CONTRACTUL DE VÂNZARE-CUMPĂRARE

§1. NOŢIUNEA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE1. Importanţa și domeniul de aplicare a contractului de vânzare-cumpărare2. Noţiunea și caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare

§2. CONDIŢIILE DE VALABILITATE ȘI ELEMENTELE CONTRACTULUIDE VÂNZARE-CUMPĂRARE1. Condiţiile de valabilitate ale contractului de vânzare-cumpărare2. Elementele contractului de vânzare-cumpărare

§3. EFECTELE CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE1. Obligaţiile vânzătorului2. Obligaţiile cumpărătorului

§4. VARIETĂŢI ALE CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE

§1. NOŢIUNEA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE

1. Importanţa și domeniul de aplicare a contractuluide vânzare-cumpărare

Alături de contractul de schimb, contractul de vânzare-cumpărare pretindea fi unul din cele mai vechi contracte cunoscute civilizaţiei umane. Reglementarearaporturilor de vânzare-cumpărare cuprinde o perioadă de dezvoltarede aproximativ patru mii de ani.Iniţial, o dată cu apariţia proprietăţii private, apare, căpătând o amploaredeosebită, contractul chemat să asigure trecerea prin schimb a bunurilordintr-o gospodărie în alta (permutatio). Acest contract, pe care îl numim astăzicontract de schimb, și-a căpătat autoritatea cuvenită cu mult înainte deapariţia monedei ca unitate de schimb, deoarece satisfăcea necesităţile societăţiiromane timpurii, care se afla în faza trecerii de la gospodăria naturală la gospodăria bazată perelaţiile de schimb. Anume contractul de schimb este temelia apariţiei șidezvoltăriicontractului de vânzare-cumpărare.Din punct de vedere economic, vânzarea se prezintă ca o variantă mai evoluatăa schimbului, din care își trage rădăcinile. Într-adevăr, vânzarea-cumpărareaîn sens economic, iniţial, pare a fi preluat forma schimbului dintre douălucruri, unul din ele (capetele de vită) având valoarea echivalentului general.Mai târziu, o dată cu apariţia monedei în sensul apropiat celui actual, vânzarea-cumpărarea capătă sensul schimbului unui lucru (res) contra unei valorimonetare – preţ (pretium)2.Dreptul roman clasic atribuia vânzarea-cumpărarea contractelor consensuale.În baza contractului de vânzare-cumpărare (emptio et venditio) o parte,numită vânzător (venditor), se obligă să transmită altei părţi, numită cumpărător(emptor), un bun (merx), iar cumpărătorul se obligă să plătească pentruacest bun o cantitate de metal numită preţ (pretium). Potrivit lui Gaius, contractulde vânzare-cumpărare se formează prin acordul de voinţă al părţilorasupra obiectului contractului și preţului acestuia3, clauzele referitoare la bunși la preţ fiind condiţii esenţiale ale contractului.Dreptul roman privat reglementa și vânzarea viitoarelor bunuri (mei futuraesivi speratae), cum bunăoară era considerată recolta așteptată. În așa cazcontractul de vânzare-cumpărare se considera a fi încheiat sub condiţie suspensivă.Cunoscând o evoluţie multiseculară, contractul de vânzare-cumpărare reprezintăși astăzi una din instituţiile tradiţionale principale ale dreptului civil.În prezent contractul de vânzare-cumpărare este cel mai răspândit contractce asigură atât circuitul civil, cât și cel comercial. Existenţa și utilitatea acestuiaeste determinată de acţiunea legilor economice ale societăţii ce se reduc lacirculaţia bunurilor de la producător/proprietar la consumator. Instrumentul

juridic principal de realizare a circulaţiei bunurilor rămâne a fi contractul devânzare-cumpărare.Importanţa deosebită a instituţiei vânzării-cumpărării rezidă în domeniullarg de aplicare a contractului de vânzare-cumpărare. Prin intermediul acestuicontract se satisfac necesităţile materiale și spirituale ale cetăţenilor. Demenţionat că importanţa acestui contract pentru cetăţeni nu se reduce numaila procurarea bunurilor necesare vieţii cotidiene cum ar fi: produse alimentare,îmbrăcăminte, alte mărfuri destinate uzului personal, garaje, apartamente,case de locuit etc. În baza acestui contract cetăţenii au posibilitatea de a vindesurplusul de bunuri acumulat sau bunurile devenite cu timpul inutile pentruproprietar din diferite motive.

 2. Noţiunea și caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărareArt. 753 C. Civ. defineste vanzarea ca fiind „o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părţi (cumpărător), iar acesta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit.”.

Modul in care legiuitorul a definit vanzarea nu este exact, in primul rand pentru ca vanzatorul nu se obliga sa transmita cumparatorului proprietatea bunului, ci el transforma insasi proprietatea lucrului vandut, iar, pe de alta parte, proprietatea se transforma doar prin singurul efect al consimtamantului. Obiectul vanzarii il poate constitui nu numai dreptul de proprietate, dar si alte drepturi reale. In practica judiciara s-a decis, de exemplu, ca obiectul vanzarii-cumpararii il poate forma sinumai nuda proprietate, vanzatorul putand sa-si pastreze uzufructul viager 3. Pe langa uzufruct, poate fi vandut si un drept de creanta (vanzarea dreptului de creanta este reglementata de legiuitorul cesiunii de creanta, institutie pe care am tratat-o in cadrul materiei obligatiilor, la capitolul (Cazurile de transmitere a obligatiunilor). Intr-o formulare sintetica, unii autori au sustinut ca vanzarea „consta in stramutarea proprietatii unui lucru sau a unui drept, pentru o suma de bani numita pret” , altii, ca vanzarea ar fi acel contract prin care una din parti (vanzatorul) stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti (cumparatorul), care se obliga in schimb a unei plati vanzatorului pretul bunului vandut”, iar alti autori, insistand asupra naturii dreptului transmis, au aratat ca vanzarea este „acel contract in temeiul caruia opereaza transmiterea dreptului de proprietate sau a altui drept – real ori creanta – de la vanzator la cumparator, cu obligatia pentru cel din urma de a plati primului o suma de bani drept pret”.

Transmiterea proprietatii lucrului vandut cumparatorului este de natura contractului de vanzare-cumparare si nu de esenta lui.

Contractul de vanzare-cumparare este acel contract prin care o persoana, numita vanzator, transfera un drept altei persoane, numita cumparator, in schimbul obligatiei acesteia din urma sa achite un pret in bani. Asa cum vom mai vedea, se poate transmite nu numai dreptul de proprietate, dar si alt drept real, un drept de creanta sau chiar un drept intelectual.

§2. CONDIŢIILE DE VALABILITATE ȘI ELEMENTELE CONTRACTULUIDE VÂNZARE-CUMPĂRARE1. Condiţiile de valabilitate ale contractului de vânzare-cumpărareFiind un act juridic,şi contractul trebuie să îndeplinească acele condiţii de validitate a actului juridic prevăzut de art. 122 C. Civ. “consimţământul valabil al păr ţii care se obligă, capacitatea de a contracta, un obiect determinat şi o cauză licită. În privinţa capacităţii de a contracta, în afara condiţiilor generalereferitoare la capacitatea de folosinţă şi la capacitatea de exerciţiu, părţile dincontractul de vânzare-cumpărare comercială trebuie să îndeplinească anumite reguli specifice acestui tip de contract, reguli care aparţin dreptului comun (civil) sau care sunt specifice dreptului comercial.Potrivit C. civ., „pot cumpăra şi vinde toţi cei cărora nu le este oprit prin lege”.În vederea ocrotirii unor interese publice sau private, Codul civil instituie în sarcina unor categorii de persoane anumite interdicţii în a încheia contracte de vânzare-cumpărare. Astfel:-contractul de vânzare-cumpărare nu poate fi încheiat între soţi sau între tutore şi minorul aflat sub tutela acestuia;-mandatarii nu pot cumpăra bunurile pe care au fost împuterniciţi să le vândă;-persoanele, respectiv funcţionarii publici, care administrează bunurile aparţinând statului sau unităţilor administrativ-teritoriale nu pot cumpăra ei înşişi bunurile pe care le administrează sau pe care sunt împuterniciţi să le vândă;-judecătorii, procurorii şi avocaţii nu pot fi cesionari de drepturi litigioase care sunt de competenţa curţii de apel în a cărei rază teritorială îşi exercită aceste persoane activitatea.

