniazid Omeprazol 2-piridilamin Lansoprazol1 149652 206399 281797 2931902 148958 206986 282658 2956533 149632 207865 284256 2945664 148658 207566 286167 2828585

1

147896 205965 286588 2856586 148236 206253 284566 2865457 149563 206856 275559 2817978 147856 207456 275986 2826589 147236 207996 278956 28425610

2

147655 207409 286687 286687Media 148534.2 207075.1 282733.4 286847

SD 889.6003 698.473 4207.465 287337.7RSD (%) 0.5989 0.3373 1.4881 1.2625

Conform datelor experimentale ob inute valoarea devia ieistandard ob inut (RSD) a fost sub limita impus de 2%, se poateafirma c la determinarea simultan a izoniazidei i omeprazoluluiprin HPLC-UV metoda este precis .

5.3.7. Acurate ea/ExactitateaPentru stabilirea exactit ii metodei de determinare a

izoniazidei i omeprazolului s-a ales varianta de lucru cu unminim de 9 determin ri acoperind domeniul specific deconcentra ie. Valorile ob inute sunt prezentate în tabelul 5.XIV.

Reg sirea medie în studiul exactit ii metodei dedeterminare simultan a izoniazidei i omeprazolului prin HPLC-UV are valoarea de 100% pe intervalul 95,8-104,4% pentruizoniazid i valoarea de 93,7% pe intervalul 90,6-97,7% pentruomeprazol, rezult c metoda este exact .


18

Tabelul 5.XIV. Exactitatea metodei de determinare a izoniazidei

i omeprazolului prin HPLC-UV

Concentra ii izoniazid Concentra ii omeprazol

Nr.det.

Con

cent

raie

teor

etic

(ng/

mL

)

Con

cent

raie

calc

ulat

(ng/

mL

)

Reg

sire

(%)

Con

cent

raie

teor

etic

(ng/

mL

)

Con

cent

raie

calc

ulat

(ng/

mL

)

Reg

sire

(%)

1 313,3 104,4 271,7 90,62 299,2 99,7 276,7 92,23

300287 95,8

300278,4 92,8

4 500,5 100,1 467,3 93,55 494,8 99,0 463,8 92,86

500504,7 100,9

500471,8 94,4

7 709,6 101,4 684,0 97,78 697,2 99,6 655,4 93,69

700693,3 99,0

700668,0 95,4

Reg sire medie 100,0 Reg sire medie 93,7Minim 95,8 Minim 90,6Maxim 104,4 Maxim 97,7

5.4. ConcluziiMetoda HPLC-UV elaborat pentru dozarea simultan a

izoniazidei i omeprazolului din ser uman se caracterizeaz prinselectivitate, sensibilitate (limite de detec ie i cuantificaresc zute), liniaritate pe domeniul studiat (50-5.000 ng/mL),precizie i exactitate (acurate e).

Metoda de determinare a izoniazidei i omeprazolului prinHPLC-UV a fost aplicat pentru determinarea izoniazidei iomeprazolului din ser uman la pacien ii cu tuberculoz .


19

6. APLICABILITATEA METODEI DE DETERMINARE SIMULTAN ACONCENTRA IILOR SERICE DE IZONIAZID I OMEPRAZOL

PRIN HPLC-UV LA PACIEN II CU TUBERCULOZ

6.1. Obiective Ne-am propus s evalu m concentra iile serice de

izoniazid i omeprazol determinate prin HPLC-UV dupadministrarea medica iei antituberculoase (izoniazida) i inhibitoride pomp de protoni (omeprazol).

Evaluarea statistic a concentra ilor serice determinateprin HPLC-UV de izoniazid i izoniazid cu omeprazol dupprima zi, dup trei zile, dup cinci zile i dup apte zile detratament.

6.2. Materiale i metod

Reactivi i probe biologiceizoniazida (substan a de referin ), 2-piridilamina

(standard intern) – Sigma Aldrich-Germania;omeprazol (substan a de referin ), lansoprazol

(standard intern) – Molekula BioChimica – Germania; trietilamina (R), acetonitril (R), acid formic (R), amoniac

solu ie apoas 25% - Merck KgaA – Germania; metanol (R) – Sigma Aldrich – Germania; ser uman recoltat de la pacien ii cu TBC trata i cu HIN i

pacien ii trata i cu HIN i omeprazol.

6.3. RezultateÎn tabelul 6.III sunt centralizate datele personale ale

pacien ilor din cele dou loturi în func ie de sex, vârst i mediulde provenien .


20

Tabelul 6.III. Structura loturilor dup sex, mediul de provenieni grupe de vârst

Sex Mediul deprovenien

Grupele de vârstT

otal

M FU

rban

Rur

al Vâr

sta

max

im

Vâr

sta

min

im

Med

ia d

e vâ

rst

sub

20 d

ean

i

21 la

30

ani

31 la

40

ani

41 la

50

ani

pest

e 51

Lotul 1 30 21 9 6 24 62 23 43,93 0 2 10 9 9

Lotul 2 30 24 6 8 22 56 24 43,70 0 2 10 8 10

Concentra iile serice de izoniazid determinate prinHPLC-UV sunt prezentate în tabelul 6.V. în func ie de timpii deprelevare (prima zi, a treia zi, a cincea zi i a aptea zi), cât ivalorile minime, maxime i medii pentru lotul 1 de pacien i.

Tabelul 6.V. Concentra iile minime, maximei medii ale izoniazidei din ser

Ziua Z1 Z3 Z5 Z7

Paci

ent

Rap

ort a

rii

Con

cent

raiil

eiz

onia

zide

i mg/

L(s

au n

g/m

L)

Rap

ort a

rii

Con

cent

raiil

eiz

onia

zide

i mg/

L(s

au n

g/m

L)

Rap

ort a

rii

Con

cent

raiil

eiz

onia

zide

i mg/

L(s

au n

g/m

L)

Rap

ort a

rii

Con

cent

raiil

eiz

onia

zide

i mg/

L(s

au n

g/m

L)

Minima 0,11 0,28 0,36 0,96 0,40 1,06 0,50 1,36

Media 0,51 1,36 0,70 1,89 0,82 2,23 1,02 2,76

Maxima 0,86 2,32 0,96 2,61 1,14 3,11 1,41 3,85

În cazul pacien ilor din lotul 2 s-au determinatconcentra iile serice de izoniazid i omeprazol prin HPLC-UV peparcursul celor apte zile de tratament începând cu prima zi, a treiazi, a cincea zi i a aptea zi de tratament. De asemenea, s-audeterminat valorile concentra iilor minime, maxime i medii aleizoniazidei i omeprazolului conform tabelului 6.VII.


