CF Curs 9 10 Contabilitatea Decontarilor Cu Tertii

Curs Contabilitate financiară:

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERŢII

Prof.univ.dr. Adriana Tiron-Tudor

OBIECTIVELE CAPITOLULUI

1. Relaţiile de decontare, conţinut, recunoaştere, evaluare şi contabilizare

2. Subsistemul informaţional-contabil al decontărilor cu terţii

3. Contabilitatea decontărilor :3.1. Comerciale 3.2. Salariale şi sociale 3.3. Fiscale 3.4. În cadrul grupului şi cu asociaţii/acţionarii 3.5. Cu debitorii şi creditorii diverşi 3.6. În cadrul unităţii

4. Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor

1. Relaţiile de decontare, conţinut, de recunoaştere, evaluare şi contabilizare

A Conţinut-definiţii: Relaţiile de decontare cu terţii vizează:

Apariţia şi încasarea creanţelor pe termen scurt sau activele în curs de decontare reprezentând valorile economice avansate temporar de către o entitate economică altor persoane fizice şi/sau juridice urmând a primi în contrapartidă o prestaţie sau un echivalent economic. Se află în postura de CREDITOR.

Apariţia şi plata datoriilor pe termen scurt sunt generate de valorile economice primite de către o entitate economică de la alte persoane fizice şi / sau juridice, în contrapartida cărora entitatea este obligată să acorde o prestaţie sau un

echivalent valoric. Se află în postură de DEBITOR.

CRITERII DE RECUNOAŞTERE

A. Există probabilitatea intrării de resurse economice generatoare de beneficii economice viitoare în cazul creanţelor

Ieşiri de resurse economice ce vor diminua beneficiile economice viitoare în cazul datoriilor

B. Evaluarea Creanţelor să fie făcută

Datoriilor în mod credibil

BAZELE DE EVALUARE A Creanţelor Şi Datoriilor

Costul istoric Costul curent Valoarea realizabilă (sau de decontare) Valoarea actualizată

NOTĂ În bilanţ, în virtutea prudenţei, datoriile se evaluează la valoarea nominală, în funcţie de baza de evaluare utilizată (cost istoric), iar creanţele la valoarea nominală, mai puţin orice ajustări pentru deprecieri de valoare cumulate

SCHEMA GENERALĂ DE CONTABILIZARE A UNEI RELAŢII DE DECONTARE

DEBITORDEBITOR CREDITOR CREDITOR Avansuri Avansuri

acordateacordate

PLĂŢIPLĂŢIDATORIIDATORII CREANŢECREANŢE ÎNCASĂRIÎNCASĂRI

debitordebitor creditorcreditor

plătitorplătitorîncasatorîncasator

CONTABILITATEA DEBITORULUICONTABILITATEA DEBITORULUI CONTABILITATEA CREDITORULUICONTABILITATEA CREDITORULUI

2. SUBSISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL AL DECONTĂRILOR CU TERŢII

Se realizează cu ajutorul conturilor din

CLASA 4 “CONTURI DE TERŢI”În care s-au instituit grupe de conturi

distincte de decontare şi anume:

40 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE

41 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE

42 PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE

43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE

44 BUGETUL STATUTULUI , FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE

45 GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI

46 DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI

47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE

48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII

NOTĂ

Întrucât creanţele pot fi supuse procesului de depreciere în clasa 4 “Conturi de terţi” s-a instituit şi grupa de conturi:

49 “AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR” cu următoarele conturi operaţionale: 491, 495, 496

În bilanţ Creanţele se regăsesc în structurile:

B “Active circulante” II “CREANŢE”

C “Cheltuieli în avans”

Datoriile se regăsesc în structurile: D “Datorii: sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an”

(excepţional în G)

I “Venituri în avans”

Prezentarea creanţelor si datoriilor în Bilanţ(extras din bilanţul S.C. “RELEUS”S.A. încheiat la 31.12.2006)

Denumire Indicator Nr.Rd. 01.01.2006 31.12.2006

A. Active imobilizate B 1 2

.

.

.

B. Active circulante

I Stocuri

II Creanţe(sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element)

1. Creanţe comerciale(ct.2675+2676+2678-2679-2966-2968+4092+411+413+418-491) 25 2242363 3143738

2. Sume de încasat de la entităţile afiliate(ct.451-495) 26 0 0

3.Sume de încasat de la entităţi pe baza de interese de participare(ct.453-495) 27 0 0

4. Alte creanţe(ct.425+4282+431+437+ 4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+4582+461+473-496+5187) 28 4169 20330

5. Capital subscris şi nevărsat(ct.456-495) 29 0 0

Total(rd.25 la 29) 30 2246532 3164068

III. Investiţii(Financiare) pe termen scurt

IV. Cas şi conturi la bănci

C. Cheltuieli în avans 36 12359 5957

D.Datorii:sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 37 0 0

2.Sume dator<ate instituţilor de credit(ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 38 1629112 1553765

3. avansuri încasate în contul comenzilor(ct.419) 39 123906 6532

4. Datorii comerciale-furnizori(ct.401+404+408) 40 1224698 1544958

5. efecte de comerţ de plătit(ct.403+405) 41 0 0

6.sume datorate entităţilor afiliate(ct.1661+1685+2691+451) 42 0 0

7. Sume datorate entităţilor pe baza de interese de participare(ct.1663+1686+2692+453) 43 0 0

8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii privind asigurările sociale)ct.1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+455+456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5197) 44 382294 542151

Total(rd.37 la 44) 45 3360010 3647406

E. Active circulante nete/datorii curente nete(rd.35+36-45-62) 46 1501119 2474499

F.Total Active minus datorii curente(rd.19+46-61) 47 4470217 5872221



G.Datorii:Sumele care trebuie plătite într'o perioadă mai mare de un an

1. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni(ct.161+1681-169) 48 0 0

2. Sume datorate instituţilor de credit(ct.1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198) 49 0 0

3. Avansuri încasate în contul comenzilor(ct.419) 50 0 0

4. Datorii comerciale-furnizori(ct.401+404+408) 51 0 0

5. efecte de comerţ de plătit(ct.403+405) 52 0 0

6.Sume datorate entităţilor afiliate(ct.1661+1685+2691+451) 53 0 0

7. Sume datorate entităţilor pe baza de interese de participare(ct.1663+1686+2692+453) 54 0 0

8.Alte datorii, inclusiv datorii fiscale şi datorii privind asigurările sociale)ct.1623+1626+167+1687+2693+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+455+456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5197) 55 192361 363750

Total(rd.48 la 55) 56 192361 363750

I. Venituri in avans

Subvenţii pentru investiţii(ct.131+132+133+134+138) 61 0 0

Venituri înregistrate în avans(ct.472) 62 0 0

Total(rd.61+62) 63 0 0

Nota 5 SITUAŢIA CREANŢELOR ŞI DATORIILOR (EXTRAS DIN SITUAŢIILE FINANCIARE ALE S.C.” RELEUS” S.A.)

Termen de lichidare

Creanţe

Sold la sfârşitul exerciţiului financiar Sub 1 an Peste 1 an

0 1=2+3 2 3

TOTAL, din care 3.164.068 3.164.068

411 Clienţi 3.143.738 3.143.738

4282 Alte crenţe în legătură cu personalul 2.048 2.048

4382 Alte crenţe sociale 7.322 7.322

4428 TVA neexigibilă 10.96 10.96


Termen de exigibilitate

Datorii

Sold la sfârşitul exerciţiului financiar Sub 1 an 1-5 ani Peste 5 ani

0 1=2+3+4 2 3 4

TOTAL, din care 4.011.156 4.011.156

5121 Conturi la bănci în lei 1.414.827 1.414.827

5191 Credit pe termen scurt 130 130

5186 Dobânzi de plătit 7552 7552

5198 Dobânzi aferente creditelor pe termen scurt 1.386 1.386

401 Furnizori 1.366.405 1.366.405

404 Furinizori de imobilizări 208.833 178.553 30.28

419 Clienţi creditori 6.532 6.532

167 Alte împrumuturi 422.819 89.349 333.47

421 Personal-salarii datorate 87.454 87.454

423 Personal-ajutor material datorat 6.469 6.469

427 Reţineri din salarii datorate terţilor 11.018 11.018

4311 Contrib.unit.la.asig.sociale 67.819 67.819

4312 Contrib.person.la asig.sociale 31.005 31.005

4313Contrib.angajatorului la asig.sociale de sănătate 23.615 23.615

4314Contrib. Angajaţilor la asig.sociale de sănătate 21.604 21.604

4371 Contrib.unităţii la fond somaj 8.434 8.434

4372 Contrib.personalului la fond somaj 2.829 2.829

441 Impozitul pe profit 17.593 17.593

4423 TVA de plată 60.478 60.478

444 Impozitul pe venituri salariale 25.886 25.886

456 Decontări cu acţionarii capital 252 252

457 Dividendeâ 88.346 88.346


3. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR 3.1. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE

- vizează -

Relaţiile de decontare dintre: a) Furnizor –persoană fizică sau juridică care pune la dispoziţia

terţilor bunuri şi/sau servicii contra plată în baza unei înţelegeri prealabile;

b) Client – prin antiteză- persoana fizică sau juridică aflată în calitatea de cumpărător efectiv sau potenţial al bunurilor şi/sau serviciile oferite de furnizori

În consecinţă:

În contabilitatea cumpărătorului, vânzătorul este tratat drept furnizor şi invers, în contabilitatea vânzătorului, cumpărătorul este tratat drept client

SUBSTRUCTURA DECONTĂRILOR COMERCIALE SUB ASPECTUL PARTICULARITĂŢII FILIERELOR DE

ÎNREGISTRĂRI CONTABILE:

A. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE CREDIT COMERCIAL CLASIC

B. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE CREDIT COMERCIAL CAMBIAL

C. CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE EXTERNED. CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE EXTERNEE. CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE INCERTEF. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE

NEÎNSOŢITE DE FACTURI FISCALEG. CONTABILITATEA AVANSURILOR COMERCIALE

A. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE CREDIT COMERCIAL CLASIC

Conţinut:

Creditul comercial clasic este caracterizat printr-un decalaj în timp între momentul livrării bunurilor, lucrărilor şi serviciilor de către furnizori şi momentul plăţii acestora de către clienţi

Se concretizează: pentru furnizor - credit comercial clasic acordat, contabilizat în

contul 4111 Pentru client – credit comercial clasic primit, contabilizat în

contul 401 sau 404, după caz

Aplicaţia 1

Societatea comercială X –vânzător livrează societăţii comerciale z – cumpărător produse finite având cost de producţie de 80.000 lei, pe care cumpărătorul le foloseşte ca materii prime, având preţ de facturare fără TVA 100.000 lei şi TVA 19%. Evidenţa stocurilor se ţine prin inventar permanent în contabilitatea ambelor societăţi. La scadenţa contractuală se face decontarea prin viramente bancare.

ÎN CONTABILITATEA VÂNZĂTOR ÎN CONTABILITATEA CUMPĂRĂTOR

1. Livrarea produselor finite: 1. Recepţia materiilor prime:

4111

= % 119.000 % = 401 119.000

701 100.000 301 100.000

4427 19.000 4426 19.000

2. Descărcarea gestiunii de produse finite (preţ de vânzare fără TVA)

711 = 345 80.000

3. Încasarea facturii 2. Plata facturii:

5121 = 4111 119.000 401 = 5121 119.000

Aplicaţia 2

Societatea comercială X –vânzător livrează societăţii comerciale z – cumpărător un produs finit, care pentru cumpărător reprezintă un utilaj industrial, având preţul de facturare fără TVA de 500.000 lei , TVA 19%. În contabilitatea vânzătorului existenţa stocului de produse finite se ţine prin inventar permanent, produsul finit având un cost de evidenţă de 400.000 lei. La scadenţa contractuală decontarea se face dintr-un acreditiv deschis anterior de către cumpărător în favoarea furnizorului.


1. Livrarea produsului finit: 1. Recepţia materiilor prime:

4111 = % 595.000 % = 404 599.000

701 500.000 2131 500.000

4427

95.000 4426 95.000


711 = 345 400.000

3. Încasarea facturii 2. Plata facturii:

5121 = 4111

595.000 404 = 5411 595.000

B. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR PE BAZĂ DE CREDIT COMERCIAL CAMBIAL

Conţinut:

Creditul comercial cambial este caracterizat emiterea de către client, în favoarea furnizorului său a unui efect de comerţ: CEC, bilet la ordin, cambie.

Se concretizează: pentru furnizor – în efecte comerciale primite de la clienţi,

contabilizate în contul 413 “Efecte de primit de la clienti” Pentru client – în efecte comerciale de plătit, la scadenţă,

contabilizate în conturile 403 “Efecte de plătit”, 405 “Efecte de plătiti pentru imobilizări”, după caz

Aplicaţia 3

Societatea comercială X –vânzător livrează societăţii comerciale z – cumpărător produse finite având cost de producţie de 80.000 lei, pe care cumpărătorul le foloseşte ca materiale auxiliare, având preţ de facturare fără TVA 200.000 lei şi TVA 19%. Evidenţa stocurilor se ţine prin inventar permanent în contabilitatea ambelor societăţi, la furnizor costul produselor finite livrate fiind de 150.000.Cumpărătorul emite în favoarea vânzătorului un bilet la ordin care se decontează la scadenţă, prin viramente bancare.


1. Livrarea produselor finite: 1. Recepţia materiilor prime:

4111 = % 238.000 % = 401 238.000

701 200.000 3021 200.000

4427 38.000 4426 38.000


711 = 345 150.000

3. Acceptarea biletului la ordin 2. Emiterea biletului la ordin:

413 = 4111 238.000 401 = 403 238.000

4. Încasarea biletului la ordin, prin bancă: 3. Plata biletului la ordin, prin bancă:

5121 = 413 238.000 403 = 5121 238.000

C. CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE EXTERNE

Conţinut: În cazul importurilor de bunuri şi servicii apar datorii faţă de furnizorii externi care, din punct de vedere al importatorului (cumpărătorului), îmbracă fie forma creditului comercial clasic primit, reflectat în conturile 401 “Furnizori” şi 404 “Furnizori de imobilizări” (analitice distince pe fiecare furnizor extern în parte) fie forma creditului comercial cambial primit, reflectat în conturile 403 “Efecte de plătit”, 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”, în ipoteza emiterii de către importator (cumpărător) a unor efecte de comerţ în favoarea furnizorului extern.

În consecinţă pot să apară: Cheltuieli financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul

valutar de la data plăţii datoriei comerciale externe, exprimat în lei/devize este mai mare decât cel de la data primirii creditului comercial extern.(a se vedea Aplicaţia 4)

Venituri financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul valutar de la data plăţii creditului comercial extern, exprimat în lei/devize este mai mic decât cel de la data primirii creditului comercial extern.)a se vedea Aplicaţia 5)

Aplicaţia 4

În exerciţiul financiar N se importă materii prime a căror evidenţă se ţine prin inventar permanent în contabilitatea financiară, în valoare de 100.000 EURO, la un curs valutar de 3,15 lei/EURO. Tot în exerciţiul financiar N se emite, în favoarea furnizorului extern, un efect comercial în valoarea de 100.000 EURO la un curs valutar de 3,2 lei/EURO. Cursul valutar la 31.12.N este de 3,21 lei/EURO. În exerciţiul financiar N+1, la scadenţă se achită efectul de comerţ, prin virament bancar, la un curs valutar de 3,25 lei/EURO. Înregistrări în exerciţiul financiar N1.Recepţia materiilor prime importate (100.000USDx3,16 lei/USD).

301 = 401 315.000

2. Emiterea efectului comercial, în favoarea furnizorului extern: Notă de calcul: a)Valoarea nominală a datoriei comerciale........................................315.000 lei(100.000EUROx3,15 lei/EURO). b) Valoarea nominală a efectului comercial emis..........................320.000 lei

(100.000EUROx3,20 lei/EURO). c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a)......................................5.000 lei

% = 403 320.000401 315.000665 5.000

Aplicaţia 4/2

3. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N: Notă de calcul: a) Valoarea nominală a creditului comercial cambial .............................320.000 lei(100.000EUROx3,2 lei/EURO). b) Valoarea nominală a creditului .............................................................321.000 lei cambial primit la 31.12.N(100.000EUROx3,21 lei/EURO).

c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a)................................................1.000 lei 665 = 403 1.000

Înregistrări contabile în exerciţiul N+11. Plata la scadenţă a efectului comercial emis: Notă de calcul: a) Valoarea nominală a efectului de comerţ la 31.12.N ............................321.000 lei(100.000EUROx3,21 leiEURO). b) Valoarea de decontare a efectului de comerţ ......................................325.000 lei(100.000USDx3,25 lei/USD). c) Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (b-a).................................................4.000 lei

% = 5124 325.000403 321.000665 4.000

Aplicaţia 5 / 1

Aplicaţia 5În exerciţiul financiar N se importă un echipament tehnologic, în valoare de 150.000 EURO, la un curs valutar de 3,3 lei/EURO. Tot în cursul exerciţiului financiar N se emite, în favoarea furnizorului extern, un efect de comerţ în valoare de 150.000 EURO la un curs de 3,28 lei/EURO. Cursul valutar la 31.12.N este de 3,275 lei/EURO. Cursul valutar, la data decontării,în exerciţiul financiar N+1 este de 3,25 lei/EURO.

Rezolvare Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N: 1.Recepţia utilajului industrial importat (150.000EUROx3,3 lei/EURO= 495.000)(Pentru simplificare, facem abstracţie de existenţa drepturilor (taxe vamale, TVA, accize, şi orice alte sume) din importul de bunuri şi servicii, care se cuvin statului):

2131 = 404 495.000

Aplicaţia 5 / 2

2. Emiterea efectului comercial, în favoarea furnizorului extern:

Notă de calcul:

a) Valoarea nominală a datoriei comerciale...................................495.000 lei

(150.000EUROx3,3 lei/EURO).

b) Valoarea nominală a efectului comercial emis.........................492.000 lei


c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (b-a)........................................3.000 lei

404 = % 495.000

403 492.000

765 3.000

3. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N:

Notă de calcul:

a) Valoarea nominală a creditului comercial cambial .............................492.000 lei


b) Valoarea nominală a creditului comercial cambial..............................491.250 lei


c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (a-b).......................................................750 lei

405 = 765750

Aplicaţia 5 / 3

Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N+1

1. Plata la scadenţă a efectului comercial emis:

Notă de calcul:

a) Valoarea nominală a efectului comercial...................................491.250 lei


b) Valoarea de decontare a efectului de comerţ............................487.500 lei


c) Diferenţă favorabilă de curs valutar (a-b)........................................3.750 lei

405 = % 491.250

5124 487.500

765 3.750

D. CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE EXTERNE

Conţinutul În cazul exporturilor de bunuri şi servicii apar creanţe faţă de clienţii

externi care, din punct de vedere al exportatorului (vânzătorului),îmbracă fie forma creditului comercial clasic acordat, reflectat în conturile 411”Clienţi”(analitice distincte pe fiecare client extern în parte) fie forma creditului comercial cambial acordat, reflectat în conturile 413”Efecte de primit”, în ipoteza acceptării de către exportator(vânzător) a unor efecte de comerţ emise de clienţi externi.

În consecinţă pot să apară Cheltuieli financiare din diferenţe de curs valutar, daca cursul

valutar de la data încasării datoriei comerciale externe, exprimat în lei/devize este mai mic decât cel de la data acordării creditului comercial extern.(a se vedea Aplicaţia 6)

Venituri financiare din diferenţe de curs valutar, dacă cursul valutar de la data încasării creditului comercial extern, exprimat în lei/devize este mai mare decât cel de la data acordării creditului comercial extern.(a se vedea Aplicaţia 7)

APLICAŢIA 6

În exerciţiu financiar N se exportă mărfuri a căror evidenţă se ţine prin inventar permanent în contabilitatea financiară, în valoare de 200.000 Euro, la un curs valutar de 3,15 lei/Euro. Costul de achiziţie al mărfurilor exportate este de 350.000 lei. Tot în exerciţiul financiar N se acceptă un efect de comerţ la un curs valutar de 3,18 lei/Euro şi cursul valutar la 31.12.N este de 3,2 lei/Euro. În exerciţiul financiar N+1 se in colează efectul de comerţ, la un curs valutar de 3,25 lei/EURO.

Înregistrări în exerciţiu financiar NLivrarea mărfurilor la export(200.000Eurox3,15 lei/Euro)

4111=707 630.002. Descărcarea gestiunii de mărfuri

607=371 350.0003. Acceptarea efectelor comerciale, emise de clientul extern:

Notă de calcul:Valoarea nominală a creanţei comerciale externe....630.000lei(200.000Eurox3,15lei/Euro)Valoarea nominală a efectului comercial acceptat.......636.000lei(200.000Eurox3,18lei/Euro)Diferenţă favorabilă de curs valutar (b-a)..........................6.000lei

413= % 636.0004111 630.000765 6.000

APLICAŢIA 6

4. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N:

Notă de calcul:Valoarea nominală a efectului comercial de încasare...........................636.000lei

(200.000Eurox3,18lei/Euro)Valoarea nominală a efectelor comerciale încasat la 31.12.N...............640.000lei

(200.000Eurox3,2lei/Euro)Diferenţă favorabilă de curs valutar(b-a)................................................... 4.000lei

413=765 4.000

Înregistrări contabile în exerciţiu financiar N+1

Notă de calcul:Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat.............................640.000lei

(200.000Eurox3,2lei/Euro)Valoarea de decontare a afectului de comerţ încasat............................650.000lei

(200.000Eurox3,25lei/Euro)Diferenţă favorabilă de curs valutar(b-a)..................................................10.000lei

5124= % 650.000 413 640.000

765 10.000

APLICAŢIA 7

În exerciţiu financiar N se exportă produse finite a căror evidenţă se ţine prin inventar permanent, în valoare de 120.000 Euro, la un curs valutare de 3,3lei/Euro. Costul de producţie”standard” al produselor finite exportate este de 300.000 lei.Tot în cursul exerciţiului financiar N se acceptă un efect de comerţ emis de clientul extern la un curs valutar de 3,29lei/Euro. Cursul valutar la 31.12.N de 3,275lei/Euro. In exerciţiul financiar N+1 se încasează efectul de comerţ, prin virament bancar la un curs de 3,25lei/Euro.

Înregistrări contabile în exerciţiu financiar N:Livrarea produselor finite la export(120.000Eurox3,3lei/Euro)

4111=701 396.0002. Descărcarea gestiunii de produse finite:

711=345 300.0003. Acceptarea efectului de comerţ, emis de clientul extern:

Notă de calcul:Valoarea nominală a creanţei comerciale externe...........396.000(120.000Eurox3,3lei/Euro)Valoarea nominală a efectului comercial acceptat..........394.800(120.000Eurox3,29lei/Euro)Diferenţă nefavorabilă de curs valutar(a-b).......................1.200lei

% =4111 396.000423 394.800665 1.200

APLICAŢIA 7

5. Înregistrarea diferenţei de curs valutar la 31.12.N

Notă de calcul:Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat...........................394.800lei

(120.000Eurox3,29lei/Euro)Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat..........................393.000lei (La

31.12.N 120.000Eurox3,275lei/Euro)Diferenţă nefavorabilă de curs valutar (a-b).........................................1.800lei665=413 1.800

Înregistrări contabile în exerciţiul financiar N+1Încasarea la scadenţă a efectului de comerţ:

Notă de calcul:Valoarea nominală a efectului de comerţ de încasat la

31.12.N.............................393.000lei (120.000Eurox3,275lei/Euro)Valoarea de decontare a efectului de comerţ de

încasat........................................390.000lei (120.000Eurox3,25lei/Euro)Diferenţă nefavorabilă de curs valutar(a-

b).................................................................3.000lei% = 413 393.0005124 390.000665 3.000

E.CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE INCERTE

ConţinutCreanţele comerciale pot fi ”declarate ca fiind incerte sau în

litigiu” fie: În momentul expirării termenului contractual de încasare a creanţei

comerciale, ceea ce ar permite informarea managementului firmei cu privire la nivelul şi structura tuturor creanţelor comerciale neîncasate la termen.

Momentul constatării, în urma unei cercetări prealabile bazată pe negocieri amiabile, a incertitudinii încasării intr-un viitor previzibil a unor creanţe comerciale, datorită incapacităţii de plată sau insolvabilităţii clienţilor. Practica contabilă a adoptat, în principiu, această soluţie de trecere în conturi separate a creanţelor incerte.

Se contabilizează în contabilitatea furnizorilor, cu ajutorul contului 4118 “clienţi incerţi sau în litigiu”, concomitent cu o ajustare pentru deprecierea acestora cu ajutorul contului 491”Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi”.

APLICAŢIA 8

Se livrează, în exerciţiu financiar N, produse finale a căror evidenţă ser intermitent ţine prin inventar intermitent în contabilitatea financiară, având preţ de vânzare fără TVA de 50.000 lei si TVA 19%. În cursul exerciţiului financiar N+1, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, se încasează prin bancă 30% din valoarea creanţei comerciale faţă de clientul falit.

Înregistrări contabile în exerciţiul NLivrarea produselor finite:

4111= % 59.500701 50.0004427 9.500

2. Trecerea în conturi separate a creanţei comerciale incerte:4118= 4111 59.500

3. Constituirea ajustărilor pentru deprecierea creanţei comerciale faţă de clientul care a declarat faliment confirmat de hotărâre judecătorească.

6814= 491 59.5004. Încasarea prin bancă a unei părţi din valoarea creanţei incerte(59.500x30%=17.850lei)şi trecerea diferenţei pe cheltuieli:

%= 4118 59.5005121 17.850654 41.650

5. Anularea ajustărilor pentru deprecierea creanţei rămas fără obiect:491= 7814 59.500

F.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR COMERCIALE NEÎNSOŢITE DE FACTURI FISCALE

Conţinut Pot apărea situaţii r care livrările de bunuri, în cadrul unor relaţii

comerciale de vânzare-cumpărare, să nu fie însoţite de facturi fiscale, ci doar de avize de însoţire a mărfurilor. Dacă, astfel de situaţii apar la finele exerciţiului financiar, iar vânzătorul(furnizorul), respectiv cumpărătorul(clientul), doreşte să-şi închidă conturile contabile curente înainte de emiterea, respectiv primirea facturilor fiscale, se impune ca aceste relaţii de decontare”furnizori-clienţi” să fie contabilizate distinct:

La furnizor cu ajutorul contului 418 ”Clienţi-facturi de întocmit”

La client cu ajutorul contului 408 ”Furnizori-facturi nesosite”

APLICAŢIA 9

SC ”X” furnizor livrează la finele exerciţiului financiar N produse la SC ”Y”client având preţ de livrare 80.000 fără TVA şi TVA 19% pe care clientul urmează să şi comercializeze ”en-gros” în calitate de mărfuri.

Evidenţa stocurilor la ambele societăţi comerciale se ţine prin inventar permanent în contabilitate la costul de producţie al producătorului fiind de 50.000lei, iar clientul ţine evidenţa stocurilor de mărfuri în preţ de cumpărare fără TVA.

În exerciţiu financiar N+1 de întocmeşte factura fiscală la nivelul datelor din Avizul de însoţire a mărfurilor care se decontează prin viramente bancare.

ÎN CONTABILITATEA SC”X” VÂNZĂTOR

ÎN CONTABILITATEA SC”Y” CUMPĂRĂTOR

1.Livrarea produselor finite

1.Recepţia materiilor prime

418 = % 95.200 % = 408 95.200

701 80.000 371 80.000

4428 15.200 4428 15.200

2. Descărcarea gestiunii de produse finite(preţ de vânzare fără TVA)

711 = 345 150.000

APLICAŢIA 9

.

Înregistrări în exerciţiul financiar N+1

1.Emiterea facturii fiscale:

1. Primirea facturii fiscale

4111 = 418 95.200 408 = 401 95.200

2. Transformarea TVA neexigibil în TVA colectat

2. Transformarea TVA neexigibil în TVA deductibil

4428 = 4427 15.200 4426 = 4428 15.200

3. Încasarea facturii fiscale

3. Plata facturii fiscale

5121 = 4111 95.200 401 = 5121 95.200

G.CONTABILITATEA AVANSURILOR COMERCIALE

Conţinut În cadrul relaţiilor comerciale dintre agenţii economici pot apare situaţii,

în special în cazul producţiei şi livrărilor de bunuri complexe, cu ciclu lung de fabricaţie, în care clienţii să consimtă la acordarea unor avansuri din valoarea bunurilor ce urmează a fi produse şi livrate de către furnizor. În astfel de ipoteze, clientul devine un creditor al furnizorului, şi invers furnizorul devine un debitor al clientului pe perioada cuprinsă între momentul acordării avansului şi momentul decontării valorii bunului care face obiectul tranzacţiei comerciale.

Aceste avansuri se contabilizează: La furnizori cu ajutorul contului 419”Clienţi creditori” La client cu ajutorul contului 409” Furnizori debitori”,detaliat în conturi

operaţionale de gradul II 4091-Furnizori debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor

4092-Furnizori debitori pentru prestări de servicii si executări de lucrări

APLICAŢIA 10

SC”Y” client acordă, prin virament bancar SC”X” furnizor, un avans comercial de 100.000 lei fără TVA, TVA 19%, în vederea achiziţionării de materii prime care pentru furnizori reprezintă produse finite, a căror evidenţă, la ambele societăţi comerciale, se ţine prin inventar intermitent. Furnizorul livrează materii prime la un preţ de facturare fără TVA de 500.000 lei, TVA 19%. Se decontează avansul comercial şi restul de plată prin virament bancar.

ÎN CONTABILITATEA SC”X” VÂNZĂTOR

ÎN CONTABILITATEA SC”Y” CUMPĂRĂTORULUI

1.Încasarea prin bancă a avansului comercial 1.Plata prin bancă a avansului comercial

5121 = % 119.000

% = 5121 119.000

419 100.000 4091 100.000

4427 19.000 4426 19.000

2.Livrarea produselor finite 2. Recepţia materiilor prime

4111 = % 595.000 % = 401 595.000

701 500.000 601 500.000

4427 95.000 4426 95.000

3.Decontarea avansului primit

3.Decontarea avansului acordat

% = 4111 119.000 401 = % 119.000

419 100.000 = 4091 100.000

4427 19.000 4426 19.000

APLICAŢIA 10

ÎN CONTABILITATEA FURNIZORULUI ÎN CONTABILITATEA CUMPĂRĂTORULUI

SAU SAU

419 = % 100.000411 119.000

% = 4091 100.000

401 119.000

4427 19.000 4426 19.000

4. Încasarea diferenţei de preţ , inclusiv TVA-ul aferent (595.000-119.000)

4. Plata diferenţei de preţ , inclusiv TVA-ul aferent (595.000-119.000)

5121 = 4111 476.000 401 = 5121 476.000

3.2. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR SALARIALE ŞI SOCIALE

Decontările salariale vizează: Obligaţiile de plată ale angajatorului faţă de angajaţi calculate în

conformitate cu reglementările legale şi prevederile contractelor colective şi/sau individuale de muncă.

Decontarea(plata) de către angajator a drepturilor salariale nete, după deducerea din drepturile salariale brute a tuturor reţinerilor legale prin “stopaj la sursă”

CONTABILITATEA CURENTĂ A DECONTĂRILOR SALARIALE –se realizează-

42 Personal si conturi asimilate

Conturi operaţionale de datorii421 Personal-salarii datorate

423 Personal-ajutor materiale datorate

424 Prime reprez. participarea personalului la profit

425 Avansuri acordate personalului

426 Drepturi de personal neridicate

427 Reţineri din salarii datorate terţilor

4281 Alte datorii în legătură cu personalul

Conturi operaţionale de creanţe:

4282 Alte creanţe în legătură cu personalul

CONTABILITATEA CURENTĂ A DECONTĂRILOR SALARIALE –se realizează-

Decontările sociale vizează: Obligaţiile de plată ale angajatorului faţă de

organismele de asigurări şi protecţie socialp, compuse din:

Contribuţii proprii ale angajatorului; Contribuţii ale angajaţilor, reţinute din drepturile salariale ale

acestora “prin stopaj la sursă” în baza unui mandat legal

Decontarea (plata) de către angajator a contribuţiilor proprii şi reţinute prin “stopaj la sursă”, organismelor de asigurări şi protecţie socială beneficiare

CONTABILITATEA CURENTĂ A DECONTĂRILOR SOCIALE- se realizează -

43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE

Conturi operaţionale de datorii: 431 Asigurări sociale

4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurări sociale de sănătate4314 Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate

437 Ajutor de şomaj 4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj

438 Alte datorii si creanţe sociale4381 Alte datorii sociale

Conturi operaţionale de creanţe: 4382 Alte creanţe sociale

Evidenta operativa şi contabilitatea analitică a decontărilor salariale se realizează cu ajutorul “Statelor de salarii” în care elementele de calcul a drepturilor salariale şi de decontare a cestora, sunt sistematizate astfel:

1. Salariu de bază

2. Sporuri şi adaosuri

3. Îndemnizaţii

4. Stimulente si premii

5. Avantaje în natură

6. Indexări

7. Salar brut(aferent timpului efectiv lucrat)=1+2+3+4+5+6

8. