NEVOIA DE ELIMINARE

ELIMINAREA DIGESTIVA Pe cale digestiva varsatura Pe cale rectala fecale RECOLTAREA MATERIILOR FECALE 1. Culoarea materiilor fecale este data de pigmentii biliari Culoarea alba hepatita, icter mecanic Culoarea neagra / lucioasa HDS( hemoragie digestiva superioara MELENA) Culoarea sangvinolenta ( rosu, cu sange ) hemoragie digestiva in tractul inferior EXAMENUL COPROPARAZITOLOGIC( identificarea parazitilor in scaun paraziti ca atare sau oua de paraziti ) - Recipientul nu trebuie sa fie steril - Recipientul trebuie sa fie curat ,uscat , sa aiba capac si spatula - Se recolteaza din mai multe locuri - Se eticheteaza : nume, nr salon, sectie , nume As. m 2. COPROCULTURA( dezinterie) - Recipient steril !!! - Se face toaleta locala - Se recolteaza cu o sonda 3. PROBA ADLER ( identificarea hemoragiilor oculte ascunse ) - Pregatirea pacientului : cu 3 zile inainte tine regim alimentar special care nu contine Fe paste fainoase - Se recolteaza intr-un recipient nesteril

NOTAREA SCAUNULUI IN FO Scaun normal Scaun diareic Scaun moale Scaun negru MELENA Scaun sangvinolent Scaun grunjos SE NOTEAZA : Nr de scaune ( ex : 5-, 1 I , 3 S) Normal : in fiecare zi ( 200- 300 gr) Constipatie : depasesc 24 ore , in cantitate mica Diareea: scaune moi si dese I / M S X

VARSATURA

1

-

Reprezinta un act reflex de eliminare a continutului gastric Trebuie s-o masuram ca sa se stie cat pierde pacientul pt reecilibrare sau transfuzie

TIPURI DE VARSATURI : ALIMENTARA Se elimina alimente Cauze : o preaplin, prea repede, aerofagie o in ulcere gastro- duodenale o in stenoze pilorice ( ingustarea sfincterului )

CU SANGE cauze : o varice esofagiene ( vene tumefiate- umflate) o hematemeza ( HDS) varsatura in zat de cafea ( sange digerat ) in MELENA

BILIOASA culoarea verde cauze : o in afectiuni ale ficatului sau colecistului

FECALOIDA insotita de materii fecale cauze : o opturatia tractului intestinal o ocluzie intestinala o torsiune de ansa intestinala o in ileus paralitic ( oprirea peristaltismului la nivel intestinal )- paralizie intestinala o procedeu medical : se introduce sonda si se aspira

2

ELIMINAREA PRIN RESPIRATIE cauze : aspect albicoiasa ( alb perlat, in cantitate mica- in ASTM BRONSIC mucoasa : in VIROZE RESPIRATORII mucopurulenta : ( galben- verziue in BRONSITE) purulenta si in cantitate mare : VOMICA in ABCES PULMONAR fumatorii ( dimineata ) in afectiuni respiratorii cei care traiesc in mediu poluant se elimina sputa ( expectoratie )

RECOLTAREA SPUTEI : identificarea germenilor ( ex: bacteriologic ) in recipient steril ( CUTIE PETRI cu mediu de cultura ) : bv . tb sa expectoreze dimineata

HEMOPTIZIA eliminarea cu sange din tractul respirator inferior prin cavitatea bucala EPISTAXIS hemoragie nazala

3

Alimentatia O alimentatie rationala tb sa contina toate principiile alimentare in cantitate corespunzatoare : glucide lipide proteine vitamine saruri minerale apa

asigurarea cantitatii : L 9 cal/g G 4.5 cal/g P 4.5 cal / g Nr de calori necesare : Creste odata cu activitatea E diferit in functie de : Varsta Starea fiziologica(patologica) Greutatea normala normoponderal < greutatea normala hipoponderal Greutatea normala hiperponderal Foarte slab cazectic Cazexie stare extrema de denutritie ( piele si os) Mai mult de 20 kg peste greutatea normala obezitate IMC = G(KG)/H(m) Proteine : carne, lapte , oua, branza, soia, ciuperci, mazare, fasole, linte( ouale si laptele sunt alimente complete (contin toate principiile alimentare ) Lipidele : alune, nuci, migdale, fistic, unt Glucide: miere, fructe, paine, paste fainoase, legume, dulciurile, lactate Vitamine: fructe, legume Polifagie = foame exagerata cu supraalimentare Polidipsie = sete exagerata cu ingerare masiva de lichide Sistemul digestiv : cavitatea bucala, faringe, esofag( sfincter cardia), stomac (sfincter pilor), duoden(prima parte a intestinului subtire), jejun, ileon, colon ( cec, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, sigmoid, rect), sfincter anal(anus)