21

Tabelul 6.VII. Concentra iile minime, maxime i mediiale izoniazidei i omeprazolului din ser

Ziua Z1 Z3 Z5 Z7

Paci

ent

Con

cent

raii

dete

rmin

ate

de iz

onia

zida

mg/

L(s

au n

g/m

L)

Con

cent

raii

dete

rmin

ate

de o

mep

razo

l mg/

L(s

au n

g/m

L)

Con

cent

raii

dete

rmin

ate

de iz

onia

zida

mg/

L(s

au n

g/m

L)

Con

cent

raii

dete

rmin

ate

de o

mep

razo

l mg/

L(s

au n

g/m

L)

Con

cent

raii

dete

rmin

ate

de iz

onia

zida

mg/

L(s

au n

g/m

L)

Con

cent

raii

dete

rmin

ate

de o

mep

razo

l mg/

L(s

au n

g/m

L)

Con

cent

raii

dete

rmin

ate

de iz

onia

zida

mg/

L(s

au n

g/m

L)

Con

cent

raii

dete

rmin

ate

deom

epra

zol m

g/L

(sau

ng/

mL)

Minima 0,32 0,01 1,08 0,02 0,94 0,02 0,89 0,04

Media 2,33 0,37 2,54 0,39 2,40 0,32 1,96 0,36

Maxima 3,67 2,77 4,22 1,26 4,13 0,84 2,89 1,07

6.4. Discu iiÎn tabelul 6.V. se observ c dup administrarea oral a

izoniazidei valoarea medie a concentra iei serice determinate prinHPLC-UV a fost în u oar cre tere din prima zi (1,36 mg/L), pânîn cea de a aptea zi (2,76 mg/L) de tratament.

În tabelul 6.VII. sunt sintetizate valorile concentra iilorserice minime, maxime i medii de izoniazid i omeprazoldeterminate prin HPLC-UV în cazul pacien ilor din lotul 2. Seobserv c valorile medii ale concentra iilor serice de izoniazidsunt crescute în prezen a omeprazolului în prima zi (2,33 mg/L),în a treia zi (2,54 mg/L), în a cincea zi (2,40 mg/L). Valorile mediiale concentra iei serice de omeprazol au fost în prima zi (0,37mg/L), a treia zi (0,39 mg/L), a cincea zi (0,32 mg/L) i a aptea zi(0,36 mg/L).

Aceste valori sc zute ale concentra iilor serice aleomeprazolului ne indic o absorb ie întârziat a inhibitorului depomp de protoni. De i, ambele medicamente luate în studiu atâtizoniazida cât i omeprazolul produc inhibi ie enzimatic ,izoniazida se comport ca un inhibitor al metaboliz rii


22

omeprazolului, prin urmare putem afirma c izoniazida are unefect bifazic de inhibare i de induc ie asupra omeprazolului.

6.5. Concluzii• Am determinat concentra iile serice de izoniazid la pacien iidin lotul 1 constituit din 21 b rba i i 9 femei interna i în SpitalulClinic Pneumoftiziologie Ia i prin metoda HPLC-UV validat .• Varia ia concentra iilor serice de izoniazid a fost între: 0,28mg/L în prima zi i 3,85 mg/L în a aptea zi de tratament pentrulotul 1 de pacien i.• În cazul pacien ilor din lotul 2 format din 24 b rba i i 6femei interna i în Spitalul Clinic Pneumoftiziologie Ia i s-audeterminat simultan concentra iile serice de izoniazid iomeprazol prin metoda HPLC-UV validat .• Pentru pacien ii din lotul 2 varia ia concentra iilor serice deizoniazid a fost între 0,32 mg/L în prima zi i 4,22 mg/L în atreia zi de tratament.• Concentra iile serice de omeprazol au variat între 0,01 mg/Li 2,77 mg/L în prima zi de tratament• Valorile medii ale concentra iilor serice de izoniazid aucrescut din prima zi pân în a aptea zi de tratament în cazullotului 1, în schimb în cazul lotului 2 de pacien i valorile mediiale concentra iilor serice de izoniazid s-au men inut crescute petot parcursul studiului cu o tendin de sc dere u oar din a treiazi (2,54 mg/L) pân în a aptea zi de tratament (1,96 mg/L).


23

7. STUDIUL STATISTIC AL PARAMETRILOR BIOCHIMICI IHEMATOLOGICI LA PACIEN II CU TUBERCULOZ DIN

SPITALUL CLINIC PNEUMOFTIZIOLOGIE IA IÎN PERIOADA 2011-2012

7.1. Introducere

Obiective• Monitorizarea parametrilor biochimici (TGP, TGO, glucoza,creatinina, ureea) i parametri hematologici (WBC, RBC, HGB,HCT, PLT) la pacien ii din lotul 1 trata i cu HIN.• Evaluarea valorilor minime, maxime si medii a parametrilorbiochimici i hematologici în zilele 1, 3, 5, 7 de tratament apacien ilor din lotul 1.• Monitorizarea parametrilor biochimici (TGP, TGO, glucoza,creatinina, ureea) i parametrii hematologici (WBC, RBC, HGB,HCT, PLT)la pacien ii din lotul 2 trata i cu omeprazol.• Evaluarea valorilor minime, maxime i medii a parametrilorbiochimici i hematologici în zilele 1, 3, 5, 7 de tratament apacien ilor din lotul 2;• Studiul s-a realizat comparativ cu un lot martor.

7.2. Materiale i metod Reactivi i probe biologice

caseta COBAS INTEGRA cu 500 teste pentrudeterminarea (TGO, TGP, glucoza, ureea) - Roche DiagnosticsLtd, Switzerland;

caseta COBAS INTEGRA cu 700 teste pentrudeterminarea creatininei - Roche Diagnostics Ltd, Switzerland;

stromatolyser – 4 DL, Sysmex – Japonia; stromatolyser – DS, Sysmex – Japonia; sulfolyser, Sysmex – Japonia;


24

probe de sânge recoltate de la pacien i i voluntarito i.

Aparatura Analizor automat pentru biochimie COBAS INTEGRA

400 plus - Roche Diagnostics Ltd, Switzerland Analizor automat pentru hematologie Sysmex XS -1000i

- Sysmex – Japonia

7.3. RezultateÎn perioada spitaliz rii 2011-2012 în Spitalul Clinic

Pneumoftiziologie Ia i au acceptat s participe la studiu i ausemnat consim mântul 60 de pacien i i 30 de voluntari s to i.

Tabelul 7. IX.Valorile medii ale parametrilor biochimici i hematologici în ziua 1, 3, 5 i

7 zile de tratament raportat la lotul martor (L2 i LM)Parametrii biochimici Parametrii hematologici

Valori medii TGP TGO

Glu

coza

Cre

atin

ina

Uree WBC RBC HGB HCT PLT

Media L1/Z1 19,75 20,66 89,91 0,61 22,41 10,20 4,33 10,77 36,91 364,27Media L1/Z3 21,85 27,48 91,05 0,63 21,56 11,56 4,49 11,53 36,70 384,20

Media L1/Z5 27,09 29,73 88,67 0,58 21,28 10,78 4,48 11,68 37,56 403,00

Media L1/Z7 32,76 35,47 87,37 0,57 21,41 10,20 4,56 12,50 37,88 410,03

Media L1 pe 7 zile 25,36 28,33 89,25 0,60 21,67 10,69 4,47 11,62 37,26 390,38Maxima L1 pe 7

zile 32,76 35,47 91,05 0,63 22,41 11,56 4,56 12,50 37,88 410,03

Minima L1 pe 7zile 19,75 20,66 87,37 0,57 21,28 10,20 4,33 10,77 36,70 364,27

Media lotuluimartor 17,81 20,13 85,45 0,71 28,59 6,56 4,62 14,06 41,74 269,30

Valori normaleminime - maxime

max41,00

max37,00 60 - 110 0,60 –

1,30

10,00–

50,00

4,00 –10,00

4,25 –5,50

12,00–

17,00

37,00–

47,00

150 -450


25

În tabelul 7.IX. am centralizat media determin rilorparametrilor biochimici i hematologici în prima zi, a treia zi, acincea zi i a aptea zi pentru lotul 1. De asemenea, am centralizatvalorile minime, maxime i medii pe apte zile de tratament înraport cu media lotului martor i valorile normale de referin .

