Particularitati Privind Contabilitatea Marfurilor in Alimentatia Publica

8/18/2019 Particularitati Privind Contabilitatea Marfurilor in Alimentatia Publica

1/14

Particularităţi privind contabilitatea mărfurilor în alimentaţia publică

Capitolul5

PARTICULARITĂŢI PRIVINDCONTABILITATEA MĂRFURILOR ÎNALIMENTAŢIA PUBLICĂ

5.1 Structură şi forme de preţuri în alimentaţia publicăAlimentaţia publică constituie o formă specifică a comerţului, fiind organizată ca un sector distinct şi

cu obiective distincte. Caracteristica principală a activităţii de bază în alimentaţia publică o constituie producţia, comercializarea şi organizarea consumului preparatelor culinare şi de cofetărie. O dată cu aceasta, prin intermediul unităţilor de alimentaţie publică se organizează şi desfacerea mărfurilor procurate pentruvânzarea în aceeaşi stare.

ntreprinderile din alimentaţia publică îşi desfăşoară activitatea conform mediului sau sortimentului producţiei, aprobat de către patronul sau conducătorul lor, în corespundere cu tipul şi categoria de preţuri alefiecăreia. Categoria de preţuri se atribuie întreprinderii, la propunerea conducătorului ei !patronului", conform#egulamentului cu privire la modul de trecere a restaurantelor, cafenelelor, barurilor şi altor unităţi dealimentaţie publică în categoriile stabilite potrivit nivelului deservirii şi mărimii suprapreţurilor. Caracterulspecific al activităţii şi sortimentul produselor şi bucatelor stabilesc tipuri specifice de întreprinderi de

alimentaţie publică$ Restaurant % unitate de alimentaţie publică confortabilă care oferă consumatorilor un larg sortiment de produse culinare şi de cofetărie de înaltă calitate, precum şi de diverse băuturi. #estaurantele sunt dotate cu prospecte de reclamă, coperte de firmă pentru meniuri şi invitaţii prezentate artistic. n foaier poate fiorganizată desfacerea suvenirelor şi florilor. &entru crearea unei atmosfere distractive restaurantul poate fidotat cu formaţiune muzical % artistică, care funcţionează în orele de seară. #estaurantul de categoria '(u)* sedistinge prin soluţie ar+itectonică şi dotare te+nicomaterială unică- interiorul este amenaat cu gust, având unînalt nivel de confortabilitate. Consumatorilor li se oferă un larg sortiment de bucate, băuturi şi produse decofetărie la comandă. /ucatele preparate % specialitatea casei reflectă particularităţile bucătăriei naţionale,specificul unităţii respective. 0nele bucate se pun la dispoziţie, cu efectuarea operaţiilor finale, în prezentaconsumatorilor. n cazul în care se dispune de produsele respective, se primesc comenzi pentru prepararea

mâncărurilor neincluse în meniu. Consumatorii sunt serviţi de ospătari, ospătari%şefi, barmani, care trebuie săcunoască tipurile de servire, regulile şi te+nica servirii, să aibă studii speciale. Restaurant clasic % unitate unde consumatorilor li se propune un sortiment larg de produse culinare,

gustări reci şi calde, mâncăruri calde, dulciuri, fructe e)otice, îng+eţată, băuturi alcoolice şi nealcoolice, ţigărietc. Oferă servicii suplimentare$ banc+ete, diferite recepţii, alte festivităţi.

Restaurant naţional % este o unitate de alimentaţie publică care oferă servicii tradiţionale, specifice ţăriirespective. Aici se pune la dispoziţie o gamă largă de produse culinare, băuturi alcoolice şi nealcoolicetradiţionale regiunii respective. Ambianţa interioară a restaurantului, mobilierul, vesela, programul muzical,uniforma personalului de servire trebuie să corespundă coloritului naţional.

Cramă % unitate de alimentaţie publică, construcţia şi dotarea căreia aminteşte un beci pentru păstrareavinurilor. Astfel de întreprinderi se amplasează în subsoluri şi semisubsoluri. 1obilierul, vesela, inventarul,

uniforma ospătarilor reflectă stilul întreprinderii. Consumatorilor li se oferă mâncăruri specifice la grătar sautrase la tigaie, fiind servite în vase de ceramică sau de lut pe tavă de lemn.

