8/18/2019 Contemplarea Lumii Din Nevoia de a Contempla

1/3

  Contemplarea lumii din nevoia de a contempla

Probabil că am început să scriu exact din motivul pentru care am numitacest document în felul următor : “Contemplarea lumii din nevoia de a contempla”.În regulă , dar acesta este opusul unei definiții a termenului de filosof. Conformunei defini ii , un filosof contemplă din dragul de a contempla . Cu siguran ă nuț țsunt un mini-filosof, nicidecum un filosof în devenire. u contemplu din nevoiade a contempla. Cum vine asta ! Păi , e simplu. "atorită insomniilor i a gri#ilor ce leș provoacă, a g$ndurilor mistuitoare care se plimbă în capul meu , totul a devenitun calvar. % putea să fiu catalogat drept un om ce este în stare să deașdovadă de abnega ie atunci cand vine vorba de coală . %m inceput să învă caț ș ț

un disperat, ca un om obsedat de succes. "esigur, succesul nu se re&umă mereu lacoală , dar coala poate fi un punct de reper în drumul spre success. "estul cuș șflecăreala , nu o să în ir acum toate problemele ce &ac în con tientul sauș șsubcon tientul meu.ș

  "e parcă totul nu era îndea#uns , cititorule sau cititoareo 'nu tiu cine o sășa#ungă să citească ce am scris în seara asta ( , ei bine, asta&i se ive te încă o problemă .șProbabil că a i avut de-a face de multe ori cu sentimentele. Pot aprecia că sentimentele suntțni te lucruri diabolice, adevărate unelte ale for elor negative ce sală luiesc în acestș ț șunivers. )entimentele ne sc*imbă , ne fac melancolici. +otu i , asta nu înseamnă că toatăș

lumea percepe sentimentele cu aceea i intensitate. nii le traiesc într-un mod cu adevăratșfervent, drăcesc c*iar, în timp ce al ii sunt mai deta a i. Cum cre&i că a putea trăi euț ș ț șsentimentele! "esigur, în ca&ul în care ai impresia că mă cuno ti , ai putea să i i dai cuș ț părerea , dar în ca& contrar, te po i lega de aceste r$nduri , po i apela cu încredere la ele.ț ț%i face asta doar dacă e ti nebun . C$teva r$nduri nu caracteri&ea&ă o persoană . ă potșspune cum percep eu sentimentele . Pe toate le percep la maximum, fericirea, c$t iștriste ea , lini tea, c$t i agita ia, ura , c$t i pacea. %m folosit destule păr i de propo&i ieț ș ș ț ș ț țsau de vorbire ca să î i dai seama că sunt un băiat , nicidecum o fată . % putea să fac unț șexerci iu de imagina ie. +e invit să intri în acest exerci iu ce implică fic iunea.ț ț ț ț

  )ă ne imaginăm , repet, trebuie să ne imaginăm , altfel nu ar avea rost săscriu . ste o necesitate aceasta de a conlucra la o imagine fictivă , la o lume fictivă, c*iar dacă ea î i are rădăcinile ad$nc înfipte în realitate . e imaginăm o persoană, un tip, unștip pierdut în g$nduri, asemenea mie, cu toate acestea diferit de mine. / persoană care nutie ce vrea, care este destabili&ată de anumite înt$mplări i fapte. "acă băiatul esteș ș

destabili&at doar de înt$mplări i fapte, atunci ce se înt$mplă cand se înt$lne te cu oș șentitate a înt$mplărilor i a faptelor! u cred că orice fată sau femeie t$nără are un singur ș

8/18/2019 Contemplarea Lumii Din Nevoia de a Contempla

2/3

el în via ă i aici nu mai este vorba de “noi” făc$nd un exerci iu , ci de mine , fiindț ț ș țsubiectiv. 0iin ele feminine sunt capabile de mult *aos. e imaginăm în continuare oț persoană frivolă , u or de destabili&at, pusă fa ă în fa ă cu o anar*ie în adevăratul sensș ț țal cuv$ntului. 0iecare anar*ie are ceva frumos implantat în interior , dar de data aceasta ,fiind vorba de o fată , vorbim de o frumuse e exterioară . "e obicei anar*ia este intrinsecă ,ț

lăuntrică , de acolo i&bucne te totul i a a este i în ca&ul de fa ă . %nar*ia nativă esteș ș ș ș țnecru ătoare de obicei , este incon tientă de ceea ce poate face. +otu i , noi vorbim de oț ș șanar*ie t$nără , necoaptă , care nu tie să fie nemiloasă . tie doar să perpelească laș Șînceput fiin a, iar mai apoi să o lase în valuri de incertitudine. e imaginăm anar*ia ca oț boală de care purtătorul ei nu are *abar. +otul se de&voltă involuntar, dar , ca orice boală,c*iar i aceasta dă semne că este pre&entă în corpul purtătorului ei. )emnele sunt deșmoment, se manifestă efemer, sunt constituite din minute, din secunde , poate c*iar &ileîntregi . 1olnavul nu vrea să devină con tient sau poate c*iar nu este con tient, a a căș ș ș boala avansea&ă. 0iecare semn al manifestării acesteia este din ce în ce mai ardent, mai

intensificat. imic nu poate opri boala si de&voltarea acesteia în afară de băiatul pus peg$nduri i pierdut în spa iu. 2aide să le acordăm un nume, dar nu un nume cu originiș ț biblice, ca cele ale lui %dam i va. 2aide să numim subiec ii principali “ea” i “el”.ș ț ș

  a este boala pentru el. ste anar*ia de care î i vorbeam mai devreme. "upățce ne-am imaginat împreună unele lucruri din cele scrise mai sus, acum e timpul ca eusă preiau fr$iele imagina iei , să îmi a tern pe umeri toată greutatea acelei lumi. 3evenindț șla subiectele principale, o să povestesc doar un fragment din toată tără enia .ș