În tabelul 7.XIV. sunt centralizate valorile medii aleparametrilor biochimici i hematologici în prima zi, a treia zi, acincea zi i a aptea zi de tratament cu HIN i omeprazol (lotul 2),valorile minime, maxime i medii pe apte zile de tratament înraport cu media lotului martor i valorile normale de referin .

Tabelul 7.XIV.Valorile medii ale parametrilor biochimici i hematologici în ziua 1, 3, 5 i

7 de tratament raportat la lotul martor (L2 i LM)Parametrii biochimici Parametrii hematologici

Valori medii TGP TGO

Glu

coza

Cre

atin

ina

Uree WBC RBC HGB HCT PLT

Media L2/Z1 17,35 14,49 80,47 0,58 27,87 8,87 4,25 12,25 36,31 349,80

Media L2/Z3 19,79 22,41 81,93 0,56 27,51 8,79 4,28 12,35 36,89 361,40

Media L2/Z5 22,41 25,50 83,11 0,55 27,85 9,00 4,21 12,18 36,40 373,43

Media L2/Z7 25,84 28,45 82,50 0,52 28,12 8,85 4,22 11,95 35,83 384,87

Media L2 pe 7 zile 21,34 23,96 82,00 0,55 27,83 8,87 4,24 12,18 36,35 367,37Maxima L2 pe 7

zile 50,30 63,92 99,25 0,93 43,72 13,02 5,68 14.30 42,25 447,00

Minima L2 pe 7zile 8,20 11,27 58,05 0,41 12,20 4,10 3,62 9,87 30,07 170,25

Media lotuluimartor 17,81 20,13 85,45 0,71 28,59 6,56 4,62 14,06 41,74 269,30

Valori normaleminime - maxime

max41,00

max37,00 60 - 110 0,60 –

1,30

10,00–

50,00

4,00 –10,00

4,25 –5,50

12,00–

17,00

37,00–

47,00

150 -450


26

7.4. Discu iiDin analiza datelor prezentate în tabelul 7.IX. observ m în

cazul parametrilor biochimici valoarea medie u or crescut a TGP(25,36 U.I.) i TGO (28,33 U.I.) în raport cu valoarea medie alotului martor TGP (17,81 U.I.) i TGO (20,13 U.I.), dar în limitenormale raportat la valorile maxime de referin . În cazulparametrilor hematologici am ob inut pentru HGB (11,62 g/dL)comparativ cu valoarea medie a lotului martor HGB (14,06 g/dL)i sc derea HCT (37,26 %) comparativ cu valoarea media a lotului

martor HCT (41,74 %).Datele din tabelul 7.XIV. arat o cre tere a TGP (21,34

U.I.) si TGO (23,96 U.I.) comparativ cu valoarea medie a lotuluimartor TGP (17,81 U.I.) si TGO (20,13 U.I.), raportat la valorilede referin aceste cre teri sunt nesemnificative. În cazulparametrilor hematologici s-a remarcat o tendin de sc dere ahemoglobinei HGB (12,18 g/dL) comparativ cu valoarea medie alotului martor HGB (14,06 g/dL) i sc derea hematocritului HCT(36,35 %) comparativ cu valoarea media a lotului martor HCT(41,74 %). În cazul trombocitelor (PLT) s-a remarcat o cre tere avalorii medii a PLT (367,37 x10³ / mmc de sânge) comparativ cuvaloarea medie a lotului martor PLT (269,30 x10³ / mmc).

7.5. ConcluziiLa pacien ii din lotul 1 trata i cu HIN s-au ob inut valori

medii mai mici pentru HGB i HCT comparativ cu lotul martor s-au ob inut valori medii crescute pentru PLT comparativ cu lotulmartor i de asemenea valori medii crescute pentru TGP i TGOfa de valorile medii ale lotului martor dar nesemnificative.

La pacien ii din lotul 2 trata i cu HIN i omeprazol nu s-auob inut valori medii semnificative ale parametrilor hematologici ibiochimici în compara ie cu lotul martor.


27

8. INCIDEN A REAC IILOR ADVERSE LA MEDICA IAANTITUBERCULOAS LA PACIEN II INTERNA I ÎN SPITALUL

CLINIC PNEUMOFTIZIOLOGIE IA I (2007-2012)

8.1. IntroducereObiective: Reac iile adverse consemnate în foile de

observa ii ale pacien ilor i în fi ele de raportare spontan au fostanalizate statistic din punct de vedere al inciden ei pe an de studiu,dac s-au semnalat la un singur medicament sau la mai multemedicamente, pe grupe de sex, de vârst , de severitate a acestora.

8.2. Material i metod

8.2.1. Studiu statistic al reac iilor adverse în Spitalul ClinicPneumoftiziologie Ia i (2007-2012)

Studiul retrospectiv a fost realizat pe o perioad de 72 luni(2007 - 2012) i a inclus 147 de fi e pentru raportarea spontan areac iilor adverse repartizate astfel pe ani: 19/2007, 35/2008,28/2009, 22/2010, 21/2011, 22/2012.

8.3. Rezultate

8.3.1. Ponderea reac iilor adverse la un singur medicament i la maimulte medicamente antituberculoase

Din analiza statistic a datelor a rezultat c cele mai multeRA 74,26%, s-au semnalat la un singur medicament (pirazinamid500 mg, rifampicin 300 mg, izoniazid 300 mg), în timp ce25,74% reprezint reac iile adverse semnalate la mai multemedicamente din schemele de tratament.


28

8.3.2. Ponderea reac iilor adverse pe substan a activReac ii adverse au fost semnalate i la izoniazid 300 mg

(17,9%) prin prezen a durerilor în hipocondrul drept, astenie,gre uri, v rs turi, icter sclero-tegumentar, lupus eritematos extinsde etiologie medicamentoas i cre terea important atransaminazelor hepatice (TGP = 173 U.I., TGO = 149 U.I., TGP= 282 U.I., TGO = 297 U.I.).

8.3.3. Ponderea reac iilor adverse în func ie de severitateForma cea mai sever de manifestare a RA a fost

hepatotoxicitatea care a crescut treptat la 8,25% în anul 2008,8,93% în 2009, 12,86% în 2010 i 12,68% în anul 2011. Gre uri,

rs turi, dureri abdominale s-au înregistrat pe tot parcursulstudiului în anul 2010 (7,56%) au fost men ionate cele mai multe.O alt form sever de manifestare a RA a fost erup ia macularpruriginoas care a fost de 9,08% în 2010 i 6,06% în 2012(tabelul 8.V).