4

NEVOIA DE ELIMINARE 1. Calea urinara (urina) 2. Calea digestiva ( fecale) 3. Prin tegumente si mucoase ( transpiratia) 4. Calea respiratorie 5. Calea genitala (menstruatia) Organismul prin intariri isi asigura subst. Necesare , formand urina , in procesul de diureza Diureza normala : D~2000 ml/zi Minim: 800 ml/zi Oligurie : D 3000 ml/zi Anurie : lipsa urinarii Blocaj renal: imposibilitatea rinichiului de a forma urina Tulburari de mictiune Mictiune: actul fiziologic de eliminare a urinii prin golirea vezicii urinar Mictiune: voluntara Involuntara Nr mictiuni: 4-5 ori/zi Polachiurie : mictiuni frecvente cu cantitate mica de urina Tenesme vezicale : dureri insotite de senzatia falsa de mictiune Retentia urinara :imposibilitatea de golire a vezicii urinare Mictiune incompleta: boli ale prostatei Disurie :dificultate in a elimina urina din vezica Incontinenta urinara : urinare involuntara, necontrolata Enurezis: urinare nocturna involuntara ( are de ob cauze psihologice) Nicturia: tulburare de ritm urinar prin inversarea ritmului urinar( zi/noapte) batrani

5

Caracteristicile urinei: culoarea urinii: galbuie- poate fii influentata de : alimente medicamente diverse afectiuni aspect: transparenta tulbure in cazuri patologice cu puroi - piurie densitate: D: 1015-1030 ( data de cant de saruri minerale ) PH : 5.5-6.5 ( variaza in fct de alimentatie) PH>7 alcalin PH 80 batai/ minut puls tahicardic = TAHICARDIE (accelerare a ritmului cardiac) 2. Amplitudinea: o Puls superficial ( NU E NORMAL ) o Puls bine batut ( NORMAL) o Puls superficial cu frecventa mare = FILIFORM 3. Rapiditatea ( CELERITATEA ): o Puls rar o Puls rapid ( CELER ) PULSUL se masoara pe oricare artera accesibila cu 3 degete( 2,3,4) Artera carotida Artera radiala Artera temporala Pulsul se noateaza cu un punct rosu pe linia corespunzatoare numarului de pulsatii. Pentru obtinerea graficului masurarea pulsuslui se face dimineata si seara, punctele obtinute unindu-se printro linie rosie. Fiecare linie orizontala a foii de temperature corespunde la 4 pulsatii/minut. 2) TENSIUNEA ARTERIALA - Reprezinta presiunea excitata de sange pe peretii arteriali . Este determinata de forta de contractie a inimi, de rezistenta intampinata de sange in artere, fiind data de elasticitatea si calibrul sistemului vascular si de cascozitatea sangelui. Tensiunea arterila creste odata cu varsta . TA max = presiunea din sistola ( contractai inimii) TA min = presiunea in diastola ( relaxarea inimii) TA max [ 90 140 mm Hg ] ~ 120 TA min [ 50 -90 mm Hg ] Crestrea valorilor peste intervalul normal la fiecare dintre cele 2 valori conduc la aparitia HIPERTESINII ARTERILE (HTA) In acelasi sens, scaderile duc la aparitia HIPOTENSIUNII ARTERIALE TA se noteza in FO cu negru.

9

3) RESPIRATIA reprezinta actul fiziologic prin care organismul face schimbul de gaze ( elimina CO si inhaleza O2 Ventilatia pulmonara inspiratia + expiratia ( faza externa a respiratiei) are 4 faze: I. Faza I : ventilatia ( inspir/expir) II. Faza II : faza alveolara ( pulmonara ) III. Faza III: faza dec transport ( sanguina sau circlatorie) IV. Faza IV: faza tisulara ( celulara ) Caracterisicile respiratiei : - difera pe nivel de varsta Copii : rata respiratorie mai mare Adulti rata respiratorie mai mica R [ 16 18 R/ minut ] barbati R [ 16 20 R/ minut ] femei Respiratia: Superficiala Profunda

R > 20 R / min TAHIPNEE(Accelerare a ritmului de respiraie datorit unor boli ale aparatului respirator,cardiac, n nevroze etc) / POLIPNEE (Crestere a frecventei respiratiei peste limitele normale n cursul unui efort fizic, al unei stri emotionale, precum si n unele boli pulmonare, cardiace etc.)

