Documentarea marfurilor

34
1.Vînzarea mărfurilor cu plata integral în numerar se realizează vînzare pe bază de bonuri emise de vînzători — prezintă dezavantaje pe linia operativității și randamentului lucrului vînzătorului şi casierului în detrimentul timpului de deservire a cumparătorului. Bonurile emise și achitate sunt înregistrate în actul sau borderoul de vînzare pe gestiuni (secții). Totalurile din aceste borderouri, sunt confirmate la sfîrsitul zilei sau schimbului cu sumele înregistrate în documentele de predare a banilor în casă. Aşadar încasarea mijloacelor bănesti în urma vânzării mărfurilor se înregistrează în „Jurnal-order" pe contul 241 „Casa" şi în jurnalul-order pe contul 611 „Venituri din vînzări”. „Casa" şi 611 „Venituri din vînzări” prin următoarea formulă contabilă: La suma venitului din vânzarea mărfurilor: Debit contul 241 „Casa" - 32398,08 lei Credit contul 611 „Venituri din vânzări" Subcontul 61110 „Venituri din vânzarea produselor" - 12568,07 lei (Anexa 8.1 ) Subcontul 61120 „Venituri din vânzarea mărfurilor" " - 19830,01 lei (Anexa 8.2) Pornind de la situatia ca adaosul comercial referitor la mărfurile realizate si nerealizate poate fi calculat numai la sfarşitul lunii prin determinarea procentului mediu de adaos comercial prin care se poate diviza costul marfurilor vîndute, formulele contabile la ieşirea mărfurilor vîndute în baza rapoartelor gestionarilor se trece la debitul conturilor 711 "Costul vînzărilor" subcontul 711.2 „Cos¬tul mărfurilor vîndute" si 821 „Adaosul comercial" într-o sumă nedivizată la valoarea

description

Aceasta lucrare descrie procedeele de documentare a marfurilor in entita tile de comerti, pe etape si tipuri de documente

Transcript of Documentarea marfurilor

Page 1: Documentarea marfurilor

1.Vînzarea mărfurilor cu plata integral în numerar se realizează vînzare pe bază de bonuri

emise de vînzători — prezintă dezavantaje pe linia operativității și randamentului lucrului

vînzătorului şi casierului în detrimentul timpului de deservire a cumparătorului. Bonurile emise

și achitate sunt înregistrate în actul sau borderoul de vînzare pe gestiuni (secții). Totalurile din

aceste borderouri, sunt confirmate la sfîrsitul zilei sau schimbului cu sumele înregistrate în

documentele de predare a banilor în casă.

Aşadar încasarea mijloacelor bănesti în urma vânzării mărfurilor se înregistrează în

„Jurnal-order" pe contul 241 „Casa" şi în jurnalul-order pe contul 611 „Venituri din vînzări”.

„Casa" şi 611 „Venituri din vînzări” prin următoarea formulă contabilă:

La suma venitului din vânzarea mărfurilor: Debit contul 241 „Casa" -

32398,08 lei

Credit contul 611 „Venituri din vânzări"

Subcontul 61110 „Venituri din vânzarea produselor" - 12568,07 lei

(Anexa 8.1 )

Subcontul 61120 „Venituri din vânzarea mărfurilor" " -

19830,01 lei (Anexa 8.2)

Pornind de la situatia ca adaosul comercial referitor la mărfurile realizate si nerealizate

poate fi calculat numai la sfarşitul lunii prin determinarea procentului mediu de adaos comercial

prin care se poate diviza costul marfurilor vîndute, formulele contabile la ieşirea mărfurilor

vîndute în baza rapoartelor gestionarilor se trece la debitul conturilor 711 "Costul vînzărilor"

subcontul 711.2 „Cos¬tul mărfurilor vîndute" si 821 „Adaosul comercial" într-o sumă nedivizată

la valoarea mărfurilor la preşuri cu amănuntul, inclusiv TVA. Divizarea sumelor referitoare la

debitul conturilor 711 "Costul vînzarilor" subcontul 711.2 „Costul mărfurilor vîndute" si 821

„Adaosul comercial" din suma totală lunară acumulată prin jurnalul-order generalizat în baza

jurnalelor-order analitice contabilizate de per¬soane gestionare a unitătii comerciale se

efectuează în baza calculului la finele lunii, care are loc astfel: metoda I

Rc821-Rd821

%AC= 100%

Sf 217+Rc 611,534.2

Metoda II

Rc821

%AC= • 100%

Sf217+Rc217

Adaosul comercial aferent mărfurilor realizate se calculă conform următoarei relatii:

% AC • Rd 711.2 / 821 sau % AC • (Rc 611.2 + Rc 534.2)

Page 2: Documentarea marfurilor

100% 100%

20 Adaosul comercial pentru mărfurile vândute(Anexa 10 ):

Debit contul 821 „Adaos comercial" - la valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor

ieşite - 9305,79 lei

Credit contul 217 „Mărfuri”

subcontul 21700 ”Produse în vînzare” 4719,13 lei

subcontul 21710 ”Produse în vînzare” 4586,66 lei

Reflectarea costului mărfurilor vândute (Anexa9):

Debit contul 711 „Costul vânzărilor"

subcontul 71100 „Costul vânzărilor " 18413,87 lei

subcontul 71110 „Costul produselor vîndute" 8983,34 lei Credit contul 217

„Mărfuri”

subcontul 21700 ”Produse în vînzare” 18413,87 lei

subcontul 21710 ”Produse în vînzare” 8983,34 lei la valoarea costului fără TVA şi adaos

comercial

Reflectarea TVA inclusaă

în pretul de vânzare pentru mărfurile vîndute are loc prin următoarea formulă contabilă

(Anexa 11): Debit contul 825 „TVA la pret cu amănuntul" - la valoarea TVA inclusă în pretul de

vânzare- 5832 lei.

Credit contul 217 „Mărfuri"

subcontul 21700 ”Produse în vînzare” 3118 lei

subcontul 21710 ”Produse în vînzare” 2714 lei

2.1.2 Contabilitatea şi documentarea vânzarii marfurilor cu mica ridicata

Vînzarea cu mica ridicată (cu plata prin virament) prevede comercializarea mărfurilor în

scopul satisfacerii cerintelor unor categorii specifice de consumatori:

institutii preşcolare, de învăţămînt, de medicină;

21 unitatile de alimentatie publica în cadrul institutiilor bugetare, cantinelor din cadrul

întreprinder¬ilor;

— diferiti agenţi economici pentru vînzarile în partide sau sortiment variat cu

achitare in virament

Page 3: Documentarea marfurilor

— vînzarea de marfuri catre diferiti cumparatori cu achitarea în baza cardurilor

bancare.