Tabelul 8.V. Ponderea reac iilor adverse pe aniSINTEZA REAC II

ADVERSE2007(%)

2008(%)

2009(%)

2010(%)

2011(%)

2012(%)

hepatotoxicitate 5,25 8,05 8,93 12,86 12,68 7,56gre uri, v rs turi, dureri

abdominale 5,25 4,75 4,16 7,56 3,61 5,3

icter sclerotegumentar 3,48 absent absent 2,26 1,59 absent

hiperuricemie 3,51 7,61 7,73 absent absent absent

erup ie macular pruriginoas 3,46 2,83 3,56 9,08 3,15 6,06

febr , frison intens absent 0,95 1,8 1,5 absent 3,01

TOTAL PACIEN I 19 35 28 22 21 22


29

8.3.4. Ponderea reac iilor adverse pe grupe de vârstGrupele de vârst cele mai afectate sunt 45-54 ani (37,1%)

în anul 2009 i 55-64 de ani (25,7%) în anul 2008.În ultima perioad a crescut inciden a tuberculozei

pulmonare la copii prin urmare a crescut i inciden a reac iiloradverse prin fenomene de hepatotoxicitate datorate izoniazideiprin cre terea u oar a transaminazelor serice.

8.3.5. Ponderea reac iilor adverse pe sexeÎn ce prive te inciden a RA pe sexe, se observ c sexul

masculin este mai afectat 88,8% decât cel feminin 11,2%inciden a crescut a tuberculozei la b rba i poate fi asociat cuvârsta înaintat , mai multe comorbidit i, mai pu ine anse definalizare a tratamentului.

8.4. Discu iiRezultatele acestui studiu confirm faptul c medica ia

antituberculoas de prim linie este responsabil de numeroasereac ii adverse, i reprezint o problem serioas la pacien ii trata ide tuberculoz pulmonar /extrapulmonar .

Efectele adverse majore (la 147 pacien i) au fost:hepatotoxicitate, gre uri, v rs turi, dureri abdominale ihiperuricemie.

În mod cert în cadrul Spitalului Clinic dePneumoftiziologie Ia i exist o preocupare privind activitatea defarmacovigilen în primul rând prin prezentarea cazurilor dereac ii adverse la medica ia antituberculoas , apoi raportarea de

tre Farmacia spitalului a acestor fi e de RA la Agen ia Na ionala Medicamentului ANM) i nu în ultimul rând pentru instruireamedicilor reziden i i a tinerilor speciali ti.


30

Managementul tuberculozei active include ini ierea ifinalizarea terapiei antituberculoase, dar i interven ia în caz dereac ii adverse la medica ia antituberculoas .

8.5. ConcluziiAnalizând datele preluate de la Serviciul Statistic i de la

Farmacia cu circuit închis a Spitalului de Pneumoftiziologie Ia i,privind num rul pacien ilor trata i de tuberculoz pulmonar /extrapulmonar i inciden a reac iilor adverse în perioada 2007-2012 s-a constatat:

• Cele mai multe RA s-au semnalat la un singurmedicament (74,26%) comparativ cu RA la mai multemedicamente (25,74%).

• Cele mai multe RA s-au înregistrat la izoniazid 300 mg(17,90%) în anul 2009

• Analizând RA dup severitate, hepatotoxicitatea a fostcea mai frecvent (8,05%) în anul 2008, a crescut la (8,93%) înanul 2009, (12,86%) în anul 2010 i (12,68%) în anul 2011.Erup ia macular pruriginoas a fost prezent la 9,08% dintrepacien i în anul 2010, 6,06% în anul 2012 i 3,56% în anul 2009.

• Ponderea RA pe grupe de vârst arat c cele mai multeRA s-au înregistrat la grupa de vârst 45-55 de ani (37,1%) în anul2009. Grupa de vârst 0-14 ani a înregistrat în anul 2012 cele maimulte RA pentru întreaga perioad luat în studiu (22,73%).

• Ponderea RA pe sexe arat o pondere crescut în rândulrba ilor de 88,8% în anul 2009 comparativ cu femeile de 38,1%

în anul 2011.


31

9. EVALUAREA EXPERIMENTAL A INTERAC IUNIIIZONIAZID - OMEPRAZOL

9.1. IntroducereIpoteza de lucru a pornit de la faptul c în practica

medical pacien ii care prezint boal tuberculoas asociat cuulcer gastric sau gastrit hiperacid frecvent primesc în prescrip iamedical administrare concomitent de omeprazol. Durataasocierii omeprazolului concomitent cu izoniazida difer de latipul de patologie digestiv , durata tratamentului cu izoniazid ialte patologii asociate. Studiul de fa a avut drept scop evaluareaexperimental a interac iunii izoniazid - omeprazol.

Obiective: evaluarea vindec rii ulcerelor macroscopic i

microscopic evaluarea toxicit ii hepatice macroscopic i microscopic analiza comportamentului alimentar i a greut ii.

9.2. Material i metodÎn condi ii experimentale în acest studiu am utilizat

modelul de ulcer la oarece indus cu indometacin, evaluareaacidit ii i evaluarea comportamentului alimentar.

9.2.1. Substan e medicamentoaseIndometacin (Sigma Aldrich, Germania)Omeprazol (Molekula BioChimica, Germania)Izoniazida (Sigma Aldrich, Germania)Gum tragacant (Sigma Aldrich, Germania)

9.2.2. Animale de laborator utilizateStudiile s-au realizat pe oareci albi Swiss, masculi, adul i

cu greutatea 20-25 g. Animalele au fost achizi ionate de la


32

Institutul Cantacuzino Bucure ti cu certificat de conformitatecorespunz tor.

Toate procedeele experimentale utilizate în realizareaacestui studiu au fost efectuate în laboratorul de Farmacodinamieexperimental al disciplinei de Farmacodinamie i Farmacieclinic , cu num r minim de animale i toate eforturile pentru a nuproduce suferin a acestora, în acord cu reglement rileinterna ionale de bioetic referitoare la studiile realizate peanimale de laborator i reglement rile UMF „Grigore T. Popa”Ia i.

9.2.3. Evaluarea vindec rii ulcerelor

9.2.3.1. Evaluarea macroscopic a ulcerelor

Mucoasa gastric etalat a fost vizualizat printransparen cu o lup care m re te x10.

9.2.3.2. Evaluarea microscopic a ulcerelor

Pentru examenul histopatologic, por iunile de stomaculcerat se fixeaz într-o solu ie salin de formol 10%, pentru 24 deore, apoi deshidratare gradat în etanol, trecute prin xilen i apoifixare în blocuri de parafin i taiere în sec iuni. Sec iunileob inute se plaseaz pe lamele de sticl i se coloreaz cuhematoxilin -eozin i van Gieson. În urma colora iei, sec iunilese citesc la microscop i se interpreteaz .

9.2.4. Evaluarea toxicit ii hepatice

9.2.4.1. Evaluarea macroscopic a ficatului

• Ficatul recoltat prin tehnica de microchirurgie este trecutprintr-o solu ie salin cu pH fiziologic i supus analizeimacroscopice cu ajutorul lupei care m re te x 10.


33

9.2.4.2. Evaluarea microscopic a ficatului

• Pentru examenul histopatologic, por iunile de ficat din acela ilob se fixeaz într-o solu ie salin de formol 10% pentru 24 deore, deshidratare gradat în etanol, trecute prin xilen i apoi fixareîn blocuri de parafin i t iere în sec iuni. Sec iunile ob inute seplaseaz pe lamele de sticl i se coloreaz cu hematoxilin -eozin i van Gieson. În urma colora iei, sec iunile se citesc lamicroscop i se interpreteaz .