R < 16 R / minut BRADIPNEE (Rrire anormal a miscrilor respiratorii)APNEE oprirea respiratiei DISPNEE dificultate de respiratie HIPERNEE respiratie foarte profunda Respiratia se masoara in timpul somnului , cu palma deschisa pe toracele pacientului . Exista o stransa legatura intre semnele vitale ( ex.: cresterea pulsului conduce la cresterea ratei respiratorii Tipuri de respiratie: Abdominala Costal (barbati ) Mixt

Respiratia se noteaza in foaia de observatie cu verde 4) TEMPERATURAT [ 36 - 37 C ] T < 36C HIPOTERMIE T > 37C HIPERTERMIE ( febra) T [ 37 - 38 C ] - subfebrila T [ 38 - 39 C ] febra moderata T [ 39 - 40 C ] febra ridicata T > 40 C HIPERPIREXIE ( pirexie = febra ) Termoreglarea este un mecanism complex ce se bazeaza pe mecanismul homeostazic al organismului. : Centrala hipotalamus ( SET POINT) Periferica o TERMOGENEZA Tremuraturi Piloerectie Vasoconstructie o TERMOILZA Sudoratie Vasodilatatie TEMPERATURA se noteza in FO cu albastru .

10

Reprezinta reprezinta cresterea temperaturii corpului din cauze patologice si totodata un raspuns al organismului fata de agresiunea exercitata de un agent patogen. Grade de febra

starea subfebrila: 37-38 grade C febra moderata: 38-39 grade C febra ridicata: 39-41 grade C febra foarte ridicata: hipertermia, mai mult de 41 grade C

Clasificare

Febra infectioasao o o

In infectii generale precum tuberculoza, endocardita infectioasa In celulite, plagi infectate In infectii localizate cum se intampla in cazul flegmoanelor, abceselor (subfrenic, apendicular), pielonefrite, colecistite

Febra neinfectioasao o o o

In neoplazii In hemopatii maligne In boli de colagen: lupus eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermie In boli metabolice: acidoza, uremie, guta

NURSINGPiramida lui Maslow a reprezentat i reprezint n continuare o contribuie foarte mare n domeniul psihologiei moderne. Maslow i explica conceptul pe baza explicrii piramidei sale prin a afirma c fiinele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfcute, i c nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfcute nainte de a se putea ajunge la cele superioare. Aceste fiine nu sunt mpinse sau atrase numai de fore mecanice, ci mai degrab de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive necunoscute. Nevoile respective ale oamenilor au n comun faptul c sunt instinctive, ns se deosebesc prin aceea c au un grad de intensitate diferit, unele fiind mult mai puternice dect altele. Aceste nevoi principale sunt aezate la baza piramidei, iar cu ct se urc spre vrful piramidei, cu att importana, primordialitatea lor scade.Cu alte cuvinte, este bine sa le cunoastem ordinea si importanta acestor nevoi, si pe cat posibil, sa incercam sa ni le satisfacem in ordinea mentionata aici. Asta pentru a evita sa ne luptam in permanenta cu morile de vant.

Conform conceptului observat de Abraham Maslow,daca sunt nevoi nesatisfacute la nivelurile de la baza piramidei, vom incerca in zadar sa ne satisfacem nevoi situate la nivelurile superioare.Chiar daca reusim intr-o oarecare masura sa le atingem, ele vor fi ori false, ori de scurta durata. Vom trece in revista nivelurile respective, in speranta ca vor folosi celor interesati de o viata mai buna, mai putin stresanta, cat si celor