La vînzarea marfurilor cu mica ridicata se presupune eliberarea marfurilor în can-

titati relativ mari, de cele mai multe ori, in baza facturilor şi cu plata prin virament. În

situatia acestui tip de vînzari se apreciaza relatiile temeinice cu parteneri stabili şi în acest scop,

la marfurile vîndute se adauga un adaos comercial minimal, care dese¬ori, acopera doar

cheltuielile întreprinderii de comerţt, asigurînd un profit neînsemnat.

Comerţul cu mica ridicata este o versiune a comerţului cu ridicata prin care se asigura

comer¬cializarea partidelor de marfuri catre diferiti producatori sau intermediari comerciali

pentru vînzarea ulterioara sau consumul pentru necesitatile întreprinderii. Partida minimala a

marfurilor vîndute cu mica ridicata nu poate fi mai mica decat cantitatea unitatilor marfare din

completul unui ambalaj.

Vînzarea cu mica ridicata se realizeaza în baza comenzilor in scris, iar unitatea de comert

elibereaza contul'-factura şi eliberarea marfurilor se executa dupa achitarea completa în baza

delegatiei.

Contabilizareaoperaţilor de vînzare cu mica ridicata se

efectueaza în ordine analogica cu vînzarea marfurilor cu ridicata.

1. În baza facturilor fiscale eliberate cumpăratorilor are loc înregistrarea urmatoarei

formule con¬tabile:

Debit contul 221 „Creante pe termen scurt privind facturile comerciale” Credit contul 534

„Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 5342 „Datorii privind TVA" Credit contul 611

„Venitul din vânzari" subcontul 6112 „Venitul din vânzarea marfurilor"

2. Reflectarea valorii de bilant a marfurilor vândute:

Debit contul 711 „Costul vânzarilor" subcontul 7112 „Costul marfurilor vândute" Credit

contul 217 „Marfuri" subcontul 2172 „Marfuri în comerţul cu amanuntul"

3. Reflectarea adaosului comercial aferent marfurilor

vândute: Debit contul 821 „Adaos comercial"

Credit contul 217 „Marfuri" subcontul 2172 „Marfuri în comerţul cu amanuntul"

4. Reflectarea achitării creantei de clienţ:

Debit contul 242 „Conturi curente în valuta naţionala " Credit contul 221 „Creante pe

termen scurt aferente facturilor comerciale”

22 2.2. Contabilitatea vînzarii marfurilor prin consignaţie

Page 4: Documentarea marfurilor

Conform regulilor comerşului de consignatie, aprobate prin Hotărîrea

Guvernu¬lui Republicii Moldova, Nr. 1010 din 31.10. 97, se determină modul de desfacere

prin unitatile comerşului de consignatie a mărfurilor industriale şi produselor

alimentare

în baza contractului de consignatie (acordul consignational), precum şi rapoartele dintre

comisionar şi comitent privind cumpărarea-vînzarea mărfii recepşionate la consignatie.

Contractul de consignatie (acordul consignational) se încheie între subiectul activitătii,

care primeşte mărfurile la consignatie (în continuare - comisionarul), şi persoana fizică sau

ju¬ridică care le predă în consignatie (în continuare - comitentul), potrivit căruia comisionarul se

obligă să efectuieze din însărcinarea comitentului una sau mai multe tranzactii comerciale în

nu¬mele sau, în scopul de a le vinde cu amănuntul pentru o anumită recompensă

(comision).

Contractul de consignatie se intocmeşte în două exemplare, dintre care primul se

în-

mînează comitentului, iar al doilea ramîne la comisionar. Preşul de vînzare a mărfurilor

prim¬ite în consignatie, mărimea comisionului, achitarea cheltuielilor pentru păstrarea lor,

termenul si modul reducerii preşurilor, termenele de comercializare a acestor mărfuri pînă la şi

după reduc¬erea preturilor, se stipulează în contractul de consignatie, în conformitate cu

prezentele reguli.

Comitentului i se păstrează dreptul de proprietate asupra mărfurilor pre¬date la

consignatie pînă la momentul vînzării (transmiterii) cumpărătorului.

Comisionarul poartă răspundere deplină in faţa comitentului pen¬

tru pierderea si deteriorarea mărfurilor receptşonate la consignatie.

Întocmirea documentelor pentru operaşiunile de comision, gestiunea şi ev¬identa

contabilă în comerţul de consignatie intră în atributiile comisionarului.

În conformitate cu legislatia în vigoare, la consignatie sunt recepşionate mărfuri:

23 1 de la cetatenii Republicii Moldova, cetatenii straini şi persoanele fara cetatenie, la

prezentarea unui document ce identifica persoana;

• de la întreprinderi (organizaţi, instituţi), la prezentarea de catre persoana

împuternicita a în-treprinderii a procurii sau facturii întocmite şi eliberate în modul stabilit de

lege şi a documentului care-i identifica persoana.

La consignatie se primesc marfuri noi nealimentare şi alimentare ambalate, precum şi

mar- furi nealimentare care au fost in uz, dar sunt înca utilizabile, nu necesita sa fie reparate sau

Page 5: Documentarea marfurilor

restau¬rate şi corespund normelor sanitare. Potrivit exigentelor Sistemului National de

Certificare, marfurile primite la consignaţtie, în loturi mici, trebuie sa fie însoţtite de certificate

de conformitate (sau de documentele echivalente acestora), iar produsele alimentare de import -

şi de un certificat igienic.

La primirea marfurilor în consignatie, pe fiecare din ele se aplica o eticheta

simplă,iar pe obiectele ieftine mici (ceasuri, margele, braţe şialte

articole sim¬

ilare) -o eticheta cu numărul contractului de consignatie şi preţul de vînzare.

Lista marfurilor primite la comisie si etichetele de marfa se semneaza de catre comisionar

şi comi¬tent.

Marfurile noi de o înalta complexitate tehnica şi cu termene de garanţe, se

primesc

la consignatie în cazul cînd sunt însotite de pasapoarte (instructiuni) în

limba ţarii produca-

toare şide o informaţe despre marfa în cauza înlimba de stat, care, în

conformitate cu

conditiile în care consumatorii pot preschimba sau restitui marfa de calitate

neadecvata.

În cazul depistarii la marfurile luate în consignatie a unor vicii (defecte) ascunse, ele nu

se vor pune în vînzare sau se vor retrage din vînzare, fapt despre care se va întocmi un act de

scoatere din vînzare a marfurilor şi în termen de 4 zile, se va anunta comitentul printr-un aviz în

forma scrisa. Pastrarea în incinta unitaţi comerciale a marfurilor receptionate la consignatie este

interzisa.

Pretul de vînzare a marfurilor primite de comisionar se stabileste de catre

comitent

şi se indica în lista marfurilor receptionate la consignatie, pe eticheta fiecarui obiect sau

în lista de preturi.Marimea comisionului coordonata de catre comisionar şi

comitent se sta¬bileşte în procente faţa de pretul la care se vinde marfa şi se fixeaz

în contractul de

consignatie. Ea poate fi diferentiata dupa marfuri aparte sau dupa grupuri de

marfuri.