9.2.5. Evaluarea comportamentului alimentar i a greut iiPe tot parcursul experimentului s-a avut în vedere

evaluarea comportamentului alimentar, consumul de ap i hran ,evaluarea greut ii corporale având în vedere c afectareadigestiv sau hepatic poate induce modific ri. Datele secalculeaz la medie i se coreleaz cu greutatea i patologia dupcaz.

9.2.6. Metode de analiz i interpretarea datelor experimentalePentru interpretarea datelor se calculeaz mediile i

devia ia standard. Gradul de inhibi ie a ulcerelor a fost calculatfolosind formula:

inhibi ie (%) = 100 - 100×MT

unde:M- valoarea gradului de inhibi ie a lotului martorT- valoarea gradului de inhibi ie a lotului tratatPentru interpretarea statistic se utilizeaz analiza de

varian ANOVA i testul Newman-Keuls.În analiza statistic pentru toate testele de semnifica ie

statistic s-a considerat c pentru valori p < 0,05 exist o diferensemnificativ statistic între grupele comparate.


34

9.3. Rezultate

9.3.1. Evaluarea gradului de vindecare a ulcerelor,macroscopic i microscopic

Testul s-a realizat pe loturi de câte 15 oareci albi Swiss(cu excep ia lotului tratat cu indometacin care a inclus 20 animale)cu greutatea 20-30 g animale selectate prin randomizare i plasateîn cu ti speciale de Plexiglas de dimensiuni 40-60 cm într-oînc pere a c rei temperatur a fost controlat (21°C ± 2°C) i unciclu de lumin /întuneric (12 ore/12 ore), au primit hran i ap adlibitum. S-a sistat accesul la hran cu 24 de ore înainte deinducerea ulcerelor. S-au preg tit 8 loturi de animale care au fostrepartizate i tratate astfel:

Lotul I – mucilag de gum tragacant 2% p.o.Lotul II – omeprazol 3 mg/kg/corp p.o.Lotul III – izoniazid 15 mg/kg/corp p.o.Lotul IV – indometacin 18 mg/kg/corp p.o. doz unicLotul V – indometacin 18 mg/kg/corp p.o. doz unic +

omeprazol 3 mg/kg/corp p.o.Lotul VI – indometacin 18 mg/kg/corp p.o. doz unic +

izoniazid 15 mg/kg/corp p.o.Lotul VII – indometacin 18 mg/kg/corp p.o. doz unic +

omeprazol 3 mg/kg/corp p.o. + izonizid 15mg/kg/corp p.o.concomitent

Lotul VIII indometacin 18 mg/kg/corp p.o doz unic +omeprazol 3 mg/kg/corp p.o + izoniazid 15 mg/kg/corp p.o. lainterval de o or între administr ri.

Experimentul s-a desf urat pe o perioad de 7 zile cusacrific ri a câte 5 animale din fiecare lot în zilele 3, 5 i 7 curecoltarea organelor interesate i preg tirea acestora pentruexamenul macro- i microscopic.

Datele ob inute au fost supuse analizei statistice.


35

Pentru ziua 3 de tratament s-au constatat urm toareleaspecte pentru animalele sacrificate: atrofie difuz , zone cu aspectnormal; În ziua 5 de tratament mucoasa stomacului prezint :mucoas inegal , ulcer, zone cu aspect normal; În ziua 7 detratament s-au observat urm toarele: atrofie difuz a mucoasei,inflama ie periglandular .

Pentru lotul VII, ulcer indus cu indometacin, tratat cuomeprazol i izoniazid concomitent se constat o tendin devindecare lent în platou pân în ziua 5 de tratament urmat de oevolu ie rapid astfel încât la ziua 7 procentul de inhibi ie este de78,2% i indicele total de ulcer cu valoarea 3. Evaluarea globalarat o vindecare în procent 43,76% i prezen a a 1-2 leziuni cuseveritate redus .

Pentru ziua 3 de tratament s-au constatat urm toareleaspecte pentru animalele sacrificate: atrofie, zone cu aspectnormal, zone cu inflama ie difuz , ulcera ie redus in unelepor iuni; În ziua 5 de tratament mucoasa stomacului prezint :zone cu aspect normal, zone inflamatorii; În ziua 7 de tratament s-au observat urm toarele: atrofie, inflama ie periglandular , zonahiperplazic extins .

Fig. 9.5. Gastrita hiperplazic (Col. HE x 200)


36

Pentru lotul VIII, ulcer indus cu indometacin, tratat cuomeprazol i izoniazid cu interval de o or între administr ri seconstat o tendin de vindecare rapid progresiv gradat cu unprocent de inhibi ie de 100% în ziua 5, procentul global fiind de79,53%. De asemenea, în ziua 7 se constat macroscopic un gradde leziune foarte redus i indice total de ulcer crescut. Nu seconstat prezen a leziunilor vizibile i nici analiza histologic nupune în eviden acest lucru. Totu i se confirm hiperplaziacaracteristic tratamentului cu omeprazol (figura 9.5.).

Datele ob inute au fost supuse analizei statistice. Lotul IV,ulcerul netratat s-a comparat cu fiecare din loturile care au primittratament dup cum reiese din tabelul 9.IX.

Tabelul 9.IX. Parametrii statistici prin aplicarea testului Newman KeulsNr crt Loturi comparative Parametri statistici

1 Lot IV + Lot V F: 2,077 F(95%) = 7,710 n = 5 ns2 Lot IV + Lot VI F = 1,0511 F(95%) = 7,7100 n = 5 ns3 Lot IV + Lot VII F = 7,9500 F(95%) = 7,7100 n = 5 , p<0,05*4 Lot IV + Lot VIII F = 9,9248 F(95%) = 7,7100 n = 5 , p < 0,01**5 Lot VI + Lot VII F = 2,5356 F(95%) = 7,7100 n = 5 ns

Parametrii statistici ai analizei au pus în eviden datesemnificativ statistice (p < 0,05) pentru lotul cu ulcer tratat cuomeprazol i izoniazid concomitent i foarte semnificativstatistice (p < 0,01) pentru lotul cu ulcer tratat cu omeprazol iizoniazid cu interval de o or între administr ri

9.3.2. Evaluarea toxicit ii hepatice macroscopic si microscopicMacroscopic pentru toate loturile luate în studiu s-au

observat cazuri sporadice de ficat m rit de volum îns abaterea dela greutatea normal a ficatului nu a fost semnificativ pentruloturile luate în studiu.

Examenul microscopic a pus în eviden urm toareleaspecte:

Lotul V, ziua 3 de tratament: degenerescen granulo-vacuolar , reac ie Kupfferian , staz superhepatic i capilar .Lotul V, ziua 5 de tratament: hipertrofie kupfferian ,


37

degenerescen granulo-vacuolar , margina ie leucocitar . LotulV, ziua 7 de tratament: degenerescen granulo-vacuolar zonalizolat .

Fig. 9.8. Ficat cu necroz (Col. HE x 100)Lotul VI, ziua 3 de tratament: steatoz , degenerescen

granulo-vacuolar , hipertrofie Kuppfferian . Lotul VI, ziua 5 detratament: hipertrofie a mucoasei, abces, staz degenerescengranulo-vacuolar . Lotul VI, ziua 7 de tratament: steatoz ,staz , degenerescen granulo-vacuolar .

