Documentarea marfurilor
-
Upload
violina-rusnac -
Category
Documents
-
view
172 -
download
1
description
Transcript of Documentarea marfurilor
1.Vînzarea mărfurilor cu plata integral în numerar se realizează vînzare pe bază de bonuri
emise de vînzători — prezintă dezavantaje pe linia operativității și randamentului lucrului
vînzătorului şi casierului în detrimentul timpului de deservire a cumparătorului. Bonurile emise
și achitate sunt înregistrate în actul sau borderoul de vînzare pe gestiuni (secții). Totalurile din
aceste borderouri, sunt confirmate la sfîrsitul zilei sau schimbului cu sumele înregistrate în
documentele de predare a banilor în casă.
Aşadar încasarea mijloacelor bănesti în urma vânzării mărfurilor se înregistrează în
„Jurnal-order" pe contul 241 „Casa" şi în jurnalul-order pe contul 611 „Venituri din vînzări”.
„Casa" şi 611 „Venituri din vînzări” prin următoarea formulă contabilă:
La suma venitului din vânzarea mărfurilor: Debit contul 241 „Casa" -
32398,08 lei
Credit contul 611 „Venituri din vânzări"
Subcontul 61110 „Venituri din vânzarea produselor" - 12568,07 lei
(Anexa 8.1 )
Subcontul 61120 „Venituri din vânzarea mărfurilor" " -
19830,01 lei (Anexa 8.2)
Pornind de la situatia ca adaosul comercial referitor la mărfurile realizate si nerealizate
poate fi calculat numai la sfarşitul lunii prin determinarea procentului mediu de adaos comercial
prin care se poate diviza costul marfurilor vîndute, formulele contabile la ieşirea mărfurilor
vîndute în baza rapoartelor gestionarilor se trece la debitul conturilor 711 "Costul vînzărilor"
subcontul 711.2 „Cos¬tul mărfurilor vîndute" si 821 „Adaosul comercial" într-o sumă nedivizată
la valoarea mărfurilor la preşuri cu amănuntul, inclusiv TVA. Divizarea sumelor referitoare la
debitul conturilor 711 "Costul vînzarilor" subcontul 711.2 „Costul mărfurilor vîndute" si 821
„Adaosul comercial" din suma totală lunară acumulată prin jurnalul-order generalizat în baza
jurnalelor-order analitice contabilizate de per¬soane gestionare a unitătii comerciale se
efectuează în baza calculului la finele lunii, care are loc astfel: metoda I
Rc821-Rd821
%AC= 100%
Sf 217+Rc 611,534.2
Metoda II
Rc821
%AC= • 100%
Sf217+Rc217
Adaosul comercial aferent mărfurilor realizate se calculă conform următoarei relatii:
% AC • Rd 711.2 / 821 sau % AC • (Rc 611.2 + Rc 534.2)
100% 100%
20 Adaosul comercial pentru mărfurile vândute(Anexa 10 ):
Debit contul 821 „Adaos comercial" - la valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor
ieşite - 9305,79 lei
Credit contul 217 „Mărfuri”
subcontul 21700 ”Produse în vînzare” 4719,13 lei
subcontul 21710 ”Produse în vînzare” 4586,66 lei
Reflectarea costului mărfurilor vândute (Anexa9):
Debit contul 711 „Costul vânzărilor"
subcontul 71100 „Costul vânzărilor " 18413,87 lei
subcontul 71110 „Costul produselor vîndute" 8983,34 lei Credit contul 217
„Mărfuri”
subcontul 21700 ”Produse în vînzare” 18413,87 lei
subcontul 21710 ”Produse în vînzare” 8983,34 lei la valoarea costului fără TVA şi adaos
comercial
Reflectarea TVA inclusaă
în pretul de vânzare pentru mărfurile vîndute are loc prin următoarea formulă contabilă
(Anexa 11): Debit contul 825 „TVA la pret cu amănuntul" - la valoarea TVA inclusă în pretul de
vânzare- 5832 lei.
Credit contul 217 „Mărfuri"
subcontul 21700 ”Produse în vînzare” 3118 lei
subcontul 21710 ”Produse în vînzare” 2714 lei
2.1.2 Contabilitatea şi documentarea vânzarii marfurilor cu mica ridicata
Vînzarea cu mica ridicată (cu plata prin virament) prevede comercializarea mărfurilor în
scopul satisfacerii cerintelor unor categorii specifice de consumatori:
institutii preşcolare, de învăţămînt, de medicină;
21 unitatile de alimentatie publica în cadrul institutiilor bugetare, cantinelor din cadrul
întreprinder¬ilor;
— diferiti agenţi economici pentru vînzarile în partide sau sortiment variat cu
achitare in virament
— vînzarea de marfuri catre diferiti cumparatori cu achitarea în baza cardurilor
bancare.
La vînzarea marfurilor cu mica ridicata se presupune eliberarea marfurilor în can-
titati relativ mari, de cele mai multe ori, in baza facturilor şi cu plata prin virament. În
situatia acestui tip de vînzari se apreciaza relatiile temeinice cu parteneri stabili şi în acest scop,
la marfurile vîndute se adauga un adaos comercial minimal, care dese¬ori, acopera doar
cheltuielile întreprinderii de comerţt, asigurînd un profit neînsemnat.
Comerţul cu mica ridicata este o versiune a comerţului cu ridicata prin care se asigura
comer¬cializarea partidelor de marfuri catre diferiti producatori sau intermediari comerciali
pentru vînzarea ulterioara sau consumul pentru necesitatile întreprinderii. Partida minimala a
marfurilor vîndute cu mica ridicata nu poate fi mai mica decat cantitatea unitatilor marfare din
completul unui ambalaj.
Vînzarea cu mica ridicata se realizeaza în baza comenzilor in scris, iar unitatea de comert
elibereaza contul'-factura şi eliberarea marfurilor se executa dupa achitarea completa în baza
delegatiei.
Contabilizareaoperaţilor de vînzare cu mica ridicata se
efectueaza în ordine analogica cu vînzarea marfurilor cu ridicata.
1. În baza facturilor fiscale eliberate cumpăratorilor are loc înregistrarea urmatoarei
formule con¬tabile:
Debit contul 221 „Creante pe termen scurt privind facturile comerciale” Credit contul 534
„Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 5342 „Datorii privind TVA" Credit contul 611
„Venitul din vânzari" subcontul 6112 „Venitul din vânzarea marfurilor"
2. Reflectarea valorii de bilant a marfurilor vândute:
Debit contul 711 „Costul vânzarilor" subcontul 7112 „Costul marfurilor vândute" Credit
contul 217 „Marfuri" subcontul 2172 „Marfuri în comerţul cu amanuntul"
3. Reflectarea adaosului comercial aferent marfurilor
vândute: Debit contul 821 „Adaos comercial"
Credit contul 217 „Marfuri" subcontul 2172 „Marfuri în comerţul cu amanuntul"
4. Reflectarea achitării creantei de clienţ:
Debit contul 242 „Conturi curente în valuta naţionala " Credit contul 221 „Creante pe
termen scurt aferente facturilor comerciale”
22 2.2. Contabilitatea vînzarii marfurilor prin consignaţie
Conform regulilor comerşului de consignatie, aprobate prin Hotărîrea
Guvernu¬lui Republicii Moldova, Nr. 1010 din 31.10. 97, se determină modul de desfacere
prin unitatile comerşului de consignatie a mărfurilor industriale şi produselor
alimentare
în baza contractului de consignatie (acordul consignational), precum şi rapoartele dintre
comisionar şi comitent privind cumpărarea-vînzarea mărfii recepşionate la consignatie.
Contractul de consignatie (acordul consignational) se încheie între subiectul activitătii,
care primeşte mărfurile la consignatie (în continuare - comisionarul), şi persoana fizică sau
ju¬ridică care le predă în consignatie (în continuare - comitentul), potrivit căruia comisionarul se
obligă să efectuieze din însărcinarea comitentului una sau mai multe tranzactii comerciale în
nu¬mele sau, în scopul de a le vinde cu amănuntul pentru o anumită recompensă
(comision).
Contractul de consignatie se intocmeşte în două exemplare, dintre care primul se
în-
mînează comitentului, iar al doilea ramîne la comisionar. Preşul de vînzare a mărfurilor
prim¬ite în consignatie, mărimea comisionului, achitarea cheltuielilor pentru păstrarea lor,
termenul si modul reducerii preşurilor, termenele de comercializare a acestor mărfuri pînă la şi
după reduc¬erea preturilor, se stipulează în contractul de consignatie, în conformitate cu
prezentele reguli.
Comitentului i se păstrează dreptul de proprietate asupra mărfurilor pre¬date la
consignatie pînă la momentul vînzării (transmiterii) cumpărătorului.
Comisionarul poartă răspundere deplină in faţa comitentului pen¬
tru pierderea si deteriorarea mărfurilor receptşonate la consignatie.
Întocmirea documentelor pentru operaşiunile de comision, gestiunea şi ev¬identa
contabilă în comerţul de consignatie intră în atributiile comisionarului.
În conformitate cu legislatia în vigoare, la consignatie sunt recepşionate mărfuri:
23 1 de la cetatenii Republicii Moldova, cetatenii straini şi persoanele fara cetatenie, la
prezentarea unui document ce identifica persoana;
• de la întreprinderi (organizaţi, instituţi), la prezentarea de catre persoana
împuternicita a în-treprinderii a procurii sau facturii întocmite şi eliberate în modul stabilit de
lege şi a documentului care-i identifica persoana.
La consignatie se primesc marfuri noi nealimentare şi alimentare ambalate, precum şi
mar- furi nealimentare care au fost in uz, dar sunt înca utilizabile, nu necesita sa fie reparate sau
restau¬rate şi corespund normelor sanitare. Potrivit exigentelor Sistemului National de
Certificare, marfurile primite la consignaţtie, în loturi mici, trebuie sa fie însoţtite de certificate
de conformitate (sau de documentele echivalente acestora), iar produsele alimentare de import -
şi de un certificat igienic.
La primirea marfurilor în consignatie, pe fiecare din ele se aplica o eticheta
simplă,iar pe obiectele ieftine mici (ceasuri, margele, braţe şialte
articole sim¬
ilare) -o eticheta cu numărul contractului de consignatie şi preţul de vînzare.
Lista marfurilor primite la comisie si etichetele de marfa se semneaza de catre comisionar
şi comi¬tent.
Marfurile noi de o înalta complexitate tehnica şi cu termene de garanţe, se
primesc
la consignatie în cazul cînd sunt însotite de pasapoarte (instructiuni) în
limba ţarii produca-
toare şide o informaţe despre marfa în cauza înlimba de stat, care, în
conformitate cu
conditiile în care consumatorii pot preschimba sau restitui marfa de calitate
neadecvata.
În cazul depistarii la marfurile luate în consignatie a unor vicii (defecte) ascunse, ele nu
se vor pune în vînzare sau se vor retrage din vînzare, fapt despre care se va întocmi un act de
scoatere din vînzare a marfurilor şi în termen de 4 zile, se va anunta comitentul printr-un aviz în
forma scrisa. Pastrarea în incinta unitaţi comerciale a marfurilor receptionate la consignatie este
interzisa.
Pretul de vînzare a marfurilor primite de comisionar se stabileste de catre
comitent
şi se indica în lista marfurilor receptionate la consignatie, pe eticheta fiecarui obiect sau
în lista de preturi.Marimea comisionului coordonata de catre comisionar şi
comitent se sta¬bileşte în procente faţa de pretul la care se vinde marfa şi se fixeaz
în contractul de
consignatie. Ea poate fi diferentiata dupa marfuri aparte sau dupa grupuri de
marfuri.
Ordinea, termenele şi marimile reevaluarii marfurilor primite în consignatie, sunt stabilite
de comisionar şi comitent la încheerea contractului de consignatie, cu respectarea urmatoarelor
conditii: comisionarul are dreptul sa reduca cu 20% pretul marfurilor nevîndute în decurs de 20
zile lucratoare. La expirarea a înca 20 zile lucratoare, dupa prima reevaluare, comisionarul
re¬duce din nou pretul lor cu 30% faţa de cel stabilit la prima reevaluare. Daca aceste marfuri nu
au fost vîndute în decursul urmatorului termen de 20 zile lucratoare, comisionarul este
în drept
sa le ieftineasca cu 50% faţa de pretul stabilit la a doua reevaluare. Daca
marfurile nu au fost
vîndute nici dupa a treia reevaluare, magazinul le ieftineste pana la pretul de vînzare
sigura.
24 Marfurile scoase din vînzare şi returnate comitentului, se per- fecteaza prin actul special
de scoatere din vînzare a marfurilor.