11

care se intreaba de ce nu reusesc sa-si satisfaca anumite nevoi.Raspunsul se gaseste chiar aici. a. NEVOI FIZIOLOGICE. Sunt indispensabile pentru a supravieui: a mnca, a bea, a dormi, a se proteja de frig i de cldur. Ele reprezint cele mai puternice, cele mai importante nevoi ale omului. Satisfacerea lor este necesar pentru a rmne n via. b. NEVOIA DE SIGURANA. Orice fiin omeneasc are nevoie s se simt protejat n faa oricrei ameninri a vieii. Dac triete ntr-o ar care se afl n rzboi, de exemplu, se presupune c aceast necesitate nu este acoperit. Odat ce nevoile fiziologice sunt satisfcute, intervine nevoia i dorina de a satisface nevoile de siguran. Cu toii avem nevoie de securitatea casei si familiei, mai ales atunci cnd vine vorba de copii. c. NEVOIA DE DRAGOSTE l APARTENEN. O dat acoperite necesitile de baz, aceasta este cea mai important. Nimeni nu poate s se realizeze ca persoan fr a fi dorit i acceptat de ctre celelalte fiine omeneti. Aici sunt incluse nevoia de prietenie, familie, apartenen la un grup, sau de implicare ntr-o relaie intima non-sexual. Relaia cu celelalte persoane la un nivel afectiv profund este forma obinuit de a satisface aceast necesitate. De exemplu, familia, partenerul de via sau prietenul. Lipsa de dragoste i apartenen poate s dea ocazie la importante dezechilibre mintale. d. NEVOIA DE AUTORESPECT. Fiecare fiin uman are nevoie s se respecte pe ea nsi i s aib o concepie potrivit despre propria sa persoan. Este vorba aici de recunoaterea venit din partea altor indivizi (care rezulta n sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) ct i din respectul de sine, ce creeaz sentimentul de ncredere, adecvare, competen. Nesatisfacerea nevoilor de stim rezulta n descurajare, i pe termen lung n complexe de inferioritate. Un nivel de autoestimare dezechilibrat (cum ar fi subestimarea, de exemplu, a gndi c toat lumea mi este superioar) are ca rezultat un randament sczut i, n consecin, deteriorarea comportamentului. e. NEVOIA DE AUTOREALIZARE. Potrivit lui Abraham Maslow, o persoan din zece simte intens aceast nevoie. Psihologul afirma c oamenii care au totul, pot mari potenialul lor. Ei pot cuta cunotine, linite, experiene estetice, mplinire de sine. Cea mai mare parte se concentreaz n jurul nevoilor care pot fi prevzute. Autorealizarea include obiective mai nalte i mai abstracte (de exemplu: dreptate, perfeciune, buntate, adevr, hotrri individuale), care sunt tot mai fragile, ca i vrful piramidei.

Fiinta umana este o entitate bio-psiho-sociala cu trebuinte fundamentale comune si manifestari specifice si tinde spre autonomie. Biologic Biologic Social Psihologic Tulburari de gandire Independenta Integritatea autonomo-functionala dependenta Deficiente locomotorii

Cele 14 nevoi fundamentale: 1.A RESPIRA a Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta in respiratia pulmonara si tisulara b.Dimensiunea psiho-socio-culturala. este influentata de urmatorii factori: emotii, furia, frica, exercitiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezinta particularitati in functie de varsta, antrenarnent, starea de sanatate etc

12

2.A SE ALIMENTA SI HIDRATA a.Dimensiunea bio-fiziologica intereseaza ritualul mancatului (ducerea alimentelor la gura, masticatia, deglutitia), digestia, necesarul de calorii; b.Dimensiunea psiho-socio-culturala se manifesta in obiceiurile legate de rasa, religie, nationalitate, cultura. Aceste nevoi se modifica odata cu etapele vieti

3.A ELIMINA - aceasta nevoie cuprinde eliminarea renala, intestinala, respiratorie, cutanata a.Aspectul bio-fiziologic variaza mult cu varsta si starea de sanatate si este in acelasi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos; b.Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emotiile de orice fel modifica frecventa urinara, calitatea si cantitatea scaunelor, transpiratia etc.

4.A SE MISCA, A PASTRA O BUNA POSTURA a.Aspectul bio-fiziologic difera functie de varsta, starea de sanatate, antrenament. Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenteaza miscarea si adaptarea cu evitarea anumitor posturi. b.Din punct de vedere psiho-socio-cultural miscarea si pozitia corpului reflecta constient sau inconstient starea de spirit a individului. Miscarea este influentata si de nivelul cultural. Aceasta influenteaza mersul, gesturile, mimica etc. Probleme de sanatate pot duce la modificari in domeniul motricitatii

5.A DORMI, A SE ODIHNI. Din punct de vedere biologic si fiziologic, somnul sau odihna variaza cu varsta si starea de sanatate. Calitatea somnului, ca si repaosul mintal si fizic influenteaza sistemele cardio vascular, digestiv, neuromuscular. O persoana privata de sornn manifesta tulburari fizice si psihice. b.Psiho-socio-cultural somnul si repaosul sunt afectate de emotii si obligatii sociale (munca). Exista persoane care uzeaza de droguri pentru a ramane treji sau pentru a dormi.