Fig. 9.10. Abcese hepatice (Col. HE x 200)


38

Lotul VIII, ziua 3 de tratament: staz , degenerescengranulo-vacuolar . Lotul VIII, ziua 5 de tratament: staz ,degenerescen granulo-vacuolar . Lotul VIII, ziua 7 detratament: staz , degenerescen hepatocitar , degenerescengranulo-vacuolar , necroz (figura 9.11.).

Fig. 9.11. Ficat cu necroz (Col. HE x 200)

9.3.3. Evaluarea comportamentului alimentar i a greut iiDatele experimentale privind evaluarea comportamentului

alimentar i a greut ii nu au pus în eviden diferen e majore.

9.4. ConcluziiStudiul experimental pe animale de experien privind

interac iunea izoniazida – omeprazol a pus în eviden urm toareleaspecte:

• Lotul VI ulcer indus cu indometacin i tratat cuizoniazid a prezentat un grad de leziune mare i un indice total deulcer cu valoare crescut ceea ce sugereaz prezen a leziunilorsevere. Procentul de inhibi ie a leziunilor (46,5%) sugereaz ovindecare lent .


39

• Ulcerul indus cu indometacin tratat cu omeprazol iizoniazid cu interval de o ora între administr ri lotul VIII, aprezentat o tendin de vindecare progresiv gradat cu un procentde inhibi ie de 100% în ziua 5, procentul global mare (79,5%). Deasemenea, a fost prezent hiperplazia caracteristic tratamentuluicu omeprazol.

• Parametrii statistici ai analizei pun în eviden datesemnificativ statistice (p < 0,05) pentru lotul tratat cu omeprazol siizoniazid concomitent lotul VII i foarte semnificativ statistice(p < 0,01) pentru ulcerul tratat cu omeprazol i izoniazid cuinterval de o or între administr ri, lotul VIII.

• Analiza microscopic a ficatului a pus în eviden staz ,degenerescen granulo- vacuolar , degenerescen hepatocitar ,necroz în toate zilele de tratament 3, 5, 7.

• Mediile parametrilor evalua i nu au ar tat diferen e decomportament alimentar sau abatere în greutate.


40

10. CONCLUZII GENERALE

Cercet rile întreprinse în aceast tez de doctorat aucondus la urm toarele concluzii generale:

1. Determinarea cantitativ a izoniazidei prinspectrofotometrie UV VIS a pus în eviden faptul c dozareaizoniazidei cu vanilina din prob biologic (ser de cal) nu drezultate concludente, mai pot interveni i alte substan e din serulde cal, concentra iile determinate fiind mult mai mari decâtconcentra iile teoretice. În schimb în cazul doz rii izoniazidei cu osolu ie de PABA 1% în alcool concentra iile determinate au fostfoarte apropiate de concentra iile teoretice.

2. Pentru determinarea simultan a izoniazidei iomeprazolului prin HPLC-UV din ser uman s-a dezvoltat ivalidat o metod original . Determin rile s-au realizat pe uncromatograf Thermo-Fischer Scientific Surveyor HPLC PlusSystem cu detector UV-VIS.

Separarea cromatografic s-a realizat pe o coloanOctasilil C 8 (Purospher RP8 ) (25 mm, d.i. 4,6 mm, 5 µg); fazamobil format din trietilamin 10 mM i acetonitril 67:33 (v/v);detec ia UV-VIS s-a realizat la dou lungimi de und : 260 nmpentru izoniazid i 2-piridilamin (standard intern) i 300 nmpentru omeprazol i lansoprazol (standard intern). Parametrii devalidare studia i au fost: selectivitatea/specificitatea, liniaritatea,limita de detec ie, limita de cuantificare, liniaritatea metodei,precizia, exactitatea. Domeniul de liniaritate a fost 50 – 5 000ng/mL.

3. Metoda HPLC-UV validat a fost aplicat ladeterminarea concentra iilor serice de izoniazid i izoniazid cuomeprazol din fluid biologic (ser uman) la pacien ii cu tuberculozpulmonar /extrapulmonar i afec iuni gastro-duodenale trata i înSpitalul Clinic Pneumoftiziologie Ia i. Concentra iile determinatede izoniazid pentru lotul 1 de pacien i au variat pe parcursul celor


41

apte zile de tratament între 0,28 mg/mL i 3,85 mg/mL.Determin rile concentra iilor serice pentru pacien ii din lotul 2 aupus în eviden o varia ie a concentra iilor de izoniazid între 0,32mg/mL i 4,22 mg/mL. În cazul omeprazolului concentra iileserice determinate au variat între 0,32 mg/mL i 0,39 mg/mL.Datele ob inute eviden iaz concentra ii serice mici aleomeprazolului în prezen a izoniazidei ceea ce poate determina oabsorb ie întârziat a inhibitorului de pomp de protoni, iar încazul unui tratament cu omeprazol în aceea i perioad cutratamentul tuberculostatic trebuie gândite foarte bine schemele detratament în cazul unui tratament de lung durat .

4. Studiul statistic privind dinamica parametrilorbiochimici TGP, TGO, glucoz , uree, creatinin i hematologiciWBC, RBC, HGB, HCT, PLT studia i în raport cu un lot martor apus în eviden u oare modific ri ale enzimelor hepatice TGP iTGO din primele zile de tratament pân în ziua a aptea pentruambele loturi de pacien i, am mai constatat sc derea hemoglobineii hematocritului pentru ambele loturi de pacien i. Un alt

parametru hematologic care a suferit modific ri a fost cre tereanum rului de trombocite pentru lotul 1 i lotul 2 de pacien i.

5. Analiza statistic a inciden ei reac iilor adverse lamedica ia antituberculoas a avut rolul de a sublinia importan asemnal rii i raport rii reac iilor adverse la Agen ia Na ional aMedicamentului ANM. Studiul s-a desf urat pe o perioad de 72de luni (ianuarie 2007 – decembrie 2012) i a cuprins un num r de147 de fi e de reac ii adverse repartizate pe ani. Din analizastatistic a reie it faptul c cele mai multe reac ii adverse s-ausemnalat la un singur medicament: 74,26%; comparativ cureac iile adverse semnalate la mai multe medicamente: 25,74%. Înce prive te ponderea pe substan activ izoniazida de 300 mg aînregistrat în anul 2010 un procent de 17,9%. Grupa de vârst ceamai afectat a fost 45 – 54 de ani (37,1%) în anul 2009 i grupa devârst 55 – 64 de ani (25,7%) în anul 2008. În anul 2012 s-auînregistrat cele mai multe reac ii adverse la grupa de vârst 0-14


42

ani (22,73%) pentru întreaga perioad luat în studiu. La oreparti ie pe sexe b rba ii au înregistrat ponderea cea mai mare unprocent de 88,8% în anul 2009. Femeile au avut ponderea cea maimare 38,15% în anul 2011. Analiza reac iilor adverse dupseveritate a pus în eviden faptul c forma cea mai frecvent afost hepatotoxicitatea care a variat între 5,25% în anul 2007 i12,86% în anul 2010. S-au mai înregistrat fenomene digestive înanul 2010 (7,56%) i cutanate în anul 2010 (9,08%).

