acestei stiinte sunt legate de anul 1864 ,cand s-au infiintat scolile de la Bucuresti si Galati, unde se studia Cunoscinta marfurilor.In cadrul contabilitatii, un loc important il ocupa si inregistrarea principalelor operatiuni economice ce au loc la nivelul unei societati comerciale de desfacere cu ridicata.Comertul cu ridicata consta n achizitionarea de marfuri n partii mari si desfacerea acestora n partii mici catre comerciantii cu amanuntul sau catre productia intermediara. Actele de vnzare-cumparare au loc ntre ntreprinderi economice si nu se ncheie circuitul economic al marfurilor, ci mijloceste doar legatura dintre productie si comertul cu amanuntul. Trecnd prin veriga comerciala cu ridicata, marfurile ramn o perioada de timp mai ndelungata n sfera circulatiei - avnd astfel o viteza de circulatie mai lenta.innd seama ca volumul de tranzactii comerciale se refera la partii mari, apreciem ca se pot detasa urmatoarele caracteristici:acest comert trebuie nfaptuit de firme cu o mare acoperire financiara.specializarea activitati de comert pe familii de produse - alimentare, industriale, constructii, instalatii etc.firmele de comert cu ridicata pot deveni importatori directi n sensul achizitionarii marfurilor necesare aprovizionarii comertului cu amanuntul.exista n cadrul comertului cu ridicata unele servicii bine puse la punct si ncadrate cu personal de nalta calificare. Rolul economic al comertului cu ridicata ofera o serie de avantaje, asigurnd continuitatea activitatii de productie, orientarea ei n raport cu cererea consumatorilor.2. Contabilitatea Marfurilor

2.1 Delimitari si structuri contabile privind marfurile

Marfurile reprezinta o categorie importanta de stocuri, care, in circuitul lor de la producatori pana la consumatori, genereaza un volum foarte mare de operatii economico-financiare ce se efectueaza prin intermediul unui numar deosebit de mare agenti economici, cu diferite profiluri de activitate comerciala. Astfel, se poate considera ca exista 3 categorii importante de unitati patrimoniale cu profil comercial si anume: en gros sau cu ridicata, en detail sau cu amanuntul si mixte. Unitatile comerciale en gros sunt cele care asigura desfasurarea acestei forme de circulatie a marfurilor, efectuand operatiuni de cumparare a bunurilor de consum, in cantiati mari si foarte mari, de la producatorii si furnizorii interni si externi, precum si de vanzare a lor in partii (loturi) mari catre alti agenti economici, de regula cu profil comercial en detail inclusiv de alimentatie publica. Vanzarile se pot efectua si catre alte unitati patrimoniale, de asemenea, cu profil comercial en gros. Unitatile comerciale cu profil en detail realizeaza aceasta forma de circulatie a marfurilor efectuand cumpararea acestor bunuri , de regula, de la unitatile en gros, dar si de la producatorii si furnizorii interni, in partii (loturi) mici sau re1ativ mici, precum si vanzarea lor catre populatie, inclusiv prin unitati de alimentatie publica. Marfurile se vand in starea in care au fost cumparate sau dupa o prelucrare prealabila in vedere consumului in unitati operative special amenajate (restaurante).Unitatile comerciale mixte efectueaza atat operatii comert en gros, cat si en detail.Pentru unitatile comerciale amintite anterior este caracristic faptul ca au ca obiect de activitate principal sau complementar atat cumpararea , cat si revanzarea marfurilor in scopul obtinerii unui profit. Aceste unitati desfasoara, de regula activitati ce se incadreaza in diverse domenii de activitate.In categoria marfurilor, care au o structura eterogena se includ atat bunurile pe care agentul economic le cumpara in vederea vanzarii in starea in care au fost achizitionate, cat si produsele finite transferate de unitatile producatoare in magazinele proprii de prezentare si desfacere, precum si acele active circulante materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, ambalajebor s.a. devenite disponibile in cadrul patrimoniului unittii economice si care vand tertilor asa cum au fost cumparate.In ceea ce priveste vanzarea ultimelor elemente de stocuri amintite mai sus se mentioneaza ca, dupa realizarea acestei operatii, se inregistreaza numai scriptic in debitul contului de marfuri (371), prin corespondenta cu creditul conturilor corespunzatoare naturii lor (301, 302, 303, 381 etc.) si nu ocazioneaza aspecte specifice privind evaluarea si preturile de inregistrare in contabilitate. Totodata este justificat sa se aiba in vedere, atunci cand este cazul, translocarea diferentelor de pret aferente in creditul sau debitul contului 378 Diferente de pret la marfuri dupa cum sunt favorabile si respectiv nefavorabile, prin corespondenta cu debitul sau creditul conturilor de diferente corespunzatoare activelor circulante materiale in cauza (308, 388).Aceasta modalitate de solutionare contabila asigura majorarea, pe de o parte, a cheltuielior si implicit a costului de productie numai cu ceea ce se consuma efectiv pentru obtinerea produselor finite, iar pe de alta parte a cheltuielilor privind marfurile cu sumele ce privesc vanzarea celorlalte elemente de active circulante materiale. Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata intr-o anumita masura de pretul de inregistrare ce se utilizeaza si care, in functie de categoria in care se incadreaza unitatea patrimoniala si implicit de optiunea sa, poate fi costul efectiv de achizitie, pretul prestabilit (standard), pretul cu ridicata sau pretul cu amanuntul. Costul efectiv de achizitie este recomandat in cazul unitatilor care comercializeaza un numar relativ redus de sortimente de marfuri, cu o frecventa redusa a intrarilor si iesirilor, dar in cantitati mari. Caracteristica de baza a acestei metode consta in evaluarea marfurilor si implicit a operatiilor de intrari si iesiri la pretul efectiv de aprovizionare, care in conditiile actuale este fluctuant, fapt ce creaza anumite dificultati in legatura cu evaluarea iesirilor din gestiune. In situatia utilizarii costului de achizitie ca pret de inregistrare este justificata crearea in cadrul contului 371 ,,Marfuri a doua conturi analitice, unul pentru pretul de facturare sau de cumparare (371.01) si celalalt pentru cheltuielile de transport-aprovizionare si alte consumuri similare (371.02), ambele cu functia contabila de activ, insa ultimul cu repartizare lunara proportionala cu marfurile vandute, pe baza de coeficient mediu. Pentru operatiile de iesire din patrimoniu, in functie de specificul si interesele agentului economic, se poate adopta una dintre cele trei metode (C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.)

1) Metoda costului mediu ponderat (CMP)Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a stocului initial (Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus cantitatile intrate(qi):CMP=Si + Vi

qs + qi

Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante:a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare, unde CMP este obtinut prin urmatoarea formula:CMP=Si + Vi

qs + qi

b. Varianta actualizarii CMP in functie de durata medie de stocareNumar de=Cantitati intrate (qi)=3000=3

RotatiiStocul mediu (qs)1000rotatii

In aceasta situatie durata medie de stocare este de: 12 luni / 3 rotatii = 4 luniAstfel, costul mediu ponderat al aprovizionarilor din ultimele patru luni este:CMP=15.000.000 + 40.000.000=55.000.000=18.333,33 lei

1.000 + 2.0003.000

Stocul final este evaluat la 18.333.333 lei . Aceasta valoare este mai mica decat cea rezultata din prima varianta. Prin varianta actualizarii periodice a CMP, in conditiile cresterii preturilor prin inflatie, pretul de evaluare al stocului final este mai mic decat ultimul pret de aprovizionare, astfel ca valoarea iesirilor va fi mai mare decat in prima varianta, influentand cheltuielile de exploatare si rezultatele finale.

2. Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO)Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al primului lot intrat, iar pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului urmator in ordine cronologica. Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare, rezulta urmatoarea evaluare a iesirilor si stocurilor. Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea intrarii loturilor in gestiune.

3. Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO)Potrivit acestei metode, iesirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat, iar dupa epuizarea lotului, cantitatile iesite vor fi evaluate la costul lotului anterior. Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea inversa intrarii loturilor in gestiune.4. Metoda costului standardPotrivit acestei metode, intreprinderile in cadrul contabilitatii interne de gestiune, pot sa determine costurile si preturile prestabilite pentru a evalua stocurile folosind costurile standard. In cazul folosirii acestei metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc, anticipat, costurile fixe de inregistrare, cu ajutorul carora se evalueaza si inregistreaza intrarile si iesirile. Diferentele dintre costul de inregistrare si costurile efective de achizitie sau de productie se evidentiaza in conturi distincte. Intre costurile de achizitie si costul standard sunt inregistrate diferente care au fost evidentiate distinct. Aceste diferente se repartizeaza la sfarsitul lunii asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocului existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferentelor de pret, aceasta calculandu-se prin inmultirea valorii bunurilor iesite cu coeficientul calculat.Indiferent de metoda de contabilitate adoptata pentru evidenta stocurilor, evaluarea lor reprezinta o problema a carei rezolvare depinde de complexitatea structurii stocurilor. Pretul cu amanuntul sau cel de vanzare en gros se utilizeaza numai in cazul marfurilor, putand fi adoptat de oricare agent economic cu profil comercial, en detail, en gros sau mixt. De altfel, acest pret se justifica in conditiile unui comert cu articole si sortimente numeroase si o frecventa mare a intrarilor si iesinilor, precum si in situatia organizarii evidentei analitice dupa metoda global-valorica, ceea ce nu exclude posibilitatea utilizarii lui si in cazul evidentei cantitativ- valorice pe sortimente de mrfuni. Pretul analizat, datorita modificarilor cu caracter oarecum frecvent ale preturilor de cumparare, adaosurilor comerciale si altor cauze, se poate reduce sau majora, dupa caz, pe baza de inventar, atunci cand este necesar. Aceasta operatie nu contra-vine prevederilor contabile in vigoare intrucat nu se afecteaza valoarea de intrare in patnimoniu la costul efectiv de achizitie. Pretul cu amanuntul sau de vanzare en gros se stabileste de catre agentul economic prin luarea in calcul a unui anumit adaos comercial, posibil de realizat, insa atunci cand situatia de pe piata se schimba este normal sa se majoreze sau diminueze adaosul comercialsi implicit pretul de vanzare, pe baza de inventar de schimbare de preturi, cu inregistrarea corespunzatoare in contabilitate. Altfel spus, majorarea sau reducerea pretului cu amanuntul sau a celui de vanzare en gros pana la nivelul costului de achizitie respecta regulile si principiile contabile, find un drept exclusiv al agentului economic care poate lua asemenea decizie atunci cand apreciaza ca este necesar pentru valorificarea in conditii avantajoase a marfurilor si pentru evitarea unor riscuri.In legatura cu pretul de vanzare cu amanuntul se impune precizarea ca in cazul agentilor economici neplatitori de TVA (cu cifra anuala de afaceri sub 1,5 miliarde lei sau care beneficiaza de prevederi legale exprese) el contine, pe langa elementele cunoscute, si TVA facturata de furnizori si reprezinta atat pretul de vanzare catre populatie, cat si pretul de evidenta sau de inregistrare in contul de mrfuri.

Totodata, se retine ca pentru marfurile lent si greu vandabile la care se impune practicarea unor preturi de vanzare sub nivelul costului efectiv de achizitie este necesar ca la inventarierea anuala, sa se constituie provizioane pentru depreciere.In legatura cu acest ultim aspect, precum si in ceea ce priveste marfurile cu perioada de valabilitate expirata, degradate sau depasite calitativ si totodata neimputabile, se mentioneza ca, potrivit reglementarilor in vigoare, consiliul de administratie al agentului economic, fara vreo alta aprobare, are competente sa decida efectuarea operatiei de declasare si casare.Pretul de vanzare cu amanuntul, exclusiv TVA, sau en gros se reflecta in contul de marfuri (371) si este format din costul efectiv de achizitie (pretul facturat de furnizor si cheltuielile de transport-aprovizionare) si adaosul comercial.In ceea ce priveste utilizarea pretului cu amanuntul sau de vanzare en gros se mentioneaza ca, in activiatea practica, in vederea respectarii regulilor generale de evaluare privind intrarea in patrimoniu la costul efectiv de achizitie si totodata pentru evitarea interpretarilor de natura fiscala se considera ca este necesar si totodata nu contravine reglementarilor in vigoare sa se deschida doua conturi analitice distincte la contul sintetic 378 ,,Diferente de pret la marfuri si anume: - 378.01 ,,Diferente de pret la marfuri privind cheltuielile de transport-aprovizionare, cu functia contabila de activ si; - 378.02 ,,Diferente de pret la marfuri privind adaosul comercial, cu functia contabila de pasiv, conturi asupra carora se va reveni ulterior. Pret de vazare cu ridicata sau en detail este format din costul de achizitie plus un adaos comercial care se stabileste in functie de nivelul preturilor de pe piata la sortimentul respectiv de marfuri.Exemplu privind formarea pretului cu amanuntul :* valoarea la pret de cumparare fara tva: 5.000 lei* Tva: 5.000 x 24 % = 1.200 lei* total factura = 6.200 leiVarianta 1: Entitatea este platitoare de TVA Calcularea pretului cu ridicata : Pr = Cost de achizitie ( Ca) + Adaos comercial ( Ac)* costul de achizitie = totalul facturii = 5.000 lei* adaosul comercial = costul de achizitie x cota de adaos = 5.000 x 30 % = 1.500lei* pretul cu ridicata = 5.000 + 1.500 = 6.500 lei

2.2 Metode de organizare a contabilitatii marfurilorMetodele de organizare a contzabilitii mrfurilor sunt :1. Metoda inventarului permanent: Metoda inventarului permanentla cost de achiziie Metoda inventarului permanent la cost standard Metoda inventarului permanent la prt de vnzare2. Metoda inventarului intermitent