Restaurant specializat % unitate de alimentaţie publică unde consumatorilor li se oferă un sortimentspecializat de produse culinare şi băuturi ce figurează permanent în meniul întreprinderii, dotarea şi

prezentarea lui trebuie să corespundă specializării !pescăresc, vânătoresc, dietetic, familial, vegetarian etc.".Vagon–restaurant % menit să deservească pasagerii transportului feroviar cu deunuri, prânzuri, produse

de cofetărie şi băuturi, precum şi să deservească pasagerii direct în vagoane. n afară de aceasta, vagoanele% restaurant asigură cu mâncare caldă lucrătorii brigăzilor de deservire a trenului.

Bar % este o unitate de alimentaţie publică cu program de zi şi de noapte, în cadrul căruia se propune ogamă largă de băuturi alcoolice şi nealcoolice, un sortiment îngust de produse culinare şi de cofetărie.

Bar de categoria “Lux” % se distinge prin nivel ma)im de confort, prin soluţie ar+itectonică şi în planunică, se construieşte numai după proiecte individuale. 1obilierul, armatura de iluminat şi alte elemente aleinteriorului trebuie să fie e)ecutate la comandă specială şi să corespundă celor mai înalte e)igenţe aleconsumatorilor. 2esela şi tacâmurile, leneria de masă se fabrică la comandă specială, ţinânduse seamă deconcepţia artistică generală. &e fiecare obiect de veselă de porţelan, lenerie de masă figurează monograma sau

34


2/14


denumirea deplină a barului şi emblema de firmă a lui. Consumatorii sunt serviţi de barmani !la teg+eaua barului", de ospătari !la mese". Consumatorilor li se propun, mai cu seamă, băuturi alcoolice şi nealcoolicesimple sau în amestec, gustări şi bucate, ciocolată, fructe, pomuşoare, bomboane în sortiment larg.

Bar de zi % unitate de alimentaţie publică care funcţionează, de regulă, în cadrul +otelurilor şirestaurantelor sau ca unitate independentă. Oferă o gamă diversificată de băuturi alcoolice şi nealcoolicesimple, precum şi gustări, tartine, produse de cofetărie % patiserie, îng+eţată, ţigarete. 6e asemenea, oferă

posibilităţi de distracţie !muzică şi diverse ocuri". Consumatorii sunt serviţi de barman la teg+eaua%bar cu

scaune înalte, mese mici cu scaune respective. Bar de noapte % este o unitate cu caracter distractiv, cu un orar de noapte, ce prezintă un program variat

de divertisment, dansuri. 7ortimentul cuprinde o gamă diversificată de băuturi alcoolice fine, de import şiindigene, băuturi nealcoolice, diferite produse de cofetărie şi îng+eţată, precum şi un sortiment restrâns de

produse culinare !pizza, griletă etc.", cafea. 6e obicei are formă de amfiteatru, oferind tuturor consumatorilor posibilitatea de a urmări programul artistic. 8ste dotat cu aparate pentru amplificarea sunetului, orgă de lumini,dispozitive pentru proiecţia filmelor.

Cafe–bar % este o unitate care îmbină funcţionarea barului cu desfacerea diferitelor tipuri de cafea,ciocolatei calde, precum şi a gustărilor, produselor de cofetărie, îng+eţatei, băuturilor alcoolice fine !lic+ior,divin, vermut".

Gril–bar % este o unitate de alimentaţie publică utilată cu teg+ea%bar. Oferă consumatorilor produse

preparate parţial sau complet în prezenţa lor. 7ortimentul cuprinde crenvurşti fierţi, pui la frigare, cârnăciori prăiţi, tartine calde şi alte produse culinare, precum şi băuturi calde şi reci. /ăuturile alcoolice se oferă însortiment restrâns.

isco !"ideo#–bar % unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind bazata pe realizarea de gustări, produse de cofetărie, îng+eţată şi în special de cocteiluri alcoolice si nealcoolice.6ivertismentul este realizat prin intermediul muzicii de audiţie şi dans, înregistrată şi difuzată prin 'disc

o9er*. 2ideoteca este special amenaată cu instalaţii electronice pentru prezentarea video%programelor şifilmelor.

Bar–biliard % unitate cu profil de divertisment sportiv % biliard, activitatea comercială fiind bazata pedesfacerea de gustări, bucate de felul doi cu o te+nologie a preparării necomplicate, produse de cofetărie,îng+eţată, cocteiluri. 6ivertismentul sportiv % biliardul se desfăşoară în sala în care sunt instalate mese de

biliard.Cafenea % unitate care îmbină activitatea de realizare a cafelei cu divertismentul- oferă consumatorilor

băuturi nealcoolice calde !cafea, cafea cu lapte, cacao, ciocolată, ceai", precum şi gustări reci şi calde,mâncăruri de felul doi, îng+eţată, produse de cofetărie, băuturi alcoolice !lic+ior, divin".

Cafenea specializată % unitate de alimentaţie publică dotată conform specializării respective,sortimentul diversificat de mâncăruri şi produse de asemenea trebuie să corespundă tematicii. Cafenelelespecializate pot fi de mai multe tipuri$ cafenea%îng+eţată, lacto%cafenea, cafenea pentru tineret, cafenea pentrucopii, internet%cafe etc.

Cafenea–$ng%eţată % organizează consumul pe loc a îng+eţatei în sortiment !cu ingredient şi fără",amestecurilor lactate, băuturilor calde, reci şi răcoritoare, produselor de cofetărie.

Lacto–cafenea % oferă consumatorilor diverse mâncăruri din lapte şi produse lactate, produse decofetărie, băuturi reci şi calde.Cafenea pentru tineret % alături de sortimentul larg de produse de patiserie, cofetărie, culinărie şi

mâncăruri, organizează diverse acţiuni !serate tematice, întâlniri cu scriitori, artişti etc.".Cafenea pentru copii % unitate destinată pentru servirea clienţilor cu copii. Ambianta interioara a

cafenelei corespunde tematicii pentru copii, cafeneaua este dotată cu veselă şi mobilă pentru copii. (istameniuinclude băuturi reci şi calde, supe, mâncăruri reci şi gustări, dulciuri, produse lactate.

&nternet–cafe % unitate de alimentaţie publică care comercializează un sortiment larg de produse de patiserie, cofetărie, culinărie, bucate de felul doi, în paralel cu prestarea serviciilor ':nternet* prin intermediulsălii amenaate cu computere sau nemilocit în sala comercială a unui număr limitat de computere.

Bodegă % unitate de alimentaţie publică cu interior mic, în care consumatorii sunt serviţi cu un

sortiment specific de mâncăruri şi gustări !calde şi reci", produse făinoase, băuturi alcoolice şi nealcoolice,sucuri, bere. n funcţie de sortimentul producţiei realizate bodegile pot avea următoarea specializare$ colţunaşi,frigărui, crenvurşti, plăcintărie, patiserie, bucate la grătar, berărie, ceainărie, cofetărie, pizzerie, rotiserie etc.

34;


3/14


Cr'(mă unitate de alimentaţie publică amenaată în stil naţional, în care consumatorilor li se propuneun sortiment vast de vinuri, izvar, plăcinte, învârtite, legume proaspete.

Bistro unitate cu servire rapidă în care se desfac produse de patiserie%cofetărie, gustări, tartine, băuturi alcoolice, bere, ceai, cafea, sucuri, răcoritoare.

Cantină % este destinată pentru prepararea şi realizarea pentru consum pe loc a diverselor mâncăruri pentru deun, prânz şi cină. 8ste amplasată în apropierea uzinelor, şantierelor de construcţie, şcolilor de culturăgenerală şi liceelor, blocurilor studenţeşti etc. Cantinele trebuie să dispună de săli comerciale pentru servirea

consumatorilor, încăperi de producţie, depozite, încăperi administrative. n cantine funcţionează un sistem deautoservire în front liniar sau cu punerea prealabilă a mâncărurilor pe masă în funcţie de contingentul ceurmează sa fie servit. Cantinele dietetice se specializează în servirea persoanelor ce au nevoie de regimdietetic, oferă populaţiei raţii dietetice. n cantine suplimentar poate fi organizată desfacerea producţiei prin

bufete. Bufet % unitate de alimentaţie publică în care se desface un sortiment restrâns de gustări reci, produse

culinare, sandviciuri, băuturi, preparate în bucătăria proprie sau aduse de la alta unitate de alimentaţie publică.Cofetărie % unitate de alimentaţie publică amenaată în sălile comerciale ale magazinelor indiferent de

specializare. 7e comercializează produse de patiserie şi cofetărie, tartine, îng+eţată, cocteiluri, băuturirăcoritoare şi fierbinţi.

)agazin !secţie# de articole culinare % unitate independentă în care se comercializează semipreparate

culinare !din carne, peşte, legume, făinoase", precum şi produse culinare finite, produse de cofetărie, patiserie, pentru consum la domiciliu. &roducţia este realizată de vânzători, poate fi preparată în bucătăria proprie sauadusa de la alte unităţi de alimentaţie publică. Culinăriile pot fi amplasate în incintele unităţilor de alimentaţie

publică, restaurantelor, cantinelor, precum şi în magazinele universale, magazinele alimentare.*ală de degustaţie % unitate în care sala comercială este amenaată specific pentru degustarea băuturilor

alcoolice. n timp de seară poate activa ca bar ori cafenea cu condiţia că dispune de încăperile necesare şi estedotata cu inventarul şi vesela pentru acest tip de întreprinderi.

Complex de alimentaţie publică % unitate de alimentaţie publică, care cuprinde în aceeaşi clădire numai puţin de trei unităţi, ce pot avea şi intrări separate.

n componenţa sistemului alimentaţiei publice se includ unităţile reţelei de comerţ mărunt, şi anume$C%io(c % construcţie mică de tip înc+is sau semiînc+is, ce are un singur loc de lucru, fără încăpere

suplimentară pentru păstrarea mărfurilor. +a"ilion % construcţie de tip înc+is ce se distinge de c+ioşc prin faptul că are două sau mai multe locuri

de lucru, precum şi încăpere au)iliară.Cafenea de "ară, minicafenea % construcţie de tip înc+is, semiînc+is, unitate pe baza de c+ioşcuri,

pavilioane etc. cu instalarea mobilei !mese, scaune", inclusiv pe terenuri la aer liber pentru servireaconsumatorilor. n cafenelele de vară şi minicafenele se desfac produse de preparare simplă % tartine, patiserie,sucuri, băuturi răcoritoare, ţigări. &oate fi aplicată autoservirea sau servirea de către ospătari.

n conformitate cu nivelul de deservire şi nomenclatorul serviciilor prestate, restaurantele şi barurile sedivizează în trei categorii$

• -lux” % cu interior rafinat, nivel de deservire deosebit, sortiment calibrat de servicii şi bucate de

firmă şi la comandă, băuturi şi cocteiluri speciale-• -superioară” % cu interior e)travagant, latitudine de servicii, confort şi sortiment bogat de bucate şi

băuturi-• -$nt'i” % confort, sortiment de bucate şi produse, băuturi în sortiment mai mic-

Cafenelele şi bodegile pot fi atribuite, de asemenea, la categoria


4/14


n alimentaţia publică se stabilesc preţuri de evidenţă atât la mărfuri şi materia primă, cât şi la bucatele preparate. &reţul de ac+iziţie se formează în mod analogic cu celelalte unităţi comerciale, doar că la calcularea preţurilor de vânzare se aplică un adaos comercial suplimentar la produsele preparate. Adaos comercialdepinde de organizarea structurală a întreprinderii şi de aceea e)istă un adaos separat pentru mărfuri, care esteaplicat de către depozit şi un adaos destinat acoperirii c+eltuielilor de pregătire a bucatelor.

Exemplu$ 0nitatea de alimentaţie publică a procurat mărfuri conform următoarelor

informaţii$• mărfuri, la preţ de ac%iziţie – == lei !3== unităţi la lei>unitate"-• adaos comercial la mărfurile procurate % =?-• adaosul alimentaţiei publice % 4=?.

7uma adaosului comercial aplicat la mărfuri$ == lei @ =? $ 3==? 90 lei.7uma adaosului alimentaţiei publice$ !== lei B = lei" @ 4=? $ 3==? 78 lei.7uma produselor la preţul de vânzare cu amănuntul$ == B = B DE 468 lei.

6e cele mai multe ori se stabileşte un adaos comercial comun care poate fi calculat după

relaţia$ b" @ =,=3!a B b B a A F , !;.3"unde,υ % cota adaosului comercial comun-a % cota adaosului aplicat la mărfuri, % cota adaosului aplicat de alimentaţia publică.

n aşa fel, cota cumulativă a adaosului aplicat de unitatea de alimentaţie publicăconstituie 5G? !=? B 4=? B =,=3!=? @ 4=?"".

7uma adaosului aplicat reprezintă !68 lei !== lei @ 5G?".7uma mărfurilor la preţ de vânzare % 468 lei !== lei B 3GE lei".