6.A SE IMBRACA SI DEZBRACA a.Bio-fiziologic, activitatile cotidiene necesare independentei in acest domeniu cer o anumita capacitate neuro-musculara, aceste nevoi fiind diferite, functie de varsta, starea de sanatate b.Psiho-socio-cultural se manifesta prin afirmarea personalitatii si a sexualitatii in alegerea vesmintelor, anumite grupuri socio-culturale si religioase au exigente particulare: voal, turban etc;

7.A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE; a.Componenta bio-fiziologica este cea mai importanta. Odata cu inaintarea in varsta temperatura corpului este mai influentata de cea a mediului inconjurator. Temperatura corpului depinde de imbracaminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic b.Componenta psihica este influentata de emotii, anxietate, acestea crescand temperatura corpului.

8.A FI CURAT, A-SI PROTEJA TEGUMENTELE a.Componenta bio-fiziologica se manifesta functie de capacitatea fizica de a face gesturile si miscarile necesare precum si de factorii biologici varsta si sexul. b.Componenta psihica si emotiva se reflecta in starea epidermei, in atentia acordata parului. Emotiile afecteaza transpiratia si secretiile, normele de curatenie difera de la un grup social la altul. Curatenia este influentata de cultura grupului;

13

9.A EVITA PERICOLELE . Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern. a.Pe plan bio-fiziologic independenta rezida din a evita anumite alimente si medicamente si de a se proteja in desfasurarea anumitor activitati zilnice. Este nevoie de a analiza aceasta nevoie functie de varsta, anumite afectiuni (depresii). b.Componenta psihica simpla prezenta a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului, ascultarea unui gen de muzica preferata, existenta unei persoane apartinatoare aceleiasi comunitati, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranta.;

10.A COMUNICA CU SEMENII. Este o nevoie fundamentala fiintelor umane. a.Dimensiunea biologica se manifesta sub forma de comunicare verbala sau non-verbala. Comunicarea yerbala cuprinde limbajul, in timp ce comunicarea non-verbala cuprinde gesturile, mimica, pozitia corpului, mersul etc. b.Componentele psiho-socio-culturale se manifesta prin alegerea continutului exprimat: sentimente, idei, emotii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Aceasta componenta importanta a fiintei umane se exprima din copilarie pana la batranete prin afirmarea de sine, alegerea vesmintelor, in relatiile sociale. Cand un pacient nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie sa fie ajutat de asistenta;

11.A ACTIONA DUPA CREDINTELE SALE SI VALORILE SALE a.Componenta bio-fiziologica se exprima prin miscari, gesturi, atitudini specifice cultului: pozitia ingenunchiata, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente. b.Componenta psiho-socio-culturala evolutia practicilor religioase este in functie de fenomenele psihosociale si relatiile interpersonale. Alterarea starii de sanatate poate antrena cresterea sau diminuarea adeziunii la religie. in ingrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere asistentei o educatie liberala;

12.A SE REALIZA . A fi ocupat pentru a fi util. De-a lungul etapelor vietii fiinta umana are nevoie sa se realizeze, sa studieze, sa munceasca. Aceste activitati pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologica si dezvoltarea psihosociala a individului. Normele culturale influenteaza satisfacerea acestei nevoi. O problema de sanatate poate sa diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activitati; 13.A SE RECREEA . Este o nevoie comuna tuturor fiintelor umane. a.Componenta bio-fiziologica persoanele se pot recrea specific varstei si functie de starea de sanatate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre amputate) au alte cai de recreere decat cei sanatosi. b.Fenomenele psihosociale, culturale pot influenta nevoia de a se recrea. Aceasta nevoie poate fi satisfacuta atat de familie cat si de societate;

14.A INVATA. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozitatii, de a adauga cunostinte noi este specifica tuturor, dar mai evidenta la copii. a.Componenta biologica este reprezentata de inteligenta b.Apectul psiho-socio-cultural se manifesta prin dorinta de a afla si a cunoaste valoarea acordata educatiei de grupul socio-cultural. Problemele de sanatate fac sa se iveasca nevoi de invatare variate: sa faca pansamente, sa-si administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc. Nevoia de a invata poate fi legata de dorinta de a fi util, de a se recrea, dar in acelasi timp si de a fi independent

14

Virginia Henderson a mentionat (din piramida lui Maslow )14 nevoi fundamentale. Ingrijirea pacientului este un proces continuu perfectibil.

Diagnostic Nursing il stabileste asistentul medical terminologie nursing este flexibil/ perfectibil

Diagnostic medical Il stabileste medicul Terminologie medicala Este fix

I. II.

Manifestari de dependenta ( semne/ simptome) Sursa de dificultate ( cauze/ etiologie) Stres Dureri Echimoza Saracia

III.

Probleme de dependenta : Comunicare ineficienta Imposibilitatea de a se alimenta Tulburari de respiratie Dificultate in a se deplasa Somn incomplet / ineficient Imposibilitatea de a se relaxa

IV. DGN :

Diagnosticul de nursing: DG N = PES

dificultate de alimentare din cauza saraciei manifestate prin constiptie consum de grasimi in exces datorata lipsei banilor, manufestata prin tulburari de eliminare reglarea inadecvata a temperaturii datorata lipsei de locuinta . manifestata prin febra

Factori ce influenteaza o nevoie: Factori biologici : Varsta Sexul Talia Ereditatea Activitatea Factori psihologii : Emotii Stres psihic Tipul de personalitate

15

Factori sociali: Nivelul de instructie Economici (saracia/ bogatia) Culturali ( arabii nu mananc carne de porc/ budistii sunt vegetarieni)

PROCESUL DE NURSING Ingrijirile acordate de asistentul medical nu se desfasoara haotic, ci dupa un demers logic , planificat. Acest demers etapizat , urmand niste pasi spre indeplinirea unui scop. Scopul ingrijirii este obtinerea independentei pacientului. Pasii procesului de nursing: 1) 2) 3) 4) 5) Aprecierea / culegerea datelor ( ANAMNEZA) Analiza datelor Planificarea ingrijirii ( elaborarea unui plan ) Implementarea planului interventii ( realizarea planului) Evaluarea

Procesul de nursing se desfasoara ca o spirala , intr-o continua evaluare, astfel incat sa putem intervenii acolo unde este nevoie ( reajustarea ingrijirii) Surse de obtinere a datelor: 1) Pacient : Interviu Observatia Inspectia Palparea Auscultatie ( cu stetoscopul) Percutie 2) Documente medicale : Carnet de sanatate Scrisioare medicala ( de la medicul de familie) Retete diverse Bilete de trimitere

3) Apartinatori( prieteni/ rude) 4) Echipa de ingrijire Semne vitale : Puls P Tensiunea arteriala TA Respiratie R Temperatura T

Semne vegetative : Urina ( diureza) Scaunul Culoarea tegumentelor

16

NEVOIA DE A COMUNICA Comunicarea e o relatie de schimb de informatii intre 2 sau mai multe persoane. Factori care influenteaza nevoia de comunicare: Pereceptia trebuie bazata pe experienta, ce conduce la intelegerea mesajului, la transmiterea si receptarea lui. Valoarea mesajului transmis- receptionat Niveluol socio-cultural ce influeneaza comunicarea verbala si nonverbala Raspuns cu intelegere la mesajul transmis Gradul de concentrare asupra mesajului si persoanei ce transmite mesajul Mediul adecvat in care se desfasoara comunicarea ( liniste, fara factori ce pot perturba discutia ) Biologici: Varsta Sex Activitatea Ereditatatea Psihologici: Tipul de personalitate Emotii Stresul psihic Socio- culturali Economici( haine) Nivelul de instructie Etnia Religia Cultura Manifestari de dependenta in nevoia de comuncare: BALBISM DISFONIE( raguseala ) AFAZIE / DISFAZIE ( imposibilitatea de a vorbi, cu pastrarea capacitatii de intelegereACCIDENT CEREBRAL) AFONIE ANOSMIE ( lipsa mirosului) Surse de dificultate in nevoia de comunicare ( etiologie) Lipsa unui element din aparatul fonator Afectiuni ale aparatului fonator : o Obstructia nazala o Edem glotic (umflatura , acumulare de lichid la nivelul tesuturilor/ glota= o portiune a laringelui) Boli psihice Emotii puternice Stres Probleme de dependenta in nevoile de comunicare: Comunicare ineficienta Tulburare de comunicare Comunicare deficitara Lipsa comunicarii Imposibilitatea de a comunica ZONA POLITEV = zona din spatele genunchiului BROCA WERNICKE = centrul vorbirii accident cerebral ISCHEMIE = obstructia vasului de sange DGN= PES : Imposibilitatea de a comunica din cauza edemului glotic, manifestata prin AFAZIE Comunicare deficitara din acuza emotiilor , manifestata prin BALBISM