6. Studiu experimental pentru evaluarea interac iuniiizoniazid – omeprazol a fost realizat pe oareci albi Swissmasculi adul i. Studiul a durat o perioad de apte zile, animaleleau primit pe cale oral suspensii din substan ele care s-auadministrat singure sau asociate cu indometacin cu rolul de ainduce ulcer, dup care s-au f cut sacrific ri în zilele 3, 5 i 7.Interesant a fost faptul c administrarea izoniazidei nu a dus laafectare gastric ulcerativ , dar administrat pe fond de ulcer asc zut semnificativ gradul de vindecare spontan cu 32,76% cuîncetinirea ac iuni omeprazolului. Acest lucru trebuie cunoscutpentru practica medical deoarece, o reducere semnificativ agradului de vindecare spontan poate duce la agravarea boliiulceroase în timpul tratamentului cu medica ie antituberculoas .La nivel hepatic s-au pus în eviden modific ri microscopice dinprima zi de tratament pân în a aptea zi: degenerescen granulo-vacuolar , staz sinusoidal , staz de circula ie suprahepatic ,necroz . Schimbarea comportamentului alimentar sau abateri îngreutate nu s-au înregistrat la loturile studiate.


43

BIBLIOGRAFIE SELECTIV1. Melent ev AB, Lavrent eva AV. The detection of

isoniazide in the cadaveric blood and plasma by high performanceliquid chromatography with a diode matrix detector, Sud MedEkspert, 2011; 54(4): 27-30.

2. Jin M, Huang H, Chem XB. Determination of isoniazid inblood and urine samples by reversed –phase high performanceliquid chromatography, Se Pu, 2002; 20(5): 442-445.

3. Noubarani M, Keyhanfar F, Montevalian M, MahmoudianM. Improved HPLC method for determination of four PPis,omeprazole, pantoprazole, lansoprazole and rabeprazole in humanplasma, J Pharm Pharmaceut Sci, 2010; 13(1): 1-10.

4. Iuga C, Moldovan M, Popa A, Leucu a SE. Validation ofHPLC-UV method for analysis of omeprazole in presence of itsmetabolites in human plasma, Farmacia, 2008; 56(3): 254-260.

5. Bharathi DV, Hotha KK, Jagadeesh B. et al. Simultaneousestimation of four proton pump inhibitors – lansoprazole,omeprazole, pantoprazole and rabeprazole: development of anovel generic HPLC – UV method and its application to clinicalpharmacokinetic study, Biomedical Chromatography, 2009; 23(7):732-739.

6. Nahar K, Joti JJ, Ullah MA. et al. A simple RP-HPLCmethod for the determination of omeprazole in human serum andurine: validation and application in pharmacokinetic study, JPharm Sci, 2009; 8(2): 123-130.

7. Yuen KH, Choy PW, Tau YH. et al. Improved highperformance liquid chromatographie analysis of omeprazole inhuman plasma, Journal of Pharmaceutical and BiomedicalAnalysis, 2001; 24(4): 716-719.

8. Liu Y, Zhang Q, Zhang JF. et al. Determination ofisoniazide concentration in pleural effusion and its pleural


44

permeability in patients with tuberculous pleurisy, Nan Fang YiKe Da Xue Xue Bau, 2012; 32(5): 673-676.

9. Wu Q, Duan L, Lin Y. Comparison of antituberculousdrugs in serum and cold abscesses of patients with spinaltuberculosis, Zhonghua Jie He He Hu Xi Za Zhi, 1998; 21(10):617-619.

10. Peloguin CA, Jaresko GS, Yong CL. et al. Populationpharmacokinetic modeling of isoniazid, rifampin andpyrazinamide, Antimicrob Agents Chemother, 1997; 41(12): 2670-2679.

11. Façanha MC. Functional intestinal barrier; absorption andbioavailability of rifampin, isoniazid and pyrazinamide in patientswith active pulmunary tuberculosis, Master s Thesis, 2007.

12. Phillips JO, Olsen KM, Rebuck JA. et al. A randomized,pharmacokinetic and pharmacodynamic, cross – over study ofduodenal or jejunal administration compared to nasogastricadministration of omeprazole suspension in patients at risk forstress ulcers, The American Journal of Gastroenterology, 2001;96(2): 367-372.

13. Vlase L, Neag M, Popa A. et al. , Pharmacokineticinteraction between fluoxetine and omeprazole in healthy malevolunteers:a prospective study, Current TherapeuticResearch,2010; 71(6): 360-368.

14. Andersson T, Cederberg C, Heggelund A, Lundgorg P.The pharmacokinetics of single and repeated once-daily doses of10, 20 and 40 mg omeprazole as enteric–coated granules, DrugInvest, 1991; 3(1): 45-52.

15. Rhim SY, Park JH, Park YS. et al. Parmacokinetics andbioequivalence of 20 mg omeprazole capsule in 24 healthy koreanmale volunteers, Int J Clin Pharmacol Ther, 2009; 47(1): 23-29.

16. Yamamoto Y, Hasegawa Y, Ogawa K. Retrospectivecohort stydy risk factors for adverse effects of antituberculousterapy, Kekkaku, 2011, 86(5):499-507.


45

17. Kwon H, Lee SH, Kim SE. et al. Spontaneously reportedhepatic adverse drug events in Korea: multicenter study, J KoreanMed Sci, 2012, 27(3):268-273.

18. Singla R, Sharma SK, Mohan A. et al. Evaluation of riskfactors for antituberculosis treatment induced hepatotoxicity,Indian J Med Res, 2010, 132(6):81-86.

19. Fukino K, Sasaki Y, Hirai S. Et al. Effects of N-acetyltransferase 2(NAT2), CYP2 E1 Glutathione-S-transferase(GST) genotypes on the serum concentrations of isoniazid andmetabolites in tuberculosis patients, J Toxicol Sci, 2008, 33(2):187-195.

20. Sotsuka T, Sasaki Y, Hirai S. et al. Association ofisoniazid- induced hepatotoxicity in tuberculosis patients, In Vivo,2011, 25(5):803-812.

21. Warmelink I, ten Hacken NH, van der Werf TS, van AltenaR. Weight loss during tuberculosis treatment is an important riskfactor for drug – induced hepatotoxicity, Br J Nutr, 2011,105(3):400-408.

22. Younossian AB, Rochat T, Ketterer JP. et al. Highhepatotoxicity of pyrazinamide and ethambutol for treatment oflatent tuberculosis, Eur Respir J, 2005, 26(3):462-464.

23. Pasipanodya JG, Gumbo T. Clinical and toxicodynamicevidence that high-dose pyrazinamide is not more hepatotoxicthan the low doses currently used, Antimicrob Agents Chemother,2010, 54(7):2847-2854.

24. Chang KC, Leung CC, Yew WW. et al. Hepatotoxicity ofpyrazinamide: cohort and case – control analyses, Am J RespirCrit Care Med, 2008, 177(12):1391-1396.

25. Aqrawal A, Gutch., Jain N, Singh A. Do not miss rifampicin –induced thrombocytopenie purpura, BMJ Case Resp, 2012,25(2):5285.

26. Babalik , Arda H, Bakirci N. et al. Management of and riskfactors related to hepatotoxicity during tuberculosis treatment,Tuberk Toraks, 2012, 60(2):136-144.


46

27. Fresard I, Bridevaux PO, Rochat T, Jansseus JP. Adverseeffects and adherence to tratmentof rifampicin 4 months vsisoniazid 6 months for latent tuberculosis: a retrospective analysis,Swiss Med Wkly, 2011, 15(8):13 240.

28. Tan WC, Ong CK, Kang SC, Razak MA. Two yearsreview of cutaneous adverse drug reaction from first line anti –tuberculous drugs, Med J Malaysia,2007, 62(2):143-146.

29. Kuwabara K. Anti – tuberculosis chemoterapy andmanagement of adverse reactions, Nihon Rinsho, 2011,69(8):1389-1393.


47

ARTICOLE PUBLICATE IN EXTENSO

Reviste cotate ISICostin M, Cioroiu B, Agoroaei L, Butnaru EContribution to the development and validation of a high

performance liquid chromatography by the UV detection methodfor isoniazid and omeprazole determination. Cellulose chemistryand technology 2012; 46(7-8):511-516.(Jurnal ISI, factor deimpact 0,825 ).

Reviste cotate B+Costin M, Tesloianu A, Mihaescu T, Butnaru ETherapeutic attitude in case of allergic reaction to

antituberculosis medication – a case report. Rev. Med Chir SocMed Nat Iasi 2012; 116(2):487-489 (Jurnal indexat in baza de dateinternationale B+)

PARTICIPAREA LA CONFERIN E NA IONALECostin M, Mihaescu T, Butnaru EInciden a reac iilor adverse la medica ia antituberculoas la

pacien ii interna i în Spitalul Clinic Pneumologie Ia i, poster, alXXI-lea Congres al Societ ii Romane de Pneumologie “Pl mânul– parte a unui întreg”, Bucure ti, 9 - 12 iunie 2010.

Costin M, Agoroaei L, Butnaru EAdverse reactions assessment to patients with tuberculosis

admitted (hospitalized) in Iasi Pneumology Hospital, poster, alXIV- lea Congres Na ional de Farmacie din România, Târgu –Mure , 13 - 16 octombrie 2010.

Costin M, Cioroiu B, Butnaru ECercet ri privind dezvoltarea i validarea metodei de

determinare a izoniazidei i omeprazolului prin HPLC-UV,poster, Conferin a Na ional de Fitoterapie ed. a -V- a, 50 de ani


48

de înv mânt universitar farmaceutic la Ia i, 6 - 8 octombrie2011.

Costin M, Cioroiu B, Butnaru EStudiu privind determinarea izoniazidei i omeprazolului

prin HPLC-UV la pacien ii cu tuberculoz pulmonar , poster, a -IX - a Conferin a Na ional de Pneumologie INSPIR Ia i, 20 – 22octombrie 2011.

PARTICIPAREA LA CONFERIN E INTERNA IONALE

Costin M, Cioroiu B, Agoroaei L, Butnaru EContributions to the research on in vitro realease kinetics

of isoniasid and omeprazole from orale tablets, poster, the 15thPanhellenic Pharmaceutical Congress, Atena – Grecia, 13 – 15mai 2011.

Costin M, Cioroiu B, Butnaru EResearch on in vitro release kinetics of isoniasid (IZN) and

omeprazole from oral tablets, poster, European RespiratorySociety annual Congress, Amsterdam Netherlands, 24 – 28septembrie 2011.


49

CUPRINSUL REZUMATULUI TEZEI DE DOCTORAT

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT .............................................1INTRODUCERE. OBIECTIVE PROPUSE .......................................7A. STADIUL ACTUAL AL CUNOA TERII ..................................10B. CONTRIBU II PERSONALE ....................................................115. DEZVOLTAREA I VALIDAREA UNEI METODE DE

DETERMINARE SIMULTAN A IZONIAZIDEI I OMEPRAZOLULUIPRIN HPLC-UV ...........................................................................................11

5.1. Introducere...........................................................................11Dezvoltarea i validarea metodei......................................................11

5.2. Materiale i metod ..............................................................115.3. Rezultate. Validarea metodei ................................................12

5.3.1. Selectivitatea / Specificitatea.........................................125.3.2. Liniaritatea ...................................................................145.3.3. Limita de detec ie..........................................................165.3.4. Limita de cuantificare ...................................................165.3.5. Intervalul (domeniul de lucru) .......................................165.3.6. Precizia.........................................................................165.3.7. Acurate ea/Exactitatea...................................................17

5.4. Concluzii..............................................................................186. APLICABILITATEA METODEI DE DETERMINARE

SIMULTAN A CONCENTRA IILOR SERICE DE IZONIAZID IOMEPRAZOL PRIN HPLC-UV LA PACIEN II CU TUBERCULOZ .......19

6.1. Obiective..............................................................................196.2. Materiale i metod ..............................................................196.3. Rezultate..............................................................................196.4. Discu ii ................................................................................216.5. Concluzii..............................................................................22

7. STUDIUL STATISTIC AL PARAMETRILOR BIOCHIMICI IHEMATOLOGICI LA PACIEN II CU TUBERCULOZ DIN SPITALULCLINIC PNEUMOFTIZIOLOGIE IA I ÎN PERIOADA 2011-2012............23

7.1. Introducere...........................................................................237.2. Materiale i metod ..............................................................237.3. Rezultate..............................................................................247.4. Discu ii ................................................................................267.5. Concluzii..............................................................................26


50

8. INCIDEN A REAC IILOR ADVERSE LA MEDICA IAANTITUBERCULOAS LA PACIEN II INTERNA I ÎN SPITALULCLINIC PNEUMOFTIZIOLOGIE IA I (2007-2012).................................... 27

8.1. Introducere .......................................................................... 278.2. Material i metod ................................................................ 27

8.2.1. Studiu statistic al reac iilor adverse în Spitalul ClinicPneumoftiziologie Ia i (2007-2012) ..................................................... 27

8.3. Rezultate.............................................................................. 278.3.1. Ponderea reac iilor adverse la un singur medicament i la

mai multe medicamente antituberculoase ............................................. 278.3.2. Ponderea reac iilor adverse pe substan a activ .............. 288.3.3. Ponderea reac iilor adverse în func ie de severitate........ 288.3.4. Ponderea reac iilor adverse pe grupe de vârst ............... 298.3.5. Ponderea reac iilor adverse pe sexe ............................... 29

8.4. Discu ii................................................................................ 298.5. Concluzii ............................................................................. 30

9. EVALUAREA EXPERIMENTAL A INTERAC IUNIIIZONIAZID - OMEPRAZOL .................................................................... 31

9.1. Introducere .......................................................................... 319.2. Material i metod ................................................................ 31

9.2.1. Substan e medicamentoase............................................ 319.2.2. Animale de laborator utilizate ....................................... 319.2.3. Evaluarea vindec rii ulcerelor ....................................... 329.2.4. Evaluarea toxicit ii hepatice ........................................ 329.2.5. Evaluarea comportamentului alimentar i a greut ii...... 339.2.6. Metode de analiz i interpretarea datelor experimentale33

9.3. Rezultate.............................................................................. 349.3.1. Evaluarea gradului de vindecare a ulcerelor, macroscopic

i microscopic...................................................................................... 349.3.2. Evaluarea toxicit ii hepatice macroscopic si microscopic

............................................................................................................ 369.3.3. Evaluarea comportamentului alimentar i a greut ii 38

9.4. Concluzii ............................................................................. 3810. CONCLUZII GENERALE ........................................................ 40Bibliografie selectiv ....................................................................... 43Cuprinsul rezumatului tezei de doctorat ........................................... 49

contribuţii la cercetarea interacţiunilor medicamentoase dintre ...

Documents

Transcript of contribuţii la cercetarea interacţiunilor medicamentoase dintre ...