Experizarea marfurilor

101
NICOLETA AND REEA NEACŞU EXPERTIZA MĂRFURILOR

Transcript of Experizarea marfurilor

Page 1: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 1/101

NICOLETA ANDREEA NEACŞU

EXPERTIZA MĂRFURILOR

Page 2: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 2/101

2

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………….………..…3

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE I…………………………………………….....4

Obiectul şi metoda expertizei merceologice

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE II………………………………………………16

Calitatea de expert

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE III………………………………………………28

Raportul de expertiză

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE IV…………………………………………..….52

Surse de litigii generatoare de expertize merceologice

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE V………………………………………………64Verificarea calităţii loturilor de produse – metode de prelevare a

eşantioanelor 

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VI……………………………………….……..75

Procesul de adoptare a deciziei de acceptare sau respingere a

loturilor de marf ă expertizate

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VII………………………………………….…89

Reconstituirea pe bază   de documente   şi măsur ători de teren a

condiţiilor de mediu în care s-au aflat spre păstrare loturile de marf ă

expertizate

BIBLIOGRAFIE

Page 3: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 3/101

Page 4: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 4/101

4

Unitatea de învăţare 1

Obiectul şi metoda expertizei merceologice

Cuprins

1. Introducere

2. Obiectivele unităţii de învăţare

3. Noţiunea de expertiză merceologică

4. Clasificarea expertizelor 5. Obiectul expertizei merceologice

6. Metoda expertizei merceologice

7. Rezumat

8. Test de evaluare a cunoştinţelor 

1. Introducere

 Acest ă  unitate de înv ătare prezint ă   noţ iunile de baz ă   privind 

expertiza merceologic ă.

 Acest ă   unitate de înv ăţ are studiaz ă   obiectul    şi metoda

expertizei merceologice. Expertiza este considerat ă   ca fiind 

necesar ă  numai în acele cazuri în care se pot da interpret ări diferite unor probleme pentru a c ăror soluţ ionare sunt 

necesare cunoştinţ e de o deosebit ă   competenţă   tehnic ă,

economic ă, medical ă etc.

După   parcurgera acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i cunoaşte

tipurile de expertize merceologice, precum   şi obiectul   şi 

metoda expertizei merceologice.

Page 5: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 5/101

5

2. Obiectivele unităţii de învăţare

După studierea acestui capitol ar trebui să puteţi:

  Să cunoaşteţi clasificarea expertizei mercologice   Să cunoaşteţi obiectul expertizei merceologice.

  Să cunoaşteţi metoda expertizei merceologice.

Cuvinte cheie: expertiz ă, judiciar, extra-judiciar.

Durata medie de studiu individual - 6 ore

3. Noţiunea de expertiză merceologică

 În sens general, noţiunea de expertiză  desemnează un mijloc probator 

de un tip deosebit reprezentând constatarea sau opinia unui specialist într-undomeniu anumit de cunoaştere, în scopul elucidării unor probleme

controversate sau litigioase în faţa unor organe judiciare sau a partenerilor 

unui contract economic.

Caracterul complex   şi special al unor probleme pe care organele

 judiciare le au de soluţionat obligă   la consultarea în măsur ă   tot mai mare a

opiniei specialiştilor în diverse domenii   şi explică   însemnătatea deosebită

atribuită mijloacelor de probă în stabilirea realităţii faptelor. În ansamblul acestora,  expertiza reprezint ă   acel mijloc de probă   prin

care, în baza unei cercet ări metodice folosind procedee   ştiinţ ifice, expertul 

aduce la cunoştinţ a organului care l-a împuternicit concluzii motivate   ştiinţ ific 

cu privire la faptele pentru a c ăror elucidare sunt necesare cunoştinţ e

specializate.

Progresul rapid al   ştiinţei   şi tehnicii, înregistrat mai ales în ultimele

decenii, a asigurat o expansiune f ăr ă   precedent a expertizei, întâlnită   în

Page 6: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 6/101

6

prezent în aproape toate domeniile activităţii omeneşti. Necesitatea sa este

impusă   de dezideratul prezentării unor probe concludente în faţa organelor 

 judiciare, a organismelor arbitrajului comercial internaţional sau operatorilor 

economici, care să asigure adoptarea de către aceştia a unor hotărâri justeExpertiza este considerată  ca fiind necesar ă   numai în acele cazuri în

care se pot da interpretări diferite unor probleme pentru a căror soluţionare

sunt necesare cunoştinţe de o deosebită   competenţă   tehnică, economică,

medicală etc. Ea constituie un mijloc de probă prin care, în baza unei activităţi

de cercetare desf ăşurată prin folosirea unor metode  ştiinţifice, expertul aduce

la cunoştinţa organului interesat concluzii motivate  ştiinţific cu privire la faptele

pentru a căror elucidare sunt necesare cunoştinţe de specialitate. Importanţa

ce se acordă în prezent expertizei poate fi evidenţiată, printre altele, de faptul

că  legiuitorul prevede obligativitatea recurgerii la expertize în anumite situaţii,

prin înfiinţarea unor instituţii statale cu atribuţii în acest domeniu, precum şi de

selecţionarea exper ţilor dintre specialiştii cu cea mai înaltă calificare.

Cu toată   importanţa atribuită   în prezent expertizei, trebuie totuşi

menţionat că  opinia expertului nu are o for ţă  probantă  absolută, fiind supusă

liberei aprecieri a organului judiciar, pe care îl ajută   să-şi formeze o opinie

proprie. Prin urmare, expertiza nu este hotărâtoare în rezolvarea unei cauze,

organul judiciar nefiind obligat să formuleze o decizie fundamentată numai pe

opinia expertului.

Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:

1. Expertiza este considerată   ca fiind necesar ă   numai în acele

cazuri.................................…………………....................................

2. Expertiza reprezintă   acel mijloc de probă   prin care, în baza unei

cercetări metodice folosind procedee   ştiinţifice,

expertul...........................................................................................

Page 7: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 7/101

7

Noţiunea de „expertiză", care derivă de la cuvântul latinesc „experior" (a

 încerca, a proba)  şi „expertus", având semnificaţia activităţii de cercetare a

unei probleme de către un specialist, este întâlnită, în general, în limba multor popoare sub aceeaşi denumire (în limba franceză   - expertise, rusă   -

ekspertiza etc). Uneori, ea poate fi însă   desemnată  prin mai mulţi termeni,

precum proba prin rapoarte de exper ţi, proba prin exper ţi sau rapoarte de

exper ţi.

 Întrucât prin efectuarea unei expertize pot fi aflate şi alte date decât cele

existente în dosarul cauzei, se poate considera că  aceasta poate îndeplini o

funcţiune dublă:

  descoperirea   şi punerea în evidenţă   a unor date   şi fapte

importante pentru obiectul cauzei sau comensurarea calitativă   sau

cantitativă a unor probe;

  expunerea unor concluzii  ştiinţific argumentate privind speţa din

care derivă obiectivele expertizei.

 Această   dublă   funcţie a expertizei permite să   se precizeze   şicaracteristicile sale de bază, dintre care două merită a fi reţinute:

  expertiza se dispune pentru a prezenta o opinie fundamentată

ştiinţific şi uneori pentru a executa o operaţie materială pe care instanţa

nu o poate efectua;

  nu se poate dispune o expertiză  căreia să   i se transfere sarcina

de a judeca fondul litigiului sau procesului, expertul având doar sarcina

de a da un simplu aviz asupra faptelor care îi sunt prezentate sau pe

care trebuie să le constate.

a. Descrieţi noţiunea de expertiză

b. Ar  ătaţi când este necesar ă expertiza.

c. Ar  ătaţi care este funcţia dublă a expertizei.

Page 8: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 8/101

8

4. Clasificarea expertizelor 

Marea varietate a domeniilor activităţii umane, în care se întâlnesc

expertize, a generat existenţa unui număr mare de categorii de expertize.

Pentru acest motiv şi încercările de clasificare a diverselor tipuri de expertizăsunt relativ numeroase.

 Astfel, în funcţie de conţinut, expertizele pot fi împăr ţite în următoarele

categorii:

  expertize care au la bază date, fapte şi constatări de specialitate,

f ăr ă a conţine elemente juridice; într-o asemenea expertiză, specialistul

efectuează   constatări pur tehnice, pe a căror bază   r ăspunde la

 întrebările adresate (exemplu: expertizele din domeniul chimiei)

  expertize la care constatările de ordin tehnic, în mod obligatoriu,

presupun luarea în consideraţie a unor reglementări sau normative

speciale (exemplu: expertizele tehnice şi contabile).

 În practică, expertiza merceologică   reprezintă  activitatea de cercetare,

evaluare  şi apreciere fundamentată  multilateral de către unul sau mai mulţi

exper ţi, a unor probleme controversate privind calitatea loturilor de produse,structura sortimentală sau starea lor cantitativă.

Prin urmare, specificul domeniului de activitate în care este localizată

 încadrează   expertiza merceologică   în categoria expertizelor care conţin în

mod obligatoriu şi elemente juridice. Ea este asimilată expertizei tehnice, f ăr ă

a se confunda însă   cu aceasta   şi presupune, pe lângă   formularea unor 

r ăspunsuri la întrebările puse, luarea unei poziţii faţă   de înscrierea lor în

prevederile unor norme tehnice cu caracter de reglementare sau legislativ.Sub aspectul organului care dispune efectuarea,  expertiza merceologică

este întâlnită în două variante principale:  j udi c i ar  ă şi extrajudiciar  ă.

Exper t i za mer ceol ogi c  ă   j udi c i ar  ă   este efectuată   de exper ţi judiciari

din dispoziţia organelor de urmărire penală, a instanţelor judecătoreşti sau a

altor organe cu atribuţii jurisdicţionale. Ea are drept scop soluţionarea unor 

probleme tehnice, mai mult sau mai puţin complexe, în vederea lămuririi unor 

fapte sau împrejur ări ale cauzei. Pentru aceasta este necesar ca expertul să

Page 9: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 9/101

9

cunoască  sfera competenţei încredinţate  şi instrumentele procedurale, astfel

 încât să  poată   prezenta în mod veridic faptele constatate sau reconstituite.

Concluziile expertizei merceologice judiciare sunt considerate drept mijloace

de probă.Expertizele judiciare nu au ca obiect clarificarea unor probleme juridice,

ci a unor situaţii, activităţi sau operaţii a căror investigare

şi interpretare se fac prin studierea de către exper ţi a informaţiilor   şi

constatărilor de specialitate într-un anumit domeniu.

Expertiza merceologic ă   extrajudiciar ă   se efectuează   la cererea

persoanelor fizice sau juridice cu privire la situaţii care nu au legătur ă

nemijlocită cu activitatea judiciar ă.

Potrivit legislaţiei în vigoare (Ordonanţa nr. 2/2000 a Guvernului

României privind organizarea activităţii de expertiză   tehnică   judiciar ă şi

extrajudiciar ă) aprobată  pentru Legea nr. 156/2002, expertizele extrajudiciare

pot fi efectuate atât de către exper ţi judiciari, cât   şi d e către exper ţi

extrajudiciari (care sunt atestaţi de către ministere sau alte instituţii centrale,

potrivit domeniului lor de activitate).

Expertiza merceologică   extrajudiciar ă   are un câmp mai larg de

investigaţii, putând aborda cele mai diverse laturi ale activităţii economice

(inclusiv privind practica încheierii şi derulării contractelor economice, eficienţa

tehnico-economică a depozitării mărfurilor, transportului etc.).

 Astfel, în practică, în numeroase situaţii se efectuează   expertize

merceologice care nu au legătur ă  cu un proces sau litigiu, precum expertiza

tehnică   preliminar ă   fabricării unor instalaţii sau unor noi tipuri de maşini   şiutilaje, expertiza pietrelor preţioase, expertize particulare pentru cunoaşterea

activităţii economice, solicitate de către conducătorii societăţilor comerciale

etc.

Expertiza extrajudiciar ă   efectuată   în domeniul economic, care se

bazează  pe documente originale puse la dispoziţia expertului, se apropie de

cea judiciar ă, expertul putând îndeplini uneori chiar funcţia de arbitru, dacă

Page 10: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 10/101

10

păr ţile cad de acord să se supună concluziilor acestuia (expertize contractuale

sau amiabile).

 În funcţie de scopul urmărit prin efectuarea expertizelor, acestea se

 împart în următoarele categorii:   expertize pentru adunarea şi evaluarea probelor (medico- legale,

tehnică, contabilă etc);

  expertize pentru stabilirea stării infractorilor  şi pentru identificarea

acestora (investigaţii anatomobiologice şi psihiatrice).

După   modul de prezentare a raportului de expertiz ă   se deosebesc

expertize   orale   (foarte rare   şi numai dacă   efectuarea expertizelor nu

presupune investigaţii în teren) şi s c r i s e  .

În func ţ ie de numărul speciali ştilor desemnaţ i pentru efectuarea

expertizelor, acestea pot fi  s i ngul ar e  (efectuate de un singur expert),  colegiale

(care se efectuează   de un număr mai mare de specialişti, având aceiaşi

specialitate)   şi   m i x t e    (la care participă   un număr mai mare de exper ţi

specializaţi în domenii ştiinţifice diferite - asemenea expertize se mai numesc

şi complexe).În func ţ ie de modul de desemnare a exper ţ ilor, expertizele pot fi  s i m p l e  

(se efectuează   sub administrarea organului care a dispus expertiza),

supr avegheat e  (pe lângă exper ţii desemnaţi oficial există şi exper ţi desemnaţi

de păr ţi care nu participă   la lucr ări, dar care supraveghează   lucr ările, f ăcând

observaţii)   şi   cont r adi ct or i i    (la care conlucrează   un număr egal de exper ţi

desemnaţi de organul interesat în efectuarea expertizei  şi de către păr ţi, toţi

exper ţii având aceleaşi drepturi şi îndatoriri).

a. Descrieţi cum se clasifică  expertizele sub aspectul organului

care dispune efectuarea.

b. Descrieţi cum se clasifică   expertizele după   modul de

prezentare a raportului de expertiză.

Page 11: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 11/101

11

5. Obiectul expertizei merceologice

Expertiza merceologică   este utilizată   pentru cercetarea   şi clarificarea

unor probleme controversate sau litigioase pe care le ridică   practica

comer ţului cu mărfuri alimentare sau nealimentare. Ea are ca obiect stabilireaexactă  a calităţii reale a loturilor de produse, din punct de vedere static sau

dinamic, în relaţie cu condiţiile, cauzele, locul şi împrejur ările care au generat

abateri de la calitatea prescrisă şi de la calitatea contractată, în timpul

fabricării sau circulaţiei lor tehnice.

Expertiza mercelogică poate fi efectuată pentru stabilirea identităţii stării

şi calităţii produselor la livrare, în timpul transportului, al depozitării sau

introducerii în consum, precum   şi pentru elucidarea unor aspecte privind

natura   şi calitatea ambalajului, cantitatea produselor sau structura lor 

sortimentală.

După  cum se constată, în practica economică, expertiza merceologică

este necesar ă   în toate cazurile în care se pot da interpretări diferite unor 

probleme de cea mai mare importanţă pentru comercializarea unui produs.

 În activitatea practică, expertul merceolog se ocupă   de unul sau mai

multe aspecte ale calităţii, în conformitate cu sarcina încredinţată.

 În acest sens, el poate fi solicitat pentru lămurirea următoarelor aspecte:

  identificarea unui produs sau a unui lot de produse;

  stabilirea calităţii unui produs şi a concordanţei acesteia cu

normele tehnice;

  aprecierea măsurii în care calitatea produsului a suferit modificări

 în raport cu starea iniţială;

  reconstituirea calităţii iniţiale a produsului;

  stabilirea cauzelor care au determinat abaterea calitativă a unui

produs.

 În ceea ce priveşte sortimentul produselor, expertiza merceologică   se

dispune în vederea elucidării următoarelor:

  stabilirea concordanţei sau neconcordanţei dintre sortimentul

livrat de furnizor  şi cel contractat;

Page 12: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 12/101

12

  aprecierea corespondenţei dintre structura sortimentală şi

cerinţele consumatorilor la un moment dat.

Unele aspecte privitoare la ambalarea   şi ambalajele produselor pot

constitui, de asemenea, obiectul unor activităţi de expertiză   merceologică. Asemenea aspecte se refer ă la cazurile în care ambalajele nu-şi pot îndeplini

una din funcţiile de bază, datorită   naturii materialului din care sunt

confecţionate, tehnologiei de confecţionare, dimensiunilor sau altor factori.

Indiferent de obiectivele urmărite, expertiza merceologică  nu trebuie să

fie o înregistrare mecanică  de fapte, ci trebuie să  contribuie activ, eficient, în

direcţia îmbunătăţirii continue a calităţii mărfurilor, trebuie să   ajute la

 înlăturarea cauzelor care provoacă degradările şi avarierea mărfurilor în timpul

transportului   şi depozitării. în aceasta constă   de fapt caracterul activ al

exper ţilor merceologi, care, în activitatea lor practică, întâlnesc nemijlocit

aspecte negative ale circuitului tehnic al mărfurilor pe care nu numai că   le

sesizează, dar au   şi competenţa de a sugera soluţii tehnice apte de a fi

recomandate oficial de organele în drept.

Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:

1. În ceea ce priveşte sortimentul produselor, expertiza merceologică

se dispune în vederea elucidării .......................................................

2. Expertiza mercelogică   poate fi efectuată

pentru..................................................................................................

6. Metoda expertizei merceologice

După cum rezultă din obiectul său, expertiza merceologică presupune o

verificare retroactivă   a proprietăţilor mărfurilor, a calităţii acestora. În acest

scop, este necesar ă  o reconstituire a faptelor pe cale inductivă şi deductivă,

atât în etapa fabricării, cât   şi în cea a circulaţiei tehnice a mărfurilor.

Page 13: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 13/101

13

Realizarea acestui deziderat impune utilizarea unei metodologii specifice de

investigaţie, formată din metoda istorică, metoda observaţiei şi experimentului

şi metoda statistică.

Metoda i st or i c  ă. Marfa, atât ca obiect apărut după trecerea prin diferitegrade de transformare tehnologică, cât   şi ca obiect care, după   obţinere,

parcurge un spaţiu într-un anumit interval de timp, într-o anumită interacţiune

cu mediul înconjur ător, sufer ă   transformăr i a căror direcţie   şi intensitate

trebuie cunoscute. Această   cunoaştere este realizată   de expertiza

merceologică. Metoda istorică   este folosită   pentru reconstituirea pe cale

deductivă  a principalelor fapte intervenite în diferite momente ale evoluţiei în

timp şi spaţiu a unui produs, fapte care au generat unele modificări calitative

negative.

M et o d a o b s e rv a  ţ iei   şi e x p er i m e n tu l u i .   Observaţia   şi experimentul

constituie aproape în exclusivitate „treapta senzorială  a cunoaşterii", formând

baza   şi izvorul cunoaşterii   ştiinţifice în general   şi, în cazul expertizelor, a

cunoaşterii calităţii mărfurilor. Observaţia este ştiinţifică  dacă  se poate repeta

 în condiţii naturale   şi poate fi reconstituită   pe cale teoretică, deductivă.

Experimentul ştiinţific se deosebeşte de observaţie, în esenţă, prin aceea că,

faptul, fenomenul, procesul studiat este provocat, în condiţii date, permiţând

astfel reproductibilitatea lui. Evident, experimentul implică şi alte forme ale

cunoaşterii teoretice cum sunt: abstracţia, analiza, analogia, sinteza   şi

raţionamentul.