Legislaţia comercială cuprinde interdicţii cu caracter special, care se aplic ă numai anumitor categorii de persoane implicate în activitatea comercială, şi anume:-prepusul nu poate încheia operaţiuni comerciale de aceeaşi natură cu cea a comerţului cu care este însărcinat;

-asociaţii cu răspundere nelimitatănu pot săvârşi fapte de comerţ, în nume propriu, în numele altei persoane sau ca asociaţi cu răspundere nelimitată la alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate, fără

consimţământul prealabil al celorlalţi asociaţi.Obiectul contractul de vânzare-cumpărare constă, pe de-o parte, în lucrul vândut, iar de cealaltă parte, în preţ.Contractul de vânzare-cumpărare comercială are ca obiect bunuri mobile corporale sau necorporale, prezente sau viitoare, determinate sau, cel puţin,determinabile.Pentru a fi în prezenţa unui contract de vânzare-cumpărare valabil,lucrul vândut trebuie să îndeplinească următoarele condiţii cumulative: -să existe sau să poată exista în viitor;-să fie determinat sau determinabil;-să se afle în circuitul comercial;-să fie proprietatea vânzătorului.Preţul, în contractul de vânzare-cumpărarea comercială, trebuie stabilit în bani, să fie determinat sau determinabil, să fie real (sincer şi serios).

2. Elementele contractului de vânzare-cumpărare

§3. EFECTELE CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE1. Obligaţiile vânzătoruluiOBLIGAŢIILE VÂNZĂTORULUI PREDAREA LUCRULUI VÂNDUT = punerea lucrului la dispoz cumpărătorului se execută prin activităţi sau fapte care să confere posibilitatea pt cumpărător de

a intra în stăpânirea lucrului cuprinde indirect şi oblig de a conserva bunul până în mom predării vânzătorul trebuie să aibă grijă de lucrul vândut şi să răspundă de culpa pt

neluarea măsurilor de conservare a lucrului vândut până la predare predarea se face la locul unde se află bunul în mom încheierii contr (este

portabilă) când ob vânzării este un bun individual determinat, predarea se face la

domiciliul vânzătorului (este cherabilă şi nu portabilă) cheltuielile de predare cad în sarcina vânzătorului, iar cele ale ridicării de la

locul predării, în sarcina cumpărătorului din mom în care a devenit proprietarul lucrului, cumpărătorul are dr la fructe şi

la toate accesoriile lucrului vândut în cazul neexecutării oblig de predare a lucrului vândut de către vânzător,

cumpărătorul poateo invoca excepţia de neexecutareo să ceară rezoluţiunea vânzării cu daune-intereseo să ceară executarea în natură a contr, iar când aceasta nu este posibilă,

daune-interese OBLIG DE GARANŢIE PT EVICŢIUNE A VÂNZĂTORULUI

Evicţiunea este pierderea totală sau parţială a proprietăţii lucrului sau tulburarea cumpărătorului în exercitarea prerogativelor sale de proprietar

Vânzătorul este de drept obligat să-l garanteze pe cumpărător de evicţiunea totală sau parţială a lucrului vândut, precum şi de sarcinile care n-au fost declarate la încheierea contr

Garanţia contra evicţiunii rezultând din faptele personaleo Fapt personal = orice fapt sau act, anterior sau ulterior vânzării, tăinuit de

către vânzător sau succesorii săi univ sau cu titlu univ, de natură a-l tulbura pe cumpărător în liniştita folosinţă a lucrului, indiferent dacă tulburarea este de fapt sau de drept. Tulburarea trebuie să se întemeieze pe un drept

o Cumpărătorul se poate apăra printr-o excepţie personală numită excepţie de garanţie

o Vânzătorul nu poate să evingă nici dacă a obţinut o nouă calitate după încheierea contr de vânz-cump

o Oblig de garanţie a vânzătorului este o oblig patrimonială, de aceea ea se transmite după moartea vânzătorului, succesorilor săi univ sau cu titlu univ

o Oblig negativă a vânzătorului de a nu-l tulbura pe cumpărător în liniştita folosinţă a lucrului este de esenţa vânzării, orice conv contrară fiind nulă

Garanţia contra evicţiunii rezultând din fapta unui terţo Dacă tulburarea provine din fapta unei terţe persoane, vânzătorul este

obligat să-l apere pe cumpărător, iar dacă nu reuşeşte să-l apere, va fi obligat să suporte consecinţele evicţiunii

o În acest caz, oblig de garanţie contra evicţiunii există dacă sunt îndeplinite condiţiile:

Să fie vorba despre o tulburare de drept Dr invocat de terţul evingător poate fi un dr real sau un dr de

creanţă asupra unui imobil Cauza evicţiunii să fie anterioară vânzării

Vânzătorul nu răspunde dacă evicţiunea se iveşte după încheierea contr şi transferul dr de proprietate cumpărătorului

Cauza evicţiunii să nu fi fost cunoscută de cumpărător Dacă cumpărătorul a cunoscut pericolul evicţiunii, înseamnă

că el a acceptat riscul şi vânzătorul nu răspunde ca garant Efectele garanţiei în caz de evicţiune

o Evicţiunea totală – vânzătorul are următ oblig Să restituie integral preţul primit de la cumpărător la încheierea

contr, chiar dacă valoarea lucrului s-a micşorat Să plătească cumpărătorului valoarea fructelor pe care a fost

obligat să le înapoieze terţului evingător

Să achite cumpărătorului cheltuielile de judecată ocazionate de procesul cu terţul evingător; vânzătorul va plăti şi chelt determ de încheierea contr

Să plătească daune-interese reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat cumpărătorului de producerea evicţiunii. Daunele-interese vor cuprinde şi sporul de valoare dobândit de lucru între mom încheierii contr şi mom producerii evicţiunii

Cheltuielile voluptorii făcute de cumpărător nu vor fi restituite acestuia decât dacă vânzătorul a fost de rea-credinţă

o Evicţiunea parţială – constă fie în pierderea în parte, de către cumpărător a dr de proprietate asupra lucrului cumpărat, fie în restrângerea dr de folosinţă asupra acestuia, fie în orice altă restrângere a drepturilor dobândite în temeiul vânzării-cumpărării

Cumpărătorul are dr de a opta între: a cere rezoluţiunea contr de vânz-cump sau de a menţine contr încheiat, cu despăgubiri pt pierderea suferită

Rezoluţiunea contr poate fi cerută numai dacă pierderea suferită are o asemenea însemnătate, încât dacă cumpărătorul ar fi cunoscut situaţia reală în mom încheierii vânzării, nu ar fi contractat. Dacă vânzarea se rezoluţionează, se va proceda la despăgubirea cumpărătorului ca în cazul evicţiunii totale

Acţiunea în garanţie pt evicţiune a cumpărătorului împotriva vânzătorului se prescrie în termenul general de prescripţie, de 3 ani. Termenul de prescripţie începe să curgă de la data producerii evicţiunii

Modificarea convenţională a garanţiei pt evicţiune Garanţia pt evicţiune este o garanţie de drept şi are caracter supletiv Părţile pot să modifice prin convenţia lor aceste reguli, adăugând, micşorând

sau chiar ştergând oblig de garanţie pt evicţiune. O asemenea garanţie prevăzută de părţi prin conv lor = garanţie convenţională

Garanţia convenţională are anumite limite peste care părţile nu pot să treacă, iar dacă au trecut, stipulaţiile respective sunt lipsite de valabilitate

Vânzătorul nu poate fi exonerat de răspundere în cazul în care evicţ provine din faptul său personal

În privinţa clauzelor de agravare, legea nu prevede limitări

GARANŢIA PT VICIILE LUCRULUI VÂNDUT Vânzătorul va răspunde în cazul în care lucrul vândut are defecte care îl fac

impropriu destinaţiei sale, potrivit scopului pt care a fost cumpărat sau defectele sunt de natură a-i micşora într-atât valoarea de întrebuinţare încât, cumpărătorul, dacă le-ar fi cunoscut, nu ar fi cumpărat sau ar fi plătit un preţ mai mic

Cumpărătorul nu poate cere anularea contr, ci are o acţ în garanţie contra vânzătorului

Viciile arătate mai sus se numesc vicii redhibitorii, iar acţ în garanţie prin care cumpărătorul poate cere rezoluţiunea contr se numeşte acţ redhibitorie

Cond garanţiei pt vicii:o Viciul trebuie să fie ascuns – cumpărătorul să nu-l fi cunoscut printr-o

verificare normală, dar atentă şi nu i-a fost comunicat nici de către vânzător

o Viciul să fi existat în mom vânzării, deoarece viciile intervenite ulterior sunt suportate de cumpărător în calitate de proprietar

Vânzătorul răspunde ptr viciile ivite până în mom transferării dr de proprietate

o Viciul să fie grav Efectele răspunderii vânzătorului pt vicii În cazul vânzării unui lucru afectat de vicii ascunse, cumpărătorul are 2

posibilităţi:1. de a restitui bunul şi de a cere preţul înapoi2. de a păstra bunul şi de a cere înapoierea unei părţi din preţ

În caz de neînţelegere între părţi realizarea acestor posibilităţi se poate face:1. pe calea acţ în rezoluţiune (acţ redhibitorii) în primul caz2. pe calea acţ estimatorii în al doilea caz

alegerea între cele 2 acţ aparţine cumpărătorului cele 2 acţ nu se pot exercita concomitent, dar intentarea uneia nu implică

renunţarea la cealaltă dacă acţ redhibitorie este admisă, iar vânzătorul cunoştea viciile lucrului, atunci

el restituie cumpărătorului preţul şi va fi obligat la daune-interese. Dacă nu cunoştea viciile lucrului, atunci el restituie cumpărătorului numai preţul şi cheltuielile făcute cu ocazia vânzării, nu şi daune-interese

atât dr la acţ redhibitorie, cât şi dr la acţ estimatorie se prescriu în termen de 6 luni dacă viciile nu au fost ascunse cu viclenie. Când viciile au fost ascunse cu viclenie, termenul de prescripţie este de 3 ani; termenele de prescripţie încep să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai târziu la împlinirea 1 an de la predarea lucrului, iar în cazul construcţiilor cel mai târziu la 3 ani de la predare

termenele de 1 an şi de 3 ani sunt termene generale de garanţie pt descoperirea viciilor ascunse

Modificarea covenţională a garanţiei pt vicii Părţile sunt libere să limiteze, să agraveze sau să înlăture prin conv lor oblig

vânzătoruilui printr-o clauză expresă Limitarea sau înlăturarea obligaţiei este posibilă numai dacă vânzătorul a fost

de bună-credinţă Clauzele de agravare nu comportă limitări

2. Obligaţiile cumpărătoruluiCumpărătorul are 2 oblig principale: de a plăti preţul şi de a lua în primire lucrul vândut

El mai are oblig de a suporta cheltuielile vânzării, dacă nu s-a prevăzut altfel în contract.

Părţile pot stipula şi alte obligatii pentru cumpărător Plata preţului Principala obligtie a cumpărătorului este de a plăti preţul la ziua şi locul

determinat prin contract. Dacă în contract nu se revede altfel, plata se face la locul şi în momentul în care se face predarea bunului.

Plata este portabilă. Plata se face imediat sau la împlinirea termenului. Termenul prevăzut pt plata preţului nu afectează oblig vânzătorului de a preda

lucrul vândut. Dobânda preţului – cumpărătorul este obligat să o plătească vânzătorului până

la efectiva achitare a preţului în următ 3 cazuri:o Dacă există conv în acest senso Dacă lucrul vândut şi efectiv predat este producător de fructeo Dacă cumpărătorul a fost pus în întârziere printr-o notificare de plată

Sancţiunea neplăţii preţului – vânzătorul are la îndemână mai multe mijloaceo Poate invoca excepţia de neexecutare – care îi permite să refuze predarea

lucrului vânduto Poate cere executarea silită a oblig de plată a cumpărătoruluio Poate cere rezoluţiunea contractului.

Acţ în rezoluţia vânzării este reală; ea are efect retroactiv şi se răsfrânge şi asupra subdobânditorilor lucrului vândut

Luarea în primire a lucrului vândut Cumpărătorul are obligatia de preluare a lucrului vândut la termenul stipulat în

contract În caz de neexecutare a obligaţiei, vânzătorul poate cere instanţei:

o Obligarea silită a cumpărătorului la luarea în primire a lucruluio Rezoluţia contro Daune-interese

Suportarea cheltuielilor contractului În lipsa stipulaţiei contrare, cumpărătorul trebuie să suporte cheltuielile

vânzării: cheltuieli propriu-zise ale actului, taxele de timbru şi de autentificare sau de publicitate imobiliară

§4. VARIETĂŢI ALE CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE

1. VANZAREA DUPA GREUTATE , NUMAR , MASURA - are ca obiect numai bunurile de gen , care se vând într-un gen limitat şi deci

trebuie să se procedeze la cântărire, numărare sau măsurare pt a se putea individualiza lucrul vândut , fie numai preţul corespunzător .

- momentul încheierii contractului : - momentul in care părţile au căzut de acord asupra lucrului si asupra preţului , mom realizării acordului de voinţă

- in caz de neexecutare – cumpărătorul poate cere executarea contr , fie rezoluţiunea cu daune interese

- momentul transmiterii dreptului de proprietate şi transferul riscurilor : - vânzarea îşi produce efecte numai în mom în care lucrul vândut a fost individualizat după greutate, număr, măsură

2. VANZAREA PE INCERCATE - contract încheiat sub condiţia suspensivă a încercării de către cumpărător

( 1302 C civ) - se încheie în momentul acordului de voinţă , riscurile pieirii bunului trecând

în sarcina vânzătorului şi deci, până la realizarea condiţiei , vânzătorul este proprietar sub condiţie rezolutorie , iar după îndeplinirea condiţiei , cumpărătorul este proprietar

- lucrul poate fi refuzat numai daca in mod obiectiv este necorespunzător3. VANZAREA PE GUSTATE - 1302 – “ în privinţa vinului, a uleiului si a altor asemenea lucruri, care , după

obicei, se gusta mai înainte de a se cumpără , vinderea nu exista pana ce cumpărătorul nu le-a gustat si n-a declarat ca-i convin “

- supusa condiţiei suspensive potestative simple 4. VANZAREA CU GRAMADA - in acest caz nu are loc numărarea, măsurarea , proprietatea fiind transmisa de

la vânzător la cumpărător chiar in momentul realizării acordului de voinţă - are ca obiect o cantitate determinate de bunuri prin masa ei , iar preţul se

stabileşte global pt întreaga cantitate 5. VANZAREA CU PACT DE RASCUMPARARE - vânzătorul îşi rezervă dreptul de a relua bunul vândut , restituind preţul - cumpărătorul va trebui sa restituie bunul, primind preţul si cheltuielile pe

care le-a făcut - o astfel de vânzare este nulă de drept , dacă pactul de răscumpărare este

încheiat printr-un alt înscris , dar care, potrivit voinţei părţilor , face parte integrantă din contract

- in literatura juridică s-a arătat ca sunt interzise astfel de vânzări, pt că ascund împrumuturi cu dobânzi cămătăreşti

6. VANZAREA UNEI MOSTENIRI ( vânzarea de drepturi succesorale ) - sau cesiunea unei moşteniri – acel contract prin care moştenitorul

înstrăinează dreptul sau succesoral unei alte persoane , care poate fi terţ sau comoştenitor

- are loc numai după deschiderea moştenirii- obiectul îl poate forma decât o universalitate sau o cotă parte indiviză asupra

unei universalităţi , dacă este un singur moştenitor sau dacă sunt mai mulţi moştenitori

- vânzătorul este obligat să-l garanteze pe cumpărător de calitatea sa de moştenitor

7. VANZAREA DE DREPTURI LITIGIOASE SI RETRACTUL LITIGIOS

VANZAREA DE B LITIGIOASE – situaţie în care titularul unui drept ce e contestat (asupra căruia s-a pornit un litigiu judecătoresc ) renunţă la dreptul de a

se apăra în justiţie , vânzând dreptul contestat – împreună cu riscul de a fi pierdut / câştigat procesul – la un preţ mai mic.

- e interzisă magistraţilor şi avocaţilor care funcţionează pe raza instanţei competente să judece litigiul

UN BUN E LITIGIOS – daca exista un proces/ o contestaţie asupra fondului dreptului

CONDITII :

- procesul/ contestaţia dreptului sa existe in momentul încheierii contractului - contestarea trebuie să fie actuală - litigiul trebuie să fie declanşat (cel puţin iminent - nu e suficientă o simplă

ameninţare cu procesul) - e indiferent cine e autorul contestării dreptului

RETRACTUL LITIGIOS

- posibilitatea manifestării unilaterale de voinţă , prin care debitorul unui dr litigios – transmis de creditor unei alte persoane- poate să stingă litigiul , oferind terţei persoane (cesionarului) preţul cu care acesta a cumpărat dr litigios , împreună cu cheltuielile şi dobânzile aferente

- admiterea sa se justifică pe considerentele : o se descurajează cumpărarea speculativă de drepturi litigioase o retractantul dobândeşte concomitent calitatea de debitor şi de creditor

asupra aceleiaşi creanţe litigioase , care se va stinge prin confuziune o se va stinge şi litigiul declanşat cu privire la fondul dreptului

CONDITII :

1. să existe un litigiu asupra fondului dreptului, început dar neterminat 2. dreptul litigios să fi fost înstrăinat cu titlu oneros3. debitorul cedat trebuie să-şi manifeste voinţa de a exercita retractul litigios 4. manifestarea de voinţă a retractantului trebuie să fie însoţită de faptul

material al plăţii preţului real al cesiunii , cu dobânzile aferente + cheltuieli 5. retractul să fie exercitat înaintea instanţei cu ocazia dezbaterii procesului sau

pe cale de excepţie ( prin notificare ) NU SE POATE EXERCITA retractul litigios , în situaţiile când :

a. cesiunea s-a făcut către un comoştenitor / coproprietar al dreptului cedat

b. cesiunea s-a făcut unui creditor , spre plata creanţei c. cesiunea s-a făcut posesorului fondului asupra căruia există dreptul

litigios d. litigiul are ca obiect dr de proprietate asupra unui teren agricol din

extravilan , iar cesionarul dr litigios beneficiază de dr de preemţiune EFECTE :

1. contractul de vânz-cump dintre cedent şi cesionar se desfiinţează cu efect retroactiv

2. dr de creanţă dobândit de cesionar, faţă de debitorul cedat , se stinge 3. se stinge litigiul declanşat cu privire la fondul dreptului 4. se desfiinţează toate drepturile reale pe care cesionarul le-a consimţit în

favoarea terţilor