  4omentele de recrudescen ă ale bolii au fost rare în ultima perioadă pentruțel, inexistente c*iar. +otul părea să fie sub control, p$nă c$nd ea a încetat să mai fie

anar*ie pentru o &i. "in vivicitate, exta& i momente de *aos , totul s-a transformat într-oșlini te similară acelei lini ti care se a terne în urec*ile cuiva atunci c$nd plouă afară .ș ș ș)imți lini tea, dar în acela i timp, dacă nu o la i în pace, nu o să î i dea pace. l nuș ș ș ț putea să î i vadă de treaba lui, a a că a &g$ndărit ploaia . u a lăsat-o să năvăleascăș ș peste o încăpere, o por iune din strada, din trotuar , peste un liceu sau o casă . u , el nuț putea să facă asta. % vrut să iasă în ploaie. u a sim it nimic pe moment, nu avea cum.țPicăturile de ploaie astupau orice g$nd, orice indiciu legat de via ă sau de înt$mplareaț pe moment. l devenise i mai incon tient , era pierdut de-a binelea în bra ele bolii .ș ș ț1ra ele acestei boli îl str$ngeau tare în bra e , dupa care îl împingeau. %ceea i etapă seț ț ș

repetă de c$teva ori . "in etapă se transformă în monotonie, din obiectivitate setransformă în subiectivitate . %nali&ea&ă bine ploaia. Ploaia de fapt este o altă formă demanifestare a bolii. u mai în elege nimic. "acă p$nă acum boala revenea în forma unor ț&ile senine pline de momente de fericire, după care î i lua altă formă i se transformaș șîntr-un taifun ce făcea multe ravagii în #ur, dar nu termina niciodată ce era de terminat,acum este diferit. a sau boala, depinde cum ai perceput-o mai bine sau mai clar, căcinimic nu este cert în via ă în afară de moarte, dar mai ales într-un text de c$tevaț

8/18/2019 Contemplarea Lumii Din Nevoia de a Contempla

3/3

r$nduri, a venit într-o formă seacă . % venit sub forma unei ploi. Prima oară a fost o ploaie caldă , de vară , dupa care s-a transformat în ceva rece. %tunci el a reali&at totul.5$ndirea era limpede, începuse să g$ndească la rece, la figurat i la propriu. Începe sășî i pună întrebări legate de boală . /are c*iar nu a vă&ut semnele acelea care eraușclare, care prevesteau un *aos i mai mare, o stare de nelini te de &ece ori maiș ș

groa&nică dec$t ce experimentase p$nă atunci ! Începe să î i pună întrebări . /are boala eșde fapt adorată de el! /are boala îl mistuie pe dinăuntru sau îl face să se simtă uman,să îl facă să se simtă că trăie te cu adevărat ! /are lui îi place anar*ia! / anar*ieșformată din &$mbete, r$sete, îmbr$nceli, îmbră i ări , glume i replici cu duiumul , toateț ș șacestea fiind sim ite de el de foarte aproape, căci el trăise l$ngă anar*ie de foarte multățvreme. l nu îi dăduse aten ie de foarte multe ori cu adevarat. C*iar dacă anar*ia eraț periculoasă , el voia să o simtă în alt fel, într-un mod diferit, animalic, barbar. l eraabruti&at uneori de această dorin ă de necontrolat. Încerc$nd să î i îndeplinească dorin a ,ț ș țcădea, ce-i drept, fără să tie sau să vrea, i fără ca anar*ia să îl ademenească inten ionat,ș ș ț

el cădea într-o capcană de foarte mult timp pusă . Ploaia se oprise de mult timp , dar elnu pleca de acolo. Prive te tot ce a rămas în #ur . u a rămas doar lini tea asur&itoare, ciș șadevărate băl i cau&ate de ploaie. )e apropie de una din ele . %cea baltă reflectă o &i ,țaltă baltă tot o &i, dar diferită fa ă de cea anterioară , i tot a a. ede filmulț ș șîntamplărilor derul$ndu-se în fa a oc*ilor săi . ede acum foarte clar boala iț șmomentele c$nd aceasta i&bucnea din c$nd în c$nd . ste con tient de faptul că nu vașcapitula u or în fa a acestei boli , dar nu se poate lini ti. În #urul său sunt numai băl i ceș ț ș țîl pun fa ă în fa ă cu momentul actual. /are iubea boala pe e o parte, iar pe cealaltăț ț parte o ura ! Ploaia s-a transformat într-o întrebare mare, în timp ce picăturile s-autransformat în mii de întrebări mărunte ce îi striveau con tiin a .ș ț