Adaosul comercial cumulativ trebuie să fie mai mare decât în comerţul cu amănuntul deoarece încomerţ se suportă c+eltuieli aferente desfacerii mărfurilor, pe când în alimentaţia publică se concentreazăc+eltuieli privind prepararea şi prelucrarea bucatelor, precum şi organizarea consumului şi desfacerii acestora.

n alimentaţia publică, modul de calculare a preţului la bucatele pregătite se mai numeşte şi calculaţiecare se realizează pentru un tip de bucate, o porţie, un 9g etc. Calcularea preţurilor la bucate în alimentaţia

publică este normată, adică consumul de materie primă pentru prepararea bucatelor se fi)ează in reţetar. Cutoate acestea, reţetarul nu dispune de toate tipurile de bucate şi unitatea de alimentaţie publică este în drept săelaboreze reţete autentice pentru mâncăruri originale, ceea ce se documentează prin


5/14


în baza calculaţiei conform fişei. n condiţiile economiei de piaţă criteriul de bază în aprecierea preţului laoricare tip de mărfuri, produse finite sau servicii se bazează pe nivelul cererii şi ofertei.

Calcularea preţului de vânzare a bucatelor se va realiza mai adecvat reieşind din condiţiile concrete deactivitate$ concurenţa e)istentă, capacitatea de cumpărare a consumatorilor potenţiali etc. n aşa fel sestabileşte preţul în ţările din Occident şi c+iar de către multe întreprinderi din #epublica 1oldova. n aşa caz,

preţurile la produse sunt relativ stabile, ceea ce facilitează memorizarea listei de preţuri de către c+elneri, bucătari, casieri şi alte categorii de personal, permite evitarea întocmirii repetate a fişelor de calculaţie,

reducând astfel munca serviciului contabil. n mod normal la calcularea preţului de vânzare se iau înconsideraţie preţurile de ac+iziţie, însă aceasta nu trebuie să fie factorul determinant. n aşa caz, calculaţia

preţurilor în fişe prezintă nivelul de rentabilitate a anumitor feluri de bucate şi poate releva necesitateautilizarea materiei prime mai ieftine sau modificarea sortimentelor bucatelor preparate.

5.1.2 Particularităţi ale contabilităţii materiei prime, mărfurilor şi produselor înunităţile de alimentaţie publică

0nităţile de alimentaţie ac+iziţionează mărfurile de la diferiţi furnizori !întreprinderi producătoare,unităţi de comerţ cu ridicata etc.", precum şi de la unităţi de comerţ cu amănuntul !magazine" sau persoanefizice. 6e cele mai multe ori, materia primă şi mărfurile sunt recepţionate în magazii şi înregistrate îngestiunea magazionerilor. 0lterior mărfurile şi materiile prime se transmit în producere, bufete sau altesubdiviziuni structurale pentru prelucrare, fabricarea bucatelor sau revânzarea ulterioară.

#elaţiile dintre furnizori şi unităţile de alimentaţie publică sunt stabilite în baza contractului de livrare.(ivrarea de mărfuri se documentează de către furnizor în baza documentelor de însoţire$ factura fiscală, facturade e)pediţie , ane)ele la facturi, contulfactură, act de ac+iziţie etc., în ordine analogică cu aprovizionareaîntreprinderilor de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul.

5.2.1. Contabilitatea mărfurilor şi materiei prime în depoit !ma"aie#Contabilitatea sintetică a e)istenţei şi circulaţiei mărfurilor şi materiei prime în magazii se ţine cu

autorul contului 43D


6/14


&entru aprecierea corectă a calculelor valorii de intrare a mărfurilor în patrimoniuinformaţia disponibilă se prezintă în tabel

Calculul valorii de intrare a mărfurilor intrate în patrimoniu

I"#i$a%&'i()*a

$&"+&'*+a$%)'ii

Li,-)'ile #e *.'+)'iE/i-%e"a 'eal.a *.'+)'il&'

1" li*i%a "&'*el&'#e ,e'i-aili%a%e

"a%)'al.

#i" 2i"a+)'"i3&')l)i

A ! 54

$ ! $ $ 52aloarea mărfurilor la

preţuri contractuale 35 === 4; G 3; EE=

I2A 4 5== ; 3G 4 ;E=C+eltuieli de transportaprovizionare G== G==

I2A 3== 3==2aloarea mărfurilor la preţde ac+iziţie!' ! : ' ; ' 5 : ' 4"

3 === 4= E= 34 ==

Conform calculelor menţionate se realizează următoarele înregistrări$3. &entru valoarea mărfurilor primite de la furnizori la suma fără I2A$

123 -)ărfuri”, subcont 1232 -)ărfuri $n depozit” 4 21 566 lei !25 666 – 1 566#7

C 512 -atorii pe termen scurt pri"ind facturile comerciale”8

4. &entru mărimea I2A deductibilă la aprovizionarea cu mărfuri în mărime de 3>G dinvaloarea mărfurilor facturate$

59: 81 -atorii pri"ind .V/” – 1 566 lei !25 666 ; G dinvaloarea CIA facturate$

59:81 -atorii pri"ind .V/” – 266 lei !


7/14


n cazul când mărfurile primite sunt evidenţiate la preţ de vânzare cu amănuntul plusI2A, atunci pentru mărimea adaosului comercial se vor reflecta două formule contabileseparate$

E. (a valoarea adaosului comercial aplicat la mărfurile primite. 123 -)ărfuri”, subcont 1232 -)ărfuri $n depozit”7

C =12 -/daos comercial” $ 1 =9= lei !21 ?66 @ 6,11#8

8videnţa mărfurilor în depozit este ţinută de magazioner care este persoană cu răspundere materială.8videnţa mărfurilor la depozit poate fi organizată în baza diferitor modalităţi specifice în dependenţă demetodele de păstrare a mărfurilor.

1ărfurile şi materiile prime pot fi păstrate pe partide !mărfurile ce necesită succesiunea strictă aeliberării", pe denumiri, sorturi şi categorii. n cadrul fiecărei din metodele enumerate, evidenţa mărfurilor seţine indicatori cantitativi în baza documentelor de însoţire a primirii şi eliberării mărfurilor.

&artida este cantitatea de marfă de diferite tipuri recepţionată concomitent în baza unui document deînsoţire. n cadrul metodei păstrării pe partide este necesară respectarea condiţiilor$ păstrarea separată afiecărei partide- accesul liber la mărfuri- evitarea combinării cantităţilor de mărfuri din diferite partide.8videnţa pe partide permite posibilitatea fi)ării lipsurilor sau surplusurilor imediat după epuizarea partideitotale, asigurânduse un control stric asupra integrităţii stocurilor. Iotuşi, în cadrul evidenţei pe partide se

constată şi unele neaunsuri$ iraţional se utilizează suprafaţa şi spaţiul de depozitare- se diminuează posibilităţile de operare a stocurilor, deoarece informaţia despre stocul unui tip de marfă trebuie acumulatădin diferite locuri de păstrare, adică din cadrul diferitor partide.

n cazul metodei de păstrare pe sorturi, fiecare procurare a unităţii de marfă !materie primă" de anumitsort se însumează la cantitatea e)istentă în stoc a acelaşi tip de marfă, în aşa fel, mărfurile păstrânduseseparat pe fiecare sort. 8videnţa păstrării mărfurilor pe sorturi presupune se ţine de magazioner conformdenumirilor, sorturilor, cantităţii şi preţurilor aplicate la mărfurile din stoc.

8videnţa analitică a mărfurilor şi produselor în alimentaţia publică se organizează pe următoarelesectoare$

a" subdiviziuni structurale- b" pe fiecare subdiviziune % pe fiecare persoană cu răspundere materială-c" pe fiecare persoană cu răspundere materială % pe tipuri de mărfuri.Contabilitatea analitică poate fi realizată în baza metodelor cantitativvalorică şi operativcontabilă.

8videnţa cantitativvalorică se ţine în dependenţă de metoda de păstrare a mărfurilor, pe sorturi sau pe partide.

n cazul metodei pe sorturi se întocmeşte


8/14


trebuie să corespundă cu soldul final a contului sintetic 43D


9/14


&entru înregistrarea contabilă a circulaţiei mărfurilor, bucatelor şi produselor în alimentaţia publică seutilizează informaţia din rapoartele de gestiune a persoanelor cu răspundere materială.

&entru procesul de producţie, bucătarulşef întocmeşte -Raportul pri"ind mi(carea materiilor prime!produselor#, mărfurilor (i ambalaelor la $ntreprinderile de alimentaţie publică” !ane)a 4.3D". n raport seînscriu toate sumele mărfurilor primite din depozit şi eliberate din producţie atât în preţurile de evidenţă asecţiei de producţie, cât şi preţul de vânzare a acestora. #apoartele pe perioade de gestiune consecutive secoordonează prin intermediul stocurilor la începutul şi sfârşitul perioadei de întocmire a raportului !zilnic sau

săptămânal", adică stocul la început se transcrie din raportul precedent, în care se prezenta ca stoc la sfârşit.Hiecare sumă înscrisă în intrările sau ieşirile de mărfuri, bucate sau produse se confirmă prin documenteînsoţitoare ce se ane)ează la raport. Iotodată, la raport se ane)ează un e)emplar al planuluimeniu şi ameniului propriu zis. :nformaţia privind circulaţia ambalaelor se înscrie în coloane separate atât la intrări, câtşi la ieşiri calculânduse stocul final şi pentru ambalae.

Contabilitatea verifică minuţios raportul atât după formă, cât şi după conţinut corectitudinea şi plenitudinea completării tuturor elementelor şi usteţea datelor cifrice cu sumele documentelor ane)ate. nafară de aceasta, se compară sumele din ieşiri cu sumele din intrări a rapoartelor altor subdiviziuni către caresa eliberat producţia gata. &artea


10/14


Cartofi ,== 35,= ;5,==1orcov ;,== 5,= 4=,==1azăre D,== 5,= 5,==1aioneză 3D,== E,= 3G,==1uştar 4,== 3,= 4,==7are 4,== 3,= 4,==

&iper negru ;G,== =,E G,E=TOTAL> ,'e a$?i3iie ) ) 64>80A#a&- $&*e'$ial !35? @ total, preţ ac+iziţie" 96>4

TVA !4=? @ !total, preţ ac+iziţie B adaos comercial"" !47>8@TOTAL> ,'e 2"3a'e !total, preţ ac+iziţie B adaos comercial B I2A" 887>07

P'e #e 2"3a'e ,e"%') ! ,&'ie !total, preţ vânzare > 3==" 8>90

Iabelul 3D

Calculul preţului de vânzare la bucatele preparate +ui cu ciuperci (i sm'nt'nă

Ma%e'ie ,'i*.P'e)l ,e"%')

)" lei

N&'*a #e $&"-)* ,e"%')!00 ,&'ii

$a"%i%a%ea> leiCarne de pui 45,== 4=,= 5==,==Ciuperci 4;,== E,= 34,==7mântână ,== ;,= G,==Ceapă ;,== 3,= ;,==#oşii 5,== ,= 35,==

&ătrunel D,== =,G ;,4=&iper negru ;G,== =,; 3E,;=7are 4,== =,; =,E=

TOTAL> ,'e a$?i3iie ) ) 770>40A#a&- $&*e'$ial !35? @ total, preţ ac+iziţie" !!@>@6

TVA !4=? @ !total, preţ ac+iziţie B adaos comercial"" !77>!9TOTAL> ,'e 2"3a'e !total, preţ ac+iziţie B adaos comercial B I2A" !065>!@

P'e #e 2"3a'e ,e"%') ! ,&'ie !total, preţ vânzare > 3==" !0>70

Iabelul 3ECalculul preţului de vânzare la bucatele preparate

0riptură -tefania”


)" lei

N&'*a #e $&"-)* ,e"%')!00 ,&'ii

$a"%i%a%ea> lei&ulpă de porc E,== 4=,= DG=,==Carne tocată 3G,== G,= G,==Ceapă ;,== 3,= ;,==Ouă, buc. =,5= E= ;=,==&iper negru ;G,== =,; 3E,;=7are 4,== =,; =,E=

34


11/14


&astă de roşii E,== =,G ;,E=0sturoi 44,== =,G 3,4=

TOTAL> ,'e a$?i3iie ) ) 957>0A#a&- $&*e'$ial !35? @ total, preţ ac+iziţie" !40>@8

TVA !4=? @ !total, preţ ac+iziţie B adaos comercial"" !@>@6

TOTAL> ,'e 2"3a'e!total, preţ ac+iziţie B adaos comercial B I2A" !95>54

P'e #e 2"3a'e ,e"%') ! ,&'ie !total, preţ vânzare > 3==" !5>00

Iabelul 3Calculul preţului de vânzare la bucatele preparate

+răitură cu zmeură


)" lei

N&'*a #e $&"-)* ,e"%')!00 ,&'ii

$a"%i%a%ea> leiJmeură 44,== 4=,= ;;=,==Hăină de grâu ,== G,= 3E,==Ja+ăr pudră G,== 4,= 34,==Ouă, buc. =,5= 34= G=,==1argarină 3;,== 5,== D=,==(ămâie 34,== 4,= 4;,==Ja+ăr tos 5,== ,= 35,==

TOTAL> ,'e a$?i3iie ) ) 659>00A#a&- $&*e'$ial !35? @ total, preţ ac+iziţie" 9@>8@

TVA !4=? @ !total, preţ ac+iziţie B adaos comercial"" !46>97TOTAL> ,'e 2"3a'e !total, preţ ac+iziţie B adaos comercial B I2A" 88!>8

P'e #e 2"3a'e ,e"%') ! ,&'ie !total, preţ vânzare > 3==" 8>90

Iabelul 4=Calculul preţului de vânzare la bucatele preparate

Cocteil cu lapte si mere


)" lei

N&'*a #e $&"-)* ,e"%')!00 ,&'ii

$a"%i%a%ea> lei1iere de albină ;;,== 3,5 GG,==(apte pasteurizat ,== G,= 3E,==1ere E,== ;,= 4,==7uc de ananas 34,== ,= G,==

TOTAL> ,'e a$?i3iie ) ) !@>00A#a&- $&*e'$ial !=? @ total, preţ ac+iziţie" 4@>60

TVA !4=? @ !total, preţ ac+iziţie B adaos comercial"" 59>@TOTAL> ,'e 2"3a'e !total, preţ ac+iziţie B adaos comercial B I2A" 57>!

P'e #e 2"3a'e ,e"%') ! ,&'ie !total, preţ vânzare > 3==" >40

3


12/14


n baza informaţiilor conţinute în rapoarte, contabilitatea întocmeşte următoareleformule contabile$

3. 7au primit produse şi materie primă din depozit la preţul de evidenţă a depozitului!de ac+iziţie"$

123 -)ărfuri”, subcont 123: -+roduse (i preparate din alimentaţia publică” 4

1529,21 lei !! 336,:6 > ?93,16 > 251,66# @ 6,= ! =6 de seturi ##7

C 123 -)ărfuri”, subcont 1232 -)ărfuri $n depozit”84. 7a reflectat calcularea adaosului comercial la bucatele preparate în secţia de

producţie$ 123 -)ărfuri”, subcont 123: -+roduse (i preparate din alimentaţia publică” 4

9?5,12 lei !! ?225,52:6,5=>?5,=5>:5, 9?5,12#7

C


13/14


tarabagiii nu prezintă dări de seamă. (a sfârşitul zilei de muncă ei depun numerarul în casierie şi recupereazăcantitatea mărfurilor nevândute în baza -Bonului de primire”.

C+eltuielile de materii prime au)iliare !mirodenii, coloranţi, esenţe, şerveţele de masă etc.", necesitateaîn care nu este deosebită atât în procesul de producţie, cât şi la deservirea clienţilor se eliberează din depozitîn baza unui bon de consum sau fişă de ridicare separat. 7uma c+eltuită a acestor materii prime nu se includeîn preţul de vânzare a produselor şi bucatelor şi se stabileşte prin inventariere la sfârşitul lunii în bazaformulei de calcul nr. 4.3. Contabilizarea acestor c+eltuieli se înregistrează în formula$

321 -C%eltuieli comerciale”, subcont 321= -/lte c%eltuieli comerciale” la "aloareatotală a materiilor prime auxiliare7

C 123 -)ărfuri”, subcontul 1231 -)ărfuri $n $ntreprinderile de comerţ cu amănuntul”

pentru "aloarea la preţul de ac%iziţie a acestora8Contabilitatea produselor proprii, mărfurilor procurate aflate în bufete, magazinele culinare şi de

cofetărie se evidenţiază la contul 43D 9 166 lei# @ 6,26#7

35


14/14


C =12 -/daos comercial”8

5. (a încasarea sumelor din vânzarea cu plată în numerar în mărime fără I2A seînscrie$

1:2 -Casa” – : 566 lei !5 :66 – ?66#7

C

Particularitati Privind Contabilitatea Marfurilor in Alimentatia Publica

Documents

Transcript of Particularitati Privind Contabilitatea Marfurilor in Alimentatia Publica