Metoda inventarului permanent

Metoda inventarului permanent asigura cunoasterea in orice moment a nivelului stocurilor , cu ajutorul conturilor de marfuri, realizndu-se n acest fel un inventar scriptic continuu. In acest sens n contul Mrfuri se nregistreaz toate operaiile de intrare i ieire , ceea ce permite stabilirea i cunoaterea n orice moment a stocurilor, att cantitativ ct i valoric.Determinarea nivelului stocurilor impune ca toate operaiunile de intrare-ieire s fie evaluate la acelai tip de pre indiferent care ar fi acesta.Plecnd de la posibilele preuri de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezenta n mai multe variante:a) Inventar permanent la cost de achiziieb) Inventar permanent la cost standardc) Inventar permanent la pre de vnzare

Metoda inventarului permanent la cost de achiziie

Se caracterizeaz prin evaluarea stocurilor i micrii mrfurilor la cost de achiziie care de regul este fluctuant pentru acelai sortiment de marf. Aceast fluctuaie presupune calculul costului de achiziie aferent mrfurilor vndute dup anumite procedee i nume:- procedeul costului mediu ponderat- procedeul epuizrii succesive a stocurilorPentru reducerile de pre cu caracter comercial (bonificaii, remize, risturne):Dac reducerile se acord la facturarea mrfii, determin reducerea preului de vnzare la furnizor, respectiv a costului de achiziie la client. In consecin, furnizorul va reflecta n creditul contului 707 Venituri din vnzarea mrfurilor preul de vnzare redus, iar clientul n debitul contului 371 Mrfuri costul de achiziie redus.Dac reducerile se acord ulterior facturrii, se consider o cheltuial de exploatare la furnizorii care le acord, reflectndu-se cu ajutorul contului 658 Alte cheltuieli de exploatare i un venit din exploatare la clientul care le primete, reflectndu-le cu ajutorul contului 758 Alte venituri din exploatare.

Metoda inventarului permanent la cost standard

Metoda se poate aplica n condiiile unei relative stabiliti a preurilor, astfel nct, nainte de corectarea cu diferenele, costul standard al mrfii ieite s aib o valoare informaional ( fiind foarte apropiat de costul efectiv de achiziie).a) Principiile metodei - evaluarea stocurilor, intrrilor i ieirilor de mrfuri la cost standard ( prestabilit pe baza preurilor perioadei precedente).Periodic costul standard se actualizeaz n funcie de evoluia real a preurilor. - calculul i nregistrarea diferenei ntre costul standard i costul de achiziie efectiv att pentru stocuri ct i pentru intrri i ieiri

Metoda inventarului permanent la pre de vnzare

PrincipiiEvaluarea stocurilor, intrrilor i ieirilor de mrfuri se face la pre de vnzare; preul de vnzare include costul de achiziie i marja brut. Consecin: deoarece evaluarea mrfurilor se face la pre de vnzare, unitatea are datoria s calculeze i s nregistreze diferena dintre preul de vnzare i costul de achiziie, adic marja brut aferent mrfurilor intrate, ieite i rmase n stoc. Aceast metod este agreat de 80% din ntreprinderile cu amnuntul i de alimentaie public din Romnia deoarece a fost practicat n perioada existenei economiei planificate i centralizate, cnd preul de vnzare se caracteriza prin unicitate i caracter fix pentru acelai sortiment de marf. De aceea era posibil aplicarea ei n condiiile organizrii unei contabiliti analitice global-valorice pe gestiune. In prezent, opiniem c metoda prezint nenumrate dezavantaje i n plus permite fie nclcarea unor principii contabile, fie denaturarea situaiei patrimoniale i a rezultatului aferent vnzrii.a) Astfel, preul de vnzare la care se evalueaz marfa la intrarea n patrimoniu nu mai este de actualitate la vnzare ei. Evident, ntreprinderea poate vinde marfa la preul de vnzare al pieii. Dar, atunci preul de vnzare la care s-a evaluat marfa devine un simplu pre de nregistrare fr valoare informaional. i n plus se nate ntrebarea: De ce mi calculez un pre dac la vnzare practic altul?b) Nu este posibil aplicarea metodei n condiiile unei contabiliti analitice global-valorice, pe gestiune. Aceasta deoarece preul de cumprare al aceleiai mrfi se difereniaz n funcie de calea de intrare a ei i perioada intrrii. Dei procentul de marj se menine plecnd de la preuri de cumprare diferite, preul de vnzare va fi diferit pentru acelai sortiment de marf. In acest caz, n lipsa unei contabiliti analitice cantitativ-valorice, cine va hotr ce cantitate se vinde la un pre i ce cantitate la alt pre?Multe ntreprinderi reevalueaz marfa rmas n stoc la preul de vnzare al ultimului lor intrat. Astfel se ncalc principiul costului istoric, conform cruia marfa iese din patrimoniu la valoarea la care a intrat. i, n plus, marfa nu a fost supus unei prelucrri suplimentare pentru a-i aduga sau scdea din valoare. Se ncalc i principiul prudenei conform cruia plusvaloarea nu se nregistreaz n contabilitate. c) In situaia n care se descarc gestiunea pentru mrfurile vndute global-valoric pe baz de monetar din vnzri, este posibil denaturarea rezultatului i a situaiei patrimoniale. Astfel, dac marfa s-a vndut la ultimul pre de vnzare calculat i acesta este i cel mai mare, n situaia vnzrii ntregii cantiti existente n ntreprindere, soldul contului Mrfuri n-ar fi zero ci creditor. Calculnd marja aferent vnzrii pe baza unui coeficient aplicat la suma ncasat pe baz de monetar se denatureaz i costul de achiziie al mrfii vndute i implicit rezultatul din exploatare.In consecin, exist nenumrate argumente pentru renunarea la aceast metod. Evident, orice alt variant a metodei inventarului permanent reclam o contabilitate analitic cantitativ-valoric pe sortiment de marf, lucru imposibil n condiiile inexistenei un ei reele de calculatoare n punctele de vnzare.

2.3 Contabilitatea analitica a marfurilorIn vederea determinrii costului de achiziie al mrfurilor vndute i a nivelului stocurilor pe structurile impuse de obiectivele de gestiune, este necesar organizarea unei contabiliti analitice.In principiu aceast contabilitate este un atribut al gestiunii interne, dar din motive legate de meninerea i controlul integritii patrimoniale a fost transferat n contabilitatea financiar.In consecin, n cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitic a stocurilor, respectiv a stocurilor de mrfuri i ambalaje, se poate organiza, n funcie de specificul activitii, dup una din metodele:a) Metoda cantitativ-valoric, pe sortimente de mrfuri, care se realizeaz cu ajutorul fielor de cont analitice, pentru valori materiale, deschise pe fiecare sortiment de marf. Cuprind: data, explicaia, cantitile intrate/ieite i stocul rmas dup fiecare operaiune i valorile corespunztoare (debit, credit, sold) precum i preul unitar pentru fiecare micare a mrfii.Intrrile se completeaz pe baza notelor de recepie i constatare de diferene, iar ieirile, pe baza facturilor. Valoarea de intrare a mrfii ieite se calculeaz prin metodele permise de Legea contabilitii (cost mediu ponderat, FIFO sau LIFO).Permite practicarea de ctre agentul economic a metodei inventarului permanent la cost de achiziie. Se poate aplica cu uurin numai la ntreprinderile en grosD posibilitatea realizrii unei imagini fidele a patrimoniului (respectiv a situaiei mrfurilor) i determinrii unui rezultat din vnzarea mrfurilor corect.Metoda cantitativ-valoric permite un control al gestiunilor prin punctaj periodic ntre cantitile de marf nregistrate n fiele de magazie i cele din fiele de cont analitice de la contabilitate.b) Metoda global-valoric- pe gestiune se realizeaz cu ajutorul fielor de cont pentru operaii diverse deschise pe gestiuni. Acestea cuprind numai date valorice: valoarea mrfurilor intrate (debit) ieite (credit) i a stocului (sold) care se nregistreaz pe baza documentelor centralizatoare: Recapitulaia mrfurilor i ambalajelor primite n ziua de.- i Centralizatorul vnzrilor zilnice.Dei permite aplicarea unei singure metode de contabilizare a stocurilor i operaiilor cu mrfuri i nume metoda inventarului intermitent, se practic i de ctre agenii economici care aplic metoda inventarului permanent la pre de vnzare cu sau fr TVA. Respectiv uniti cu amnuntul i de alimentaie public.n aceste condiii nu se asigur redarea unei imagini fidele a situaiei mrfurilor i determinarea unui rezultat corect din vnzarea mrfurilor.