Marfurile luate in consignatie sunt expuse în sala comerciala cel tîrziu a doua zi dupa re-
ceptionarea lor. În cazul în care punerea în vînzare a marfurilor se amana din vina
comisionarului, acesta din urma plateşte comitentului o despagubire în marimea stabilita prin
contractul de consignatie, însa nu mai mica de 3% din suma ce-i revine comisionarului pentru
fiecare zi de întarziere.
Totodata comitentul este în drept sa ceara comisionarului reîn- tocmirea contractului de
consignaştie pentru un nou termen sau înapoierea marfurilor farâ achitarea cheltuielilor
pentru pastrarea lor.
Vînzarea marfurilor luate în consignatie se efectuiaza cu utilizarea tehnicii de casierie şi
control în conformitate cu legislatia în vigoare.
Odata cu cumparatura comisionarul este obligat sa elibereze cumpăratorului un bon de
casa, iar la vînzarea anumitor tipuri de marfuri (obiecte de anticariat, bijuterii din metale şi
pietre preşioase, articole
din blana naturala, etc.) - şi un bon de marfa cu confirmarea preşului achitat.
Cumpăratorul este în
drept sa ceara un bon de marfa pentru orice obiect procurat, precum şi factura fiscala de
la comisionar.
La cumpararea mijloacelor de transport şi a agregatelor cu numere pentru ele,
cumpăratorului i se elibereaza, pe langa bonul de casa (de marfa), un document ce confirma
dreptul de proprietate asupra acestor marfuri (certificatul - cont al unitatii comerciale), necesar
pentru înregistrarea lor la punctele de înregistrare ale politiei rutiere, precum şi numarul
provizoriu de înmatriculare „tranzit".
La vînzarea marfurilor noi de înalta complexitate tehnică, în pasaport sau în alt document
însoti- tor, se aplica în mod cuvenit stampila unitatii comerciale cu mentiunea privind data
vînzării lor, iar daca termenul de garantie al acestor marfuri a expirat, în pasaport sau
documentul însotitor, se aplica stampila unitatii comerciale cu mentiunea suplimentara „Fara
garantie" ce reflecta valorile marfurilor vîndute, re¬turnate clientilor, precum şi suma reducerii
preturilor din reevaluarea unor marfuri conform contractului.
Primirea marfurilor în consignatie are unele particularităţi dintre care mentionăm:
a) în cazul în care comitentul este subiect impozabil, platitor de TVA, vînzarea
marfurilor primite în consignatie se evidentiaza la pretul de vînzare format din: valoarea
marfurilor primite de la comitenti, comisionul unitatii care a preluat marfuri în consignatie, plus
TVA în marime de 20% din valoarea acestora;
b) în cazul în care comitentul nu este subiect impozabil sau persoana fizica,
vînzarea marfurilor de consignatie se evidentiaza în pretul de vînzare format din: valoarea
marfurilor primite de la comitenti, comisionul unitatii care a preluat marfurile în consignatie,
plus TVA în marime de 20% , calculat numai din comisionul unitatii comerciale.
Evidenta vînzării marfurilor primite în consignatie se efectuiaza în baza datelor raportului
de casa.
25 Valoarea mărfurilor vîndute in curs de o zi, de o lună la preşuri de vînzare (val¬oarea
initială minus suma reevaluării, plus comisionul şi TVA), trebuie să corespundă sumei banilor
incasati în casă, conform raportului de casa al casierului pe această perioadă.
Valoarea mărfurilor ieşite se reflectă în creditul contului 923 „Mărfuri prim¬ite
în consignatie", conform raportului gestionarului privind mişcarea
mărfurilor, care
trebuie sa fie egală cu suma totală a valorii mărfurilor vîndute (fiară comision şi
TVA), sumei reevaluării (reducerii la pret) mărfurilor şi valorii mărfurilor returnate.
Evidenta contabilă a operatiilor privind comerţul de consignatie va fi ilustrată prin
următorul ex¬emplu conventional:
Exemplu: În baza contractului de comision pentru vînzarea mărfurilor
prin
consignatie de la comitent (subiect impozabil) s-au receptionat mărfuri în valoarea
de 14000 lei (fara TVA). Mărimea comisionului constitute 15% din valoarea mărfurilor
receptionate. TVA la vînzare constituie 20%. Peste o lună preturile mărfurilor s-au redus cu
17%, s-au cu 2380C lei. S-au returnat mărfuri comitentului in sumă de 2100 lei. Pentru mărfurile
returnate (nevîndute) comitentului se percepe o taxă de 63 lei (3% de la 2100 lei) pentru
păstrarea lor si TVA la suma de servicii de păstrare 12,60 lei (20% de la 63 lei). Comisionul
pentru serviciile prestate la vînzarea mărfurilor constituie 1428 lei (15% de la 9520 lei), suma
TVA aferentă livrării impozabile consti¬tuie 2189,60 lei (20% de la 10948 lei), inclusiv 285,60
lei, TVA la comision (20% de la 1428 lei). Mărfurile rămase s-au vîndut la pretul de vînzare în
sumă de 13137,60 lei (9520+1428+2189,60). În baza acestui exemplu, la comisionar se
înregistrează următoarele formule contabile
1) Receptia mărfurilor în contabilitatea extrabilantieră
Debit contul 923 „Mărfuri primite în consignatie " 14000 lei
2) Micsorarea stocurilor de mărfuri ale comitentului în legătură cu reducerea
preturilor şi returnarea lor comitentului
Credit contul 923 „ Mărfuri primite în consignatie " 4480 lei (2100+2380)
3) încasarea sumei în numerar din vînzarea mărfurilor, inclusiv TVA 2189,60lei
Debit contul 241 „Casa" 13137,60 lei - suma incasarii
Credit contul 611 "Venituri din vînzări" subcontul 611.2 „Ven¬ituri din vînzarea
marfurilor" 1428 lei - suma comisionului
Credit contul 521"Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"9520 lei Credit
contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii privindtaxa
pe valoarea adăugată"2189,60 lei - suma TVA
4) Reflectarea TVA de recuperat bugetului conform facturii comitentului
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcon¬tul 534.2 „Datorii
privind taxa pe valoarea adăugata" 1904 lei (9520 x 0,2)
26 Credit contul 521"Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"1904 lei
1) Achitarea datoriei comitentului 11424 lei
Debit contul 521"Datorii pe termen scurt privind facturile comer¬ciale” 1424
lei(9520+ 1904) - suma datoriei pentrumarfuri şi TVA
Credit contul 242 " Conturi curente în valuta nationala"11424
lei
2) S-a incasat de la comitent plata pentru pastrarea marfurilor returnate în sumă
de 75,60 lei
Debit contul 241 „Casa" 75,60 lei
Credit contul 612 „Alte venituri operationale" 63 lei
Debit contul 534 „Datorii privinddecontarile cu bugetul" subcontul
534.2 „Da¬torii privindtaxa pe valoarea adaugată" 12,60 lei (63 x0,2) - suma
TVA
3) Achitarea datoriei faţa de buget - 298,20 lei (285,6+12,60)
Debit contul 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" 298,20 lei
Credit contul 242 " Conturi curente în valuta nationala " 298,20 lei 8)
Concomitent se crediteaza contul 923 „ Marfuri primite în consignatie ":
Credit contul 923 „ Marfuri primite în consignatie " 9520 lei
Daca comitentul este persoana fizica, care nue contribuabil, atunci dupa
ex¬emplu de mai sus, vor avea loc urmatoarele înregistrari în conturile contabile:
1) Recepţia marfurilor de la comitenti
Debit contul 923 „ Marfuri primite în consignatie " 1400 lei
2) Micţorarea stocurilor de marfuri ale comitentului în legatura cu reducerea
preţurilor şi returnarea lor comitentului
Credit contul 923 „ Marfuri primiteîn consignatie "
480 lei (2380+2100) -suma marfurilor ieţite îana la vînzare
3) încasarea sumei de la vînzarea marfurilor, inclusiv TVA, calculata din suma
serviciilor de consignatie (din comision) -11233 lei (9520+1428+285,60)
Debit contul 241 „Casa" sau 242 „ Conturi curente în valuta naţionala " 11233,60 lei
Credit contul 611 "Venituri din vînzari" subcontul 611.2 „Ven¬ituri din vînzarea
marfurilor" 1428 lei - suma comisionului
Credit contul 521"Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"9520 lei
Credit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 534.2 „Da¬torii
privind taxa pe valoarea adaugata" 285,60 lei (1428 x 0,2) - suma TVA cal¬culate din
comision, ce prezinta serviciile realizarii marfurilor prin consignatie
4) Achitarea datoriei faţa de comitent cu retinerea impozitului de 5% din venit
27 Debit contul 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 90441ei (9520-
9520 x 0,05)
Credit contul 241 „Casa" sau 242 „ Conturi curente în valuta naţionala " 9044 lei
5) Retinerea impozitului din venit de la persoana fizica-comitent în marime de
5% din venit
Debit contul 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"476 lei Credit
contul 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" 4761ei
6) Achitarea datoriei faţa de buget
Debit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii
privind taxa pe valoarea adaugataă" 285,60 lei - suma TVA pentru servicii de vînzare în
consignatie,
Credit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 534.8 "Da¬torii
privind alte impozite şi taxe" 476 lei (9520 x 0,05) - suma impozitului pe venit
Credit contul 242 " Conturi curente în valuta naţionala "761,60 lei (285,60+476) - datorii
catre buget
7) S-au incasat de la comitent, pentru pastrarea marfurilor returnate suma de 2100 lei
si TVA de la serviciile de pastrare 75,60 2100 x 0,03 + (2100 x 0,03 x 0,2)
Debit contul 241 „Casa" 75,60 lei - suma pentru pastrarea măr¬furilor Credit
contul 612 "Alte venituri operationale" 63 lei
Credit contul 534 "Datorii privind decontarile cu bugetul" 12,60 lei - suma TVA din
servicii
8) Reflectarea valorii marfurilor vîndute
Credit contul 923 „ Marfuri primiteîn consignatie " 9520lei
28 2.3. Contabilitatea vînzarii marfurilor cu plata în rate
Vînzările de mărfuri în credit (in rate) sunt convenabile, în primul rînd pentru
cumpără¬torul (consumatorul) de mărfuri, deoarece el consumă mărfurile din momentul
procurării aces¬tora, iar achitarea urmează sa fie efectuată într-o perioadă mai indelungată.
Evident, vîn- zaătorul trebuie sa aibă garantii că benificiarul dispune de mijloace bănesti pentru a
achita în timpul apropiat pentru marfa procurată în credit. Pentru a putea contracta mărfurile cu
plata în rate, cumpărătorul trebuie să prezinte un certificat de la locul de lucru.
La perfectarea documentară a realizării mărfurilor în credit, se întocmeşte o
dispozitie-obligatie în 2 exemplare, care contine: valoarea mărfurilor contractate; acon¬
tul; sumele cotelor şi modul de eşalonare a acestora; dobînda aferenta creditului acordat.
În cazul lipsei acestor garantii, vînzătorul riscă. În afară de risc, vînzătorul are de rezolvat
o prob¬lemă economică: Lipsa pe un termen anumit a mărfurilor şi mijloacelor băneşti. De aceea
el este nevoit sa recurgă la credite bancare sau imprumuturi pentru compensarea mijloacelor
circulante necesare.
S.N.C 18 „Venitul" prevede că veniturile din vînzarile de produse finite si
măr¬
furi sa fie constatat în baza metodei calculării (specializării exercitiului) în cazul livrării şi
transmiterii către cumprător a drepturilor de proprietate asupra acestora (paragraful 16).
La vînzarea mărfurilor în rate, plata partial achitată de cumpărător, conform
contrac¬tului, se amană pe un termen mai indelungat, dar în perioada de gestiune
e necesară
constatarea în evidentă a sumei totale a veniturilor si cheltuielilor aferente
vînzarilor.
Totodată, tinînd cont de cerintele Codului fiscal privind livrările de
mărfuri, livrările
impozabile (art.93, 95, 99) şi evidenşa lor prin metoda specializării
exercitiului (art. 44),
TVA se va calcula din valoarea totală a mărfurilor vîndute în rate
cumpărătorului.
La realizarea mărfurilor pe credit, magazinul beneficiază de o dobandă de la suma
creditului acordat, negociată de ambele parti. Această dobindă va fi constatată la magazin drept
venit anticipat cu reflectarea ulterioară a venitului din activitatea de investitii La plata
29 acontului şi a dobîndei în casa întreprinderii se intocmeşte o dispoziţie de incasare.
Vîn-
zarea marfurilor pe credit se face la preturile în vigoare din ziua încheierii contractului.
Achitarea cu magazinul poate fi efectuata dupa cîteva variante:
[1.] Întreprinderea în care lucreaza cumpăratorul-salariat, îi acorda acestuia în baza
certificatului de salarizare şi scrisorii de garantie-obligatie un credit bancar, achitînd la magazin
plata pentru marfurile vîndute în rate; Întreprinderea se obliga sa retina lunar
din salariul lucratorului
suma care urmeaza sa fie transferata magazinului; Dobînda pentru credite bancare
poate fi
restituita sau de cumparatorul-salariat, sau de întreprindere.
Contabilitatea vînzarii marfurilor în credit va fi redata prin exemplul
conventional de mai jos.
Exemplu. Magazinul de mobila a vîndut în credit cumparatorului pe baza
certficatului de la
locul de munca şi buletinului de identitate marfuri în suma de 20000 lei, inclusiv TVA (la
preţul de vînzare cu amanuntul). Adaosul comercial la marfurile vîndute constituie 30% sau
4615 lei.
În momentul vînzarii, cumpăratorul a achitat 50% din valoarea marfurilor cumparate.
Cealalta parte (10000 lei) din valoarea marfurilor va fi achitata în rate în curs de 12 luni —
din luna martie 2005 pîna în luna februarie, inclusiv,anul
2006, cu o dobînda anuala pentru credit de 12 % din valoarea marfurilor neachitate.
Dobînda se incaseaza odata cu incasarea cotei-parţi a plaţii pentru marfurile vîndute.
Din cele mentionate mai sus şi în baza exemplului prezentat privind vînzarea cu
ama¬nuntul în rate, la unitatea comerciala vor fi efectuate urmatoarele înregistrari contabile:
[1.] Livrarea marfurilor vîndute în rate la pret de vînzare cu amanuntul
a) costul marfurilor livrate - 12821 lei (16667-3846)
Debit contul 711 "Costul vînzarilor" subcontul 711.2 „Costul marfurilor vîndute" 12821
lei Credit contul 217 " Marfuri" subcontul" 217. 2 „Marfuri in comertul cu amanuntul" 12821 lei
[1.] adaosul comercial la marfurile livrate în rate - 3846 lei
Debit contul 821 „Adaos comercial" 3846 lei
Credit contul 217 " Marfuri" subcontul" 217. 2 „ Marfuri in comertul cu amanuntul" 3846
1ei
2. încasarea numerarului în marime de 50% din valoarea
de vînzare a marfurilor livrate - 10000 lei (20000x 0,5)
a) fara TVA
Debit contul 241 „Casa" 10000 lei
Credit contul 611 "Venituri din vînzari" subcontul 611.2 „Venituri din vînzarea
marfurilor" 8333,33 lei
30 b)TVA
Credit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii
privind TVA" 1666,67 lei
3. Reflectarea venitului aferent lotului de marfuri neachitate trecute la plata în rate a)
la pretul cu amanuntul farâ TVA
Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 10000 lei
Credit contul 611 "Venituri din vînzari" subcontul 611.2 „Venituri din vînzarea marfurilor"
8333,33 lei
b)TVA
Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 1666,67 lei
Credit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii
privind TVA" 1666,67 lei
4. încasarea sumelor lunare achitate de cumparator (în luna martie 2005) -833,33 lei
(8333,33/10
luni)
Debit contul 242 " Conturi curente în valuta naţionala " 833,33 lei
Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 833,33 lei
5. Calcularea dobîndei aferente marfii vîndute în rate
a) în luna martie (2005) - 100 lei (10000 x 0,01)
Debit contul 221„Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 100 lei Credit
contul 621 „ Venituri din activitatea financiara"100 lei
b) în perioada anului curent (2005) - 1000 lei (100 x 10 luni) Debit contul
221„Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 1000
lei
Credit contul 515 „ Venituri anticipate curente" 1000 lei
c) în perioada anulor viitori (2006) - 200 lei (100x2 luni)
Debit contul 134 „Creante pe termen lung" 200 lei Credit contul 422 „Venituri
anticipate pe termen lung" 200 lei
6. încasarea dobîndei pentru luna curenta (martie)
Debit contul 242 " Conturi curente în valuta naţionala " 100 lei
Credit contul 221„Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 100 lei
7. Constatarea venitului anticipat aferent dobîndei din luna aprilie 2005 drept venit
curent Debit contul 515 „Venituri anticipate curente" 1000 lei
31 Credit contul 621 „Venituri din activitatea financiara" 1000 lei
8. încasarea sumelor de la cumparâtor pe luna aprilie (2005) - 933,33 lei
(833,33+100) (tot asa pîna la sfîrsitul anului 2005)
Debit contul 242 " Conturi curente în valuta nationala " 933,33 lei
Credit contul 221 „Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 933,33 lei
9. Trecerea in luna ianuarie 2006 a dobîndei calculate pe ianuarie-februarie 2006 din
venitul anticipat pe termen lung la cel scurt - 200 lei
Debit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung" 200 lei
Credit contul 515 „Venituri anticipate curente" 200 lei
10. Înregistrarea creantei privind dobînda calculata pentru ianuarie-februarie 2006 din
creanta pe termen lung în creanta pe termen scurt - 200 lei (100 x 2)
Debit contul 221 „Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciaie" 200 lei
Credit contul 134 „Creante pe termen lung" 200 lei
Uneori, la magazin pot aparea situatii neprevazute, cînd incasarea
platii pe credit este suspendata din cauza ca cumpăratorul marfurilor:
[a.] a decedat; a devenit insolvabil şi nu mai plateste;
[a.] a dispărut fiara urma din care cauza magazinul suporta pierderi. Întreprinderea poate
fi silita prin judecata sa restituie magazinului plata neachitata de cumparâtor.
Daca cumparatorul a decedat sau a disparut, iar întreprinderea care a lucrat el nu are nici
o vina pentru valoarea marfurilor neachitate catre magazin se vor intocmi
unnatoarele formule:
1. Decontarea venitului anticipat din dobanzi pe termen lung si a creantei
calculate la dobanda aferenta perioadei respective
Debit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung" Credit contul 134 „Creante
pe termen lung"
2. Trecerea la cheltuieli a crentei în marimea valorii marfurilor vândute şi
neachitate :
Debit contul 712 "Cheltuieli comerciale" subcontul 712.2 „Cheltu¬ieli privind
returnarea şi reducerea preturilor la marfurile vândute"
Credit contul 221 „Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale" sau credit
contul 222
"Creante privind datoriile dubioase" în cazul în care întreprinderea creaza rezerve la
datorii dubioase.
3. Dupaă reflectarea acestor operatii e necesar ca magazinul sa ia în evidenta
extrabilantiera creanta dubioasa.
Debit contul 941 „Datorii ale debitorilor insolvabili trecute la pierderi" Daca printr-o
hotarâre a organelor judiciare, s-a dovedit ca pentru neachitarea datoriei cumparatorului este de
vina în¬treprinderea unde a activat acesta, se recomanda întocmirea urmatoarelor formule
contabile:
32 1. Trecerea creantei cumparatorului pe seama întreprinderii în suma valorii
marfurilor vândute şi neachitate în baza pretentiei prezentate şi recunoscute
Debit contul 229 "Alte creante pe termen scurt" subcontul 229.3 „Cre- ante pe termen
scurt privind pretentiile înaintate şi recunoscute" Credit contul 221 „Creante pe termen
scurt aferente facturilor comer¬ciale" Credit contul 134 „Creante pe remen lung" subcontul
134. 2
„Creante pe remen lung privind dobânzele şi redeventele calculate"
2. Trecerea venitului anticipat aferent dobânzii calculate la venitul perioadei curente
Debit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung"
Credit contul 621 „Venituri din activitatea financiara"
[1.] Calculul TVA din venitul dobânzei Debit contul 713 „Cheltuieli generale
şi administrative"
Credit contul 534 „Datorii privind decontarile cu bugetul" subcontul 534.2 „Datorii
privind
TVA"
2.4. Raportul gestionar privind existenta şi mişcarea şi ambalajelor în
unităţile de comerţ
cu amanuntul
Pentru a asigura continuitatea comertului, întreprinderile comerciale trebuie
sa dispuna de rezerve de marfuri suficiente pentru vânzarea normala a lor. O serie de
marfuri aduse necesita sortare, ambalare şi prelucrare suplimentară.
Volumul stocurilor de marfuri este determinat de volumul circulatiei
marfurilor şi structura sortimentului, destinatia lor constând în asigurarea vânzării ara
întreruperi a marfurilor în corespundere cu cererea populatiei.
Pentru evidenta stocurilor de marfuri, întreprinderele de comert cu amanuntul î-si
de¬schid subconturi aparte, ceea ce nu este specific întreprinderii SRL „MS
Publicitate". La
aceste subconturi, întreprinderile tin evidenta existentei şi miscarii marfurilor la
magazinele universale, magazine, precum şi la gherete şi alte întreprinderi mici
de comert cu amanun-
tul. La acelas subcont se tine evidenta vaselor de sticla (borcane, sticle, etc.) aflate la
întreprinderile de comert cu amanuntul, atât cele deserte, cât şi cele cu
marfa.
Marfurile ce se afla în salile comerciale ale magazinelor şi altor întreprinderi de comert
cu amanuntul, precum şi în încaperile auxiliare, sunt luate la evidenta aparte pentru persoanele
respon¬sabile de bunuri materiale (brigazi) numai în expresie valorica la preturile cu
amanuntul (de vân¬zare).Exceptie fac bijuteriile din aur, platina, argint şi pietre
pretioase, a caror evidenta se tine
dupa cantitate. Marfurile primite în comision de la populatie sunt luate în evidenta pe
obiecte.
33
Persoanele responsabile pentru bunurile materiale (gestionarii) de la întreprinderile de
comert cu amanuntul, sunt datoare sa întocmeasca periodic rapoarte gestionare privind existenta
şi miscarea marfurilor şi ambalajelor (Anexa 1). Principala forma de dare de seama este raportul
gestionar marfar.
În raportul marfar se contin informatii privind volumul vânzarilor de marfuri, intrarile,
iesirile şi soldurile de marfuri şi ambalaje la unitatile comerciale. În baza acestora se fac înscrieri
în registrele de evidenta, se efectueaza controlul operativ a îndeplinirii programei volumului
vânzarilor de marfuri, predarea la timp a încasarilor din vânzări, returnării ambalajului, miscării
interne a ambalajului, etc.
Pentru gestionar, rapoartele marfare, reprezinta evidenta analitica a marfurilor şi
am¬balajelor aflate în gestiunea sa. El se perfecteaza în doua exemplare (prin indigo) de catre
gestionar: primul exemplar, împreuna cu documentele primare în baza carora sunt în¬
tocmite, se transmite în contabilitate în termene strict stabilite (sapte zile); a-l doilea
ex¬emplar cu semnatura contabilului privind verificarea rapoartelor, râmâne la gestionar.
Ulterior, contabilul procedeaza la prelucrarea contabila a rapoartelor care con¬sta în
pregatirea lui şi a documentelor anexate la el pentru înscrierea în registre.
Dupa verificarea şi prelucrarea contabilă, fiecare raport gestionar se înregistreaza în
jurnalul'-order şi în borderoul acestuia, care servesc pentru înregistrări în conturile repec- tive.
Registrele de evidenta a operatiilor comerciaJe, se deschid aparte pentru gestionari.
La documentele primare se refera: facturile fiscale; bonurle de intrare-ieţire; contoarele
dispoz- itiilor de încasare. Fiecare document primar se înscrie în raport cu un rând aparte în
ordine cronologică.
În caz de râspundere materiala pe brigada, rapoartele gestionare, trebuie sa fie
sem¬
nate de conducatorul brigazii sau adjunctul lui şi unul din membrii brigazii (pe rând). În
rapoartele gestionare se înregistreaza fiecare document aparte, indicându-se data, numarul şi
val¬oarea mărfurilor şi ambalajelor. La suma stocului de marfuri de la începutul perioadei de
dare de seama se adauga totalul intrarii, se scade totalul iesirii în perioada mentionata şi se obtine
stocul de marfuri la sfârsitul perioadei. În mod analog se determina soldul la ambalaje.
Datele evidentei cantitativ-sumare despre marfuri se confrunta cu datele evidentei sumare
a ambalajelor de pe faţa raportului. Totalul sumei stocului de ambalare la începutul pe¬rioadei de
raportare la toate denumirile trebuie sa fie egal cu stocul indicat pe faţa rapor¬tului
gestionar. În acest fel se verifica totalurile de intrare-iesire şi soldul la sfârsitul
pe¬
rioadei de raportare. Folosirea rapoartelor gestionare privind miscarea ambalajelor dupa
denumire, elibereaza contabilitatea de necesitatea de a tine fise pentru evidenta analitica a
ambalajelor.
Rapoartele marfare întocmite de persoanele responsabile pentru bunurile materi¬ale,
constituie documente importante, ce caracterizeaza miscarea marfurilor şi ambala¬jelor şi
servescpentru control operativ asupra mersului îndeplinirii planuluide circu¬
lare a marfurilor şi situatiei stocurilor de marfuri în cadrul limetelor stabilite. Pe baza
rapoartelor marfare se tine evidenta sintetica şi analitica a marfurilor şi ambalajelor.
Conducatorii întreprinderilor au dreptul de a lipsi la întocmirea rapoartelor gestionare în
reteaua
34 de comert marunt cu amanuntul (gherete, chioscuri, etc.) cu limita stocurilor de marfuri şi
am¬balaje de pâna la 2000 lei. În acest caz, fiecarei unităţi comerciale, care a fost scutita de
în¬tocmirea rapoartelor, şi se aproba limitele de stocuri de marfuri al caror volum se determina
în functie de volumul circulatiei marfurilor, conditiile de aducere şi vânzare a acestora. Prima
livrare se efectueaza spre decontare în valoarea limetei stabilite, iar ultima — în valoarea
încasarilor predate.
Pentru evidenta marfurilor la întreprinderile de comert marunt cu amanuntul (gherete,
caru- cioare, vânzatori ambulanti, etc.), care nu folosesc rapoarte marfare, se folosesc facturi de
intrare- iesire. Gestionarii care livreaza marfa, întocmesc o factura în doua exemplare: un
exemplar ramâne la magazin (depozit), al doilea se înmâneaza persoanei care a primit marfa. În
locul facturii mention- ate poate fi folosita fisa de ridicare a materialelor. La sfârsitul zilei de
lucru, vânzatorul preda la casa banii incasati, iar marfurile ramase le preda la magazinul
(depozitul) unde le-a primit.
Daca în perioada de raportare a fost petrecuta inventarierea, atunci se întocmesc doua
rapoarte separate: unul pâna la momentul inventarierii; al
doilea - din momentul inventarierii pâna la sfarsitul perioadei de
raportare.
Documentatia pentru miscarea ambalajelor la întreprinderile de com¬erţ cu amanuntul
este aceeasi caşi la bazele de comert cu ridicata.
Pentru asigurarea integritatii şi rationalitatii folosirii ambalajului, precum şi a
pastrarii acestuia e necesar de organizat corect perfectarea documentarea şi la timp a
miscarii lui la întreprinderi, evidenta veridica, eficienta şi controlul acestuia.
În acest scop se recomanda tinerea evidentei ambalajului dupa tipurile lui Pentru
evi¬denta ambalajelor serveste contul 217 „Marfuri" subcontul 217.3
„Ambalaj cu marfa şi
gol". La acest subcont se tine şi evidenta ambalajelor-echipament, care urmeaza
sa
fie restituite. Vasele de sticla de la întreprinderile de comert cu amanuntul se iau la
evidenta la subcontul 217.2 „Marfuri la pret cu amanuntul" în expresie valorica. Ambalajul
utilizat la întreprindere ca inventar gospodaresc pentru pastrarea materiei prime, ma¬terialelor,
produselor în depozite şi în productie se înregistreaza în contul 123 „Mijloace fixe" s-au 213
„Obiecte de mica valoare şi scurta durata" - în functie de valoarea utilitara şi durata de
functionare utila.
Ambalajul intrat împreuna cu materia prima, materiale, precum şi ambalajul
fabri¬cat pentru pastrarea şi vânzarea produselor se înregistreaza la contul 211
„Materiale", sub-
contul 211.4 „Ambalaj şi materiale de ambalat". La subcontul dat,
deasemenea se in¬
clud şi materiale de ambalat, folosite pentru pastrarea produselor, materialelor,
semifab¬ricatelor, articolelor de inventar şi pentru pregatirea lor pentru încarcare şi livrare.
Evidenta analitica a ambalajelor se tine referitor la persoanele responsabile de bunurile
materiale, felurile de ambalaje, cantitate, preturi şi suma. La întreprinder¬ile de comert cu
amanuntul, evidenta ambalajelor se tine pe verso a rapoartelor ges¬
tionare marfare sub forma de lista de verificare pentru conturile analitice materiale.
35 Contabilitatea s-au grupul de evidenta şi control trebuie sa sta- bileasca în timpul
controlarii rapoartelelor gestionare urmatoarele:
- autenticitatea documentelor şi
corectitudinea înregistrarilor din rapoartele gestionare, întocmite pe baza documentelor
anexate, precum şi faptul daca datele documentelor corespund perioadei care a fost prezentate
rapoartele gestionare;
- daca stocurile de marfuri şi ambalaje indicate în rapoartele gestionare la începutul
perioadei core¬spund cu cele indicate în rapoartele gestionare precedente pentru sfârsitul
perioadei de dare de seama;
daca stocurile de marfuri şi ambalaje indicate în rapoartele ges¬tionare la începutul
perioadei corespund cu stocuile reale din lista de inven¬tariere, în cazul în care la întocmirea
rapoartelor s-a efectuat inventarierea.
daca nu exista o factura a carei data ar preconiza ca marfa a fost primita pâna la
inventariere, iar factura a fost anexata dupa inventariere;
1 legalitatea şi temeinicia operaţilor economice (primirea şi livrarea marfurilor, scoaterea
de la evidenta, etc.)
• prezenta semnaturilor de dispozitie ale conducatorului şi contabilului-sef al
în¬treprinderii referitor la miscarea interioara a marfurilor;
completitudinea înregistrarii la intrare în perioada de dare de seama a marfurilor pe baza
procurilor eliberate, documentelor platite şi celor acceptate pentru a fi platite;
—dacas-au controlat preturile marfurilor,etc.
Este necesar sa se controleze de asemenea: corectitudinea calculelor aritmetice din
raportul ges¬tionar, precum şi din documentele anexate; corespunderea sumelor mişcarii
interioare a marfurilor şi ambalajelor, sumelor indicate în partea de intrare a rapoartelor
gestionare al altor gestionari, corespun¬derea sumei incasarilor indicate în partea de ieşire a
raportului cu suma înregistrata în raportul gestionar de casa. Persoana ce se ocupa cu controlul,
consemneaza acest fapt prin semnatura sa. Erorile care au fost scoase la iveala în timpul
controlului, la taxare, calcule şi înregistrarea documentelor, se corecteaza la contabilitate prin
taierea sumelor şi înregistrarile eronate şi înscrierea în locul lor a celor corecte.
Contabilitatea face remarca respectiva privitor la corecţi, informand despre aceasta
gestionarul şi primind de la el confirmarea în scris referitor la justetea corecţilor.
Capitolul III Analiza circulaţiei mărfurilor în comerţ cu amănuntul
[1.] [1.] Sarcinileşi surseleinformaţionalealeanalizei volumului devînzari
36 Unul dintre indicatorii important ai activitatii economico-financiare a unitatilor
comerciale cu amanuntul constituie circulatia marfurilor cu amanuntul - volumul de vînzari al
marfurilor. El se calculeaza luînd în considerare sarcina principala a unitatii comerciale, care are
des¬tinata de a satisface necesitatile mereu crescînd ale consumatorilor în ce privette marfurile
de larg consum.Îndeplinirea programei de circulate a marfurilor cu amanuntul acţionează asupra
nivelului cheltuielilor de circulate, venitului şi profitului unitatii comerciale. Marfurile sunt
obiectul de baza al evidenţei contabile în comerţul cu amanuntul. Aceste valori constituie partea
principala a mijloacelor circulante ale unitatii comerciale.
Pentru ca unitatile comerciale sa efectueze acte de comerţ neîntrerupt, ele trebuie sa fie
aprovizion¬ate cu marfuri. Aprovizionarea se determina ca operaţiune comerciala de trecere a
marfii din pro¬prietatea vînzatorului în proprietatea cumparatorului cu acordul ambelor parti.
Conform modal- itatilor de plata a contravalorii marfurilor aprovizionarea poate fi cu plata
imediata sau ulterioara. Circulatia marfurilor cu amanuntul este influentata în mare masura de
aprovizionarea în termen şi cu marfurile, care au o sporita pe piata. De aceea
con¬tabilitatea trebuie, în primul rînd, sa soluţioneze problema solutionarilor.
Asupra circulatiei marfurilor influenţeaza şi stocurile de marfuri în unitatile comerciale
cu ama¬nuntul. Stocurile au un rol de asigurare cu marfuri pentru vînzare. Din punct de vedere
con¬tabil stocul de marfuri reprezinta active, ce cuprind marfurile achiziţionate şi destinate
revînzarii.
În raport cu exerciţiul de exploatare stocul de marfuri poate fi initial sau final. Volumul
stocurilor de marfuri cere o supraveghere permanenta din partea contabilitatii. Receptionarea
masei de marfuri de la furnizori conform contractelor de livrare încheiate necesita un control
neîntrerupt, care se realizeaza cu ajutorul contabilitatii. Plenitudinea, termenele de livrare,
cali¬tatea, preturile marfurilor, tarifele influenteaza nemijlocit asupra rezultatelor unutatii
comerciale. Vînzarea marfurilor constituie un element, care de asemenea, influenteaza circulatia
mar¬furilor cuamanuntul. Momentul vînzarii este considerat cel al contravalorii. Re-
latia neîntrerupta a ciclului de exploatare comercial determina obtinerea
disponibil-
itatilor baneţti, necesare atît reluarii aprovizionarilor, cît şi asigurârii beneficiului.
În conditiile de trecere la economia de piata crest şi rolul analizei activitatii economico-
financiare a unitatilor economice ca mijloc de control asupra circulatiei marfurilor, de relevare a
rez¬ervelor interne, de majorare a volumului de vînzari, accelerate a vitezei de circulate a
măr¬furilor, de micţorare a cheltuielilor de circulate, de creţtere a rentabilitatii unitatilor
comerciale. Analiza activitatii unutatii comerciale, ca arie de cuprindere şi profunzime, este
condiţionata de sistemul de indicatori, de capacitatea informationala a fiecaruia. Sistemul de
indicatori trebuie sa fie cuprinza- tor, dar rezonabil pentru a permite realizarea scopului
informatiei, respectiv evaluarea şi decizia. Sarcinile de baza ale analizei
circulatiei marfurilor cu amanuntul sunt:
(a) controlul asupra gradului de îndeplinire a volumului de vînzari în dinamica ;
37 • calculul influentei factorilor la modificarea circulatiei marfurilor ;
• evaluarea introducerii metodelor progresive în comerş şi eficienta lor ;
• evidentierea cailor şi posibilitatilor pentru majorarea volumului de vînzari;
• elaborarea masurilor pentru înlaturarea neajunsurilor evidentiate, asigurarea
efectiva cu stocuri de marfuri, utilizarea efectiva a resurselor de munca, bazei tehnico-
materiale, ameliorarea activitatii comerciale.
În mersul analizei se stabileşte, cum este satisfacuta cererea cumparatorilor cu mar-
furi,cum unitatea comerciala îmbunatateşte structura circulatiei marfurilor, asigura cumparâ- torii
cu marfuri de înalta calitate, acşioneaza asupra gusturilor estetice ale populatiei.
Volumul de vînzari este unul dintre indicatorii de baza, dupa care se apreciaza activitatea
unitatii comerciale. El include vînzarea marfurilor populaşiei pentru consumul personal, iar
întreprinder¬ilor, organizaţilor şi instituţilor î o pentru utilizarea colectiva şi nevoile generale
administrative. Analiza volumului de vînzari permite evidentierea rezervelor interne de majorare
a acestui indicator.
Volumul de vînzare cu amanuntul constituie indicatorul de baza al SRL de marimea
caruia depinde profitul şi rentabilitatea unitatii comerciale.
Informatia despre volumul de vînzari se culege din urmatoarele surse :
Raportul statistic anual nr.3 î o comerş „Vînzari şi stocuri de marfuri”
Raportul statistic nr.1 î o ÎM „Efectivul de salariaţ şi locurile de munca”
Raportul financiar.
3.2 Analiza generala a dinamicii şi structurii volumului de vînzari
Vînzarea marfurilor este un proces complex şi de mare responsabilitate pentru
conducerea unitatii comer¬ciale cu amanuntul. Din punct de vedere juridic, vînzarea reprezinta
trecerea în proprietatea cumparâtoru- lui a unor marfuri, pe baza acordului dintre partenei cu
privire la obiectul vînzarii şi pretul de vînzare. Unitatea comerciala cu amanuntul îndeplineşte
funcţa de intermediar între pro-
ducator şi consumator final, asumîndu-şi totodata o serie de sarcini eco¬nomice şi sociale
menite sa conteribuie la satisfacerea cerinţelor populaţiei.
Conducerea unitatii comerciale trebuie sa urmareasca şi sa controleze prin toate verigile
sale organiza¬torice procesul de vînzare cu ajutorul analizei. Rezultatele analizei contribuie la
luarea deciziilor corecte în ceea ce priveşte organizarea şi desfaşurarea activitatii de
comercializare a marfurilor cu amanuntul. Fluxul valoric al marfurilor, ce trec din sfera
producşiei în sfera consumului se
38 regaseţte în indicatorul î o volumul vînzărilor de mărfuri.