Ordinea, termenele şi marimile reevaluarii marfurilor primite în consignatie, sunt stabilite

de comisionar şi comitent la încheerea contractului de consignatie, cu respectarea urmatoarelor

conditii: comisionarul are dreptul sa reduca cu 20% pretul marfurilor nevîndute în decurs de 20

zile lucratoare. La expirarea a înca 20 zile lucratoare, dupa prima reevaluare, comisionarul

Page 6: Documentarea marfurilor

re¬duce din nou pretul lor cu 30% faţa de cel stabilit la prima reevaluare. Daca aceste marfuri nu

au fost vîndute în decursul urmatorului termen de 20 zile lucratoare, comisionarul este

în drept

sa le ieftineasca cu 50% faţa de pretul stabilit la a doua reevaluare. Daca

marfurile nu au fost

vîndute nici dupa a treia reevaluare, magazinul le ieftineste pana la pretul de vînzare

sigura.

24 Marfurile scoase din vînzare şi returnate comitentului, se per- fecteaza prin actul special

de scoatere din vînzare a marfurilor.

Marfurile luate in consignatie sunt expuse în sala comerciala cel tîrziu a doua zi dupa re-

ceptionarea lor. În cazul în care punerea în vînzare a marfurilor se amana din vina

comisionarului, acesta din urma plateşte comitentului o despagubire în marimea stabilita prin

contractul de consignatie, însa nu mai mica de 3% din suma ce-i revine comisionarului pentru

fiecare zi de întarziere.

Totodata comitentul este în drept sa ceara comisionarului reîn- tocmirea contractului de

consignaştie pentru un nou termen sau înapoierea marfurilor farâ achitarea cheltuielilor

pentru pastrarea lor.

Vînzarea marfurilor luate în consignatie se efectuiaza cu utilizarea tehnicii de casierie şi

control în conformitate cu legislatia în vigoare.

Odata cu cumparatura comisionarul este obligat sa elibereze cumpăratorului un bon de

casa, iar la vînzarea anumitor tipuri de marfuri (obiecte de anticariat, bijuterii din metale şi

pietre preşioase, articole

din blana naturala, etc.) - şi un bon de marfa cu confirmarea preşului achitat.

Cumpăratorul este în

drept sa ceara un bon de marfa pentru orice obiect procurat, precum şi factura fiscala de

la comisionar.

La cumpararea mijloacelor de transport şi a agregatelor cu numere pentru ele,

cumpăratorului i se elibereaza, pe langa bonul de casa (de marfa), un document ce confirma

dreptul de proprietate asupra acestor marfuri (certificatul - cont al unitatii comerciale), necesar

pentru înregistrarea lor la punctele de înregistrare ale politiei rutiere, precum şi numarul

provizoriu de înmatriculare „tranzit".

La vînzarea marfurilor noi de înalta complexitate tehnică, în pasaport sau în alt document

însoti- tor, se aplica în mod cuvenit stampila unitatii comerciale cu mentiunea privind data

Page 7: Documentarea marfurilor

vînzării lor, iar daca termenul de garantie al acestor marfuri a expirat, în pasaport sau

documentul însotitor, se aplica stampila unitatii comerciale cu mentiunea suplimentara „Fara

garantie" ce reflecta valorile marfurilor vîndute, re¬turnate clientilor, precum şi suma reducerii

preturilor din reevaluarea unor marfuri conform contractului.

Primirea marfurilor în consignatie are unele particularităţi dintre care mentionăm:

a) în cazul în care comitentul este subiect impozabil, platitor de TVA, vînzarea

marfurilor primite în consignatie se evidentiaza la pretul de vînzare format din: valoarea

marfurilor primite de la comitenti, comisionul unitatii care a preluat marfuri în consignatie, plus

TVA în marime de 20% din valoarea acestora;

b) în cazul în care comitentul nu este subiect impozabil sau persoana fizica,

vînzarea marfurilor de consignatie se evidentiaza în pretul de vînzare format din: valoarea

marfurilor primite de la comitenti, comisionul unitatii care a preluat marfurile în consignatie,

plus TVA în marime de 20% , calculat numai din comisionul unitatii comerciale.

Evidenta vînzării marfurilor primite în consignatie se efectuiaza în baza datelor raportului

de casa.

25 Valoarea mărfurilor vîndute in curs de o zi, de o lună la preşuri de vînzare (val¬oarea

initială minus suma reevaluării, plus comisionul şi TVA), trebuie să corespundă sumei banilor

incasati în casă, conform raportului de casa al casierului pe această perioadă.

Valoarea mărfurilor ieşite se reflectă în creditul contului 923 „Mărfuri prim¬ite

în consignatie", conform raportului gestionarului privind mişcarea

mărfurilor, care

trebuie sa fie egală cu suma totală a valorii mărfurilor vîndute (fiară comision şi

TVA), sumei reevaluării (reducerii la pret) mărfurilor şi valorii mărfurilor returnate.

Evidenta contabilă a operatiilor privind comerţul de consignatie va fi ilustrată prin

următorul ex¬emplu conventional:

Exemplu: În baza contractului de comision pentru vînzarea mărfurilor

prin

consignatie de la comitent (subiect impozabil) s-au receptionat mărfuri în valoarea

de 14000 lei (fara TVA). Mărimea comisionului constitute 15% din valoarea mărfurilor

receptionate. TVA la vînzare constituie 20%. Peste o lună preturile mărfurilor s-au redus cu

17%, s-au cu 2380C lei. S-au returnat mărfuri comitentului in sumă de 2100 lei. Pentru mărfurile

returnate (nevîndute) comitentului se percepe o taxă de 63 lei (3% de la 2100 lei) pentru

păstrarea lor si TVA la suma de servicii de păstrare 12,60 lei (20% de la 63 lei). Comisionul

Page 8: Documentarea marfurilor

pentru serviciile prestate la vînzarea mărfurilor constituie 1428 lei (15% de la 9520 lei), suma

TVA aferentă livrării impozabile consti¬tuie 2189,60 lei (20% de la 10948 lei), inclusiv 285,60

lei, TVA la comision (20% de la 1428 lei). Mărfurile rămase s-au vîndut la pretul de vînzare în

sumă de 13137,60 lei (9520+1428+2189,60). În baza acestui exemplu, la comisionar se

înregistrează următoarele formule contabile

1) Receptia mărfurilor în contabilitatea extrabilantieră

Debit contul 923 „Mărfuri primite în consignatie " 14000 lei

2) Micsorarea stocurilor de mărfuri ale comitentului în legătură cu reducerea

preturilor şi returnarea lor comitentului

Credit contul 923 „ Mărfuri primite în consignatie " 4480 lei (2100+2380)

3) încasarea sumei în numerar din vînzarea mărfurilor, inclusiv TVA 2189,60lei

Debit contul 241 „Casa" 13137,60 lei - suma incasarii

Credit contul 611 "Venituri din vînzări" subcontul 611.2 „Ven¬ituri din vînzarea

marfurilor" 1428 lei - suma comisionului

Credit contul 521"Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"9520 lei Credit

contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii privindtaxa

pe valoarea adăugată"2189,60 lei - suma TVA

4) Reflectarea TVA de recuperat bugetului conform facturii comitentului

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcon¬tul 534.2 „Datorii

privind taxa pe valoarea adăugata" 1904 lei (9520 x 0,2)

26 Credit contul 521"Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"1904 lei

1) Achitarea datoriei comitentului 11424 lei

Debit contul 521"Datorii pe termen scurt privind facturile comer¬ciale” 1424

lei(9520+ 1904) - suma datoriei pentrumarfuri şi TVA

Credit contul 242 " Conturi curente în valuta nationala"11424

lei

2) S-a incasat de la comitent plata pentru pastrarea marfurilor returnate în sumă

de 75,60 lei

Debit contul 241 „Casa" 75,60 lei

Credit contul 612 „Alte venituri operationale" 63 lei

Debit contul 534 „Datorii privinddecontarile cu bugetul" subcontul

534.2 „Da¬torii privindtaxa pe valoarea adaugată" 12,60 lei (63 x0,2) - suma

TVA

Page 9: Documentarea marfurilor

3) Achitarea datoriei faţa de buget - 298,20 lei (285,6+12,60)

Debit contul 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" 298,20 lei

Credit contul 242 " Conturi curente în valuta nationala " 298,20 lei 8)

Concomitent se crediteaza contul 923 „ Marfuri primite în consignatie ":

Credit contul 923 „ Marfuri primite în consignatie " 9520 lei

Daca comitentul este persoana fizica, care nue contribuabil, atunci dupa

ex¬emplu de mai sus, vor avea loc urmatoarele înregistrari în conturile contabile:

1) Recepţia marfurilor de la comitenti

Debit contul 923 „ Marfuri primite în consignatie " 1400 lei

2) Micţorarea stocurilor de marfuri ale comitentului în legatura cu reducerea

preţurilor şi returnarea lor comitentului

Credit contul 923 „ Marfuri primiteîn consignatie "

480 lei (2380+2100) -suma marfurilor ieţite îana la vînzare

3) încasarea sumei de la vînzarea marfurilor, inclusiv TVA, calculata din suma

serviciilor de consignatie (din comision) -11233 lei (9520+1428+285,60)

Debit contul 241 „Casa" sau 242 „ Conturi curente în valuta naţionala " 11233,60 lei

Credit contul 611 "Venituri din vînzari" subcontul 611.2 „Ven¬ituri din vînzarea

marfurilor" 1428 lei - suma comisionului

Credit contul 521"Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"9520 lei

Credit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 534.2 „Da¬torii

privind taxa pe valoarea adaugata" 285,60 lei (1428 x 0,2) - suma TVA cal¬culate din

comision, ce prezinta serviciile realizarii marfurilor prin consignatie

4) Achitarea datoriei faţa de comitent cu retinerea impozitului de 5% din venit

27 Debit contul 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 90441ei (9520-

9520 x 0,05)

Credit contul 241 „Casa" sau 242 „ Conturi curente în valuta naţionala " 9044 lei

5) Retinerea impozitului din venit de la persoana fizica-comitent în marime de

5% din venit

Debit contul 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"476 lei Credit

contul 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" 4761ei

6) Achitarea datoriei faţa de buget

Page 10: Documentarea marfurilor

Debit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii

privind taxa pe valoarea adaugataă" 285,60 lei - suma TVA pentru servicii de vînzare în

consignatie,

Credit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 534.8 "Da¬torii

privind alte impozite şi taxe" 476 lei (9520 x 0,05) - suma impozitului pe venit

Credit contul 242 " Conturi curente în valuta naţionala "761,60 lei (285,60+476) - datorii

catre buget

7) S-au incasat de la comitent, pentru pastrarea marfurilor returnate suma de 2100 lei

si TVA de la serviciile de pastrare 75,60 2100 x 0,03 + (2100 x 0,03 x 0,2)

Debit contul 241 „Casa" 75,60 lei - suma pentru pastrarea măr¬furilor Credit

contul 612 "Alte venituri operationale" 63 lei

Credit contul 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" 12,60 lei - suma TVA din

servicii

8) Reflectarea valorii marfurilor vîndute

Credit contul 923 „ Marfuri primiteîn consignatie " 9520lei

28 2.3. Contabilitatea vînzarii marfurilor cu plata în rate

Vînzările de mărfuri în credit (in rate) sunt convenabile, în primul rînd pentru

cumpără¬torul (consumatorul) de mărfuri, deoarece el consumă mărfurile din momentul

procurării aces¬tora, iar achitarea urmează sa fie efectuată într-o perioadă mai indelungată.

Evident, vîn- zaătorul trebuie sa aibă garantii că benificiarul dispune de mijloace bănesti pentru a

achita în timpul apropiat pentru marfa procurată în credit. Pentru a putea contracta mărfurile cu

plata în rate, cumpărătorul trebuie să prezinte un certificat de la locul de lucru.

La perfectarea documentară a realizării mărfurilor în credit, se întocmeşte o

dispozitie-obligatie în 2 exemplare, care contine: valoarea mărfurilor contractate; acon¬

tul; sumele cotelor şi modul de eşalonare a acestora; dobînda aferenta creditului acordat.

În cazul lipsei acestor garantii, vînzătorul riscă. În afară de risc, vînzătorul are de rezolvat

o prob¬lemă economică: Lipsa pe un termen anumit a mărfurilor şi mijloacelor băneşti. De aceea

el este nevoit sa recurgă la credite bancare sau imprumuturi pentru compensarea mijloacelor

circulante necesare.

S.N.C 18 „Venitul" prevede că veniturile din vînzarile de produse finite si

măr¬

furi sa fie constatat în baza metodei calculării (specializării exercitiului) în cazul livrării şi

transmiterii către cumprător a drepturilor de proprietate asupra acestora (paragraful 16).

Page 11: Documentarea marfurilor

La vînzarea mărfurilor în rate, plata partial achitată de cumpărător, conform

contrac¬tului, se amană pe un termen mai indelungat, dar în perioada de gestiune

e necesară

constatarea în evidentă a sumei totale a veniturilor si cheltuielilor aferente

vînzarilor.

Totodată, tinînd cont de cerintele Codului fiscal privind livrările de

mărfuri, livrările

impozabile (art.93, 95, 99) şi evidenşa lor prin metoda specializării

exercitiului (art. 44),

TVA se va calcula din valoarea totală a mărfurilor vîndute în rate

cumpărătorului.

La realizarea mărfurilor pe credit, magazinul beneficiază de o dobandă de la suma

creditului acordat, negociată de ambele parti. Această dobindă va fi constatată la magazin drept

venit anticipat cu reflectarea ulterioară a venitului din activitatea de investitii La plata

29 acontului şi a dobîndei în casa întreprinderii se intocmeşte o dispoziţie de incasare.

Vîn-

zarea marfurilor pe credit se face la preturile în vigoare din ziua încheierii contractului.

Achitarea cu magazinul poate fi efectuata dupa cîteva variante:

[1.] Întreprinderea în care lucreaza cumpăratorul-salariat, îi acorda acestuia în baza

certificatului de salarizare şi scrisorii de garantie-obligatie un credit bancar, achitînd la magazin

plata pentru marfurile vîndute în rate; Întreprinderea se obliga sa retina lunar

din salariul lucratorului

suma care urmeaza sa fie transferata magazinului; Dobînda pentru credite bancare

poate fi

restituita sau de cumparatorul-salariat, sau de întreprindere.

Contabilitatea vînzarii marfurilor în credit va fi redata prin exemplul

conventional de mai jos.

Exemplu. Magazinul de mobila a vîndut în credit cumparatorului pe baza

certficatului de la

locul de munca şi buletinului de identitate marfuri în suma de 20000 lei, inclusiv TVA (la

preţul de vînzare cu amanuntul). Adaosul comercial la marfurile vîndute constituie 30% sau

4615 lei.

Page 12: Documentarea marfurilor

În momentul vînzarii, cumpăratorul a achitat 50% din valoarea marfurilor cumparate.

Cealalta parte (10000 lei) din valoarea marfurilor va fi achitata în rate în curs de 12 luni —

din luna martie 2005 pîna în luna februarie, inclusiv,anul

2006, cu o dobînda anuala pentru credit de 12 % din valoarea marfurilor neachitate.

Dobînda se incaseaza odata cu incasarea cotei-parţi a plaţii pentru marfurile vîndute.

Din cele mentionate mai sus şi în baza exemplului prezentat privind vînzarea cu

ama¬nuntul în rate, la unitatea comerciala vor fi efectuate urmatoarele înregistrari contabile:

[1.] Livrarea marfurilor vîndute în rate la pret de vînzare cu amanuntul

a) costul marfurilor livrate - 12821 lei (16667-3846)

Debit contul 711 "Costul vînzarilor" subcontul 711.2 „Costul marfurilor vîndute" 12821

lei Credit contul 217 " Marfuri" subcontul" 217. 2 „Marfuri in comertul cu amanuntul" 12821 lei

[1.] adaosul comercial la marfurile livrate în rate - 3846 lei

Debit contul 821 „Adaos comercial" 3846 lei

Credit contul 217 " Marfuri" subcontul" 217. 2 „ Marfuri in comertul cu amanuntul" 3846

1ei

2. încasarea numerarului în marime de 50% din valoarea

de vînzare a marfurilor livrate - 10000 lei (20000x 0,5)

a) fara TVA

Debit contul 241 „Casa" 10000 lei

Credit contul 611 "Venituri din vînzari" subcontul 611.2 „Venituri din vînzarea

marfurilor" 8333,33 lei

30 b)TVA

Credit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii

privind TVA" 1666,67 lei

3. Reflectarea venitului aferent lotului de marfuri neachitate trecute la plata în rate a)

la pretul cu amanuntul farâ TVA

Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 10000 lei

Credit contul 611 "Venituri din vînzari" subcontul 611.2 „Venituri din vînzarea marfurilor"

8333,33 lei

b)TVA

Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 1666,67 lei

Credit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii

privind TVA" 1666,67 lei

Page 13: Documentarea marfurilor

4. încasarea sumelor lunare achitate de cumparator (în luna martie 2005) -833,33 lei

(8333,33/10

luni)

Debit contul 242 " Conturi curente în valuta naţionala " 833,33 lei

Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 833,33 lei

5. Calcularea dobîndei aferente marfii vîndute în rate

a) în luna martie (2005) - 100 lei (10000 x 0,01)

Debit contul 221„Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 100 lei Credit

contul 621 „ Venituri din activitatea financiara"100 lei

b) în perioada anului curent (2005) - 1000 lei (100 x 10 luni) Debit contul

221„Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 1000

lei

Credit contul 515 „ Venituri anticipate curente" 1000 lei

c) în perioada anulor viitori (2006) - 200 lei (100x2 luni)

Debit contul 134 „Creante pe termen lung" 200 lei Credit contul 422 „Venituri

anticipate pe termen lung" 200 lei

6. încasarea dobîndei pentru luna curenta (martie)

Debit contul 242 " Conturi curente în valuta naţionala " 100 lei

Credit contul 221„Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 100 lei

7. Constatarea venitului anticipat aferent dobîndei din luna aprilie 2005 drept venit

curent Debit contul 515 „Venituri anticipate curente" 1000 lei

31 Credit contul 621 „Venituri din activitatea financiara" 1000 lei

8. încasarea sumelor de la cumparâtor pe luna aprilie (2005) - 933,33 lei

(833,33+100) (tot asa pîna la sfîrsitul anului 2005)

Debit contul 242 " Conturi curente în valuta nationala " 933,33 lei

Credit contul 221 „Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 933,33 lei

9. Trecerea in luna ianuarie 2006 a dobîndei calculate pe ianuarie-februarie 2006 din

venitul anticipat pe termen lung la cel scurt - 200 lei

Debit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung" 200 lei

Credit contul 515 „Venituri anticipate curente" 200 lei

10. Înregistrarea creantei privind dobînda calculata pentru ianuarie-februarie 2006 din

creanta pe termen lung în creanta pe termen scurt - 200 lei (100 x 2)

Debit contul 221 „Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciaie" 200 lei

Page 14: Documentarea marfurilor

Credit contul 134 „Creante pe termen lung" 200 lei

Uneori, la magazin pot aparea situatii neprevazute, cînd incasarea

platii pe credit este suspendata din cauza ca cumpăratorul marfurilor:

[a.] a decedat; a devenit insolvabil şi nu mai plateste;

[a.] a dispărut fiara urma din care cauza magazinul suporta pierderi. Întreprinderea poate

fi silita prin judecata sa restituie magazinului plata neachitata de cumparâtor.

Daca cumparatorul a decedat sau a disparut, iar întreprinderea care a lucrat el nu are nici

o vina pentru valoarea marfurilor neachitate catre magazin se vor intocmi

unnatoarele formule:

1. Decontarea venitului anticipat din dobanzi pe termen lung si a creantei

calculate la dobanda aferenta perioadei respective

Debit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung" Credit contul 134 „Creante

pe termen lung"

2. Trecerea la cheltuieli a crentei în marimea valorii marfurilor vândute şi

neachitate :

Debit contul 712 "Cheltuieli comerciale" subcontul 712.2 „Cheltu¬ieli privind

returnarea şi reducerea preturilor la marfurile vândute"

Credit contul 221 „Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale" sau credit

contul 222

"Creante privind datoriile dubioase" în cazul în care întreprinderea creaza rezerve la

datorii dubioase.

3. Dupaă reflectarea acestor operatii e necesar ca magazinul sa ia în evidenta

extrabilantiera creanta dubioasa.

Debit contul 941 „Datorii ale debitorilor insolvabili trecute la pierderi" Daca printr-o

hotarâre a organelor judiciare, s-a dovedit ca pentru neachitarea datoriei cumparatorului este de

vina în¬treprinderea unde a activat acesta, se recomanda întocmirea urmatoarelor formule

contabile:

32 1. Trecerea creantei cumparatorului pe seama întreprinderii în suma valorii

marfurilor vândute şi neachitate în baza pretentiei prezentate şi recunoscute

Debit contul 229 "Alte creante pe termen scurt" subcontul 229.3 „Cre- ante pe termen

scurt privind pretentiile înaintate şi recunoscute" Credit contul 221 „Creante pe termen

scurt aferente facturilor comer¬ciale" Credit contul 134 „Creante pe remen lung" subcontul

134. 2

Page 15: Documentarea marfurilor

„Creante pe remen lung privind dobânzele şi redeventele calculate"

2. Trecerea venitului anticipat aferent dobânzii calculate la venitul perioadei curente

Debit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung"

Credit contul 621 „Venituri din activitatea financiara"

[1.] Calculul TVA din venitul dobânzei Debit contul 713 „Cheltuieli generale

şi administrative"

Credit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii

privind

TVA"

2.4. Raportul gestionar privind existenta şi mişcarea şi ambalajelor în

unităţile de comerţ

cu amanuntul

Pentru a asigura continuitatea comertului, întreprinderile comerciale trebuie

sa dispuna de rezerve de marfuri suficiente pentru vânzarea normala a lor. O serie de

marfuri aduse necesita sortare, ambalare şi prelucrare suplimentară.

Volumul stocurilor de marfuri este determinat de volumul circulatiei

marfurilor şi structura sortimentului, destinatia lor constând în asigurarea vânzării ara

întreruperi a marfurilor în corespundere cu cererea populatiei.

Pentru evidenta stocurilor de marfuri, întreprinderele de comert cu amanuntul î-si

de¬schid subconturi aparte, ceea ce nu este specific întreprinderii SRL „MS

Publicitate". La

aceste subconturi, întreprinderile tin evidenta existentei şi miscarii marfurilor la

magazinele universale, magazine, precum şi la gherete şi alte întreprinderi mici

de comert cu amanun-

tul. La acelas subcont se tine evidenta vaselor de sticla (borcane, sticle, etc.) aflate la

întreprinderile de comert cu amanuntul, atât cele deserte, cât şi cele cu

marfa.

Marfurile ce se afla în salile comerciale ale magazinelor şi altor întreprinderi de comert

cu amanuntul, precum şi în încaperile auxiliare, sunt luate la evidenta aparte pentru persoanele

respon¬sabile de bunuri materiale (brigazi) numai în expresie valorica la preturile cu

amanuntul (de vân¬zare).Exceptie fac bijuteriile din aur, platina, argint şi pietre

pretioase, a caror evidenta se tine

dupa cantitate. Marfurile primite în comision de la populatie sunt luate în evidenta pe

obiecte.

33

Page 16: Documentarea marfurilor

Persoanele responsabile pentru bunurile materiale (gestionarii) de la întreprinderile de

comert cu amanuntul, sunt datoare sa întocmeasca periodic rapoarte gestionare privind existenta

şi miscarea marfurilor şi ambalajelor (Anexa 1). Principala forma de dare de seama este raportul

gestionar marfar.

În raportul marfar se contin informatii privind volumul vânzarilor de marfuri, intrarile,

iesirile şi soldurile de marfuri şi ambalaje la unitatile comerciale. În baza acestora se fac înscrieri

în registrele de evidenta, se efectueaza controlul operativ a îndeplinirii programei volumului

vânzarilor de marfuri, predarea la timp a încasarilor din vânzări, returnării ambalajului, miscării

interne a ambalajului, etc.

Pentru gestionar, rapoartele marfare, reprezinta evidenta analitica a marfurilor şi

am¬balajelor aflate în gestiunea sa. El se perfecteaza în doua exemplare (prin indigo) de catre

gestionar: primul exemplar, împreuna cu documentele primare în baza carora sunt în¬

tocmite, se transmite în contabilitate în termene strict stabilite (sapte zile); a-l doilea

ex¬emplar cu semnatura contabilului privind verificarea rapoartelor, râmâne la gestionar.

Ulterior, contabilul procedeaza la prelucrarea contabila a rapoartelor care con¬sta în

pregatirea lui şi a documentelor anexate la el pentru înscrierea în registre.

Dupa verificarea şi prelucrarea contabilă, fiecare raport gestionar se înregistreaza în

jurnalul'-order şi în borderoul acestuia, care servesc pentru înregistrări în conturile repec- tive.

Registrele de evidenta a operatiilor comerciaJe, se deschid aparte pentru gestionari.

La documentele primare se refera: facturile fiscale; bonurle de intrare-ieţire; contoarele

dispoz- itiilor de încasare. Fiecare document primar se înscrie în raport cu un rând aparte în

ordine cronologică.

În caz de râspundere materiala pe brigada, rapoartele gestionare, trebuie sa fie

sem¬

nate de conducatorul brigazii sau adjunctul lui şi unul din membrii brigazii (pe rând). În

rapoartele gestionare se înregistreaza fiecare document aparte, indicându-se data, numarul şi

val¬oarea mărfurilor şi ambalajelor. La suma stocului de marfuri de la începutul perioadei de

dare de seama se adauga totalul intrarii, se scade totalul iesirii în perioada mentionata şi se obtine

stocul de marfuri la sfârsitul perioadei. În mod analog se determina soldul la ambalaje.

Datele evidentei cantitativ-sumare despre marfuri se confrunta cu datele evidentei sumare

a ambalajelor de pe faţa raportului. Totalul sumei stocului de ambalare la începutul pe¬rioadei de

raportare la toate denumirile trebuie sa fie egal cu stocul indicat pe faţa rapor¬tului

gestionar. În acest fel se verifica totalurile de intrare-iesire şi soldul la sfârsitul

pe¬

Page 17: Documentarea marfurilor

rioadei de raportare. Folosirea rapoartelor gestionare privind miscarea ambalajelor dupa

denumire, elibereaza contabilitatea de necesitatea de a tine fise pentru evidenta analitica a

ambalajelor.

Rapoartele marfare întocmite de persoanele responsabile pentru bunurile materi¬ale,

constituie documente importante, ce caracterizeaza miscarea marfurilor şi ambala¬jelor şi

servescpentru control operativ asupra mersului îndeplinirii planuluide circu¬

lare a marfurilor şi situatiei stocurilor de marfuri în cadrul limetelor stabilite. Pe baza

rapoartelor marfare se tine evidenta sintetica şi analitica a marfurilor şi ambalajelor.

Conducatorii întreprinderilor au dreptul de a lipsi la întocmirea rapoartelor gestionare în

reteaua

34 de comert marunt cu amanuntul (gherete, chioscuri, etc.) cu limita stocurilor de marfuri şi

am¬balaje de pâna la 2000 lei. În acest caz, fiecarei unităţi comerciale, care a fost scutita de

în¬tocmirea rapoartelor, şi se aproba limitele de stocuri de marfuri al caror volum se determina

în functie de volumul circulatiei marfurilor, conditiile de aducere şi vânzare a acestora. Prima

livrare se efectueaza spre decontare în valoarea limetei stabilite, iar ultima — în valoarea

încasarilor predate.

Pentru evidenta marfurilor la întreprinderile de comert marunt cu amanuntul (gherete,

caru- cioare, vânzatori ambulanti, etc.), care nu folosesc rapoarte marfare, se folosesc facturi de

intrare- iesire. Gestionarii care livreaza marfa, întocmesc o factura în doua exemplare: un

exemplar ramâne la magazin (depozit), al doilea se înmâneaza persoanei care a primit marfa. În

locul facturii mention- ate poate fi folosita fisa de ridicare a materialelor. La sfârsitul zilei de

lucru, vânzatorul preda la casa banii incasati, iar marfurile ramase le preda la magazinul

(depozitul) unde le-a primit.

Daca în perioada de raportare a fost petrecuta inventarierea, atunci se întocmesc doua

rapoarte separate: unul pâna la momentul inventarierii; al

doilea - din momentul inventarierii pâna la sfarsitul perioadei de

raportare.

Documentatia pentru miscarea ambalajelor la întreprinderile de com¬erţ cu amanuntul

este aceeasi caşi la bazele de comert cu ridicata.

Pentru asigurarea integritatii şi rationalitatii folosirii ambalajului, precum şi a

pastrarii acestuia e necesar de organizat corect perfectarea documentarea şi la timp a

miscarii lui la întreprinderi, evidenta veridica, eficienta şi controlul acestuia.

Page 18: Documentarea marfurilor

În acest scop se recomanda tinerea evidentei ambalajului dupa tipurile lui Pentru

evi¬denta ambalajelor serveste contul 217 „Marfuri" subcontul 217.3

„Ambalaj cu marfa şi

gol". La acest subcont se tine şi evidenta ambalajelor-echipament, care urmeaza

sa

fie restituite. Vasele de sticla de la întreprinderile de comert cu amanuntul se iau la

evidenta la subcontul 217.2 „Marfuri la pret cu amanuntul" în expresie valorica. Ambalajul

utilizat la întreprindere ca inventar gospodaresc pentru pastrarea materiei prime, ma¬terialelor,

produselor în depozite şi în productie se înregistreaza în contul 123 „Mijloace fixe" s-au 213

„Obiecte de mica valoare şi scurta durata" - în functie de valoarea utilitara şi durata de

functionare utila.

Ambalajul intrat împreuna cu materia prima, materiale, precum şi ambalajul

fabri¬cat pentru pastrarea şi vânzarea produselor se înregistreaza la contul 211

„Materiale", sub-

contul 211.4 „Ambalaj şi materiale de ambalat". La subcontul dat,

deasemenea se in¬

clud şi materiale de ambalat, folosite pentru pastrarea produselor, materialelor,

semifab¬ricatelor, articolelor de inventar şi pentru pregatirea lor pentru încarcare şi livrare.

Evidenta analitica a ambalajelor se tine referitor la persoanele responsabile de bunurile

materiale, felurile de ambalaje, cantitate, preturi şi suma. La întreprinder¬ile de comert cu

amanuntul, evidenta ambalajelor se tine pe verso a rapoartelor ges¬

tionare marfare sub forma de lista de verificare pentru conturile analitice materiale.

35 Contabilitatea s-au grupul de evidenta şi control trebuie sa sta- bileasca în timpul

controlarii rapoartelelor gestionare urmatoarele:

- autenticitatea documentelor şi

corectitudinea înregistrarilor din rapoartele gestionare, întocmite pe baza documentelor

anexate, precum şi faptul daca datele documentelor corespund perioadei care a fost prezentate

rapoartele gestionare;

- daca stocurile de marfuri şi ambalaje indicate în rapoartele gestionare la începutul

perioadei core¬spund cu cele indicate în rapoartele gestionare precedente pentru sfârsitul

perioadei de dare de seama;

Page 19: Documentarea marfurilor

daca stocurile de marfuri şi ambalaje indicate în rapoartele ges¬tionare la începutul

perioadei corespund cu stocuile reale din lista de inven¬tariere, în cazul în care la întocmirea

rapoartelor s-a efectuat inventarierea.

daca nu exista o factura a carei data ar preconiza ca marfa a fost primita pâna la

inventariere, iar factura a fost anexata dupa inventariere;

1 legalitatea şi temeinicia operaţilor economice (primirea şi livrarea marfurilor, scoaterea

de la evidenta, etc.)

• prezenta semnaturilor de dispozitie ale conducatorului şi contabilului-sef al

în¬treprinderii referitor la miscarea interioara a marfurilor;

completitudinea înregistrarii la intrare în perioada de dare de seama a marfurilor pe baza

procurilor eliberate, documentelor platite şi celor acceptate pentru a fi platite;

—dacas-au controlat preturile marfurilor,etc.

Este necesar sa se controleze de asemenea: corectitudinea calculelor aritmetice din

raportul ges¬tionar, precum şi din documentele anexate; corespunderea sumelor mişcarii

interioare a marfurilor şi ambalajelor, sumelor indicate în partea de intrare a rapoartelor

gestionare al altor gestionari, corespun¬derea sumei incasarilor indicate în partea de ieşire a

raportului cu suma înregistrata în raportul gestionar de casa. Persoana ce se ocupa cu controlul,

consemneaza acest fapt prin semnatura sa. Erorile care au fost scoase la iveala în timpul

controlului, la taxare, calcule şi înregistrarea documentelor, se corecteaza la contabilitate prin

taierea sumelor şi înregistrarile eronate şi înscrierea în locul lor a celor corecte.

Contabilitatea face remarca respectiva privitor la corecţi, informand despre aceasta

gestionarul şi primind de la el confirmarea în scris referitor la justetea corecţilor.

Capitolul III Analiza circulaţiei mărfurilor în comerţ cu amănuntul

[1.] [1.] Sarcinileşi surseleinformaţionalealeanalizei volumului devînzari

36 Unul dintre indicatorii important ai activitatii economico-financiare a unitatilor

comerciale cu amanuntul constituie circulatia marfurilor cu amanuntul - volumul de vînzari al

marfurilor. El se calculeaza luînd în considerare sarcina principala a unitatii comerciale, care are

des¬tinata de a satisface necesitatile mereu crescînd ale consumatorilor în ce privette marfurile

de larg consum.Îndeplinirea programei de circulate a marfurilor cu amanuntul acţionează asupra

nivelului cheltuielilor de circulate, venitului şi profitului unitatii comerciale. Marfurile sunt

obiectul de baza al evidenţei contabile în comerţul cu amanuntul. Aceste valori constituie partea

principala a mijloacelor circulante ale unitatii comerciale.

Page 20: Documentarea marfurilor

Pentru ca unitatile comerciale sa efectueze acte de comerţ neîntrerupt, ele trebuie sa fie

aprovizion¬ate cu marfuri. Aprovizionarea se determina ca operaţiune comerciala de trecere a

marfii din pro¬prietatea vînzatorului în proprietatea cumparatorului cu acordul ambelor parti.

Conform modal- itatilor de plata a contravalorii marfurilor aprovizionarea poate fi cu plata

imediata sau ulterioara. Circulatia marfurilor cu amanuntul este influentata în mare masura de

aprovizionarea în termen şi cu marfurile, care au o sporita pe piata. De aceea

con¬tabilitatea trebuie, în primul rînd, sa soluţioneze problema solutionarilor.

Asupra circulatiei marfurilor influenţeaza şi stocurile de marfuri în unitatile comerciale

cu ama¬nuntul. Stocurile au un rol de asigurare cu marfuri pentru vînzare. Din punct de vedere

con¬tabil stocul de marfuri reprezinta active, ce cuprind marfurile achiziţionate şi destinate

revînzarii.

În raport cu exerciţiul de exploatare stocul de marfuri poate fi initial sau final. Volumul

stocurilor de marfuri cere o supraveghere permanenta din partea contabilitatii. Receptionarea

masei de marfuri de la furnizori conform contractelor de livrare încheiate necesita un control

neîntrerupt, care se realizeaza cu ajutorul contabilitatii. Plenitudinea, termenele de livrare,

cali¬tatea, preturile marfurilor, tarifele influenteaza nemijlocit asupra rezultatelor unutatii

comerciale. Vînzarea marfurilor constituie un element, care de asemenea, influenteaza circulatia

mar¬furilor cuamanuntul. Momentul vînzarii este considerat cel al contravalorii. Re-

latia neîntrerupta a ciclului de exploatare comercial determina obtinerea

disponibil-

itatilor baneţti, necesare atît reluarii aprovizionarilor, cît şi asigurârii beneficiului.

În conditiile de trecere la economia de piata crest şi rolul analizei activitatii economico-

financiare a unitatilor economice ca mijloc de control asupra circulatiei marfurilor, de relevare a

rez¬ervelor interne, de majorare a volumului de vînzari, accelerate a vitezei de circulate a

măr¬furilor, de micţorare a cheltuielilor de circulate, de creţtere a rentabilitatii unitatilor

comerciale. Analiza activitatii unutatii comerciale, ca arie de cuprindere şi profunzime, este

condiţionata de sistemul de indicatori, de capacitatea informationala a fiecaruia. Sistemul de

indicatori trebuie sa fie cuprinza- tor, dar rezonabil pentru a permite realizarea scopului

informatiei, respectiv evaluarea şi decizia. Sarcinile de baza ale analizei

circulatiei marfurilor cu amanuntul sunt:

(a) controlul asupra gradului de îndeplinire a volumului de vînzari în dinamica ;

37 • calculul influentei factorilor la modificarea circulatiei marfurilor ;

• evaluarea introducerii metodelor progresive în comerş şi eficienta lor ;

Page 21: Documentarea marfurilor

• evidentierea cailor şi posibilitatilor pentru majorarea volumului de vînzari;

• elaborarea masurilor pentru înlaturarea neajunsurilor evidentiate, asigurarea

efectiva cu stocuri de marfuri, utilizarea efectiva a resurselor de munca, bazei tehnico-

materiale, ameliorarea activitatii comerciale.

În mersul analizei se stabileşte, cum este satisfacuta cererea cumparatorilor cu mar-

furi,cum unitatea comerciala îmbunatateşte structura circulatiei marfurilor, asigura cumparâ- torii

cu marfuri de înalta calitate, acşioneaza asupra gusturilor estetice ale populatiei.

Volumul de vînzari este unul dintre indicatorii de baza, dupa care se apreciaza activitatea

unitatii comerciale. El include vînzarea marfurilor populaşiei pentru consumul personal, iar

întreprinder¬ilor, organizaţilor şi instituţilor î o pentru utilizarea colectiva şi nevoile generale

administrative. Analiza volumului de vînzari permite evidentierea rezervelor interne de majorare

a acestui indicator.

Volumul de vînzare cu amanuntul constituie indicatorul de baza al SRL de marimea

caruia depinde profitul şi rentabilitatea unitatii comerciale.

Informatia despre volumul de vînzari se culege din urmatoarele surse :

Raportul statistic anual nr.3 î o comerş „Vînzari şi stocuri de marfuri”

Raportul statistic nr.1 î o ÎM „Efectivul de salariaţ şi locurile de munca”

Raportul financiar.

3.2 Analiza generala a dinamicii şi structurii volumului de vînzari

Vînzarea marfurilor este un proces complex şi de mare responsabilitate pentru

conducerea unitatii comer¬ciale cu amanuntul. Din punct de vedere juridic, vînzarea reprezinta

trecerea în proprietatea cumparâtoru- lui a unor marfuri, pe baza acordului dintre partenei cu

privire la obiectul vînzarii şi pretul de vînzare. Unitatea comerciala cu amanuntul îndeplineşte

funcţa de intermediar între pro-

ducator şi consumator final, asumîndu-şi totodata o serie de sarcini eco¬nomice şi sociale

menite sa conteribuie la satisfacerea cerinţelor populaţiei.

Conducerea unitatii comerciale trebuie sa urmareasca şi sa controleze prin toate verigile

sale organiza¬torice procesul de vînzare cu ajutorul analizei. Rezultatele analizei contribuie la

luarea deciziilor corecte în ceea ce priveşte organizarea şi desfaşurarea activitatii de

comercializare a marfurilor cu amanuntul. Fluxul valoric al marfurilor, ce trec din sfera

producşiei în sfera consumului se

38 regaseţte în indicatorul î o volumul vînzărilor de mărfuri.