Metoda inventarului intermitent- Caracterizare

Metoda inventarului intermitent se poate aplica la ntreprinderile mici i mijlocii i presupune stabilirea ieirilor i nregistrarea lor n contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei.Valoarea ieirilor de mrfuri se determin conform relaiei:

Costul de = Valoarea + Valoarea - Valoareaachiziie a stocului intrrilor stoculuimrfurilor iniial finalvndute (Camv) (Si) (I) (Sf)

sau altfel corelate elementele:

Camv = I + (Si Sf)

Relaia Si Sf semnific variaia stocurilor.Cnd Sf < Si, Camv este mai mare dect costul de achiziie al intrrilor (Camv = I + Si Sf) i exprim o diminuare de stoc.Cnd Sf > Si, Camv este mai mic dect costul de achiziie al intrrilor periodei (Camv = I + Si Sf) i exprim o majorare de stoc.

Generaliznd relaia se poate prezenta :Camv = I + Variaia stocurilor

2.4 Pretul de vanzare cu ridicata

Unitile comerciale en gros sau cu ridicata sunt cele care asigura desfurarea acestei forme de circulaie a mrfurilor, efectund operaiuni de cumprare a bunurilor de consum, n cantiti mari i foarte mari, de la productorii i furnizorii interni i externi, precum i de vnzare a lor n partizi (loturi) mari ctre ali ageni economici, de regula cu profil comercial en detail, inclusiv de alimentaie publica. Vnzrile se pot efectua i ctre alte uniti patrimoniale.Intrrile n gestiune se nregistreaz la pre de vnzare cu ridicata, calculnd adaosul comercial ca procent din costul de achiziie.Ieirile se nregistreaz tot la pre de vnzare cu ridicata, calculnd adaosul comercial aferent, la sfritul lunii, cu ajutorul coeficientului de repartizare K.Ce reprezint coeficientul de repartizare ? K este un raport ntre adaosul comercial i valoarea stocului de mrfuri, artnd care este ponderea adaosului comercial n valoarea mrfurilor la pre cu ridicata. El se aplica asupra veniturilor obinute din vnzarea mrfurilor i rezult adaosul comercial aferent mrfii vndute (indic ce procent din venitul obinut reprezint adaosul comercial pentru depozitul respectiv). Etapele nregistrrii preului de vnzare cu ridicata: a) Aprovizionarea cu mrfuri: % = 401 371 4426 (cf. factura fiscala)b) Recepia mrfurilor: 371 = 378 (cf. NIR)c) Vnzarea mrfurilor: 4111 = % 707 4427 (cf. factura fiscala)d) Descrcarea gestiunii: % = 371 607 378 (cf. nota de calcul privind descrcarea gestiunii)

K378 = Si ct 378(1 ian.) + Rc ct 378(1 ian. sf. lunii de calcul) 100 Si ct 371(1 ian.) + Rd ct 372(1 ian.sf. lunii de calcul)

K378 Rc = valoarea cu care se debiteaz in formula de mai sus contul 378

3. Prezentarea societatii comerciale

COMAT PRAHOVA3.1 Scurt istoric. Domenii de activitate Coordonate ale obiectului de activitate al societatii comerciale. Piata opereaza dupa criteriul profitului realizat prin concordanta activitatilor economice si comerciale, cu nevoile reale ale consumatorilor. In aceste conditii, pentru a produce profit, agentii economici trebuie sa aiba o inalta capacitate de adaptare la cerintele si legitatile economiei de piata, ale concurentei loiale. Pe langa initiativa libera si aportul material, financiar si uman, fizic si de inteligenta, o conditie esentiala a obtinerii profitului, este informatia operativa si reala cu privire la patrimoniu, activitatea economica si comerciala desfasurata si rezultatele acesteia, profit sau pierdere, cunoasterea patrimoniului, a capacitatii acestuia de a genera profit, a solventei comerciale ori de faliment in care se pot afla agentii economicii la un moment dat, se asigura cu ajutorul atat al contabilitatii reale, operative si stintific organizate, cat si al controlului financiar organizat si exercitat exigent si competent.Societatea Comerciala COMAT PRAHOVA Ploiesti, pana in anul 1990 a functionat ca intreprindere judeteana de stat pentru comertul cu ridicata pe raza judetului Prahova (B.J.A.T.M. Baza Judeteana de Aprovizionare Tehnico Materiala Prahova) si are sediul in municipiul Ploiesti, str. Petrolului nr. 1 .Prin H.G. nr.1176/1990 s-a reorganizat in Societate ComercialaCOMAT PRAHOVA S.A., ca persoana juridica romana, sub forma de societate pe actiuni, in subordinea Ministerului Industriilor, Comisia Nationala de Reciclare a Materilelor, cu capital integral de stat. Societatea a fost inmatriculata la Oficiul Judetean Prahova al Registrului Comertului sub nr. J29/40/12.02.1991, potrivit caruia functioneaza si in prezent, avand Cod fiscal (CUI) 1358024 si atribut fiscal R .In temeiul schimbarilor economico-politice survenite dupa decembrie 1989, de trecere de la o economie centralist dirijista de comanda, la o economie de piata, S.C. COMATPRAHOVA a actionat intr-un comportament strategic de adaptare la cerintele trecerii efective la economia de piata. Astfel, in luna iunie 1995 societatea s-a privatizat in conformitate cu prevederile Legi nr.77/1994 .Prin semnarea contractului cu nr.294/1995 cu Fondul Proprietatii de Stat, cei 493 de actionari salariati, au dobandit actiuni reprezentand 70% din capitalul social de 14.441.125 mii lei, respectiv 10.150.000 mii lei, format din 406.000 actiuni nominative, a cate 25.000 lei . Societatea Comerciala astfel privatizata si-a elaborat propriul STATUT, cu toate prevederile cerute de Legea nr.31/1990, privind societatile comerciale, obtinand autentificarea notariala sub nr. 312/18.12.1995, precum si cu modificarile ulterioare.S.C.COMAT PRAHOVA S.A. este cel mai mare en-grosist din judetul Prahova si are ca obiect de activitate, conform art.6 din STATUTUL societatii, urmatoarele : prospectarea pietei consumatorului pentru stabilirea fondului de marfa ce urmeaza a fi aprovizionat in vederea desfacerii; asigurarea portofoliului de comenzi, perfectarea contractelor cu partenerii, pentru aprovizionarea agentilor economici in zona de deservire; constituirea de stocuri materiale si produse asortate pentru a efectua, la cererea clientilor consumatori, livrari imediate din depozite; preluarea aprovizionarii, partiale sau integrale, a unor unitati industriale sau de constructii din zona sa de activitate; preluarea desfacerii, partiale sau integrale, a unor unitati producatoare din judet; preluarea de la agentii economici a stocurilor de materiale care nu le mai sunt necesare si redistribuirea lor catre alti agenti economici; intretinerea si repararea autovehiculelor si utilajelor aflate in dotare; comert cu amanuntul in magazine nespecializate; efectuarea de operatiuni de import-export si schimburi de materiale ramase disponibile, din activitatea de aprovizionare-desfacere; confectionarea echipamentului de lucru si de protectie din materiale textile; desfasurarea unor activitati cu caracter social in favoarea salariatilor; prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului; fabricarea de produse stratificate din lemn si fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie pentru constructii; productia de ambalaje din lemn si fabricarea altor produse din lemn; fabricarea vopselurilor si a lacurilor si totodata fabricarea sapunurilor, detergentilor si a produselor de intretinere, cosmetice si de parfumerie; productia de articole de cauciuc si din material plastic; fabricarea caramizilor, tiglelor si a altor produse pentru constructii; constructii metalice si fabricarea altor produse prelucrate din metal; productia de mobilier; fabricarea articolelor sportive si a altor produse manufacturiere; recuperarea deseurilor si resturilor metalice si nemetalice reciclabile; lucrari de instalatii, izolatii si instalari de echipamente si alte lucrari care dau functionalitate cladirilor si constructiilor; lucrari de finisari; diverse tipuri de comert cu amanuntul sau cu ridicata; activitati imobiliare asupra bunurilor proprii sau inchiriate; realizarea si furnizarea de programe; activitati juridice, de contabilitate si revizie contabila, consultanta pentru afaceri si management, consultatii referitoare la impunere, activitati de studii de piata si de sondaj; S.C.COMAT PRAHOVA S.A. isi desfasoara activitatea comerciala en-gross , precum si cea de productie cu obligatia respectarii dispozitiilor legale privind protectia mediului inconjurator, protectia muncii, norme de igiena sanitara, normele de paza, normele de prevenire si stingerea incendiilor, legislatia financiara, bancara, reglementarile de politica comerciala, legislatia muncii, raportarea statistica, etc.In acest context intretine relatii cu cercul sau de parteneri comerciali (furnizori, cumparatori beneficiari, intermediari distribuitori), cu firme concurente, respectand principiul concurentei loiale, cu firme straine, reprezentante comerciale dar si cu urmatoarele institutii publice: Camera de Comert si Industrie; Administratia financiara locala; Oficiul Judetean de Statistica; Directia Muncii si Protectiei Sociale; Oficiul Concurentei; Curtea de Conturi; Garda Financiara; Registrul Comertului.Dar si cu institutii de stat sau profesionale, in functie de necesitatile impuse de desfasurarea activitatilor societatii, precum si cu diferiti parteneri comerciali.

3.2 Structura organizatorica functionala

Structura organizatorica functionala a societatii comerciale include totalitatea directiilor, compartimentelor si serviciilor, cu atributii si responsabilitati, delimitate pe functii ale societatii. Astfel, conducerea executiva este asigurata prin urmatoarele diectii:- Directia manangement-marketing si Directia comert cu ridicata, din subordinea Directiei generale comerciale ;- Directia financiar-contabil ;- Directia tehnica si de productie.

In subordinea nemijlocita a Directorului General functioneaza :

-secretariat A.G.A. si Consiliul de Administratie ;- compartimentul actionariat ;-compartimentul juridic;- compartimentul de control financiar.

In subordinea Directorului executiv pentru comertul cu ridicata, se afla :

-serviciul nr.1 - pentru cumparari si vanzari en-gross de material tubular, laminate pline, obiecte sanitare si fitinguri, organe de asamblare, pietre polizor, abrazive, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 4 ; -serviciul nr. 2 - pentru cumparari si vanzari en-gross de laminate plane, neferoase, otel beton, trefilate, butoaie, armaturi interioare, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 4 ; -serviciul nr. 3 - pentru cumparari si vanzari en-gross de materiale chimice, materiale p.s.i., anvelope, produse petroliere, materiale de constructii, materiale ale industriei usoare, inclusiv depozitele (gestiunile) aferente, in numar de 5; - serviciul compensari.

In subordinea Directorului executiv tehnic si de productie exista:

-atelierul exploatare auto, utilaje si cai uzinale; -atelierul confectii textile, cu gestiunea de materii prime; -atelierul mecanizare; - compartimentul N.T.S. P.S.I., ISCIR, metrologie.

In subordinea Directorului executiv economic se afla:

-serviciul financiar, unde se efectueaza decontarile cu furnizorii, clientii,bugetul statului, controlul operatiilor de casa, etc.;-serviciul contabilitate, care asigura organizarea si conducerea contabilitatii sintetice si analitice a intregului patrimoniu, intocmirea balantei de verificare si a bilantului contabil, organizarea si verificarea evidentei operative a marfurilor, ambalajelor si a celorlalte valori materiale.

3.3 Structura organizatorica operativa

Structura organizatorica operativa a societatii comerciale este compusa si reprezentata de ansamblul unitatilor fara personalitate juridica, prin care se desfasoara permanent procesul operativ de aprovizionare, stocare si desfacere de materii prime, materiale, produse asortate, subansamble, in conformitate cu contractele incheiate cu partenerii de afaceri; comert cu amanuntul in magazine nespecializate; confectionarea echipamentului de lucru si de protectie din materiale; intretinerea si repararea autovehicolelor si utilajelor din dotare; efectuarea pentru agentii economici a unor servicii specifice activitatii de aprovizionare depozitare desfacere, ca de exemplu: inchirieri de spatii de depozitare si conservare; inchirieri de utilaje si mijloace de transport; operatiuni de incarcari descarcari; etc.Aceste unitati dispun de spatii comerciale, mobilier, utilaje si dispozitive adecvate operatiunilor de receptionare, pastrare si vanzare a diferitelor produse, materii prime, materiale, piese de schimb, subansamble, etc.

Astfel putem spune ca avem :-serviciul comert cu amanuntul si magazine proprii in numar de 11, care se afla in subordinea Directorului executiv de management si marketing;-serviciul nr.1, pentru cumparari si vanzari en-gross de material tubular, laminate pline, obiecte sanitare si fitinguri, organe de asamblare, pietre de polizor, abrazive, care include depozitele (gestiuni) care sunt in numar de 4;-serviciul nr.2, care include un numar de 4 depozite (gestiuni) aferente pentru cumparari si vanzari en-gross de laminate plane, neferoase, otel beton, trefilate, butoaie, armaturi interioare;-serviciul nr.3, care include un numar de 5 depozite (gestiuni) aferente cumpararilor si vanzarilor en-gross de materiale electrice, aparataj de joasa tensiune, rulmenti, piese de schimb auto, scule, etc.;-serviciul nr.4, care are in componenta sa un numar de 5 depozite (gestiuni) aferente cumpararii si vanzarii en-gross de materiale chimice, materiale p.s.i., anvelope, produse petroliere, materiale de constructie, materiale ale industriei usoare . In planul productiei avem :- atelierul exploatare auto, utilaje si cai uzinale;- atelierul confectii textile, in care exista si gestiunea de materii prime;- atelierul de mecanizare (intretinere, reparatii si microproductie) unde se afla gestiunea de echipament de protectie, carburanti si totodata si gestiunea de piese de schimb;-compartimentul N.T.S. P.S.I., ISCIR, metrologie

3.4 Strategii si obiective ale dezvoltarii unitatii economice

Conducerea societatii este asigurata de personal cu experienta, a caror pregatire profesionala este corespunzatoare domeniului de activitate. Varsta medie a cadrelor de conducere este de 45 ani .Numarul salariatilor in anul 2010 a fost de 279 fata de 295 in 2009, constatandu-se o scadere, datorita deceselor, pensionarilor dar si a unei restructurari . Structura personalului dupa studii se prezinta astfel:

CategoriaNumar de persoanePonderea ( % )

2009201020092010

Studii superioare354811,8717,21

Studii medii18516662,7159,50

Studii generale756525,4223,29

TOTAL295279100,00100,00

Ponderea de 59,50% a personalului cu studii liceale este conforma cu obiectul de activitate al societatii, in schimb ponderea de 17,21% a personalului cu studii superioare este inferioara fata de scopul si obiectivele ce-si propune a le realiza echipa managerial. Necesarul de economisti este aproape de cel preconizat, dar cel al inginerilor si al juristilor este sub necesar. Din numarul angajatilor de 279 in 2010, 172 sunt in varsta de pana la 40 de ani, ceea ce constituie o rezerva pentru activitatea viitoare a societatii, este comparabila cu aceea pe economie .Volumul total al aprovizionarilor se ridica in anul 2010 la 60.045 mld.lei, in comparatie cu anul 2009, cand a fost de 57.216 mld.lei, insemnand o crestere de 4,9%. Piata de desfacere a societatii se intinde pe intreg teritoriul judetului si are un numar de 9.266 beneficiari.Volumul desfacerii in anul 2010 se cifra la 70.042 mld.lei, fata de anul 2009, cand a fost de 64.616 mld.lei, reprezentand deci, o crestere de 8,4 % . Economia de piata moderna reprezinta economia a carei organizare si functionare se realizeaza prin intermediul mecanismelor pietei, in cadrul unui regim juridic-legislativ conceput pe temeiul proprietatii private si care exclude orice interventii restrictive ale statului asupra actiunilor normale, loiale, promovate de agentii economici, cu conditia existentei pietei concurentiale, care prin mecanismul preturilor determina hotarator modul de alocare si utilizare a resurselor, organizarea gestiunii fiecarei unitati, precum si reglarea economiei in ansamblu. Economia de piata moderna din zilele noastre este proiectata pe un sistem de elemente modelatoare, dinamice, privind drepturile si obligatiile agentilor economici, statul adoptand continu normele si reglementarile in virtutea carora agentii economici se incadreaza in mecanismele pietei, raspunzand cerintelor ei, fara insa, ca el sa se impuna administrativ in activitatea firmelor.Intr-o economie de piata guverneaza legea cererii si a ofertei, ceea ce mai poate insemna ca in orice gen de activitate economica trebuie sa existe si sa se manifeste eficienta economica. Eficienta economica este forma concreta de manifestare a principiilor rentabilitatii in activitatea economica, atat la nivelul agentului economic, cat si pe ansamblul economiei nationale. Eficienta economica pune in balanta relatia dintre efectele obtinute (rezultate) si eforturile (cheltuielile) depuse intr-o activitate economica intr-o anumita perioada de timp. Eficienta economica oglindeste efectele obtinute la o unitate de efort depus, sau consumul de factori de productie ce revine pe o unitate de efect economic si util. Eficienta economica inseamna maximul de efect cu minimul de efort. Cerintele eficientei trebuie sa guverneze practic orice domeniu de activitate umana, inclusiv cel social.

4. MONOGRAFIE CONTABILA Societatea comerciala COMAT. SA PRAHOVA , prezinta la inceputul lunii FEBRUARIE 2010 urmatoarea situatie bilantiera simplificata :

simbol contDenumire contSolduri initiale

debit credit

101.2Capital subscris varsat254.000

105Rezerve din reevaluare15.000

106.1Rezerve legale10.000

106.3Rezerve statutare 25.000

211.1Terenuri110.000

212Constructii600.000

213.1Echipamente tehnologice 18.000

213.2Aparate si instalatii110.000

213.3Mijloace de transport165.000

214Mobiler ,aparatura birotica 4.000

281Amortizarea imobilizarilor298.780

301Materii prime 100.000

302.1Materiale auxiliare 10.000

302.4Piese de schimb18.500

303Materiale de natura ob. de inventar 2.500

378Marfuri 130.280

401Furnizori625.000

404Furnizori de imobilizari175.000

411Clienti5.000

461Debitori diversi1.000

512.1Conturi la banci in lei 125.000

531.1Casa in lei 3.500

TOTAL 1.402.7801.402.780

Operatia 1 din 01.03.2010 Se preia la inceput lunii stocul de marfuri de la sfarsitul lunii februarie 2010 in valoare de 130.280 lei conform listei de inventariere nr.18. Analiza contabila: 607 A + D 130.280 lei 371 A - C 130.280 lei Formula contabila 607 = 371 130.280 lei Cheltuieli privind marfurile Marfuri Operatia 2 din 03.03.2010 Se cumpara marfuri de la furnizori, pe baza facturii 12784/02.03.2010, la pret de cumparare de 12.000 lei, TVA 24%. Analiza contabila:401 P + C 14.880 lei607 A + D 12.000 lei4426 A + D 2.880 lei Formula contabila % = 401 14.880 lei 607 Furnizori 12.000 lei Cheltuieli privind marfurile 4426 2.880 lei TVA deductibila Operatia 3 din 06.03.2010 Se vand marfuri unor clienti la prt de vanzare de 10.000 lei TVA 24% conform facturii 13.745/04.03.2010. Analiza contabila 4111 A + D 12.400 lei 707 P + C 10.000 lei 4427 P + C 2.400 leiFormula contabila 4111 = % 12.400 lei Clienti 707 10.000 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4427 2.400lei TVA colectata Operatia 4 din 09.03.2010 Se cumpara marfuri de la furnizori fara sa se primeasca si factura fiscala, pe baza avizului de expeditienr. 7583 , in valoare de 10.000 lei. Analiza contabila 408 P + C 12.400 lei 607 A + D 10.000 lei 4428 B + D 2.400 lei Formula contabila % = 408 12.400 lei 607 Furnizori facturi nesosite 10.000 leiCheltuieli privind marfurile 4428 2.400 lei TVA neexigibila Operatia 5 din 11.03.2010 Ulterior se primeste factura fiscala nr.17.853, in valoare de 10.500 lei. Analiza contabila 401 P + C 13.020 lei 408 P - D 12.400 lei 607 A + D 500 lei 4426 A + D 120 lei

Formula contabila % = 401 13.020 lei 408 Furnizori 12.400 leiFurnizori facturi nesosite 607 500 leiCheltuieli privind marfurile4426 120 lei TVA deductibila Analiza contabila 4427 A + D 2.400 lei 4428 P - C 2.400 lei Formula contabila 4427 = 4428 2.400 lei TVA colectata TVA neexigibila

Operatia 6 din 16.03.2010 Se majoreaza capitalul social prin noi aporturi in natura .Conform facturii nr .1985 din 16.03 2010, actionarii aduc aport marfuri in valoare de 2000 lei. Analiza contabila 607 A + D 2.000 lei 456 B - C 2.000 lei Formula contabila: 607 = 456 2000 lei Cheltuieli privind marfurile Decontari cu actionarii Analiza contabila 456 B + D 2.000 lei 1012 P + C 2.000 lei Formula contabila 456 = 1012 2000 lei Decontari cu actionarii Capital subscris varsat Operatia 7 din 18.03.2010 Se inregistreaza marfuri primite cu titlu gratuit in valoare de 1.600 lei conform procesului verbal de donatie nr 19. Analiza contabila 607 A + D 1.600 lei 7582 P + C 1.600 lei Formula contabila 607 = 7582 1.600 leiCheltuieli privind marfurile Venituri din donatii si subventii primite Operatia 8 din 20.03.2010 Se vand marfuri unor clienti in val de 80.000 lei, TVA 24% conform facturii fiscale nr.75.892 din 20.03.2010. Analiza contabila 411 A + D 99.200 lei 707 P + C 80.000 lei 4427 P + C 19.200 lei Formula contabila 411 = % 99.200 lei Clienti 707 80.000 lei Venituri din vanzarea marfurilor 4427 19.200 lei TVA colectata Operatia 9 din 22.03.2010 Se incaseaza creanta de la SC DUO STYL SRL Ploiesti , conform extrasului de cont si a OP nr.18. Analiza contabila 512.1 A + D 9520 lei 411 A - C 9520 lei Formula contabila 512.1 = 411 9520 lei Conturi la banci in lei Clienti

Operatia 10 din 24.03.2010 Pentru marfurile cumparate pe 04.03.2010 societatea emite biletul la ordin nr 89 in valoare de 12.495 lei. Analiza contabila 401 P - D 12495 lei 403 P + C 12495 lei Formula contabila 401 = 403 12.495 lei Furnizori Efecte de platit

Operatia 11 din 24.03.2010Se ridica de la banca suma de 1.200 lei in valoarea achitarii avansului chenzinal salariatilor confom filei CEC nr 78.341 si a listei de avans . Analiza contabila 581 A + D 1.200 lei 5121 A - C 1.200 lei Formula contabila 581 = 5121 1.200 lei Viramente interne Conturi la banci Analiza contabila 5311 A + D 1.200 lei 581 A - C 1.200 lei Formula contabila 5311 = 581 1.200 lei Casa in lei Viramente interne Operatia 12 din 24.03.2010 Se platesc avansurile salariatilor conform listei de avans chenzinal pe luna februarie 2010. Analiza contabila 425 A + D 1.200 lei 5311 A - C 1.200 leiFormula contabila 425 = 5311 1.200 lei Avansuri acordate personalului Casa in lei

Operatia 13 din 25.03.2010 Se cumpara de la furnizori din import marfuri in valoare de 15.000Euro. Pe parcursul extern societatea efectueaza cheltuieli de transport de 1000Euro. Calculul pentru declaratia vamala de import este , iar cursul de schimb valutar 4,2 lei. - pret extern 10.000Euro x 4,2 lei/Euro = 42.000 lei - cost transport 1000Euro x 4,2 lei/Euro = 4.200 lei TOTAL 1 franco frontiera romana FFR= 46.200 lei - taxa vamala 10% x 46.200 lei = 4.620 lei - comision vamal 0,5% x 46.200 lei = 231 lei TOTAL 2 cost de acizitie = 51.051 lei - TVA 24% x 51.051 lei.Taxa vamala, comisionul vamal si TVA-ul se achita la vama.a) Primirea marfurilor in gestiunea firmei, pe baza facturii nr.17.850. Pentru cheltuielile de transport societatea nu primeste factura de la firma de expeditii. Analiza contabila 607 A + D 51.051 lei401 P + C 42.000 lei408 P + C 4.200 lei446 P + C 4.620 lei447 P + C 231 lei Formula contabila 607 = % 51.051 leiCheltuieli privind marfurile 401 42.000 lei Clientii 408 4.200 lei Furnizori-facturi nesosite 446 4.620 lei Alte impozite, taxe 447 231 lei Fonduri speciale-taxe b) Se achita datoriile in vama conform cecului de plata nr.18, 25, 27 Analiza contabila 5121 A - C 17.104 lei446 P - D 4.620 lei447 P - D 231 lei4426 A + D 12253 leiFormula contabila % = 5121 17.104 lei 446 Conturi la banci 4.620 leiAlte impozite, taxe si varsaminte asimilate 447 231 leiFonduri speciale-taxe si varsaminte asimilate 4426 12.253 lei Operatia 14 din 25.03.2010 Societatea nu dispune de valuta pentru achitarea importului si face schimbul valutar la banca sa la cursul de 4,3 lei/Euro pentru care plateste si comision bancar de 1 %. 10.000Euro x 4,3 lei/Euro = 43.000 lei Comision bancar 43.000 x 1 % = 430 lei Analiza contabila 5121 A - C 43.000 lei 5125 A + D 43.000 lei Formula contabila 5125 = 5121 43.000 leiSume in curs de decontare Conturi la banci in lei Analiza contabila 5124 A + D 43.000 lei 5125 A - C 43.000 leiFormula contabila 5124 = 5125 43.000 lei Conturi la banci in valuta Sume in curs de decontare Analiza contabila 627 A + D 430 lei 512 A - C 430 lei Formula contabila 627 = 512 1 430 leiCheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Conturi curente la banci Operatia 15 din 25.03.2010 Se achita partenerul extern cu ordin de plata, nr.181, stabilind si diferentele de curs valutar. -datoria catre furnizor 10.000Euro x 4,2 = 42.000 lei -schimb valutar 10.000Euro x 4,3 = 43.000 lei 10.000 x 0,1 = 1000 lei Analiza contabila 5124 A - C 43.000 lei 401 P - D 42.000 lei 665 A + D 1.000 lei Formula contabila % = 5124 43.000 lei 401 Conturi la banci in valuta 42.000 lei Furnizori 665 1.000 lei Cheltuieli din diferente de curs valutar Operatia 16 din 26 .03.2010 Se primeste factura firmei de expeditie pentru cheltuielile de transport de 1.000Euro. Schimbul valutar se realizeaza la 4,2 lei/Euro. Analiza contabila 408 P - D 4.200 lei 401 P + C 4.200 lei Formula contabila 408 = 401 4.200 lei Furnizori-facuri nesosite Furnizori Operatia 17 din data 26 .03.2010 Societatea schimba lei pe valuta pentru aceasta datorie la cursul de 4,2 lei/Euro. Comision bancar 1 %. Analiza contabila 5125 A + D 4.200 lei 5121 A - C 4.200 lei Formula contabila 5125 = 5121 4.200 lei Sume in curs de decontare Conturi la banci in lei

Analiza contabila 5124 A + D 4.200 lei 5125 A - C 4.200 lei Formula contabila 5124 = 5125 4.200 lei Conturi la banci in valuta Sume in curs de decontare Se achita comisionul vamal in valoare de 400 lei Analiza contabila 627 A + D 400 lei 5121 A - C 400 lei Formula contabila 627 = 5121 400 lei Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate Conturi la banci in lei Operatia 18 din 26.03.2008 Se achita datoria fata de firma de expeditie cu ordin de plata nr.188 in valoare de 4.200 lei. Analiza contabila 401 P - D 4.200 lei 5124 A - C 4.200 lei Formula contabila 401 = 5124 4.200 lei Furnizori Conturi la banci in valuta Operatia 19 din 30.03.2007 Se efectueaza regularizarea conturilor de TVA TVA 4426 = 13.513 lei TVA 4427 = 17.100 lei Analiza contabila 4427 P - D 17.100 lei 4426 A - C 13.513 lei 4423 P + C 3.587 lei Formula contabila 4427 = % 17.100 lei TVA colectata 4426 13.513 lei TVA deductibila 4423 3.587 lei TVA de plata Operatia 20 din 30.03.2007 La sfarsitul lunii se stabileste stocul de marfuri prin inventarierea de 105.000 lei, conform procesului verbal de inventariere nr201 si a listelor de inventar . Analiza contabila 371 A + D 105.000 lei 607 A - C 105.000 lei Formula contabila 371 = 607 105.000 lei Marfuri Cheltuieli privind marfurile Operatia 21 din 29.03.2007 Se inchid conturile de venituri si cheltuieli. 121 = % 71.810 lei 607 70.000 lei 627 810 lei 665 1.000 lei 707 = 121 90.000 lei

5. CONCLUZII SI PROPUNERI

Prin documentarea temeinica, specialistii romani au conceput un sistem contabil racordat la exigentele economiei de piata care a fost generalizat si aplicat in anul 1994. El se bazeaza pe cerintele actuale ale internationalizarii si armonizarii contabilitatii. Metodele adoptate corespunzator cerintelor unei contabilitati moderne ce este susceptibila de perfecta, indeosebi in privinta unei concordante cat mai deplina cu continutul Standardelor Internationale si a adoptarii la noile reglementari cu caracter economico-financiar. Se poate aprecia ca reglementarile si metodologia care formeaza noul sistem contabil reprezinta cel mai important pas facut de Romania pentru integrarea europeana si pentru realizarea unei veritabile economii de piata. In comparatie cu vechiul sistem contabil modificarile determinate de noul sistem sunt foarte importante, ele vizeaza reguli de terminologie, de evaluare, de prezentare a rezultatelor si de utilizare a sistemelor financiare. In fruntea societatilor comerciale cu obiect de activitate comercializarea marfurilor la pret cu amanuntul numarul tranzactiilor de cumparari si vanzari este nelimitat in cursul unei perioade de gestiune, deoarece marfurile sunt acele elemente de stocuri care se achizitioneaza in vederea revanzarii fara a suferi modificari sau cu modificari neesentiale . Derularea operatiunilor de cumparari si vanzari de marfuri se face de regula plecand de la pretul de vanzare din care se exclud reducerile comerciale operate, adica pretul definitiv negociat intre vanzator si cumparator. Marfurile la pret de vanzare cu amanuntul presupun o evaluare initiala la pret de vanzare , ajungandu-se la valoarea pretului cu amanuntul prin aplicarea marjei brute. Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor il reprezinta forma circulatiei : cu ridicata (en gross) sau cu amanuntul (en detail). In cazul circulatiei marfurilor en-gros, vanzarea se face pe baza de documente, incasarea urmand a se realiza ulterior, prin virament, si, de aici, necesitatea interventiei unui cont anume, 411 Clienti, care sa evidentieze creantele din momentul vanzarii marfurilor pana in momentul incasarii lor, in cazul circulatiei en detail, vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar. Un alt factor de influenta il constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita : inventarul permanent sau inventarul intermitent. In primul caz, contul de marfuri este folosit pe masura ce au loc operatiuni cu marfuri, evidentiind toate intrarile si toate iesirile, astfel incat, in orice moment, prin soldul sau, acest cont indica valoarea marfurilor in stoc, permitand controlul gestionar, daca in acest scop se efectueaza si inventarierea faptica a stocurilor. In cazul inventarului intermitent, contul de marfuri intervine numai la sfarsitul lunii, cand, pe baza inventarului faptic se determina valoarea marfurilor in stoc, care se blocheaza in acest cont, diminuandu-se cheltuielile cu marfuri, inregistrate la un cont anume, destinat acestui scop, cu ocazia intrarilor de marfuri. La inceputul exercitiului urmator intervine din nou contul de marfuri care se crediteaza, valoarea stocului initial fiind preluata din nou de contul de cheltuieli privind marfurile. De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante materiale trebuie considerati si alti factori, ca: documentele insotitoare la intrarea stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin tertilor; fazele procesului de aprovizionare, precum si mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor de evidenta si calcul Unitatea SC COMAT SA are mai multe planuri pe care isi desfasoara activitatea. Are ca obiect de activitate atat achiztionarea de materii prime in vederea prelucrari, in urma acestui proces rezultand produsele finite pe care le desface atat prin magazinele proprii cat si catre alti comercianti precum si comercializarea marfurilor , evaluate prin metoda inventarului intermitent . Activeaza in comertul de marfuri asigurand si transportul pentru acestea si pentru alte unitati contra cost. De asemenea presteaza servicii diferitilor terti. Calitatea produselor livrate si a serviciilor au impus unitatea in fata concurentei, gama de produse oferite fiind corespunzatoare unor inalte standarde de calitate. Produsele comercializate adresanduse unei clientele mai pretentioase, amplasarea firmei in acest sens fiind chiar in locul potrivit. Din studiul de caz efectuat se observa ca:- unitatea inregistreaza profit;- societatea colaboreaza cu mai multe firme in vederea comertului cu acestea;- societatea detine monopolul in zona pentru anumite servicii si produse;- unitatea are o oferta vasta de produse si servicii oferite clientilor; O gestionare eficienta a stocurilor,o desfacere ritmica si constanta a productiei asigura o corecta utilizare in continuare pentru a reamprospata stocurile materiale cu produse noi,de o calitate superioara ce va satisface necesarul de cerere a produselor pe piata,toate acestea reprezentand perpetuarea activitatii societatii comerciale si realizarea de noi obiective ale acesteia.