Marfa, atât ca obiect cercetat la un moment dat, cât  şi ca obiect, entitate

sau lot aflat în raporturi determinate cu mediul ambiant, în timp  şi spaţiu, î şidezvăluie proprietăţile prin utilizarea metodei observaţiei şi experimentului.

Ca atare, metodele de examinare organoleptic ă (de analiză senzorială),

metodele de analiz ă   fizic ă, chimic ă   (inclusiv metodele instrumentale),

metodele de analiz ă  microbiologic ă  etc., sunt utilizate direct sau indirect de

către expert, atunci când produsul litigios este pus la dispoziţia acestuia.

Metoda st at i st ic i i   este utilizată   în expertiză   în scopul prelucr ării atât a

mulţimilor de date obţinute prin observaţie   şi experiment, cât   şi a datelor 

Page 14: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 14/101

14

obţinute în diferite etape ale investigaţiilor. Ea permite expertului să   identifice

şi să elimine erorile de măsurare a unor caracteristici de calitate, să evalueze

calitatea loturilor de produse plecând de la rezultatele obţinute pe eşantioane,

diminuând în acelaşi timp subiectivismul inerent în aplicarea unor metodeorganoleptice de analiză.

a. Descrieţi obiectul expertizei merceologice.

b. Descrieţi metoda istorică a expertizei merceologice.

7. Rezumat

Noţ iunea de expert iz ă desemneaz ă un mijloc probator de un

tip deosebit reprezentând constatarea sau opinia unui 

specialist într-un domeniu anumit de cunoaştere, în scopul 

elucid ării unor probleme controversate sau litigioase în faţ a

unor organe judiciare sau a partenerilor unui contract 

economic.

Caracterul complex   şi special al unor probleme pe care organele

 judiciare le au de soluţ ionat oblig ă   la consultarea în măsur ă   tot mai mare a

opiniei speciali ştilor în diverse domenii   şi explic ă   însemnătatea deosebit ă

atribuit ă mijloacelor de probă în stabilirea realit ăţ ii faptelor.

Expertiza este considerat ă  ca fiind necesar ă  numai în acele cazuri 

în care se pot da interpret ări diferite unor probleme pentru a c ăror soluţ ionare

sunt necesare cunoştinţ e de o deosebit ă   competenţă   tehnic ă, economic ă,

medical ă etc. Ea constituie un mijloc de probă prin care, în baza unei activit ăţ i 

de cercetare desf ăşurat ă prin folosirea unor metode  ştiinţ ifice, expertul aduce

la cunoştinţ a organului interesat concluzii motivate  ştiinţ ific cu privire la faptele

 pentru a c ăror elucidare sunt necesare cunoştinţ e de specialitate. Importanţ a

ce se acord ă în prezent expertizei poate fi evidenţ iat ă, printre altele, de faptul 

Page 15: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 15/101

Page 16: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 16/101

16

3. În funcţie de numărul specialiştilor desemnaţi pentru efectuarea

expertizelor, expertizele pot fi:

a) scrise

b) judiciarec) mixte

d) extra-judiciare

4. În funcţie de modul de desemnare a exper ţilor, expertizele pot fi:

a) scrise

b) orale

c) judiciare

d) cotradictorii

Page 17: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 17/101

17

Unitatea de învăţare 2

Calitatea de expert

Cuprins

1. Introducere

2. Obiectivele unităţii de învăţare

3. Calitatea de expert

4. Desemnarea şi stabilirea numărului exper ţilor 5. Recuzarea şi înlocuirea expertului

6. Obligaţiile şi drepturile exper ţilor 

7. Rezumat

8. Test de evaluare a cunoştinţelor 

1. Introducere

 Acest ă  unitate de înv ătare prezint ă   noţ iunile de baz ă   privind 

expertul.

 Acest ă unitate de înv ăţ are studiaz ă calitatea de expert, modul 

de desemnare ale exper ţ ilor, motivele de recuzare ale

exper ţ ilor, precum şi drepturile şi obligaţ iile exper ţ ilor.După   parcurgera acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i cunoaşte

calitatea de expert, drepturile  şi obligaţ iile exper ţ ilor, precum şi 

motivele care duc la recuzarea exper ţ ilor. Deasemenea, după

studierea acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i putea prezenta care

sunt atribuţ iile expertului  şi care sunt obligaţ iile lui.

Page 18: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 18/101

18

2. Obiectivele unităţii de învăţare

După studierea acestui capitol ar trebui să puteţi:

  Să cunoaşteţi calitatea de expert   Să cunoaşteţi modul de desemnare al exper ţilor 

  Să prezentaţi motivele de recuzare ale exper ţilor 

  Să cunoaşteţi obligaţiile şi drepturile exper ţilor 

Cuvinte cheie: expert, recuzare,obligaţ ii 

Durata medie de studiu individual - 4 ore

3. Calitatea de expert

Se ştie că, în activitatea lor, judecătorii şi arbitrii comerciali internaţionalise întâlnesc uneori cu probleme controversate a căror soluţionare presupune

cunoştinţe de strictă  specialitate din diferite domenii ale   ştiinţei, economiei,

tehnicii etc. In asemenea situaţii, pentru a se clarifica şi a se pronunţa asupra

anumitor împrejur ări, de fapt, este necesar să se recurgă la sprijinul exper ţilor.

Cuvântul   „expert”, atribuit persoanei care efectuează   expertiza,

desemnează   pe acei specialişti de înaltă   calificare într-un anumit domeniu

care, prin pregătirea lor, au dobândit o competenţă   ridicată   în înţelegerea şirezolvarea celor mai complexe probleme specifice domeniului activităţii lor.

Rezultă că, în timp ce expertiza este un mijloc de probă, dar de un fel

deosebit, expertul este un auxiliar al instanţei, f ăr ă a fi însă martor.

 Într-adevăr, datorită   competenţei, cunoştinţelor de specialitate într-un

domeniu dat, instanţa poate să   atribuie persoanei respective efectuarea

expertizei, iar expertiza şi concluziile expertului au o putere probatorie.

Page 19: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 19/101

19

Dreptul de a judeca şi hotărî r ămân însă integral un atribut al instanţei,

 în baza respectării principiului fundamental al intimei convingeri a

 judecătorului.

 În acelaşi timp, trebuie să se facă demarcaţia între calitatea de expert şicalitatea de martor. Deosebirea principală   constă   în aceea că, în timp ce

expertului nu-i sunt cunoscute în prealabil împrejur ările şi faptele incriminate,

el pronunţându-se ca specialist asupra faptelor dovedite prin alte mijloace de

probaţiune, martorul este persoana care narează   fidel împrejur ările sau

faptele incriminate, percepute direct de ea prin intermediul organelor sale de

simţ.

 În literatura de specialitate se acreditează  uneori părerea că  expertul

este un martor sau că  el poate îndeplini rolul de judecător al cauzei supuse

expertizei, întrucât concluziile acesteia reprezintă o hotărâre ştiinţifică. Astfel,

 în SUA   şi Anglia, expertul este considerat un martor   ştiinţific, iar expertiza

este asimilată  declaraţiei de martor. Legislaţia altor  ţări, între care  şi cea din

ţara noastr ă, nu acceptă   însă   o asemenea situaţie deoarece cele două

mijloace de probă   (martor-expert) au individualitate proprie. Această

individualitate apare mai pregnant dacă   se compar ă   asemănările   şi

deosebirile dintre martor  şi expert.

Cele mai importante asemănări dintre martor    şi expert sunt

următoarele:

  situaţia procesuală   a expertului  şi a martorului este aceeaşi, ambii

fiind consideraţi ter ţi sau subiecţi secundari într-o cauză   ce se

 judecă, îndeplinind activităţi ajutătoare;   atât martorul, cât   şi expertul fac parte din aceeaşi categorie

procesuală a mijloacelor de probă;

  concluziile expertizei, precum   şi depoziţiile martorilor nu au putere

probantă   absolută, ci relativă, fiind supuse liberei aprecieri a

organului judiciar asemenea celorlalte probe;

  ambii au reguli procesuale comune (sunt citaţi în mod identic,

obligaţiile lor procesuale sunt considerate îndatoriri cetăţeneşti, pot

Page 20: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 20/101

20

exista aceleaşi motive pentru care anumite persoane nu pot fi exper ţi

sau martori).

 În privinţa deosebirilor dintre martor   şi expert, sunt emise numeroase

păreri legate de competenţa ştiinţifică, de faptul că expertul poate fi înlocuit întimp ce martorul nu.

Deosebirile esenţiale dintre expert şi martor sunt:

  informaţiile deţinute de martor sunt independente de activitatea

 judiciar ă, mărturia lui se datoreşte întâmplării că  a auzit sau a văzut

aspecte care interesează cauza. Un martor relatează unele fapte aşa

cum le-a perceput, în timp ce expertul explică provenienţa lor, emite

păreri specializate cu privire la ele, iar munca lui î şi are originea în

activitatea desf ăşurată de organul judiciar;

  expertul are drepturi pe care martorul nu le are (dreptul de a cerceta

dosarul cauzei, de a asista la dezbateri, de a cere lămuriri păr ţilor,

organului judiciar etc.);

  expertul îndeplineşte o funcţie activă, în timp ce martorul are o poziţie

procesuală pasivă. În România, calitatea de expert tehnic judiciar se atribuie pe bază  de

examen, care se organizează   de către Ministerul Justiţiei. Examenul are

scopul de a verifica nivelul cunoştinţelor de specialitate ale candidaţilor, gradul

de însuşire a actelor normative referitoare la specialitatea respectivă, a

dispoziţiilor din Codurile de procedur ă  civilă şi penală  referitoare la expertiză

şi din alte acte normative care reglementează activitatea de expertiză tehnică

 judiciar ă.Candidaţii care solicită atribuirea calităţii de expert tehnic judiciar trebuie

să îndeplinească următoarele condiţii:

  să fie cetăţean român şi să cunoască limba română;

  să aibă capacitate de exerciţiu deplină;

  să   posede diplomă   de absolvire a studiilor superioare în

specialitatea pentru care candidează;

Page 21: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 21/101

21

  să  aibă  un stagiu de cel puţin cinci ani în specialitatea în care a

obţinut diploma;

  să fie apt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea activităţii

de expert;   să nu aibă antecedente penale şi să se bucure de o bună reputaţie

profesională şi socială.

Persoanele care au titlu de academician, profesor universitar sau

conferenţiar universitar, doctor docent sau doctor în   ştiinţe pot dobândi

calitatea de expert judiciar cu scutire de examen în ceea ce priveşte

pregătirea de specialitate.

Ordonanţa nr. 2/2000 a Guvernului României prevede că, în lipsa

exper ţilor judiciari într-o anume specialitate, expertizele judiciare să  poată   fi

efectuate   şi de a lţi specialişti, care însă   trebuie să   îndeplinească   toate

condiţiile necesare pentru atribuirea calităţii de expert judiciar.

 În porturile principale există  „căpitani-exper ţi” care dau avize cu privire

la avariile intervenite în timpul transportului maritim sau fluvial. Ei se pot

pronunţa asupra cauzelor care au generat avariile (furtună, depozitarenecorespunzătoare etc.) prin intermediul „expertizelor de avarie” denumite

expertise d'avarie - Franţa, avarinaia ekspertiza - Federaţia Rusă, survey

damage - Anglia, Schaden besichtunng - Germania.

Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:

1. În privinţa deosebirilor dintre martor   şi expert, sunt emisenumeroase păreri .................................…………………..................

2. Expertul îndeplineşte o funcţie activă, în timp ce martorul

.........................................................................................................

3. În timp ce expertiza este un mijloc de probă, dar de un fel deosebit,

expertul este ……………………………….........................................

Page 22: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 22/101

22

4. Desemnarea şi stabilirea numărului exper ţilor 

 În cadrul unui proces sau litigiu, expertiza se poate efectua:

a. la cererea uneia din păr ţi;

b. la cererea ambelor păr ţi;c. din oficiu (adică din iniţiativa instanţei).

De regulă, instanţa, la cererea păr ţilor sau a uneia dintre ele, stabileşte,

după cr i t er i u l conc l udent ei , necesi t at ea  de a  se   adm i ni st r a sau de a nu se 

admi ni st r a  expertize ca mijloc de probă. Prin urmare, încuviinţarea expertizei

nu este obligatorie oricând pentru instanţă.

După   încuviinţarea cererii de expertiză, persoana expertului se

stabileşte cu acordul păr ţilor sau din oficiu. Desemnarea exper ţilor se face din

lista exper ţilor comunicaţi de Biroul pentru expertize tehnice sau din rândul

persoanelor care pot îndeplini atribuţii de exper ţi. în orice caz, instanţa are

dreptul de a se pronunţa asupra persoanei expertului în ceea ce priveşte

capacitatea şi impar ţialitatea, procedând în consecinţă.

 În ce priveşte numărul exper ţilor, acesta trebuie să   fie întotdeauna

impar. Numărul exper ţilor se stabileşte funcţie de complexitatea expertizei ce

se va efectua. în procesele sau litigiile simple se socoteşte a fi suficient un

expert, iar în cazurile complicate este necesar un număr de trei sau chiar cinci

exper ţi, concluziile expertizei trebuind să constituie o expresie majoritar ă.

Expertul sau exper ţii sunt numiţi de către instanţă printr-un document în

care se precizează   problemele ce trebuie clarificate prin expertiză, onorariul

expertului (exper ţilor) şi durata efectuării expertizei.

5. Recuzarea şi înlocuirea expertului

Recuzarea este un termen juridic de natur ă  a asigura protecţia păr ţilor 

 împotriva activităţii lipsite de obiectivitate a unor exper ţi. Ea poate fi generată

de existenţa unor situaţii care creează   prezumţia lipsei de obiectivitate în

privinţa activităţii expertului. Motivele de recuzare invocate de păr ţi pot fi

admise de instanţă după cum urmează:

Page 23: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 23/101

23

  când expertul a fost propus de păr ţi, atunci se pot invoca numai

motivele de recuzare ivite după numirea acestuia. Se consider ă că

păr ţile au cunoscut situaţia persoanei propuse ca expert şi că nu au

avut obiecţii înaintea numirii sale;   când expertul a fost numit de instanţă  (din oficiu), atunci atât una

din păr ţi, cât şi ambele pot invoca motive de recuzare întemeiate pe

fapte petrecute atât anterior, cât şi posterior numirii expertului.

Dintre situaţiile care pot conduce la recuzarea exper ţilor, creând

prezumţia lipsei de obiectivitate a acestora, se menţionează:

  existenţa legăturilor de rudenie între expert şi una din păr ţi;

  implicarea expertului sau a rudelor sale într-o cauză asemănătoare;

  exprimarea de către expert, înainte de a fi numit, a unor păreri

referitoare la cauză;

  primirea de daruri sau f ăgăduieli din partea uneia din păr ţile

implicate.

După numire, expertul este obligat să  se prezinte în faţa instanţei spre

a-şi prelua sarcinile trasate în vederea lămuririi problemelor de specialitatelegate de judecarea litigiului. În acest sens, sunt extinse  şi asupra persoanei

expertului dispoziţiile legislaţiei privitoare la citarea martorilor.

Instanţa poate dispune înlocuirea expertului în următoarele cazuri:

a. neprezentarea în faţa instanţei;

b. refuzul nejustificat de a efectua expertiza (în asemenea cazuri

instanţa aplică şi o penalizare);

c. existenţa unor motive de recuzare;

d. dacă   expertul se află   în imposibilitate obiectivă   de a efectua

expertiza.

a. Descrieţi motivele de recuzare ale expertului.

b. Descrieţi modul de desemnare al exper ţilor.

c. Ar  ătaţi motivele pentru care instanţa poate dispune înlocuirea

expertului.

Page 24: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 24/101

24

6. Obligaţiile şi drepturile exper ţilor 

Efectuarea expertizei de către exper ţii numiţi este obligatorie, aceasta

reprezentând o îndatorire cetăţenească  ce nu poate fi refuzată   decât dacăexistă   motive temeinice. în cazul expertizei judiciare, sarcina de a efectua

expertiza este interpretată asemenea obligaţiei martorilor într-un proces, deşi

expertul este un auxiliar tehnic al instanţei.

Dintre îndatoririle mai importante ale exper ţilor, se menţionează

următoarele:

  de a executa personal expertiza (f ăr ă a o încredinţa altei persoane)

dovedind maximum de conştiinciozitate şi obiectivitate;

  de a întocmi şi depune la termen raportul de expertiză;

  de a se prezenta la solicitarea organului care 1-a numit pentru a

furniza informaţii suplimentare, pentru a efectua un supliment de

expertiză sau pentru a reface par ţial sau integral expertiza;

  de a păstra secretul profesional, adică  de a nu divulga datele de

care a luat cunoştinţă  cu prilejul investigaţiilor f ăcute pentru a-şi îndeplini misiunea;

  de a aduce la cunoştinţă  organului care 1-a numit  şi alte date pe

care le descoper ă cu prilejul efectuării investigaţiilor.

Totodată, exper ţii au următoarele drepturi:

  de a consulta materialele existente la dosarul cauzei;

  de a fi degrevaţi, pe perioada efectuării expertizei, de o serie de

sarcini curente de serviciu;

  de a solicita   şi primi lămuriri în legătur ă   cu cauza expertizei din

partea organului care 1-a numit sau din partea reprezentanţilor 

păr ţilor;

  de a primi pentru munca depusă o indemnizaţie (stabilită în funcţie

de complexitatea expertizei   şi calificarea expertului)   şi d e a

beneficia de decontarea cheltuielilor ocazionate de efectuareaexpertizei (pentru deplasare, diverse materiale etc.).

Page 25: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 25/101

25

 În cazul neîndeplinirii obligaţiilor ce le revin, exper ţilor li se pot aplica,

după caz, sancţiuni cu caracter civil, penal sau disciplinar. Răspunderea lor 

poate fi angajată în următoarele situaţii:

- în caz de neprezentare la chemarea iniţială a organului juridic;- pentru refuzul nejustificat de a efectua expertiza;

- pentru nedepunerea raportului de expertiză la termenul stabilit (cinci

zile înaintea datei fixate pentru judecarea cauzei);

- pentru neprezentare, la chemarea organului judiciar, spre a da lămuriri

suplimentare;

- pentru efectuarea unei expertize necorespunzătoare.

Exper ţilor care s-au f ăcut vinovaţi de abateri în executarea sarcinilor 

primite li se pot aplica următoarele sancţiuni:

  av e rt is m e n t s c r is    - pentru refuz nemotivat de a executa

expertiza, pentru încredinţarea executării acesteia altei persoane,

precum şi pentru near ătarea cazului de recuzare în care expertul

se găseşte;

  susp endar ea dr ept ur i l or con f er it e de cal i tat ea de exper t    pe operioadă   de trei luni.........un an, dacă   expertul repetă   abaterile

pentru care a fost sancţionat cu avertisment sau pentru alte

abateri mai grave;

  retragerea cal i t  ăţ i i d e e x p e r t ,   dacă   acesta săvâr şeşte abateri

repetate după suspendarea temporar ă sau dacă comite fapte de o

gravitate deosebită, incompatibile cu reputaţia sa de expert.

 În afara sancţiunilor disciplinare, nedepunerea raportului de expertizăla termenul stabilit, f ăr ă   motive temeinice, precum   şi săvâr şirea unor 

abateri grave pot atrage pentru expert aplicarea sancţiunilor prevăzute de

Codul de procedur ă penală sau civilă.

Page 26: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 26/101

26

a. Descrieţi sancţiunile care li se aplică  exper ţilor care s-au f ăcut

vinovaţi de abateri în executarea sarcinilor.b. Descrieţi drepturile exper ţilor.

7. Rezumat

Cuvântul   „ex p ert” , atribuit persoanei care efectueaz ă

expertiza, desemneaz ă   pe acei speciali şti de înalt ă   calificare

într-un anumit domeniu care, prin preg ătirea lor, au dobândit o

competenţă   ridicat ă   în înţ elegerea   şi rezolvarea celor mai 

complexe probleme specifice domeniului activit ăţ ii lor.

Rezult ă c ă, în timp ce expertiza este un mijloc de probă, dar de un fel 

deosebit, expertul este un auxiliar al instanţ ei, f ăr ă a fi însă martor.

Într-adev ăr, datorit ă   competenţ ei, cunoştinţ elor de specialitate într-un

domeniu dat, instanţ a poate să   atribuie persoanei respective efectuarea

expertizei, iar expertiza  şi concluziile expertului au o putere probatorie.

Dreptul de a judeca  şi hot ărî r ămân însă integral un atribut al instanţ ei,

în baza respect ării principiului fundamental al intimei convingeri a

 judec ătorului.

Recuzarea este un termen juridic de natur ă  a asigura protec ţ ia păr ţ ilor 

împotriva activit ăţ ii lipsite de obiectivitate a unor exper ţ i. Ea poate fi generat ă

de existenţ a unor situaţ ii care creeaz ă   prezumţ ia lipsei de obiectivitate în

 privinţ a activit ăţ ii expertului.

În cazul neîndeplinirii obligaţ iilor ce le revin, exper ţ ilor li se pot aplica,

după caz, sanc ţ iuni cu caracter civil, penal sau disciplinar.

Page 27: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 27/101

Page 28: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 28/101

28

3. Nu reprezintă un motiv de recuzare al expertului:

a) existenţa legăturilor de rudenie între expert şi una din păr ţi;

b) implicarea expertului sau a rudelor sale într-o cauză

asemănătoare;c) exprimarea de către expert, înainte de a fi numit, a unor 

păreri referitoare la cauză;

d) expertul este un specialist în domeniu.

4. Exper  ţilor care s-au f ăcut vinovaţi de abateri în executarea

sarcinilor primate li se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) avertisment scris;

b) o bonificaţie;

c)   un premium;

d)  neretragerea calităţii de expert.

Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:

1. În cazul neîndeplinirii obligaţiilor ce le revin, exper ţilor li se pot

aplica, după caz, .................................…………………...................

2. Efectuarea expertizei de către exper ţii numiţi este obligatorie,

aceasta reprezentând...........................................................................

3. Recuzarea este un termen juridic .....................................................

Page 29: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 29/101

29

Unitatea de învăţare 3

Raportul de expertiză

Cuprins

1. Introducere

2. Obiectivele unităţii de învăţare

3. Procedura expertizei merceologice

4. Metodologia expertizei merceologice.Etapele expertizei merceologice

5. Rezumat

6. Test de evaluare a cunoştinţelor 

1. Introducere

 Acest ă  unitate de înv ătare prezint ă   noţ iunile de baz ă   privind 

etapele expertizei  şi structura raportului de expertiz ă.

 Acest ă   unitate de înv ăţ are studiaz ă   proceura   şi metodologia

expertizei merceologice. În func ţ ie de probele, datele sau

materialele existente în cauz ă  este necesar să  se aprecieze

dac ă şi în ce măsur ă expertiza este util ă, astfel încât nici să nuse întârzie efectuarea unei expertize care este indispensabil ă

 pentru soluţ ionarea cauzei, dar nici să   nu se dispună

efectuarea de expertize f ăr ă importanţă.

După   parcurgera acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i cunoaşte

etapele unei expertize merceologice, ceea ce presupune

investigaţ iile pe teren  şi veţ i identifica structura unui raport de

expertiz ă.

Page 30: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 30/101

30

2. Obiectivele unităţii de învăţare

După studierea acestui capitol ar trebui să puteţi:

  Să cunoaşteţi procedura expertizei mercologice

  Să cunoaşteţi etapele expertizei merceologice.

  Să cunoaşteţi capitolele raportului de expertiză.

Cuvinte cheie:   raport de expertiz ă, acceptarea expertizei,

investigarea obiectului expertizei.

Durata medie de studiu individual - 6 ore

3. Procedura expertizei merceologice

 În funcţie de caracterul expertizei merceologice - extrajudiciar ă   sau

 judiciar ă   - dispunerea efectuării sale poate apar ţine fie unui organ

administrativ, fie unui organ judiciar.

 În ceea ce priveşte expertiza judiciar ă, după  cum s-a văzut, admiterea

sau dispunerea sa are un caracter facultativ, organul judiciar fiind liber să

aprecieze dacă  în speţa respectivă  este admisibilă şi concludentă  efectuareaunei expertize.

Oportunitatea expertizei constituie o primă   cerinţă  ce trebuie avută   în

vedere de către organele judiciare. În funcţie de probele, datele sau

materialele existente în cauză   este necesar să   se aprecieze dacă şi în ce

măsur ă  expertiza este utilă, astfel încât nici să nu se întârzie efectuarea unei

expertize care este indispensabilă  pentru soluţionarea cauzei, dar nici să  nu

Page 31: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 31/101

31

se dispună   efectuarea de expertize f ăr ă   importanţă, ceea ce ar duce la

 întârzierea nejustificată a soluţionării cauzei.

 Admisibilitatea expertizei ca mijloc de probă   presupune îndeplinirea

cumulativă   a două   condiţii: să   existe necesitatea consultării unui specialistpentru dovedirea unor împrejur ări de fapt   şi expertiza solicitată   să   fie

concludentă în raport de cazul cercetat, adică să poată elucida anumite fapte

sau împrejur ări de natur ă să uşureze soluţionarea corectă a cauzei.

Dispunerea efectuării expertizei   şi stabilirea obiectivelor acesteia

constituie punctul de plecare în activitatea expertului. Pentru ca în final el să

ajungă la concluzii juste este însă necesar să-şi organizeze activitatea după o

metodologie specifică, în care principalelor etape să li se asigure o succesiune

logică.

Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:

1. Admisibilitatea expertizei ca mijloc de probă   presupune

 îndeplinirea cumulativă a două condiţii:....................................

2. În funcţie de caracterul expertizei merceologice - extrajudiciar ă

sau judiciar ă   - dispunerea efectuării sale poate

apar ţine.....................................................................................

4. Metodologia expertizei merceologice. Etapele expertizeimerceologice

Orientativ, sunt considerate ca principale etape ale efectuării unei

expertize merceologice următoarele:

 A. acceptarea expertizei;

B. pregătirea expertizei;

C. investigarea obiectului expertizei;

D. întocmirea raportului de expertiză.

Page 32: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 32/101

32

A. A CCEPTAREA EXPERTIZEI  presupune un timp foarte scurt în care

expertul, legal înştiinţat, are datoria de a se prezenta în faţa organului care l-a

desemnat pentru a i se comunica obiectivele expertizei sau întrebările la caretrebuie să r ăspundă. Cu acest prilej el ia cunoştinţă de actele aflate la dosarul

cauzei, poate solicita explicaţii suplimentare   şi poate face obiecţii asupra

termenului acordat pentru efectuarea expertizei.

Stabilirea corectă a obiectului expertizei are implicaţii directe atât asupra

activităţii expertului, cât   şi asupra aportului expertizei la justa soluţionare a

cauzei.

 Întrucât expertiza este un mijloc de probă, obiectul său constă   în

lămurirea unor fapte sau împrejur ări de fapt ce reclamă   cunoştinţe speciale

din diverse domenii, inclusiv din cel al   ştiinţei merceologice. Astfel înţeles,

obiectul unei expertize trebuie formulat încât să   fie circumscris acestui

deziderat, f ăr ă   a cuprinde probleme de drept (cum ar fi stabilirea vinovăţiei

sau nevinovăţiei unui persoane fizice sau juridice). Aceeaşi importanţă trebuie

să  se acorde modului de formulare a întrebărilor la care expertul trebuie să

r ăspundă. Se vor evita formulările generale, echivoce sau confuze, care îi pot

determina pe exper ţi să   procedeze la reformulări, uneori neconcordante cu

scopul urmărit prin efectuarea expertizei.

 În formularea întrebărilor, organul interesat în efectuarea expertizei

trebuie să   pornească   de la premisa că   juristul trebuie să   joace rolul

determinant în formularea obiectivelor  şi întrebărilor, astfel încât expertul să fie

obligat să  analizeze în profunzime aspectele de interes în lămurirea cazuluirespectiv, pronunţându-se documentat  şi argumentat asupra problemelor de

fond.

 În acelaşi timp este necesar ca întrebările să   fie formulate în strânsă

legătur ă   cu împrejur ările concrete ale cauzei, referindu-se la aspecte

controversate a căror elucidare presupune cunoştinţe de specialitate, teoretice

şi practice. De asemenea, formularea întrebărilor trebuie să  urmeze o ordine

logică, f ăr ă  a depăşi limitele competenţei expertului, astfel încât să  cuprindă

Page 33: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 33/101

33

toate problemele neclare ale cauzei pentru a nu mai fi necesare completări

ulterioare.

Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:

1.Stabilirea corectă   a obiectului expertizei are implicaţii

directe..........................................................................................

2.Formularea întrebărilor trebuie să  urmeze..................................

B. PREG  ĂTIREA EXPERTIZEI   - principala problemă   pe care expertul

trebuie să o soluţioneze în această etapă constă  în aprofundarea obiectivelor 

expertizei, cunoaşterea sarcinilor ce îi revin sau înţelegerea corectă a sensului

 întrebărilor la care trebuie să   r ăspundă. Acest deziderat se realizează   în

practică printr-o documentare rapidă, însă cuprinzătoare.

Principalele căi de documentare în activitatea de expertizare a

mărfurilor sunt următoarele:

a. cunoaşterea istoricului litigiului şi stabilirea cronologiei faptelor;

b. studierea documentelor operative;

c. studierea actelor normative şi a documentelor care reglementează şi

prescriu calitatea mărfurilor alimentare   şi nealimentare care fac

obiectul litigiului;

d. documentarea bibliografică;

e. documentarea pe teren.

a.  Pentru a-şi forma o opinie de lucru  şi pentru a orienta investigaţiile

 într-o direcţie corectă, expertul trebuie să studieze documentele litigiului aflate

la dispoziţia instanţei respective (dosarul litigiului) pentru a ajunge la punctele

de reper necesare începerii investigaţiilor.

 Acest moment este deosebit de important pentru efectuarea în termen a

expertizei, contribuind la alegerea pistei corecte   şi evitând investigaţiile

Page 34: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 34/101

Page 35: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 35/101

35

care fac obiectul litigiului. Cercetarea documentelor operative permite

expertului să obţină informaţii asupra următoarelor elemente:

■   timpul (momentul  şi durata fabricării, expedierii, sosirii la destinaţie,

diverselor manipulări pe parcurs, efectuării unor analize   şi verificărietc.)

■  locul şi condiţiile mişcării în spaţiu a mărfii (din momentul fabricării şi

până în momentul constatării vicierii);

■ starea calitativă şi cantitativă a mărfii pe întregul parcurs al fabricaţiei

sau al circulaţiei;

■ prezenţa sau absenţa documentelor care în mod obligatoriu trebuie să

 însoţească lotul de marf ă (precum şi a tuturor menţiunilor obligatorii din

documente).

 În funcţie de specificul lor, documentele operative necesare în expertiza

de mărfuri se împart în următoarele grupe:

  D o c u m e n t e c a r e r e g le m e n te az  ă   rela ţ i i l e c o n t r a c t u a l e d i n t r e  

f ur ni zor    şi benef i c i ar ,   contractul, anexele la contract (inclusiv

graficele de livr ă

ri), corespondenţa adi

ţional

ă legat

ă de derularea

contractelor (inclusiv notele de comandă) etc.

  D o c u m e n t e d e l i v r ar e—p r i m i r e:    factura, lista de specificaţii,

avizul de expediţie, procesul verbal sau fişa de recepţie, în unele

cazuri procesul verbal de custodie etc.

  D o c u m en t e d e t r an s p o r t    scrisoare de tr ăsur ă, conosamentul,

foaia de parcurs, buletinul de mesagerie etc.

  D o c u m e n t e c a r e a t es t  ă   c a li t at ea l o t u l u i d e m a r f    ă:   certificatul

de calitate, buletinul de analiză, certificatul de stare sanitar ă

(sanitar-veterinar ă sau fitosanitar ă etc.).

c. Studierea actelor normative care reglementeaz ă şi prescriu calitatea

mărfurilor 

 Ansamblul principalelor acte normative care reglementează   diferitele

aspecte ale calităţii mărfurilor de consum alimentare şi nealimentare prezintă

Page 36: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 36/101

36

interes pentru expert, în vederea stabilirii măsurii în care au fost îndeplinite

cerinţele şi condiţiile asupra cărora păr ţile au convenit prin contract.

Documentele care prescriu calitatea mărfurilor sunt constituite din:

  standarde;   caiete de sarcini tehnice (CST), pentru unele produse de export sau

import;

  certificate de omologare a produselor.

La acestea se asociază, având o însemnătate similar ă, prescripţiile

privind marca de fabricaţie, marca de calitate, precum şi mostrele etalon.

d. Documentarea bibliografic ă   este necesar ă   expertului pentru ca

acesta să   aibă   imaginea de ansamblu a stadiului problemei în literatura

ştiinţifică, precum  şi pentru cunoaşterea cazurilor particulare legate de speţa

respectivă. Această   documentare contribuie la evitarea unor eventuale

controverse sau variaţii de interpretare în legătur ă   cu fenomenul sau faptul

 împricinat.

Documentarea bibliografică   este indispensabilă   atunci când sunt

necesare şi investigaţii experimentale adiacente.Materialul bibliografic poate fi format din tratate, enciclopedii, lexicoane,

dicţionare de specialitate, monografii, studii  şi cercetări, în general din lucr ări

care se bucur ă de o largă recunoaştere ştiinţifică, prin nivel şi probitate.

 Aceste materiale servesc pentru analogii, comparaţii, constatări   şi

interpretări.

1. Descrieţi cum se realizează documentarea bibliografică.

2. Descrieţi cum se împart în funcţie de specificul lor, documentele

operative.

C. INVESTIGA Ţ I ILE PE TEREN   reprezintă una din cele mai importante

surse de documentare, constituind izvorul nemijlocit de obţinere a unor date,

informaţii şi reconstituiri cu deosebită for ţă probantă.

Page 37: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 37/101

37

Prin documentare pe teren se înţelege culegerea de mărturii şi declaraţii

ale persoanelor care au participat efectiv la producerea sau circulaţia

mărfurilor care fac obiectul litigiului, verificarea de acte originale întocmite atât

 în etapa producţiei, cât şi în etapa circulaţiei, observaţii asupra locului în cares-a produs vicierea (instalaţii, spaţii de depozitare fixe, mijloace de transport,

rampe de manipulare etc.), prelevarea de probe  şi analiza acestor probe de

către expert sau de către un laborator neutru.

Documentarea pe teren mai cuprinde experimentări, simulări   şi

reconstituiri în legătur ă cu faptele împricinate.

 În munca sa, expertul, spre deosebire de martor, nu percepe decât

rareori, prin mijloace proprii, împrejur ările sau cauzele care au produs vicierea

mărfii din punct de vedere calitativ sau cantitativ. Investigaţiile expertului au ca

punct de plecare momentul descoperirii vicierii sau viciului, desf ăşurându-se în

sens invers mişcării mărfii.

 Aşadar, este important să   se cunoască   momentele esenţiale ale

producerii şi circulaţiei tehnice a mărfurilor, pentru ca investigaţiile respective

să  permită  stabilirea locului, momentului   şi cauzelor vicierii. De exemplu, în

domeniul mărfurilor alimentare, expertul va recurge în timpul expertizei, fie la

stabilirea calităţii mărfii la un moment dat, fie la urmărirea dinamicii calităţii

mărfii pe etape de producere   şi circulaţie, precum   şi la urmărirea dinamicii

factorilor care au generat modificarea calităţii iniţiale a mărfii respective. Un

produs poate deveni marf ă   cu sau f  ăr ă   o prelucrare tehnologică, adică

independent de gradul de prelucrare tehnologică.

Datorită   caracterului său complex, este necesar ca investigaţiile peteren să se desf ăşoare după un plan de acţiune în care problemele de urmărit

şi soluţionat să fie programate în succesiunea lor logică.

Elaborarea planului investigaţiei pe teren începe cu delimitarea sferei în

care se vor concentra observaţiile  şi continuă  cu concretizarea mijloacelor  şi

tehnicilor corespunzătoare. Un asemenea plan nu trebuie să conţină probleme

pe care nu le rezolvă  expertul personal, întrucât aprecierile pe care acesta le

va formula trebuie să se bazeze exclusiv pe constatări personale.

Page 38: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 38/101

38

 În expertiza judiciar ă, legile procesuale nu interzic însă   expertului să

consulte alţi specialişti, care nu au fost numiţi în vederea efectuării expertizei,

dacă este necesar a se clarifica unele probleme din domenii conexe, de mare

importanţă   pentru soluţionarea obiectivelor expertizei. Prin aceasta, expertulnu transfer ă   altor specialişti o parte din atribuţiile sale, întrucât specialiştii

consultaţi, deşi furnizează informaţii utile, nu fac aprecieri asupra problemelor 

 încredinţate expertizei.

 În privinţa informaţiilor furnizate de persoanele care au participat, în mod

direct sau indirect, la efectuarea unor operaţii materiale de natur ă   a cauza

degradarea sau vicierea produselor, sfera acestora trebuie limitată de garanţia

obiectivitătii pe care persoanele le prezintă. Din acest punct de vedere,

explicaţiile pe care le dau diverse persoane cu prilejul efectuării expertizei nu

pot constitui o bază   a opiniei pe care o exprimă   expertul, acesta neavând

posibilitatea să stabilească veridicitatea informaţiilor.

Investigaţia pe teren constă   din trei momente esenţiale: procedura,

conţinutul şi consemnarea (fixarea) rezultatelor investigaţiilor respective.

i .   Procedura investigaţ iilor  se refer ă   la modul de stabilire a contactului

de lucru dintre expert şi păr ţi, cu toate implicaţiile care decurg de aici.

Procedura investigaţiilor presupune:

  convocarea scrisă a păr ţilor;

  termenul de comunicare;

  existenţa unor împuterniciri pentru expert şi delegaţii păr ţilor.

Prin convocarea scrisă, expertul invită  păr ţile să-şi trimită   împuterniciţii

(delegaţii) care să conlucreze cu expertul la investigaţiile pe teren, la un loc, lao dată şi pentru o durată bine stabilită. Cu acest prilej, expertul are dreptul de

a solicita păr ţilor să-i transmită  documentele sau copiile după   documentele

necesare în cursul investigaţiilor.

 În stabilirea termenului de comunicare, expertul este obligat să  asigure

un interval de timp util, care să permită împuterniciţilor păr ţilor să se prezinte la

locul, ziua şi ora fixate pentru investigaţii.

Page 39: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 39/101

Page 40: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 40/101

40

semnate de către toţi participanţii, rezultatele investigaţiei privind următoarele

elemente:

  locul, data, durata investigaţiei;

  participanţii (calitatea lor  şi numărul delegaţiilor de împuternicire);   felul investigaţiilor;

  conţinutul investigaţiilor;

  opiniile împuterniciţilor păr ţilor în raport cu cele constatate;

  obligaţiile păr ţilor de a furniza la un termen prestabilit anumite

informaţii scrise sau acte.

La acest document se anexează   toate materialele solicitate de către

expert,   i n c lu s i v o p i s u l l o r . Documentul nu cuprinde opinia, interpretarea sau

concluziile par ţiale ale expertului. În caz contrar, afirmaţiile f ăcute de expert pe

baza unor elemente par ţiale sunt premature   şi pot veni în contradicţie cu

concluziile finale ale raportului de expertiză.

Investigaţiile pe teren sunt necesare aproape în toate cazurile atât când

produsul există, cât şi când produsul nu mai este.

Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:

1. Investigaţia pe teren constă   din trei momente

esenţiale:........................................................................................

2. În stabilirea termenului de comunicare, expertul este obligat să

asigure un interval de timp util, care să   permită   împuterniciţilor 

păr ţilor............................................................................................

D. ELAB ORAREA RAPORTULUI DE EXPERTIZ  Ă

Rezultatele activităţii depuse de expert pentru soluţionarea obiectivelor 

ridicate de problema cercetată se concretizează în raportul de expertiză, ce se

 înaintează instanţei sau organului care a dispus efectuarea expertizei.

Page 41: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 41/101

41

Raportul de expertiză fiind un document elaborat ştiinţific, are o valoare

probatorie deosebită. Având în vedere importanţa sa în soluţionarea unei

cauze, raportul de expertiză   nu se poate rezuma la simpla expunere a

concluziilor la care a ajuns expertul, ci trebuie să oglindească în mod succint,dar complet, etapele drumului parcurs de expert până la concluzia finală.

 În acest scop, raportul de expertiză trebuie să cuprindă în principal1:

  partea introductivă, în care se menţionează organul care a dispus

efectuarea expertizei, data la care s-a dispus expertiza, numele şi

prenumele expertului sau specialistului, specialitatea acestuia,

data întocmirii raportului de expertiză, obiectul expertizei   şi

 întrebările adresate expertului sau specialistului, procedura

expertizei   şi menţiuni privind posibilele explicaţii date de

reprezentanţii păr ţilor în cursul expertizei;

  descrierea operaţiunilor    şi activităţilor efectuate cu prilejul

expertizei, obiecţiile sau explicaţiile păr ţilor, precum şi analiza sau

interpretarea acestora în baza constatărilor expertului sau

specialistului;   concluziile expertizei, respectiv r ăspunsurile expertului la

 întrebările adresate precum   şi părerea acestuia asupra

obiectivului expertizei.

Elaborarea raportului de expertiză   trebuie f ăcută   cu respectarea

anumitor reguli de ordin procedural, de formă şi conţinut.

Forma raportului de expertiz ă   poate fi orală   sau scrisă, în funcţie de

locul unde se desf ăşoar ă  expertiza (în faţa organului respectiv sau în afara

acestuia), cât şi de natura şi specificul problemei aflată în litigiu.

 În toate cazurile în care efectuarea lucr ărilor expertizei necesită   timp,

deplasări, documentări, cercetări, analize, teste sau încercări de laborator 

etc., raportul de expertiză se prezintă scris.

Printre principalele reguli de ordin procedural   privind raportul de

expertiză menţionăm: necesitatea redactării acestuia în mai multe exemplare,dintre care două se depun la registratura instanţei.

Page 42: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 42/101

42

Raportul de expertiză  este semnat la sfâr şit, iar fiecare pagină   trebuie

să poarte parafa expertului. Semnarea  şi parafarea se fac atât pe original, cât

şi pe copii, aceasta fiind necesar pentru a evita substituirea unor pagini.

 În raportul de expertiză nu sunt admise greşeli, corecturi sau ştersături.Raportul de expertiză trebuie depus în termen; de regulă depunerea se

face cu minimum cinci zile înainte de data judecării litigiului respectiv.

Termenul de depunere a raportului de expertiză   se fixează   de către

instanţă sau se precizează în împuternicirea scrisă remisă personal expertului

(mai ales în cazul expertizelor iniţiate de organele administrative).

Nerespectarea f ăr ă   motive întemeiate a termenului fixat pentru

depunerea raportului de expertiză   poate atrage sancţiuni materiale   şi chiar 

penale.

Raportul de expertiză se prezintă ca un document, alcătuit din mai multe

pagini, grupate în secţiuni.

Obligativitatea de a redacta raportul de expertiză  pe secţiuni  şi de a le

dispune într-o anumită   ordine este impusă   de practică şi de necesitatea

asigur ării fluenţei   şi clarităţii ideilor în raport, pentru ca acestea să   fie

accesibile oricui, specialist sau nespecialist.

 În mod obişnuit, raportul de expertiză cuprinde următoarele secţiuni:

  Preambulul;

  Scurt istoric al litigiului;

  Obiectul expertizei;

  Procedura investigaţiilor;

  Constatările expertizei;

  Concluziile raportului de expertiză;

  Anexele (în original sau în copie).

Pr eambul ul    raportului de expertiză   cuprinde: numele   şi prenumele

expertului, profesia   şi calificarea sa, adresa completă, instanţa sau organul

care a numit expertul, numărul dosarului pentru litigiul în cauză şi numărul

actului de împuternicire a expertului.

Page 43: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 43/101

43

Sc u rt is to ri c al l it ig iu lu i:    de regulă, în această   secţiune se

menţionează   numele sau denumirile păr ţilor aflate în litigiu (reclamant   şi

pârât), cât  şi adresele lor exacte. În unele cazuri pot apărea două   sau mai

multe coreclamante sau copârâte, ordinea lor ierarhică stabilindu-se în funcţiede poziţia pe care o au în litigiu. Deseori, alături de pârâtă sau copârâtă, mai

pot apărea şi păr ţi chemate în garanţie. De asemenea, tot în această secţiune

se prezintă   într-o succesiune cronologică   principalele elemente   şi date ce

reprezintă puncte de reper esenţiale ale litigiului.

Cu această ocazie se consemnează poziţia sau interpretarea păr ţilor în

raport cu problemele litigiului, în special a acelora care vizează   obiectivele

expertizei, precum   şi precizarea daunelor   şi a perioadei când acestea s-au

produs, dacă s-au mai efectuat expertize anterioare pe problema respectivă.

Obi ect ul exper t izei .   În această   secţiune sunt redate ad litteram

obiectivele stabilite de către instanţă  pentru efectuarea expertizei, precum  şi

 întrebările care au fost transmise în scris expertului.

Procedând astfel, se evită   posibilitatea ridicării unor obiecţi i de către

păr ţi, pe considerentul că  nu s-a dat r ăspuns întrebărilor din ordonanţă  sau

 încheiere.

Pr ocedur a i nvest i ga ţ i i lor   cuprinde, de regulă, următoarele elemente:

- legalitatea invitării păr ţilor pentru a conlucra sau asista expertul în

efectuarea unor investigaţii;

- numele şi calitatea împuterniciţilor;

- felul documentelor de împuternicire;

- felul investigaţiilor efectuate de către expert în prezenţa păr ţilor;- felul documentului de consemnare a rezultatelor investigaţiilor (proces-

verbal, minută etc.), semnat de către expert şi reprezentanţii păr ţilor.

Const at  ăr i l e exper t i zei    reprezintă   cea mai importantă   secţiune din

raport   şi cuprinde atât faptele   şi datele din dosarul litigiului, cât   şi pe cele

rezultate din investigaţiile efectuate de către expert, care trebuie descrise

exact şi, după caz, comparate sau interpretate.

Page 44: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 44/101

44

Când apar nepotriviri între datele provenind din diferite surse, inclusiv

din actele scrise prezentate de păr ţi, în raport se consemnează  toate aceste

date, se face analiza lor comparativă   în vederea stabilirii gradului lor de

veridicitate. În funcţie de obiectivele expertizei, în raport se prezintă   rezultatele

investigaţiilor în ordinea dezvăluirii lor. Expertul trebuie să   acorde o atenţie

deosebită  stabilirii cu exactitate a cauzelor  şi împrejur ărilor care au generat

vicierea respectivă. De aceea, pe lângă   simpla prezentare a elementelor de

reconstituire a cauzelor   şi împrejur ărilor, precum   şi a mărimii   şi efectului

vicierii, expertul va prezenta interpretările corespunzătoare, inclusiv soluţiile

posibile pentru preîntâmpinarea repetării unei anomalii de felul celei care

formează speţa expertizei.

C o n c l u z i i l e r a p o r t u l u i d e e x p e r t i z  ă   trebuie să   conţină   într-o formă

concentrată r ăspunsurile expertizei la obiectivele încredinţate spre soluţionare.

 În măsura în care, în urma investigaţiilor, se stabileşte cu claritate

demarcaţia între r ăspunderile tehnice legate de vicierea incriminată, aceasta

va fi consemnată  ca atare, f ăr ă  a se atinge vreo latur ă   juridică  a problemei.

Obiectivitatea   şi corectitudinea concluziilor sunt determinate de următorii

factori:

  calificarea înaltă a specialistului în domeniul în care acţionează ca

expert;

  cunoaşterea profundă   a problemelor circulaţiei tehnice a

mărfurilor;

  cunoaşterea complexă   a metodelor   şi tehnicilor de analiză   amărfurilor;

  probitatea profesională şi morală   a expertului, spre a nu omite

aspecte esenţiale ale investigaţiilor  şi pe această  bază  să  emită

concluzii eronate sau false;

  independenţa faţă de păr ţile implicate de litigiu;

  respectarea dreptului păr ţilor implicate în litigiu în legătur ă   cu

desf ăşurarea expertizei.

Page 45: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 45/101

45

Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:

1. Concluziile raportului de expertiză   trebuie să   conţină   într-o formă

concentrată.................................…………………...........................2. Preambulul raportului de expertiză  cuprinde:..................................

Anexel e r apor t ul ui d e exper t i z  ă. La raportul de expertiză se pot ataşa

 în anexă   documentele susţinătoare ale concluziilor pe care le formulează

expertul, ca de exemplu buletine de analiză, grafice, copii  şi fotocopii, planuri

şi schiţe ale unor depozite, scheme de amplasare a mărfurilor în spaţiile de

transport, eventual procedee de calcul etc. De asemenea, se ataşează

borderoul de anexe, care reprezintă  opisul detaliat al tuturor documentelor  şi

actelor suplimentare depuse de păr ţi pe parcursul efectuării expertizei şi care

au servit la întocmirea raportului de expertiză. Borderoul de anexe figurează în

mod obligatoriu atât pe original, cât şi pe copiile raportului de expertiză.

Pentru a se asigura raportului de expertiză   o   ţinută   corespunzătoare,

trebuie respectate unele condiţii privitoare la stil şi conţinut.

 Astfel, raportul de expertiză   trebuie să   fie clar  şi concis, f ăr ă   formulări

sau termeni echivoci (ci dimpotrivă  se impune o terminologie de specialitate,

adecvată); nu se vor face trimiteri la lucr ări în afara raportului. Se vor utiliza pe

cât posibil fraze scurte, dense şi clare. Termenii tehnici, greu accesibili, se vor 

explica la piciorul paginii sau în paranteze, pentru a înlesni înţelegerea

concluziilor.Raportul de expertiză nu trebuie să conţină păreri personale în legătur ă

cu diferitele acte normative sau cu dispoziţiile legale ale unor organe

administrative.

 Aceasta nu înseamnă că expertul nu este liber în formarea opiniei sale,

f ăr ă însă ca aceasta să reflecte bunul plac sau acţiunea arbitrar ă a expertului.

La redactarea raportului de expertiză, se recomandă   ca toate aspectele

problemei în cauză, desprinse de expert în urma efectuării investigaţiilor sale,

Page 46: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 46/101

46

să   fie încadrate în litera   şi spiritul actelor normative care reglementează

problemele abordate.

Constatările   şi afirmaţiile expertului, conţinute în textul raportului de

expertiză, trebuie să   fie susţinute prin exemplificări  şi argumentări temeinice. În acest sens, expertul trebuie să   fie preocupat de a conferi raportului o

anumită  inatacabilitate, precum şi de a evita o eventuală  neconcordanţă  între

datele trecute în raport în cazul unei eventuale noi expertize. De asemenea,

este indicat ca în anexele la raportul de expertiză să se găsească dovezi care

să evidenţieze procedeele de investigare folosite de expert, constatările f ăcute

de către acesta în anumite momente, situaţii, fotografii sau fotocopii ale unor 

obiecte, probe sau documente al căror conţinut nu poate fi integrat în raportul

de expertiză.

Datele conţinute în raportul de expertiză   trebuie să   fie reale   şi

demonstrabile. Expertul r ăspunde pentru toate datele trecute în raport oricât

de neînsemnate ar fi ele. Justeţea datelor  şi responsabilitatea expertului faţă

de acestea este caracteristica esenţială   a unui raport de expertiză. Pentru

aceste considerente, expertul trebuie să   aibă   în vedere, printre altele,

următoarele:

  analizele şi încercările de laborator să fie efectuate personal sau de

laboratoare de analiză autorizate în acest scop;

  aparatele şi metodele folosite să aibă o precizie cât mai ridicată, în

acest scop este indicat să se efectueze un număr cât mai mare de

determinări (în special în cazul analizelor organoleptice).

Concizia şi claritatea concluziilor formulate de către expert trebuie să fieevidente. Concluziile trebuie să   reprezinte sinteza logică   a constatărilor 

par ţiale la care a ajuns expertul pe parcursul efectuării investigaţiilor.

Analiza raportului de expertiză

Economistul de comer ţ este specialistul în problemele circulaţiei tehnice

a mărfurilor, având o calificare care îi permite abordarea problemelor de

Page 47: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 47/101

47

concepţie, de conducere   şi de organizare, vizând fluxul mărfurilor de la

producător la consumator.

 În consecinţă, atunci când nu are calitatea de expert atribuită   de

instanţă, el este chemat, ca bun cunoscător al domeniului, să   participe laanaliza unui raport de expertiză   referitor la problemele merceologice, ca

reprezentant al uneia dintre păr ţile implicate în litigiu.

 Analiza raportului de expertiză   este abordată   sub multiple unghiuri

(juridic, merceologic, economic, contabil etc.). Ea parcurge, în principal, două

etape importante, constând din verificarea respectării prevederilor legale

referitoare la expertiză (verificare formală) şi verificarea conţinutului ştiinţific al

raportului de expertiză (verificare de fond sau substanţială)2.

Verif icarea form al  ă presupune următoarele aspecte:

  dacă au fost respectate condiţiile legale de desemnare a exper ţilor 

şi dacă nu există eventuale motive de recuzare a acestora;

  dacă   au fost formulate r ăspunsuri clare   şi complete la toate

 întrebările adresate exper ţilor;

  dacă raportul de expertiză a fost semnat şi datat.Verif icarea de fond  are drept scop stabilirea măsurii în care expertul a

folosit raţional şi complet mijloacele de documentare, a întreprins investigaţiile

folosind cele mai adecvate metode  şi tehnici şi a relevat datele şi faptele care

să elucideze obiectivele expertizei. Se verifică, de asemenea, dacă concluziile

expertului sunt certe sau aproximative, justeţea raţionamentului şi concordanţa

dintre concluzii şi conţinutul raportului de expertiză.

Dacă la examinarea raportului de expertiză de către organul juridic sau

de către păr ţile aflate în litigiu se constată că acesta este necorespunzător, din

cauza unor neclarităţi sau lacune minore în efectuarea investigaţiilor de

specialitate, se pot lua măsuri de îndreptare.

Măsurile de îndreptare, care se pot lua la constatarea unor situaţii

necorespunzătoare în momentul analizei raportului de expertiză, sunt în

funcţie de lacunele constatate şi anume:

Page 48: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 48/101

48

  chemarea expertului pentru a da lămuriri suplimentare atunci când

raportul prezintă anumite neclarităţi;

  întregirea expertizei printr-un supliment de expertiză, atunci când

investigaţiile au fost incomplete;   efectuarea unei noi expertize atunci când se impune anularea

expertizei datorită încălcării unor norme legale de către expert.

În cazul în care,  la studierea raportului de expertiză,  apar neclarit ăţ i se

 pot solicita expertului l ămuriri suplimentare sau clarific ări.  Acestea se pot da

verbal sau în scris, sub forma unui act adiţional la raportul de expertiză

denumit "completare la raportul de expertiză".

Uneori, păr ţile aflate în litigiu pot formula obiecţiuni asupra raportului de

expertiză sau a unei păr ţi din acesta. în acest caz, instanţa obligă pe expert să

analizeze obiecţiunile formulate de către păr ţi, să-şi fixeze poziţia în raport cu

obiecţiunile păr ţilor sau să   r ăspundă   la unele întrebări rezultate din aceste

obiecţiuni. Răspunsul expertului se dă   în scris, sub forma unui document

denumit „n o te s c ri s e" .

S u p li m en t u l d e e x p er ti z  ă.   Uneori, după   efectuarea expertizei (şirespectiv după  depunerea raportului de expertiză), se constată  de către păr ţi

sau de către instanţă  noi probleme ale speţei litigiului, nerelevate iniţial, care

reclamă   investigaţii, respectiv intervenţia expertului. în aceste situaţii instanţa

poate ordona obiective suplimentare pentru expertiză.

 Acest supliment, care uneori este provocat de contestarea unei

chestiuni din raport de către partea interesată, presupune adâncirea sau

lărgirea cercetării problemei respective.O n o u  ă expert iz ă. Atunci când concluziile raportului sunt controversate,

mai mult sau mai puţin întemeiate, inexacte, sau când se anulează  expertiza

ca urmare a încălcării unor dispoziţii legale de către expert, se poate dispune

efectuarea unei noi expertize.

 În general, cazurile de încălcare a unor reglementări legale de către

expert, fapt ce duce la anularea expertizei, sunt rare  şi cu incidenţă directă în

materie de drept.

Page 49: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 49/101

49

Noua expertiză este efectuată, de regulă, de către alt expert sau de mai

mulţi exper ţi (în număr impar).

Forma, structura  şi conţinutul raportului noii expertize sunt identice cu

acelea ale raportului de expertiză. Există însă unele deosebiri şi anume:■  necesitatea luării de poziţie faţă  de raportul iniţial de expertiză  (dacă

este cazul);

■ existenţa posibilă a divergenţei de opinii între exper ţii care efectuează

noua expertiză, caz în care fiecare expert, în cadrul aceluiaşi raport,

 î şi prezintă propriul său punct de vedere.

 În raportul noii expertize, aceste aspecte trebuie reflectate în mod

corespunzător, din punct de vedere al conţinutului   şi al procedurii. O nouă

expertiză se dispune în mod firesc pentru cercetarea aceloraşi obiective ca şi

 în cazul expertizei iniţiale.

Lămurirea neclarităţilor, completarea printr-un supliment de expertiză,

sau dispunerea unei noi expertize pot fi ocazionate de situaţii precum:

■ din lectura raportului rezultă că expertul nu a folosit cele mai moderne

şi adecvate metode în cercetarea respectivă;

■ lectura raportului vădeşte o competenţă scăzută;

■   conştiinciozitatea   şi obiectivitatea expertului sunt puse sub semnul

 întrebării;

■  apare o anumită  contradicţie între concluziile iniţiale ale raportului  şi

rezultatele investigaţiilor ulterioare, ca urmare a administr ării unor 

lămuriri suplimentare.

Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:

1. Verificarea de fond are drept scop...............................................

2. Raportul de expertiză   nu trebuie să   conţină   păreri personale în

legătur ă  cu...................................................................................

Page 50: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 50/101

50

a. Descrieţi suplimentul de expertiză.

b. Descrieţi factorii care determină   obiectivitatea   şicorectitudinea concluziilor raportului de expertiză.

c. Descrieţi procedura investigaţiilor.

5. Rezumat

Orientativ, sunt considerate ca principale etape ale efectuării unei expertize merceologice următoarele:

 A. acceptarea expertizei;

B. preg ătirea expertizei;

C. investigarea obiectului expertizei;

D. întocmirea raportului de expertiz ă.

 Acceptarea expertizei presupune un timp foarte scurt în care expertul,

legal înştiinţ at, are datoria de a se prezenta în faţ a organului care l-a

desemnat pentru a i se comunica obiectivele expertizei sau întrebările la care

trebuie să r ăspund ă. Cu acest prilej el ia cunoştinţă de actele aflate la dosarul 

cauzei, poate solicita explicaţ ii suplimentare   şi poate face obiec ţ ii asupra

termenului acordat pentru efectuarea expertizei.

Stabilirea corect ă a obiectului expertizei are implicaţ ii directe atât asupra

activit ăţ ii expertului, cât   şi asupra aportului expertizei la justa soluţ ionare a

cauzei.

Preg ătirea expertizei - principala problemă pe care expertul trebuie să o

soluţ ioneze în aceast ă   etapă   const ă   în aprofundarea obiectivelor expertizei,

cunoaşterea sarcinilor ce îi revin sau înţ elegerea corect ă   a sensului 

întrebărilor la care trebuie să   r ăspund ă. Acest deziderat se realizeaz ă   în

 practic ă printr-o documentare rapid ă, însă cuprinz ătoare.

Page 51: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 51/101

51

Investigaţ iile pe teren reprezint ă  una din cele mai importante surse de

documentare, constituind izvorul nemijlocit de obţ inere a unor date, informaţ ii 

şi reconstituiri cu deosebit ă for ţă probant ă.

Prin documentare pe teren se înţ elege culegerea de mărturii  şi declaraţ ii ale persoanelor care au participat efectiv la producerea sau circulaţ ia

mărfurilor care fac obiectul litigiului, verificarea de acte originale întocmite atât 

în etapa produc ţ iei, cât  şi în etapa circulaţ iei, observaţ ii asupra locului în care

s-a produs vicierea (instalaţ ii, spaţ ii de depozitare fixe, mijloace de transport,

rampe de manipulare etc.), prelevarea de probe   şi analiza acestor probe de

c ătre expert sau de c ătre un laborator neutru.

Rezultatele activit ăţ ii depuse de expert pentru soluţ ionarea obiectivelor 

ridicate de problema cercetat ă se concretizeaz ă în raportul de expertiz ă, ce se

înainteaz ă instanţ ei sau organului care a dispus efectuarea expertizei.

În cazul în care, la studierea raportului de expertiz ă, apar neclarit ăţ i se

 pot solicita expertului l ămuriri suplimentare sau clarific ări. Acestea se pot da

verbal sau în scris, sub forma unui act adi ţ ional la raportul de expertiz ă

denumit "completare la raportul de expertiz ă". Uneori, păr ţ ile aflate în litigiu pot 

formula obiec ţ iuni asupra raportului de expertiz ă sau a unei păr ţ i din acesta. în

acest caz, instanţ a oblig ă   pe expert să   analizeze obiec ţ iunile formulate de

c ătre păr ţ i, să-şi fixeze pozi ţ ia în raport cu obiec ţ iunile păr ţ ilor sau să r ăspund ă

la unele întrebări rezultate din aceste obiec ţ iuni. R ăspunsul expertului se d ă în

scris, sub forma unui document denumit „note scrise".

6. Teste de autoevaluare

1. Suplimentul de expertiză:

a) are rolul de martor 

b) are for  ţă probantă absolută

c) are rolul de negociator 

d) este provocat de contestarea unei chestiuni din raport

Page 52: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 52/101

52

3. O nouă expertiză are loc atunci când concluziile raportului sunt:

a) controversate

b) clare

c) concised) orale

3. Forma, structura şi conţinutul raportului unei noii expertize sunt:

a) scrise

b) numai judiciare

c) obligatoriu orale

d) sunt identice cu acelea ale raportului de expertiză

4. Noua expertiză este efectuată, de regulă:

a) de același expert

b) de un alt expert

c) în scris

d) în mod judiciar 

Page 53: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 53/101

53

Unitatea de învăţare 4

Surse de litigii generatoare de

expertize merceologice

Cuprins

1. Introducere

2. Obiectivele unităţii de învăţare

3. Surse de litigii generatoare de expertize merceologice

4. Rezumat

5. Test de evaluare a cunoştinţelor 

1. Introducere

 Acest ă   unitate de înv ătare prezint ă   sursele de litigii 

generatoare de expertize merceologice. Acest ă   unitate de înv ăţ are studiaz ă   sursele de litigii 

generatoare de expertize merceologice. În cadrul circuitului 

tehnico-economic al mărfurilor, între furnizori, transportatori   şi 

beneficiari pot să  apar ă  unele divergenţ e sau chiar litigii prin

lezarea intereselor uneia dintre păr ţ i.

După   parcurgera acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i cunoaşte

sursele de litigii generatoare de expertize merceologice.

2. Obiectivele unităţii de învăţare

După studierea acestui capitol ar trebui să puteţi:

  Să   cunoaşteţi sursele de litigii generatoare de expertize

merceologice.

  Să  cunoaşteţi termenii de falsificare, substituire de produs,

denaturarea produselor.

Page 54: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 54/101

54

Cuvinte cheie:   litigii, substituirea de produs, denaturarea

 produselor.

Durata medie de studiu individual - 4 ore

3. Surse de litigii generatoare de expertize merceologice

 În cadrul circuitului tehnico-economic al mărfurilor, între furnizori,

transportatori şi beneficiari pot să  apar ă  unele divergenţe sau chiar litigii prin

lezarea intereselor uneia dintre păr ţi. Asemenea divergenţe   şi litigii sunt

rezolvate, după   caz, de către păr ţile implicate prin negocieri sau de către

organele judiciare care, pentru soluţionarea corectă   a cauzelor, recurg

adeseori la sprijinul expertizei merceologice.

Practica efectuării expertizelor merceologice evidenţiază   faptul că  cele

mai multe litigii la a căror soluţionare participă şi expertiza merceologică, au

drept obiect substituirea produselor, denaturarea, înlocuirea sau deprecierea

lor calitativă.

Subst i t u i r ea de pr odus   constă în livrarea unor produse având aceeaşi

destinaţie   şi acelaşi preţ   cu al produselor contractate, dar cu alţi indici de

calitate decât cei precizaţi în standarde sau alte documente la care păr ţile au

f ăcut referiri în contract.

Cauzele ce pot favoriza substituirea de produse sunt:• controlul tehnic de calitate defectuos executat;

• sortarea greşită   a unor produse de calitate inferioar ă   la calităţi

superioare.

În practică pot fi întâlnite unele situaţii care se asimilează substituirii de

produse, dintre care se menţionează:

Page 55: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 55/101

55

• încadrarea greşită de la un model la altul a produselor, în cazul

 în care acestea necesită   consumuri specifice diferite de

materiale;

• livrarea produselor la calităţi inferioare celei reale;• livrarea de loturi eterogene, care conţin produse obţinute din

şarje diferite, având şi caracteristici de calitate diferite;

• livrarea loturilor conţinând produse care au alţi indici de calitate

 în raport cu cei înscrişi în buletinele de analiză   sau în

certificatele de calitate.

Denat ur ar ea pr od usel or    constă  în fabricarea  şi livrarea unor produse

ale căror caracteristici de calitate nu corespund valorilor prescrise   şi nici

preţului convenit.

 În categoria denatur ării produselor se încadrează următoarele situaţii:

  modificarea reţetei de fabricaţie a unor produse în sensul

diminuării propor ţiilor unor componenţi valoroşi (şi deci mai

costisitori)  şi înlocuirea acestora cu componenţi sau constituenţi

mai ieftini (prin aceasta calitatea produselor se reduce);

  abaterile de la tehnologia de fabricaţie, în sensul diminuării unora

dintre fazele tehnologice sau modificarea modalităţii de

executare a altor faze tehnologice, cu implicaţii negative asupra

calităţii sau stabilităţii produselor la păstrare, care provoacă

anomalii în utilizarea produselor.

Fal si f i carea p r odu sel or    (care constituie o formă   de denaturare a

acestora) reprezintă operaţia prin care se modifică valoarea de întrebuinţare aunui produs în scop fraudulos. Dintre procedeele de falsificare mai frecvent se

 întâlnesc:

■  extragerea unor componente naturale ale unui produs (exemplu

cofeina din cafea);

■   înlocuirea unor componenţi valoroşi ai produselor cu substanţe

inactive, indiferente sau chiar dăunătoare pentru utilizatorul

produsului;

Page 56: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 56/101

56

■   fabricarea produselor din alte materii prime decât cele normale

(de regulă, prin utilizarea unor materii prime de calitate

inferioar ă).

Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:

1. Falsificarea produselor (care constituie o formă   de denaturare a

acestora) reprezintă...........................................................................

2. Denaturarea produselor constă   în fabricarea   şi livrarea unor 

produse ale căror caracteristici de calitate ........................................

În l o c u i r ea u n o r p r o d u s e n a tu r a le c u p r o d u s e s i n t et i c e    este una

dintre căile de diversificare sortimentală  folosită  în prezent pentru asigurarea

consumatorilor cu bunurile necesare acestora, folosind însă procedura legală

de omologare a produselor.

 Această cale este folosită în prezent pe scar ă largă în unele domenii de

activitate, mai ales în acelea în care materialele sintetice au unele

caracteristici calitative superioare celor naturale. Această   posibilitate nu

trebuie înţeleasă   în sensul prezentării produselor sintetice drept produse

naturale în vederea obţinerii unor profituri necuvenite rezultate din diferenţa de

preţ.

Deprecierea cal i tat iv ă a p r o d u s e l o r   se poate produce în oricare dintre

etapele circuitului lor tehnic, dar mai ales în timpul transportului şi depozitării. În funcţie de intensitatea factorilor de degradare, aceasta poate fi totală,

când produsul trebuie scos din uz, sau par ţială, când poate primi alte

destinaţii, mai puţin eficiente în raport cu destinaţia de bază.

Principalele etape ale circulaţiei tehnice a produselor sunt, de

asemenea, surse potenţiale de litigii generatoare de expertize merceologice.

 Astfel, cu prilejul livr ării loturilor de produse, surse potenţiale de litigii pot

apare în următoarele situaţii:

Page 57: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 57/101

57

• din cauza livr ării altor sortimente decât cele contractate;

• din cauza livr ării loturilor necorespunzătoare calitativ;

• din cauza livr ării unor loturi eterogene (conţinând produse din

şarje diferite).T r a n s p o r t u l l o t u r i l o r d e m  ăr f ur i    în esenţă   înseamnă   o păstrare de

durată   variabilă   a acestora în spaţii mobile de depozitare. Influenţa

transportului asupra calităţii loturilor de mărfuri poate fi în anumite cazuri

negativă. De aceea, prezintă   importanţă  alegerea judicioasă  a mijloacelor de

transport (care să  asigure cât mai mult cu putinţă   un microclimat adecvat),

alegerea celor mai scurte trasee (pentru a reduce la minim acţiunea agenţilor 

mecanici -   şocuri, trepidaţii etc.), alegerea unor ambalaje de transport

corespunzătoare naturii produselor  şi în concordanţă  cu ceilalţi parametri ai

transportului, amplasarea şi fixarea corectă a mărfurilor în spaţiul de transport,

selecţionarea tehnicilor optime de încărcare-descărcare a mijloacelor de

transport etc. Este firesc ca, în situaţia în care condiţiile de transport nu sunt

corespunzătoare, această  etapă  să  genereze vicieri însemnate ale mărfurilor 

şi ambalajelor acestora, pierderi peste normele legale, degradări sau alter ări

ale produselor, impurificări etc. în practică se constată că cele mai însemnate

vicieri ale produselor, care pot genera litigii, au drept cauze următoarele:

• utilizarea unor mijloace de transport necorespunzătoare;

• deplasarea pe rute ocolitoare (mărirea traseelor de parcurs);

• folosirea unor ambalaje de transport necorespunzătoare;

• manipularea brutală a produselor.

Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:

1. Înlocuirea unor produse naturale cu produse sintetice este una

dintre.................................................................................................

2. Deprecierea calitativă   a produselor se poate produce în oricare

dintre ...............................................................................................

Page 58: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 58/101

58

Recep ţ i a l ot ur i l or de pr oduse  reprezintă etapa în care pot apărea cele

mai numeroase litigii, atât referitoare la calitatea produselor, cât şi la cantitatea

lor. Aceste litigii pot avea la bază, în unele situaţii, efectuareanecorespunzătore a verificării la recepţie; însă, de cele mai multe ori, ele au la

bază   degradări calitative ale produselor, apărute în etapele premergătoare

recepţiei, dar depistate cu prilejul efectuării acesteia.

Cele mai frecvente surse de litigii întâlnite în această etapă sunt:

  neconcordanţa dintre sortimentul contractat   şi sortimentul

atestat documentar sau cel real al lotului de marfa;

  neconcordanţa dintre calitatea contractată   (respectiv

calitatea prescrisă şi omologată)  şi calitatea reală  a lotului

de marf ă;

  neconcordanţa cantitativă a loturilor de marf ă.

Depozi t area unui l ot d e mar f   ă (în spaţii fixe de depozitare) presupune

un ansamblu de operaţiuni de manipulare, amplasare spaţială, protecţia

integrităţii produselor etc., a căror nerespectare poate să  genereze degradări

calitative.

Păstrarea loturilor de mărfuri în depozite implică asigurarea unui regim

optim care să  permită  menţinerea proprietăţilor produsului cât mai apropiate

de cele iniţiale. Prin urmare, în această etapă este necesar să se controleze şi

să   se dirijeze influenţa agenţilor mediului ambiant (temperatura aerului,

umiditatea relativă a aerului etc.), dar în acelaşi timp să se controleze evoluţia

proprietăţilor labile ale loturilor de mărfuri spre a preveni modificarea lor însens nedorit.

Evident, sunt cazuri când datorită   viciilor ascunse se pot manifesta

modificări negative ale proprietăţilor produselor chiar atunci când influenţa

factorilor externi este minimă sau chiar nulă.

 În cazul în care, beneficiarul organizează incorect procesul de păstrare

a mărfurilor sau nu poate dovedi că   a respectat condiţiile prescrise de

păstrare, r ăspunderea pentru eventualele degradări îi revine.

Page 59: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 59/101

59

 Analizând cele mai importante surse care generează modificări negative

ale calităţii în ansamblul circulaţiei tehnice a loturilor de mărfuri, este necesar 

să precizăm că r ăspunderile păr ţilor implicate nu apar decât foarte rareori clar 

delimitate şi de aceea, frecvent, se apelează la expertize.Din practica organelor care au competenţe în soluţionarea litigiilor 

patrimoniale, dintre operatorii economici, precum   şi a celor care au

competenţe în soluţionarea litigiilor izvorâte din activitatea de comer ţ  exterior 

(care pot avea drept obiect livrarea unor loturi de produse necorespunzătoare,

estimarea întinderii prejudiciului rezultat prin degradarea produselor în timpul

transportului, stabilirea factorilor care au cauzat degradarea calitativă,

stabilirea cantităţii unor loturi sau angajarea r ăspunderii societăţilor de

asigurare) se constată   că, dintre etapele circuitului tehnico-economic al

produselor, cele care generează   cel mai frecvent litigii, pentru a căror 

soluţionare corectă   se recurge la sprijinul expertizei merceologice judiciare

sau preventive, sunt recepţia calitativă, păstrarea, depozitarea şi transportul.

Efectuarea expertizelor în aceste domenii presupune unele

particularizări ce derivă   din metodologia generală   de efectuare a unei

expertize   şi care sunt în funcţie de natura activităţilor specifice etapelor 

menţionate. Asemenea expertize au în general un caracter complex şi un grad

de dificultate avansat, presupunând cunoaşterea aprofundată de către exper ţi

atât a cadrului legislativ-normativ, cât şi a tehnicilor uzuale sau a unor aspecte

particulare specifice verificării la recepţie, transportului sau păstr ării loturilor de

produse în spaţii fixe sau mobile de depozitare.

Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:

1. Depozitarea unui lot de marf ă   (în spaţii fixe de depozitare)

presupune..........................................................................................

2. Recepţia loturilor de produse reprezintă   etapa în

care....................................................................................................

Page 60: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 60/101

60

a). Descrieţi cele mai frecvente surse de litigii întâlnite la recepţialoturilor de produse.

b). Descrieţi surse potenţiale de litigii care pot apare cu prilejul

livr ării loturilor de produse.

c.) Descrieţi procedeele de falsificare cel mai frecvent întâlnite.

7. Rezumat

În cadrul circuitului tehnico-economic al mărfurilor, între

furnizori, transportatori   şi beneficiari pot să   apar ă   unele

divergenţ e sau chiar litigii prin lezarea intereselor uneia

dintre păr ţ i. Asemenea divergenţ e   şi litigii sunt rezolvate,

după  caz, de c ătre păr ţ ile implicate prin negocieri sau de

c ătre organele judiciare care, pentru soluţ ionarea corect ă

a cauzelor, recurg adeseori la sprijinul expertizei 

merceologice.

Practica efectuării expertizelor merceologice evidenţ iaz ă   faptul c ă  cele

mai multe litigii la a c ăror soluţ ionare participă şi expertiza merceologic ă, au

drept obiect substituirea produselor, denaturarea, înlocuirea sau deprecierea

lor calitativ ă.

Substituirea de produs const ă   în livrarea unor produse având aceeaşi 

destinaţ ie   şi acelaşi preţ   cu al produselor contractate, dar cu al ţ i indici de

calitate decât cei precizaţ i în standarde sau alte documente la care păr ţ ile au

f ăcut referiri în contract.

Page 61: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 61/101

61

Denaturarea produselor const ă în fabricarea  şi livrarea unor produse ale

c ăror caracteristici de calitate nu corespund valorilor prescrise  şi nici preţ ului 

convenit.

Falsificarea produselor (care constituie o formă   de denaturare aacestora) reprezint ă operaţ ia prin care se modific ă valoarea de întrebuinţ are a

unui produs în scop fraudulos.

Înlocuirea unor produse naturale cu produse sintetice este una dintre

c ăile de diversificare sortimental ă   folosit ă   în prezent pentru asigurarea

consumatorilor cu bunurile necesare acestora, folosind însă procedura legal ă

de omologare a produselor.

Deprecierea calitativ ă  a produselor se poate produce în oricare dintre

etapele circuitului lor tehnic, dar mai ales în timpul transportului  şi depozit ării.

Transportul loturilor de mărfuri în esenţă înseamnă o păstrare de durat ă

variabil ă   a acestora în spaţ ii mobile de depozitare. Influenţ a transportului 

asupra calit ăţ ii loturilor de mărfuri poate fi în anumite cazuri negativ ă. De

aceea, prezint ă importanţă alegerea judicioasă a mijloacelor de transport (care

să asigure cât mai mult cu putinţă un microclimat adecvat), alegerea celor mai 

scurte trasee (pentru a reduce la minim ac ţ iunea agenţ ilor mecanici -   şocuri,

trepidaţ ii etc.), alegerea unor ambalaje de transport corespunz ătoare naturii 

 produselor  şi în concordanţă  cu ceilal ţ i parametri ai transportului, amplasarea

şi fixarea corect ă  a mărfurilor în spaţ iul de transport, selec ţ ionarea tehnicilor 

optime de înc ărcare-desc ărcare a mijloacelor de transport etc. Este firesc ca,

în situaţ ia în care condi ţ iile de transport nu sunt corespunz ătoare, aceast ă

etapă   să   genereze vicieri însemnate ale mărfurilor   şi ambalajelor acestora, pierderi peste normele legale, degrad ări sau alter ări ale produselor,

impurific ări etc.

Recepţ ia loturilor de produse reprezint ă  etapa în care pot apărea cele

mai numeroase litigii, atât referitoare la calitatea produselor, cât  şi la cantitatea

lor. Aceste litigii pot avea la baz ă, în unele situaţ ii, efectuarea

necorespunz ătore a verific ării la recepţ ie; însă, de cele mai multe ori, ele au la

Page 62: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 62/101

62

baz ă   degrad ări calitative ale produselor, apărute în etapele premerg ătoare

recepţ iei, dar depistate cu prilejul efectuării acesteia.

Depozitarea unui lot de marf ă   (în spaţ ii fixe de depozitare) presupune

un ansamblu de operaţ iuni de manipulare, amplasare spaţ ial ă, protec ţ iaintegrit ăţ ii produselor etc., a c ăror nerespectare poate să  genereze degrad ări 

calitative.

 Analizând cele mai importante surse care genereaz ă modific ări negative

ale calit ăţ ii în ansamblul circulaţ iei tehnice a loturilor de mărfuri, este necesar 

să preciz ăm c ă r ăspunderile păr ţ ilor implicate nu apar decât foarte rareori clar 

delimitate şi de aceea, frecvent, se apeleaz ă la expertize.

Din practica organelor care au competenţ e în soluţ ionarea litigiilor 

 patrimoniale, dintre operatorii economici, precum   şi a celor care au

competenţ e în soluţ ionarea litigiilor izvorâte din activitatea de comer ţ  exterior 

(care pot avea drept obiect livrarea unor loturi de produse necorespunz ătoare,

estimarea întinderii prejudiciului rezultat prin degradarea produselor în timpul 

transportului, stabilirea factorilor care au cauzat degradarea calitativ ă,

stabilirea cantit ăţ ii unor loturi sau angajarea r ăspunderii societ ăţ ilor de

asigurare) se constat ă   c ă, dintre etapele circuitului tehnico-economic al 

 produselor, cele care genereaz ă   cel mai frecvent litigii, pentru a c ăror 

soluţ ionare corect ă   se recurge la sprijinul expertizei merceologice judiciare

sau preventive, sunt recepţ ia calitativ ă, păstrarea, depozitarea şi transportul.

Efectuarea expertizelor în aceste domenii presupune unele

 particulariz ări ce deriv ă   din metodologia general ă   de efectuare a unei 

expertize   şi care sunt în func ţ ie de natura activit ăţ ilor specifice etapelor menţ ionate. Asemenea expertize au în general un caracter complex  şi un grad 

de dificultate avansat, presupunând cunoaşterea aprofundat ă de c ătre exper ţ i 

atât a cadrului legislativ-normativ, cât  şi a tehnicilor uzuale sau a unor aspecte

 particulare specifice verific ării la recepţ ie, transportului sau păstr ării loturilor de

 produse în spaţ ii fixe sau mobile de depozitare.

Page 63: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 63/101

63

8. Teste de autoevaluare

1. Care sunt cele mai multe litigii la a căror soluţionare

participă şi expertiza merceologică?

2. Explicaţi în ce constă denaturarea produselor.

3. Depozitarea unui lot de marf ă   (în spaţii fixe de depozitare)presupune:

a) Transportarea produselor 

b) Amplasare spaţială

c) Amplasare în scop strict personal

d) Particularizări ce derivă din metodologia generală

4. Etapa în care pot apărea cele mai numeroase litigii este :a) Depozitarea unui lot de marf ă (în spaţii fixe de depozitare)

b) Transportul

c) Falsificarea produselor 

d) Recepţia loturilor de produse

5. Transportul loturilor de mărfuri în esenţă înseamnă:

a) O păstrare de durată  variabilă  a acestora în spaţii mobile

de depozitare

b) Amplasare în scop strict personal

c) Înlocuirea unor produse naturale cu produse sintetice

d) Operaţia prin care se modifică valoarea de întrebuinţare a

unui produs în scop fraudulos.

Page 64: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 64/101

64

6. Denaturarea produselor reprezintă:

a) Operaţia prin care se modifică valoarea de întrebuinţare a

unui produs în scop fraudulos.

b) O păstrare de durată  variabilă  a acestora în spaţii mobilede depozitare

c) Înlocuirea unor produse naturale cu produse sintetice

d) Fabricarea şi livrarea unor produse ale căror caracteristici

de calitate nu corespund valorilor prescrise şi nici preţului

convenit.

5. Substituirea de produs reprezintă:

a) Operaţia prin care se modifică valoarea de întrebuinţare a

unui produs în scop fraudulos.

b) livrarea unor produse având aceeaşi destinaţie  şi acelaşi

preţ   cu al produselor contractate, dar cu alţi indici de

calitate decât cei precizaţi în standarde sau alte

documente la care păr ţile au f ăcut referiri în contract.

c) Înlocuirea unor produse naturale cu produse sintetice

d) Fabricarea şi livrarea unor produse ale căror caracteristici

de calitate nu corespund valorilor prescrise şi nici preţului

convenit.

Page 65: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 65/101

Page 66: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 66/101

66

Cuvinte cheie:  extragerea oarbă, faze multiple, citire simpl ă,

citire compusă.

Durata medie de studiu individual - 4 ore

3. METODE DE PRELEVRE A EŞANTIOANELOR

Pentru ca un eşantion să  fie reprezentativ pentru calitatea întregului lot

el trebuie prelevat în mod aleatoriu, de regulă pe baza unor procedee statistico

 – matematice.

Prin prelevarea aleatorie a eşantioanelor, pentru fiecare unitate de

produs din lot se asigur ă  o aceeaşi probabilitate de a fi aleasă   în eşantion,

probabilitate care nu depinde de calitatea unităţii de produs extrase. Nu se

admite extragerea unor unităţi de produs care la prima vedere par 

corespunzătoare sau, dimpotrivă, par necorespunzătoare prescripţiilor 

calitative aplicabile unităţii de produs considerate.

Există trei metode de prelevare a eşantioanelor:

  Pe baza tabelului de numere aleatorii;

 Prin extragere oarbă;

  În faze multiple.

Prelevarea pe baza tabelului de numere aleatorii

Metoda se aplică   în cazurile în care unităţile de produs din loturile

supuse verificării pot fi numerotate şi această operaţie nu conduce la dificultăţide ordin tehnic şi economic.

Page 67: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 67/101

67

Metoda constă   în extragerea din lotul supus verificării a unor unităţi de

produs ale căror numere de ordine, stabilite printr-o numerotare prealabilă,

sunt citite după o anumită secvenţă din tabelul de numere aleatorii.

Prima operaţie este cea de numerotare a tuturor unităţilor de produs din

lot.

Numerele de ordine se constituie cu acelaşi număr de cifre. Astfel, dacă

lotul conţine 100 unităţi de produs, atunci numerotarea este: 001, 002,…..,

099, 100.

Nu se atribuie acelaşi număr de ordine la două   sau mai unităţi de

produs.

Numerotarea se poate face direct pe unitatea de produs prin scriere,

etichetare sau orice alt procedeu care nu-i afectează integritatea şi calitatea.

Pentru prelevarea aleatorie a eşantionului, numerele de ordine ale

unităţilor de produs care îl constituie se stabilesc din tabelul de numere

aleatorii, începutul citirii alegându-se arbitrar.

Citirea se face de la stânga la dreapta   şi de sus în jos, în ordinea

crescătoare a numerelor de ordine ale coloanelor  şi ale rândurilor. Dacă  s-a

ajuns la coloana 10 rândul 250, citirea se reîncepe din coloana 1 şi rândul 1.

Dacă   se citeşte un număr pentru care în lot nu există   un număr de

ordine corespunzător, se sare peste acest număr  şi se trece la următorul. Se

procedează la fel şi în cazul în care se repetă citirea aceluiaşi număr.

Există două moduri de citire:

  Citirea simplă;

  Citirea compusă.

Page 68: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 68/101

68

Citirea simplă

Citirea simplă  se caracterizează  printr-un singur început al citirii  şi se

aplică în cazul în care numerele de ordine ale unităţilor de produs din lot sunt

compuse din cel mult trei cifre (N ≤ 999).

a) Dacă   numerele de ordine ale unităţilor de produs din lot sunt

compuse din două  cifre (01≤  N  ≤  99), se reţin numai primele două  cifre ale

fiecărui număr citit în ordinea indicată mai sus.

Exemplu: Dintr-un lot de 83 unităţi de produs trebuie să se preleveze un

eşantion de cinci unităţi de produs. Se stabileşte arbitrar începutul citirii în

coloana 2, rândul 64.

Se reţin primele două cifre ale fiecărui număr citit şi anume: 19, 89, 54,

30, 16, 07. Numărul 89 fiind mai mare decât 83, se elimină şi se reţin

următoarele cinci numere: 19, 54, 30, 16, 07.

b) Dacă   numerele de ordine ale unităţilor de produs din lot sunt

compuse din trei cifre (001≤  N  ≤  999), se reţin primele trei cifre ale fiecărui

număr citit în ordinea indicată mai sus.

Exemplu: Pentru a preleva un eşantion de opt unităţi de produs dintr-un

lot de 700 unităţi de produs, se stabileşte arbitrar începutul citirii în coloana 4,

rândul 250.

Se reţin primele trei cifre din fiecare număr citit şi anume: 016, 827, 835,

105, 420, 282, 811, apoi, ajungându-se la capătul tabelului, se continuă citirea

din rândul 1, coloana 1  şi se obţin numerele: 873, 674, 514, 189, 978, 752,532. Numerele mai mari de 700 se elimină şi se reţin următoarele opt numere:

016, 105, 420, 282, 674, 514, 189, 532.

a. Enumeraţi metodele de prelevare a eşantioanelor.

b. Descrieţi metoda istorică a expertizei merceologice.

Page 69: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 69/101

Page 70: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 70/101

70

Tabelul nr.1

Citirea compusă când 0001 ≤ N ≤ 9999

Numerele de la

primul început al

citirii

Numerele de la

al doilea început

al citirii

Numerele de

ordine rezultate

Numerele de

ordine ale

unităţilor de

produs ce

compun

eşantionul

2713 8519 2785 2785

4312 4874 4348 43480755 5524 0755 0755

9035 8969 9089 -

2984 1553 2915 2915

0870 0020 0800 0800

6603 8848 6688 -

1896 9508 1895 1895

5856 0047 5800 5800

7514 8576 7585 -

1932 3451 1934 1934

3515 4044 3540 3540

4705 6293 4762 4762

b) Dacă   numerele de ordine ale unităţilor de produs din lot suntcompuse din cinci cifre (00001≤  N ≤  99999), numerele de ordine rezultate se

formează  din primele două  cifre ale numărului de la primul început al citirii  şi

primele trei cifre ale numărului de la al doilea început al citirii.

Exemplu: Pentru a preleva un eşantion de 5 unităţi de produs dintr-un lot

de 30000 unităţi de produs se stabileşte arbitrar primul început al citirii în

coloana 9, rândul 96   şi al doilea început al citirii în coloana 5 rândul 23.

Page 71: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 71/101

71

Numerele de ordine ale unităţilor de produs ce compun eşantionul rezultă

conform tabelului nr.2

Tabelul nr.2

Citirea compusă când 00001 ≤ N ≤ 99999

Numerele de la

primul început al

citirii

Numerele de la

al doilea început

al citirii

Numerele de

ordine rezultate

Numerele de

ordine ale

unităţilor de

produs ce

compun

eşantionul2810 6403 28640 28640

9180 7659 91765 -

7693 1212 76121 -

5527 4156 55415 -

2717 3490 27349 27349

5598 2606 55260 -

1707 5499 17549 17549

7729 4654 77465 -

2988 5138 29513 29513

3220 5907 32590 -

8718 6421 87642 -

9095 8117 90811 -

5208 8847 52884 -

4032 2305 40230 -

4033 6343 40634 -

6770 0867 67086 -

2518 9991 25999 25999

c) b) Dacă   numerele de ordine ale unităţilor de produs din lot sunt

compuse din şase cifre (000001≤  N ≤  999999), numerele de ordine rezultate

Page 72: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 72/101

72

se formează din primele trei cifre ale numărului de la primul început al citirii  şi

primele trei cifre ale numărului de la al doilea început al citirii.

Exemplu: Pentru a preleva un eşantion de 4 unităţi de produs dintr-un lot

de 190000 unităţi de produs se stabileşte arbitrar primul început al citirii în

coloana 5, rândul 166  şi al doilea început al citirii în coloana 10 rândul 193.

Numerele de ordine ale unităţilor de produs ce compun eşantionul rezultă

conform tabelului nr.3.

Tabelul nr.3

Citirea compusă când 000001 ≤ N ≤ 999999

Numerele de la

primul început al

citirii

Numerele de la

al doilea început

al citirii

Numerele de

ordine rezultate

Numerele de

ordine ale

unităţilor de

produs ce

compun

eşantionul

3080 1757 308175 -9053 8892 905889 -

5074 6229 507622 -

1388 7306 138730 138730

8130 0043 813004 -

2083 4470 208447 -

1501 4509 150450 150450

1874 4382 187438 187438

9319 4851 931485 -

9429 1624 942162 -

8426 4305 842430 -

1467 8211 146821 146821

Page 73: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 73/101

73

Prelevarea prin extragere oarbă

Metoda se aplică   în cazurile în care unităţile de produs din loturile

supuse verificării nu pot fi numerotate sau, din considerente de ordin tehnic

sau economic, numerotarea unităţilor de produs nu este raţională. Metoda nuse utilizează   dacă  defectele unităţilor de produs pot fi identificate direct (de

exemplu, organoleptic).

Metoda constă   în extragerea f ăr ă   nici o discriminare subiectivă   a

unităţilor de produs din lotul supus verificării, fiecare unitate de produs având

aceeaşi  şansă   de a fi extrasă. Unităţile de produs trebuie extrase din toate

păr ţile lotului, motiv pentru care se recomandă  să  se asigure, pe cât posibil,

condiţii egale de accesibilitate pentru diferitele păr ţi ale lotului.

Nu se admite ca din cauza accesibilităţii inegale să  se evite extragerea

unităţilor de produs din anumite păr ţi ale lotului. De exemplu, dacă   lotul este

aşezat în stive, unităţile de produs se extrag din straturile de jos, de mijloc şi

de sus.

 Atunci când verificarea calităţii lotului se face la intrarea sau la ieşirea

din magazie, unităţile de produs se extrag în timpul descărcării, respectiv

 încărcării lotului, evitându-se astfel greutăţile privind accesibilitatea redusă   la

anumite păr ţi din lot.

Prelevarea în faze multiple

Metoda se aplică   în cazurile în care produsul se găseşte într-o unitate

de ambalaj, unităţile respective de ambalaj găsindu-se într-o unitate   şi mai

mare de ambalaj, etc.

Pentru aplicarea metodei trebuie stabilit, pe lângă efectivul eşantionului,

numărul sau propor ţia unităţilor de ambalaj care urmează   a fi desf ăcute în

fiecare fază.

Metoda constă   în prelevarea mai întâi a eşantionului primar prin

extragerea aleatorie a unui număr din unităţi de ambalaj din cele mai mari,

Page 74: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 74/101

74

apoi a eşantionului secundar prin extragere aleatorie din eşantionul primar a

unităţilor de ambalaj mai mici, etc. şi, în ultima fază, în prelevarea eşantionului

final prin extragerea aleatorie a unităţilor de produs de verificat.

Fiecare extragere se face fie pe baza tabelului de numere aleatorii, fie

prin extragere oarbă.

1.  a) Descrieţi metoda prelevar ării în faze multiple.

2.  b) Descrieţi metoda prelevar ării prin extragere oarbă.

a.

4. Rezumat

Pentru ca un eşantion să   fie reprezentativ pentru calitatea

întregului lot el trebuie prelevat în mod aleatoriu, de regul ă  pe

baza unor procedee statistico – matematice.

Prin prelevarea aleatorie a eşantioanelor, pentru fiecare

unitate de produs din lot se asigur ă  o aceeaşi probabilitate de a fi aleasă   în

eşantion, probabilitate care nu depinde de calitatea unit ăţ ii de produs extrase.

Nu se admite extragerea unor unit ăţ i de produs care la prima vedere par 

corespunz ătoare sau, dimpotriv ă, par necorespunz ătoare prescripţ iilor 

calitative aplicabile unit ăţ ii de produs considerate.

Exist ă trei metode de prelevare a eşantioanelor:

  Pe baza tabelului de numere aleatorii;

 Prin extragere oarbă;

  În faze multiple.

Metoda pe baza tabelului de numere aleatorii se aplic ă   în cazurile în

care unit ăţ ile de produs din loturile supuse verific ării pot fi numerotate   şi aceast ă operaţ ie nu conduce la dificult ăţ i de ordin tehnic  şi economic.

Page 75: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 75/101

75

Metoda const ă   în extragerea din lotul supus verific ării a unor unit ăţ i de

 produs ale c ăror numere de ordine, stabilite printr-o numerotare prealabil ă,

sunt citite după o anumit ă secvenţă din tabelul de numere aleatorii.

Exist ă două moduri de citire:

  Citirea simpl ă;

  Citirea compusă.

5. Teste de autoevaluare

1. Pentru a preleva un eşantion de opt unităţi de produs dintr-un lot

de 670 unităţi de produs, se stabileşte arbitrar începutul citirii în

coloana 2, rândul 27. Care sunt numerele de ordine ale unităţilor 

de produs ce compun eşantionul?

2. Pentru a preleva un eşantion de zece unităţi de produs dintr-un lot

de 5800 unităţi de produs, se stabileşte arbitrar începutul primei

citiri în coloana 5, rândul 25  şi începutul celei de-a doua citiri în

coloana 7, rândul 37. Care sunt numerele de ordine ale unităţilor 

de produs ce compun eşantionul?

3. Pentru a preleva un eşantion de cinci unităţi de produs dintr-un lot

de 480 unităţi de produs, se stabileşte arbitrar începutul citirii încoloana 4, rândul 99. Care sunt numerele de ordine ale unităţilor 

de produs ce compun eşantionul?

Page 76: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 76/101

76

Unitatea de învăţare 6

PROCESUL DE ADOPTARE A DECIZIEI DE ACCEPTARE

SAU DE RESPINGERE A LOTURILOR DE MARFĂEXPERTIZATE

Cuprins

1. Introducere

2. Obiectivele unităţii de învăţare

3. Procesul de adoptare a deciziei de acceptare saurespingere a loturilor de marf ă expertizate

4. Rezumat

5. Test de evaluare a cunoştinţelor 

1. Introducere

 Acest ă  unitate de înv ătare prezint ă   noţ iunile de baz ă   privind 

metode de prelevare a eşantioanelor.

 Acest ă   unitate de înv ăţ are studiaz ă   procesul de adopare a

deciziei de acceptare sau respingere a loturilor de marf ă

expertizate.

După   parcurgera acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i cunoaşte

 procesul de adopare a deciziei de acceptare sau respingere a

loturilor de marf ă care au fost supuse expertizei.

2. Obiectivele unităţii de învăţare

După studierea acestui capitol ar trebui să puteţi:

  Să  cunoaşteţi procesul de adopare a deciziei de acceptare

sau respingere a loturilor de marf ă.

Page 77: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 77/101

Page 78: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 78/101

78

singur furnizor. În cazul relaţiilor contractuale cu mai mulţi furnizori,

beneficiarul va aplica standardul separat, pentru fiecare dintre aceştia.

 Aplicarea planurilor de verificare din acest standard poate fi prevăzută în

normele sau standardele de produs sau chiar în contractele economice încheiate între păr ţi.

Pentru utilizarea acestor planuri de control, este necesar să   se

stabilească următorii parametri:

-(N)  efectivul lotului  – reprezintă  numărul unităţilor de produs din lot.

Lotul reprezintă o anumită cantitate dintr-o marf ă fabricată în condiţii presupus

uniforme, din acelaşi lot de materii prime   şi sosite la beneficiar cu acelaşi

mijloc de transport.

-(n) efectivul eşantionului  – reprezintă numărul unităţilor de produs din

eşantion. Eşantionul este destinat să  furnizeze informaţii asupra întregului lot,

servind ca bază de decizie referitoare la lotul în cauză.

-(AQL)   nivelul calităţii acceptabile (Acceptable Quality Level)   –

reprezintă procentul maxim de obiecte defecte (sau numărul maxim de defecte

la 100 de unităţi de produs) din lot pentru care acesta se consider ă acceptabil

din punct de vedere al calităţii medii a producţiei. În tabele AQL are 26 de

valori cuprinse între 0,010 şi 1000 şi depinde de gravitatea defectelor ce pot fi

prezente în produsele supuse recepţiei.

-(Nv) nivelul de verificare  – este caracteristica unui plan de verificare,

aleasă   aprioric, care leagă   efectivul eşantionului de cel al lotului. Acesta se

stabileşte prin standardele de produse, iar în lipsa acestora, prin înţelegeri

 între beneficiari şi furnizori. Există trei niveluri uzuale de verificare Nv I, Nv II şiNv III şi patru niveluri speciale, notate cu S1, S2, S3 şi S4.

 Aceste niveluri de verificare se refer ă la cuantumul informaţiilor ce se va

obţine în urma verificării. Astfel, Nv I se utilizează  când beneficiarul acceptă

informaţii relativ reduse cu privire la calitatea mărfurilor din lot, iar la polul opus

se află  Nv III, când sunt dorite informaţii cât mai detaliate despre calitatea

produselor. Dacă   nu se specifică   nimic privitor la nivelul de verificare se

utilizează Nv II.

Page 79: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 79/101

79

Nivelurile speciale se utilizează   în cazul unor mărfuri speciale ca:

substanţe otr ăvitoare, armament, bijuterii, etc. Aceste niveluri se utilizează mai

rar  şi se aplică   în cazul unor caracteristici de calitate care presupun: un cost

ridicat al verificării unităţii de produs, verificarea deductivă  a acesteia sau odurată mai mare a verificării.

-(Lc)   litera de cod   – este determinată   de nivelul de verificare   şi de

efectivul lotului, servind la stabilirea efectivului eşantioanelor.

-(A)   numărul de acceptare   – reprezintă   numărul maxim de obiecte

defecte din eşantion pentru care se ia decizia de acceptare a lotului.

-(R)   numărul de respingere   – reprezintă   numărul minim de obiecte

defecte din eşantion pentru care se ia decizia de respingere a lotului.

 În afara acestor parametri se stabilesc trei grade de severitate a

controlului :

- verificarea normală – se aplică  la începutul verificării unui şir de loturi

sosite la recepţie (în lipsa altor indicaţii)  şi continuă  până  ce este necesar ă

trecerea la verificarea sever ă   sau devine posibilă   trecerea la verificarea

redusă.

- verificarea sever ă – se instituie când din cel mult cinci loturi verificate

consecutiv prin verificarea normală, două   au fost respinse. Revenirea la

verificarea normală se face când cinci loturi succesive au fost acceptate.

Când în urma verificării severe furnizorul nu întreprinde acţiuni menite

să  amelioreze calitatea procesului de fabricaţie, verificarea calităţii loturilor se

poate opri, aceasta fiind o măsur ă  obligatorie în vederea menţinerii protecţiei

oferite de o valoare specificată a lui AQL.

- verificarea redusă – se instituie atunci când zece sau mai multe loturi

verificate consecutiv au fost acceptate în urma verificării normale şi dacă sunt

 îndeplinite simultan următoarele condiţii:

  numărul total de produse defecte din loturile verificate să fie egal

sau mai mic cu numărul corespunzător din tabelul planurilor de

verificare. Dacă   se utilizează   eşantionarea dublă   sau multiplă

Page 80: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 80/101

80

trebuie să   se   ţină   seama de numărul total al eşantioanelor 

verificate;

  procesul de fabricaţie la furnizor să fie stabilizat statistic şi factorii

responsabili să   aprecieze ca oportună   trecerea la verificarea

redusă.

Verificarea redusă  este abandonată şi se revine la verificarea normală

dacă pentru loturile verificate apare cel puţin una din următoarele situaţii:

  un lot este respins;

  dacă  numărul produselor defecte cumulate la eşantionarea dublă

sau multiplă   se situează   între numărul de acceptare   şi cel de

respingere. În această   situaţie se acceptă   lotul verificat prin

verificare redusă, dar următorul lot se va verifica prin verificare

normală;

  procesul de fabricaţie la furnizor devine instabil, apărând întârzieri

la livrare;

  există   alte cauze speciale care impun trecerea la verificarea

normală.

Diferenţele dintre aceste planuri de verificare, atunci când se foloseşte

acelaşi AQL şi aceeaşi Lc sunt:

-planurile de verificare sever ă se deosebesc de cele normale numai prin

numărul de acceptare   şi cel de respingere, care sunt mai mici, în timp ce

efectivele eşantioanelor sunt egale;

-planurile de verificare redusă se deosebesc de cele normale şi de cele

severe atât prin efectivul eşantioanelor cât şi prin numărul de acceptare şi cel de

respingere.

 În funcţie de numărul eşantioanelor extrase pentru verificare există   trei

tipuri de planuri de control şi anume:

-planul simplu, când se extrage şi se verifică un singur eşantion;

Page 81: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 81/101

81

-planul dublu, când se extrag şi se verifică două eşantioane;

-planul multiplu, când se extrag şi se verifică maxim şapte eşantioane.

Completaţi spaţiile libere cu definiţiile corespunzătoare:

1. Verificarea normală se aplică la începutul verificării unui şir de loturi

sosite la recepţie (în lipsa altor indicaţii)   şi continuă   până

ce..................................................................................................

2. Litera de cod este determinată  de..................................................3. efectivul lotului reprezintă................................

Dintre parametrii prezentaţi, o parte sunt negociaţi de către furnizor  şi

beneficiar înaintea începerii verificării, (N, Nv, AQL şi tipul planului de control)

iar restul se determină   pe parcursul verificării după   anumite schemeprezentate mai jos:

a)Planul simplu de control  – cunoscând efectivul lotului (N)  şi nivelul

de verificare (Nv) se află   din tabelul numărul 1 litera de cod (Lc). Cu Lc

cunoscut  şi AQL stabilit se determină  din tabelele nr.2-4, conform tipului de

verificare (normală, sever ă  sau redusă) volumul eşantionului (n), numărul de

acceptare (A) şi numărul de respingere (R).

N Lc

Lc n, A, R

Nv AQL

Din efectivul lotului se extrage eşantionul care se verifică   bucată   cu

bucată. În urma verificării rezultă k produse defecte. Pentru a se lua decizia de

acceptare sau respingere a lotului se compar ă numărul produselor defecte (k)cu numărul de acceptare (A) şi numărul de respingere (R).

Page 82: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 82/101

82

-dacă k   A atunci lotul se acceptă;

-dacă k   R atunci lotul se respinge.

b)Planul dublu de control  – în prima fază  se procedează  ca mai sus

pentru aflarea lui Lc. Apoi cu Lc   şi AQL se determină   din tabelele nr.5-7

volumul celor două  eşantioane (n1 şi n2)  şi corespunzător acestora numerele

de acceptare (A1 şi A2) şi numerele de respingere (R1 şi R2).

N Lc n1, A1,R1

Lc

Nv AQL n2, A2, R2

Se extrag pentru verificare două eşantioane. Se verifică primul eşantion

şi rezultă k1 produse defecte. Se compar ă  k1  cu A1 şi R1 şi se ia următoarea

decizie:

-dacă  k1    A1   atunci lotul se acceptă  f ăr ă a se mai verifica şi al doilea

eşantion;

-dacă k1   R1   atunci lotul se respinge;

-dacă A1   k1   R1, se trece la verificarea celui de al doilea eşantion.

 În urma acestei verificări rezultă k2 produse defecte. Se însumează k1 şi

k2 şi rezultatul se compar ă cu A2 şi R2 astfel:

-dacă k1+k2   A2  atunci lotul se acceptă;

-dacă k1+k2   R2  atunci lotul se respinge.

Exemplu: Un depozit primeşte din import tacâmuri din oţel inoxidabil pe care

le verifică   prin plan de verificare prin eşantionare dublă   pentru verificarea

normală, nivel de verificare uzual II, nivelul calităţii acceptabile 2,5. Un prim lot

de 3.000 de bucăţi este acceptat la recepţie, constatându-se k1=4   şi k2=3.

Ulterior, sunt înregistrate reclamaţii ale clienţilor la magazine, pentru calitatea

necorespunzătoare a acestor tacâmuri. Controlându-se modalitatea de

Page 83: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 83/101

83

efectuare a recepţiei la nivel de depozit, s-a constatat că  nivelul corect al lui

 AQL în cazul tacâmurilor din inox este de 1,5, comisia de recepţie luând

decizia eronată   de acceptare a lotului, ca urmare a aplicării unui AQL 2,5,

valabil numai în cazul tacâmurilor din oţel carbon nichelat şi cromat.

Rezolvare: N = 3.000; Nv = II de unde rezultă LC = K. Lotul a fost verificat prin

plan de verificare prin eşantionare dublă pentru verificarea normală, în care la

intersecţia dintre LC = K şi AQL = 2,5 aflăm următorii parametrii:

n1 = n2 = 80 ; ∑n = 160;

 A1 = 3 A2 = 7;

R1 = 8 R2 = 9;

 Având la bază   aceste date comisia de recepţie a verificat primul

eşantion de 80 de bucăţi  şi constatând k1 = 4 (3<5<8) a decis extragerea  şi

celui de-al doilea eşantion. Constatându-se k2   = 3 ( k1+k2=7), comisia de

recepţie a decis acceptarea lotului de produse (A2= k1+k2 = 7).

 În realitate, pentru AQL = 1,5 verificarea trebuia f ăcută astfel: N = 3.000;

Nv = II de unde rezultă  LC = K. Lotul trebuie verificat prin plan de verificare

prin eşantionare dublă   pentru verificarea normală   (Tabelul 5), în care la

intersecţia dintre LC = K şi AQL = 1,5 aflăm următorii parametrii:

n1 = n2 = 80 ; ∑n = 160;

 A1 = 2 A2 = 5;

R1 = 6 R2 = 7;

 Având la bază   aceste date   şi constatând k1   = 4 (3<4<8) se decis

extragerea şi celui de-al doilea eşantion. Deoarece R2= k1+k2  = 7 comisia de

recepţie trebuia să decidă respingerea lotului de tacâmuri.

c) Planul multiplu de control   – după   aflarea lui Lc se determină   cu

ajutorul lui AQL din tabelele nr.8-10 efectivul celor  şapte eşantioane (n1,…n2),

numerele de acceptare (A1,…A7)   şi numerele de respingere (R1,…R7).Se

 începe verificarea primului eşantion din care rezultă k1 produse defecte.

Page 84: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 84/101

84

-dacă   k1     A1   atunci lotul se acceptă, f ăr ă   a mai fi nevoi   şi de

verificarea celorlalte eşantioane;

-dacă k1   R1  atunci lotul se respinge după verificarea primului eşantion;

-dacă   A1     k1     R1 atunci se trece la verificarea celui de al doilea

eşantion.

 În urma verificării rezultă   k2   produse defecte. Se procedează   ca   şi la

verificarea dublă şi se iau următoarele decizii:

-dacă k1+k2  A2  atunci lotul se acceptă;

-dacă k1+k2   R2  atunci lotul se respinge;

-dacă  A2    k1+k2    R2   atunci se trece la verificarea celui de al treilea

eşantion.

Se continuă   verificarea celorlalte eşantioane (dacă   suma produselor 

defecte din eşantioanele verificate se găseşte între numărul de acceptare  şi

numărul de respingere) până se ajunge la al şaptelea eşantion. În acest caz,

comisia de recepţie trebuie să ia decizia finală astfel:

-dacă k1+k2+….+k7   A7  lotul se acceptă;

-dacă K1+k2+….+k7   R7   lotul se respinge.

N Lc n1, A1, R1

Lc ………...Nv AQL n7, A7, R7

 În standard mai sunt utilizate   şi o serie de simboluri cu următoarea

semnificaţie:

-   - apare în tabelele 2 la 10   şi indică   utilizarea primului plan de

verificare situat dedesubtul săgeţii. Dacă   efectivul eşantionului

Page 85: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 85/101

85

corespunzător noului plan este egal sau mai mare decât efectivul

lotului, se va efectua o verificare 100%;

-   - apare în tabelele 2 la 10   şi indică   utilizarea primului plan de

verificare situat deasupra săgeţii;-  ж -apare în tabelele 5 la 10   şi indică   trecerea la un plan simplu

corespunzător (aceeaşi Lc şi aceeaşi valoare a lui AQL);

- ++ - apare în tabelele 8 la 10   şi indică   utilizarea planului dublu

corespunzător;

- # - apare în tabelele 8 la 10 şi indică faptul că acceptarea nu este admisă

pentru acest efectiv al eşantionului, fiind obligatorie verificarea

eşantionului următor pentru luarea unei decizii;

-   * - apare în tabelul 17  şi indică  faptul că  numărul total al unităţilor de

produs prelevate din ultimele 10 loturi succesive nu este suficient

pentru a se decide trecerea la verificarea redusă, pentru valoarea

specificată a lui AQL. În acest caz se consider ă un număr mai mare

de 10 loturi precedente succesive, acceptate prin verificarea

normală, pentru care există un număr limită în tabel.

1. Descrieţi metoda prelevar ării în faze multiple.

2. Descrieţi metoda prelevar ării prin extragere oarbă.

3. În ce constă planul dublu de control?

4. Când verificarea redusă este abandonată şi se revine laverificarea normală?

5. Ce reprezintă litera de cod (Lc)?

6. Care sunt cele 7 unităţi de produs ce trebuiesc prelevate dintr-

un lot de 567 de unităţi de produs,  ştiind că   începutul s-a stabilit arbitrar în

coloana 3 rândul 132.

7. Care sunt cele 11 unităţi de produs ce trebuiesc prelevate dintr-

un lot de 8097 de unităţi de produs, ştiind că s-a stabilit arbitrar primul început

Page 86: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 86/101

86

al citirii în coloana 2 rândul 36  şi al doilea început al citirii în coloana 9, rândul

189.

8. Care sunt cele 18 unităţi de produs ce trebuiesc prelevate dintr-

un lot de 789000 de unităţi de produs,   ştiind că   s-a stabilit arbitrar primul

 început al citirii în coloana 4 rândul 12 şi al doilea început al citirii în coloana 6,

rândul 212.

9. Explicaţi prin ce se caracterizează  citirea compusă din metoda

de prelevare a eşantioanelor pe baza tabelului de numere aleatorii.

11. Descrieţi metoda de prelevare a eşantioanelor prin extragere

oarbă.

4. Rezumat

Loturile de mărfuri sub formă de obiecte pot fi verificate

 prin două   procedee: prin sondaj sau bucat ă   cu bucat ă(100%).

În cazul procedeului prin sondaj, se aplic ă   metode

standardizate de formare a eşantionului   şi de determinare a mărimii lui, în

func ţ ie de mai mul ţ i parametrii statistico-matematici   şi de acceptare sau

respingere a lotului, după rezultatele obţ inute la verificarea eşantionului.

Pentru simplificarea la maxim a tuturor calculelor statistice   şi pentru o

uniformizare   şi o fundamentare a deciziilor la recepţ ie a fost conceput un

standard, al c ărui corespondent românesc este SR 3160/2-84 (numit 

“Procedee   şi tabele statistico-matematice pentru verificarea calit ăţ ii prin

atribute”).

Din efectivul lotului se extrage eşantionul care se verific ă   bucat ă   cu

bucat ă. În urma verific ării rezult ă k produse defecte. Pentru a se lua decizia de

acceptare sau respingere a lotului se compar ă numărul produselor defecte (k)cu numărul de acceptare (A)  şi numărul de respingere (R).

Page 87: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 87/101

87

5. Teste de autoevaluare

I. Ver if ic ar e n o rm al  ă.

1).Se dau: N = 3000, Nv = II

Să se ia decizia de acceptare sau respingere a lotului în cazul în care se

foloseşte controlul simplu, în următoarele cazuri:

a) AQL = 1%

b) AQL = 1,5%

c) AQL = 2,5%

şi pentru k = 0, k = 3, k = 6

2).Se dau: N = 15000, Nv = II, AQL = 1%

Ce decizie se va lua în legătur ă   cu lotul respectiv dacă   se utilizează

controlul dublu ? Se iau în considerare următoarele variante:

a)k1 = 2, k2 = 4

b)k1 = 14, k2 = 3

c)k1 = 5, k2 = 4

3)Se dau :N = 200, Nv = II, AQL = 1%

Să se ia decizia de acceptare sau respingere a lotului respectiv folosind

planul multiplu de control în următoarele variante:

a)k1 = 1, k2 = 0, k3 = 0, k4 = 1, k5 = 4, k6 = 3, k7 = 1

b)k1 = 1, k2 = 0, k3 = 3, k4 = 2, k5 = 4, k6 = 3, k7 = 8

c)k1 = 0, k2 = 0, k3 = 0, k4 = 2, k5 = 1, k6 = 3, k7 = 4

Page 88: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 88/101

88

I I Veri f icare sever ă.

1)Se dau: N = 7777, Nv = I, AQL = 1,5%

Ce decizie se va lua în legătur ă  cu lotul respectiv, dacă  se foloseşte

planul dublu de control, în următoarele cazuri:

a)k1 = 0, k2 = 3

b)k1 = 5, k2 = 2

c)k1 = 2, k2 = 0

d)k1 = 2, k2 = 3

2) Se dau: N = 25.555, Nv = II, AQL = 1%

Să se ia decizia în legătur ă cu lotul respectiv, folosind planul multiplu de

control, dacă:

a)k1 = 0, k2 = 2, k3 = 1, k4 = 1, k5 = 2, k6 = 2, k7 = 1

b)k1 = 0, k2 = 2, k3 = 1, k4 = 1, k5 = 2, k6 = 2, k7 =2

c)k1 = 0, k2 = 3, k3 = 2, k4 = 1, k5 = 1, k6 = 1, k7 = 1

d)k1 = 0, k2 = 3, k3 = 2, k4 = 1, k5 = 1, k6 = 1, k7 = 2

III Ver i f i car e r edus ă.

1).Se dau: N = 77.850, Nv = III, AQL = 0,01%

Folosind planul simplu de control să  se ia decizia corectă  privind lotul,

dacă:

a)k = 0

b)k = 2

Ce decizie se va lua în cazul în care AQL = 10% şi k = 12 ?

Page 89: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 89/101

89

2)Pentru N = 550.000, Nv = II, AQL = 65%, să se ia decizia privind lotul,

folosind planul dublu de control, în condiţiile:

a)k1 = 4, k2 = 2

b)k1 = 11, k2 = 3

c)k1 = 7, k2 = 5

d)k1 = 7, k2 = 9

e)k1 = 7, k2 = 6

3)Pentru N = 175.000, Nv = III, AQL = 15% să   se ia decizia deacceptare sau respingere a lotului, folosind planul multiplu de control, dacă:

a) k1 = 0, k2 = 5, k3 = 0, k4 = 1, k5 = 2, k6 = 1, k7 =0

b) k1 = 7, k2 = 2, k3 = 1, k4 = 0, k5 = 1, k6 = 0, k7 = 2

c) k1 = 2, k2 = 5, k3 = 4, k4 = 2, k5 = 1, k6 = 3, k7 = 5

d) k1 = 2, k2 = 5, k3 = 4, k4 = 2, k5 = 1, k6 = 3, k7 = 4

e) k1 = 2, k2 = 5, k3 = 4, k4 = 2, k5 = 1, k6 = 3, k7 = 0

Page 90: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 90/101

90

Unitatea de învăţare 7

RECONSTITUIREA PE BAZĂ DE DOCUMENTE ŞI

MĂSURĂTORI DE TEREN A CONDIŢIILOR DE MEDIU ÎNCARE S-AU AFLAT SPRE PĂSTRARE LOTURILE DE

MARFĂ EXPERTIZATE

Cuprins

1. Introducere

2. Obiectivele unităţii de învăţare

3. Procesul de reconstituire pe bază   de documente si

măsur ători de teren a condiţiilor de mediu în care s-au aflat

spre păstrare loturile de marf ă expertizate

4. Rezumat

5. Test de evaluare a cunoştinţelor 

3. Introducere

 Acest ă  unitate de înv ătare prezint ă   noţ iunile de baz ă   privind 

 procesul de reconstituire pe baz ă de documente si măsur ători 

de teren a condi ţ iilor de mediu în care s-au aflat spre păstrare

loturile de marf ă experizate.

 Acest ă  unitate de înv ăţ are studiaz ă  procesul de reconstituire

 pe baz ă  de documente si măsur ători de teren a condi ţ iilor de

mediu în care s-au aflat spre păstrare loturile de marf ă

expertizate.

După   parcurgera acestei unit ăţ i de înv ăţ are veţ i cunoaşte si 

veţ i înţ elege acest proces.

Page 91: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 91/101

91

Obiectivele unităţii de învăţare

După studierea acestui capitol ar trebui să puteţi:

  Să   cunoaşteţi procesul de reconstituire pe bază   de

documente si măsur ători de teren a condiţiilor de mediu încare s-au aflat spre păstrare loturile de marf ă experizate.

Cuvinte cheie: reconstituire, parametrii.

Durata medie de studiu individual - 4 ore

3.Procesul de reconstituire pe bază   de documente si măsur ători

de teren a condiţiilor de mediu în care s-au aflat spre păstrare

loturile de marf ă experizate.

Cel mai des întâlnit tip de expertize merceologice este cel care apelează

la reconstituiri, fiind în acelaşi tip şi cele mai dificile.

Lucrarea practică propusă pentru ilustrarea acestui tip de expertize este

următoarea:

 În perioada 22 martie – 4 aprilie 2013 în depozitul 1215 s- păstrat lotul

de mărfuri compus din sticle de o jumătate de litru de bere caramel. Ulterior,

când produsele respective u fost livrate magazinelor de desfacere acestea au

constatat că produsele erau depreciate.

Deoarece păr ţile nu au reuşit să  se concilieze unităţile cu amănuntul s-

au adresat justiţiei, care pentru elucidarea cauzelor a dispus efectuarea unei

expertize merceologice.

Calitatea produselor aflate într-un depozit poate fi influenţată de:

  temperatur ă;

Page 92: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 92/101

92

  umiditatea relativă;

  circulaţia aerului;

  compoziţia aerului;

  radiaţiile luminoase, etc. În cazul nostru, din multitudinea de factori care ar fi putut produce

degradarea berii, expertul s-a limitat la două: temperatura   şi umiditatea

relativă.

 În perioada 22 martie – 4 aprilie 2014 expertul a măsurat aceşti

parametrii din depozitul respectiv zilnic, de trei ori pe zi în trei puncte distincte:

uşa, mijlocul depozitului şi fereastr ă. Pe baza rezultatelor respective a calculat

media zilnică   de temperatur ă şi umiditate din perioada respectivă   a anului

2014.

Pentru măsurarea temperaturii s-a folosit termometrul cu alcool şi pentru

măsurarea umidităţii s-a folosit psihrometrul Assmann. De la institutul

meteorologic Băneasa expertul a solicitat valorile temperaturii medii zilnice

(Tmz) şi a umidităţii relative medii zilnice (Urmz) ale aerului exterior din perioada

22 martie – 4 aprilie 2014 şi din aceeaşi perioadă a anului 2013 (Tabelul nr.4

şi nr.5).

Tabelul nr.4

Valori din exterior în anul 2013

Ziua Temperatura medie zilnică

exterioar ă (Tmz)

Umiditatea relativă medie

zilnică exterioar ă (Urmz)

22 martie 7,075 67

23 martie 2,425 64

24 martie 2,65 63,5

25 martie 1,325 68

26 martie 4,125 56,25

27 martie 7,35 67,25

28 martie 6,9 71,25

Page 93: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 93/101

93

29 martie 8,2 62,25

30 martie 8,925 68,25

31 martie 8,675 72

1 aprilie 11,5 66,52 aprilie 9,275 72

3 aprilie 7,75 71,75

4 aprilie 8,625 74,5

Media perioadei 6,76 67,4

Tabelul nr.5

Valori din exterior în anul 2014

Ziua Temperatura medie zilnică

exterioar ă (Tmz)

Umiditatea relativă medie

zilnică exterioar ă (Urmz)

22 martie 0 76,25

23 martie 0,1 81,25

24 martie 0,175 83

25 martie 4,8 52,75

26 martie 2,875 71

27 martie 3,65 69,25

28 martie 2,2 72,25

29 martie 3,575 64,5

30 martie 4,975 71,7531 martie 5,7 90

1 aprilie 7,42 72,5

2 aprilie 4,35 84

3 aprilie 2,675 60,25

4 aprilie 6,75 71,75

Media

perioadei 3,55 71,75

Page 94: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 94/101

94

Tabelul nr.6

Valori din interior în anul 2014

Ziua Temperatura medie zilnică

interioar ă (Tmz)

Umiditatea relativă medie

zilnică interioar ă (Urmz)

22 martie 18,58 71,6

23 martie 19 67,2

24 martie 20,1 69,63

25 martie 18,06 64,63

26 martie 17,67 68,86

27 martie 17,67 68,86

28 martie 19,66 66,66

29 martie 20,03 65,63

30 martie 20,14 67,87

31 martie 20,47 72,73

1 aprilie 20,59 71,86

2 aprilie 21,06 72,3

3 aprilie 21,06 72,3

4 aprilie 19,35 72,4

Media

perioadei 19,47 69,56

Page 95: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 95/101

95

RECONSTITUIREA PARAMETRILOR

Se calculează   coeficientul de corecţie pentru temperatur ă şi umiditate

după formula:

CT = │Tm ext 2014 – Tm int 2014 │= │3,55 – 19,47 │= 15,92 ≈ 16

CUr  = │Umr ext 2014 – Umr int 2014 │= │71,75 – 69,56 │= 2,19 ≈ 2

Observaţie: Aceşti coeficienţi de corecţie vor fi utilizaţi în tabelul următor 

pentru reconstituirea valorilor interioare din depozit în anul 2013.Se compar ă valorile temperaturii şi umidităţii exterioare din anul 2013 cu

media lor  şi se notează abaterile acestora (abaterea = media-valoareatemp/umid).

De exemplu: pentru ziua de 22 martie 2013 abaterea va fi:

6,76 – 7,075 = -0,3 pentru temperatur ă

67,4 – 67 = 0,4 pentru umiditate

Coeficientul de corecţie (CT, CUr ) se adaugă  sau se scade din media

zilnică   a temperaturii   şi umidităţii exterioare din 2013 în funcţie de semnul

abaterii. Dacă   abaterea este pozitivă   atunci coeficientul de corecţie se va

scade din valoarea temperaturii medii zilnice exterioare din 2013, respectiv din

valoarea umidităţii relative medii zilnice exterioare din 2013, iar dacă abaterea

este negativă atunci coeficientul de corecţie se va aduna.

Se calculează   valorile temperaturii medii zilnice interioare   şi ale

umidităţii relative medii zilnice interioare din anul 2013 astfel:

Tmz int 2013 = │Tmz ext 2013 ± CT│

Urmz int 2013 = │Umz ext 2013 ± CUr │

Page 96: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 96/101

96

Tabelul nr.7

Reconstituirea parametrilor din interiorul depozitului în anul 2013

Ziua

Temperat

ura medie

exterioar ă

din 2013

 Abatere

a

Temperatura

medie interioar ă

din 2013

│Tmz ext 2013 ± CT│

Umiditat

ea

relativă

medie

exterioar 

ă din

2013

 Abatere

a

Umiditatea

relativă

medie

interioar ă

din 2013

│Umz ext 2013

± CUr │

22 martie 7,075 -0,3 23,075 67 +0,4 65

23 martie 2,425 +4,3 13,6 64 +3,4 62

24 martie 2,65 +4,1 13,35 63,5 +3,9 61,5

25 martie 1,325 +5,4 14,7 68 -0,6 70

26 martie 4,125 +2,6 11,9 56,25 +11,5 54,25

27 martie 7,35 -0,6 23,35 67,25 +0,15 65,25

28 martie 6,9 -0,2 22,9 71,25 -3,85 73,25

29 martie 8,2 -1,4 24,2 62,25 +5,15 60,25

30 martie 8,925 -2,2 24,925 68,25 -0,85 70,25

31 martie 8,675 -1,9 24,675 72 -4,6 74

1 aprilie 11,5 -4,7 27,5 66,5 +0,9 64,5

2 aprilie 9,275 -2,5 25,275 72 -4,6 74

3 aprilie 7,75 -1 23,75 71,75 -4,35 73,75

4 aprilie 8,625 -1,9 24,625 74,5 -7,1 76,5

Media

perioadei

6,76   21,3   67,4   67,46

Temperatura medie în depozit în perioada 22 martie – 4 aprilie 2013 a

fost de 21,3ºC, iar umiditatea medie în depozit în aceeaşi perioadă  a fost de

67,46%. S-a considerat că factorii de mediu ai depozitului au fost influenţaţi de

mediul exterior, de valorile temperaturii  şi ale umidităţii ale aerului din afar ă.

Conform standardului în vigoare berea caramel trebuie păstrată la temperatura

de 4 - 10ºC.

Page 97: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 97/101

97

Deoarece temperatura din depozit în perioada 22 martie – 4 aprilie 2013

a depăşit cu mult temperatura de păstrare a berii caramel s-a constatat că

acest parametru a influenţat deteriorarea calitativă a lotului respectiv.

Caracteristicile senzoriale standardizate ale berii caramel

a) Aspect:   lichid de culoare brun închisă, opalescent, cu sediment prin

depunerea drojdiilor din suspensie.

b) Miros: plăcut, f ăr ă mirosuri str ăine, cu aromă de hamei.

c) Gust: dulce – amărui, plăcut, f ăr ă gust str ăin.

d) Spuma: berea turnată   într-un pahar special trebuie să   formeze o spumă

compactă şi persistentă, iar bulele de dioxid de carbon să se degajeze lent.

Caracteristicile berii caramel din depozitul 1215 după deteriorare

Berea prezintă   ca defect tulbur ări nebiologice (coloidale   şi chimice).

 Acest defect se prezintă  sub formă  de precipitate ce se depun sau r ămân însuspensie.

Pentru determinarea stării  şi caracteristicilor berii s-au realizat anumite

determinări prin care s-u depistat schimbările care au avut loc în urma

deterior ării. S-au determinat:

  extractul primitiv şi extractul real;

  aciditatea totală;   culoarea;

  conţinutul de dioxid de carbon.

După   determinare s-au constatat valori care nu se încadrau în

standardele aflate în vigoare.

Page 98: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 98/101

98

1. Descrieţi coeficienţii de corecţie.

2. Descrieţi caracteristicile senzoriale standardizate ale berii

caramel.3. De ce este influentata calitatea produselor aflate într-un

depozit?

4. Rezumat

Cel mai des întâlnit tip de expertize merceologice este cel 

care apeleaz ă   la reconstituiri, fiind în acelaşi tip   şi cele mai 

dificile.

Lucrarea practic ă  propusă  pentru ilustrarea acestui tip de

expertize este următoarea:

În perioada 22 martie – 4 aprilie 2013 în depozitul 1215 s- păstrat lotul de mărfuri compus din sticle de o jumătate de litru de bere caramel. Ulterior,

când produsele respective u fost livrate magazinelor de desfacere acestea au

constatat c ă produsele erau depreciate.

Deoarece păr ţ ile nu au reuşit să  se concilieze unit ăţ ile cu amănuntul s-

au adresat justi ţ iei, care pentru elucidarea cauzelor a dispus efectuarea unei 

expertize merceologice.

Calitatea produselor aflate într-un depozit poate fi influenţ at ă de:

  temperatur ă;

  umiditatea relativ ă;

  circulaţ ia aerului;

  compozi ţ ia aerului;

  radiaţ iile luminoase, etc.

Page 99: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 99/101

99

În cazul nostru, din multitudinea de factori care ar fi putut produce

degradarea berii, expertul s-a limitat la două: temperatura   şi umiditatea

relativ ă.

În perioada 22 martie – 4 aprilie 2014 expertul a măsurat aceşti 

 parametrii din depozitul respectiv zilnic, de trei ori pe zi în trei puncte distincte:

uşa, mijlocul depozitului  şi fereastr ă. Pe baza rezultatelor respective a calculat 

media zilnic ă   de temperatur ă şi umiditate din perioada respectiv ă   a anului 

2014.

Pentru măsurarea temperaturii s-a folosit termometrul cu alcool  şi pentru

măsurarea umidit ăţ ii s-a folosit psihrometrul Assmann. De la institutul meteorologic Băneasa expertul a solicitat valorile temperaturii medii zilnice

(T mz  )  şi a umidit ăţ ii relative medii zilnice (U rmz  ) ale aerului exterior din perioada

22 martie – 4 aprilie 2014  şi din aceeaşi perioad ă a anului 2013 (Tabelul nr.4

şi nr.5).

5. Teste de autoevaluare

1. Descrieţi care sunt factorii ce pot influenţa calitatea produselor 

dintr-un depozit.

2. Explicaţi cum se calculează   coeficientul de corecţie pentru

reconstituirea parametrilor.

3. Descrieţi care sunt caracteristicile senzoriale standard ale berii

caramel.

Page 100: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 100/101

100

BIBLIOGRAFIE

1. Diaconescu I. – Merceologie alimentar ă, Ed. Eficient, Bucureşti 1998.

2. Diaconescu M. – Eurostrategii în domeniul agroalimentar, Ed. DescartesConseil, Bucureşti, 2000.

3. Dima D., Pamfilie R., Procopie R. – Mărfurile alimentare în comer ţul

internaţional, Ed. Economică, Bucureşti, 2001.

4. Dima D., Stănescu D., Bologa N., Pamfilie R. – Merceologia produselor 

de alimentaţie publică, Universitatea Creştină   „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti,

1996.

5. Fr  ăţilă  R., Biro A., Dr ăgan M. – Bazele tehnologiei  şi merceologiei, Ed.

Dacia, Cluj-Napoca, 2000.

6. Gatchalian M. – „Industrie alimentaire: comment assurer la qualite des

produits d’exportation” în „Forum du commerce international”, ianuarie/martie

1992.

7. Gould A.W. – Total Quality Management for the food industries, CTI

Publication INC., Baltimore, USA, 1992.

8. Lagrange L. – La commercialisation de produits agricoles et

alimentaries, Tehnique&Documentation-Lavoisier, Paris, 1995.

9. Olaru M., Schileru I., ş.a. – Fundamentele ştiinţei mărfurilor, Ed. Eficient,

Bucureşti, 1999.

10. Pamfilie R. – O cerinţă actuală: declararea valorii nutritive a produselor 

alimentare, Rev. Industria alimentar ă Română, nr.3/noiembrie 1992

11. Păunescu C. – Lucr ări aplicative la merceologie alimentar ă, Ed. ASE,Bucureşti, 2000.

12. Pâslaru C., Petrescu V., Bucur I., Bitirez L – Probleme actuale ale

expertizării degradării produselor în timpul păstr ării, Ed. ASE, Bucureşti 1999.

13. Petrescu V., Pâslaru C. – Expertiza merceologică, Ed. Metropol,

Bucureşti, 2000.

14. Roman I. – Controlul calităţii produselor, E.D.P., Bucureşti, 1985.

Page 101: Experizarea marfurilor

8/9/2019 Experizarea marfurilor

http://slidepdf.com/reader/full/experizarea-marfurilor 101/101

15. Rotaru O., Guş C., Mihaiu M. – Controlul sănătăţii produselor de origine

animală, Ed. Seso Hipparion, Cluj-Napoca, 1999.

16. Sârbu R. – Expertiză merceologică, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2001.

17. Schileru I. – Ştiinţa mărfurilor în România – premise şi evoluţie, ColecţiaMerx, Ed. Qlassorom, Bucureşti, 2000.

18. Stanciu I., Păr ăianu E., Schileru I. – Merceologie; calitatea şi sortimentul

mărfurilor nealimentare, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1998.

19.   Şerbulescu L., Elisei A. – Merceologia mărfurilor de import-export   şi

expertiza merceologică, Ed. Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2000.

20.   Şerbulescu L - Merceologia mărfurilor alimentare de import-export, Ed.

Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2002.

21.   Udrea M. – Îndrumar pentru valorificarea produselor textile, Ed.

Ştiinţifică şi Tehnică, Bucureşti, 1990.