17

CADRUL CONCEPTUAL AL NURSINGULUI

NURSING = ingrijirea omului sanatos sau bolnav

Nursingul reprezinta totalitatea ingrijirilor acordate pacientilor care au o lipsa. NURSA e persoana care ajuta omul sanatos sau bolnav in satisfacerea dependentelor sale atunci cand acesta nu are forta , vionta sau cunostintele necesare sa le satisfaca singur ( sau il asista in ultimele clipe ale vietii) Virginia Henderson

Rolul nursingului: Promovarea sanatatii Prevenirea imbolnavirilor Tratarea bolnavilor Reabilitarea

OMS : asistentul medical reprezinta o persoana care a absolvit un curs de calificare avizat de Departamentul Educatiei si a obtinut competente in ingrijrea omului sanatos si / sau bolnav .

OMS :SANATATEA reprezinta o stare de bine din pcv fizic, social, psihic, iar nu numai absenta bolii.

Virginia Henderson s-a inspirat in conceptia sa din psihologie umanista aparuta in America la jumatatea secolului XX. Psihologia umanista sustine ca obiectul ingrijirilor trebuie sa fie omul concret , cu trebuintele sale.

18

NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE Reglarea respiratiei : Respiratia are o componenta : Voluntara , constienta Involuntara , reflexa Respiratia ca act reflex e coordonata de centrii de la nivelul trunchiului cerebral( centri subcostali) 1. Centrul apneutic bulbul rahidian 2. Centrul pneumotoxic REGLARE NERVOASA 1. sinusul carotidian 2. arc aortic BARORECEPTORI REGLARE UMORALA (CHIMICA) Dispneea poate capata aspecte diferite : Dispnee bradipneica o BRADIPNEE Stare caracterizata prin rarirea anormala a miscarilor respiratorii Dispnee tahipneica o TAHIPNEE - Reprezinta accelerarea rapida a frecventei respiratorii. o POLIPNEE - Cretere a frecvenei respiraiei peste limitele normale n cursul unui efort fizic, al unei stri emoionale, precum i n unele boli pulmonare, cardiace etc. A. Dupa aparitie dispnee poate fii: o Matinala o Vesperala o Diurna o Noctorna o Continuua B. Dupa ritmul respirator dispneea poate fii: 1. CHEYNE STOKES : De tip regulat , cu respiratii super faciale , de obicei polipneice: apare la muribunzi, dar si al batrani la altitudine 2. KSMAUL In coma ( pacient comatos) respiratie de amplitudine mare (HIPERNEE). Urmata de perioade de APNEE(Oprire temporar a respiraiei) 3. BIOT dispneea muribundului Gradele dispneei: Apare la effort prelungit ( se intalneste si al persoane sanatoase) Apare la effort mediu Apare la cel mai mic effort ORTOPNEE o dispnee de decubit - bolnavul nu poate respira dect n picioare, n poziie dreapt DISPNEE BRADIPNEICA EXPIRATORIE astm bronsic DISPNEE TRAHIPNEICA INSPIRATORIE astm cardiac CIANOZA- coloratie albastruie a tegumentelor si mucoaselor , consecinta slabei oxigenari a celulei RALURI zgomote aparute in inspiratie si expiratie MURMUR VEZICULAR e un zgomot normal SIBILANT ( sueraturi ) astm bronsic CREPITANT ( scartaieturi ) RONFLANT( Sforitor) EDEM - acumulare de lichid la nivel tesular PALPITATII - Micare anormal, puternic, rapid sau neregulat a inimii, provocat de o boal, de o emoie, de un efort etc

19

NEVOIA DE A MANCA SI A BEA Principii alimentare: PROTEINELE ( protidele) Sunt principii alimentare din metabolismul carora ies produsele azotate Reprezinta materialele plastice ale organismului Inlocuiesc substantele distruse prin uzura sau prin procese patologice Reprezinta o sursa importanta de energie

1g 4,1 cal Este materia prima a enzimelor si hormonilor Materialul primordial este AMINOACIDUL Aminoacizi esentiali ( organismul nu-I poate sintetiza) Aminoacizi neesentiali ( organismul ii poate sintetiza) In carentele proteice , organismul intampina dificultati in sintetizarea proteinelor proprii proteinele plasmatice scad- se distruge parinchimul hepatic apare anemia Necesarul proteic creste in anumite strai fiziologice ( sarcina, alaptat,eforturi fizice mari) si stari patologice ( postchirurgical, afectiuni pulmonare cu pierderi exudative, afectiuni hepatice) Cand proteinele plasmatice scad scade presiunea coloidosmotica retinerea apei in organism EDEME Este suportul material al anticorpilor proteina e implicata in imunitatea organismului

NECESARUL ZILNIC DE PROTEINE : 1- 1,5 G/ Kcal / 24 ore - in afectiuni renale nevoia de proteine e mai mica - cel putin 50 -60 % din priteinele zilnice trebuie sa fie de origine animala

LIPIDELE ( GRASIMILE ) Au valoare energetica mare in volum mic

1 g 9,1 cal Intra in compozitia tesutului : o Adipos o Nervos Stromei eritrocitare Are rol in sustinerea organelor interne Intra in compozitia unor hormoni (cortizol) Digestia si metebolismul lipidelor necesita effort din partea organismului NECESARUL ZILNIC : 1- 1,5 g/ Kcal/ 24 ore Creste : La clima rece In activitatea fizica intensa In stari de denutritie In hipertiroidie Scade: In bolile cardiovasculare In hiperponderaliate

20

GLUCIDELE ( carbohidratii) Reprezinta principiul alimentar de baza in ceea ce priveste necesarul energetic 45% din alim trebuie sa contina glucide

1g 4, 1 cal Sunt sursa de energie Glucoza in sange = GLICEMIA ( 60 110 mg ) Se aplica si aici principiul homeostaziei ( starea de echilibru a organismului ) Se recolteaza dimineata a jejun ( pe nemancate)

VITAMINELE Reprezinta substante fara de care organismul nu-si poate finaliza procesele biochimice Au rol de catlizatori reactiile chimice Vitamina : o D3 fixeaza Ca in oase , in prezenta soarelui o B12 sintetizeaza hemoglobina o A ajuta la vedere Lipsa unei vitamine = CARENTA Carenta vitaminei C = SCORBUT 45% din alimente trebuie sa fie

VITAMINELE sunt : Hidrosolubile( B, C ) se elimina foarte usor din organism Liposolubile ( A, D, E, K ) se elimina greu din organism

SARURILE MINERALE Intepaturi la inima : lipsa de magneziu (ASPACARDIN) - K, Na, Fe, Mg APA Reprezinta mediul de desfasurare a tuturor reactiilor organismului Surplusul de apa in organism = HIPERHIDRATARE =EDEM Deficit de apa in organism = DESHIDRATARE

Semnele deshidratare Tegumente si mucoase uscate Diminuarea turgorului = elasticitatea pielii (capacitatea pielii de a reveni la forma initiala in urma apasarii)

21

TEHNICI SI INVESTIGATII Pregatirea fizica si psihica a bolnavului Pentru fiecare tehnica efectuata de AMG , pacientul trebuie pregatit : Fizic Psihic

Pregatirea psihica: Informarea pacientului : o Asupra tehnicii o Necesitatea interventiei o Scopul interventiei o Modalitatea de abordare o Riscurile Comunicarea cu pacientul pentru obtinerea increderii acestuia

Pregatirea fizica : E diferita de la tehnica la tehnica Presupune, pe langa pozitia bolnavului, diferite ,manevre precum dezimfectia locului etc.

ETAPELE TEHNICILOR SI INVESTIGATIILOR

1. Spalarea mainilor 2. Imbracarea manusilor 3. Pregatirea materialelor 4. Pregatirea psihica a bolnavului 5. Pregatirea fizica a bolnavului 6. Executia tehnicii 7. Reorganizarea locului de munca

22

FUNCTIILE ASISTENTULUI MEDICAL 1. Autonoma independenta, prin proprie decizie o Ex.: neveoia de a respira, comunicarea, igiena, alimentatia 2. Delegate - la indicatia medicului, dependenta o Ex.: administrarea medicala, tehnici si investigatii 3. Interdependenta impreuna cu doctor o Ex.:Punctiile ( cu exceptia punctiilor venoase) OXIGENOTERAPIA Administrarea oxigenului

23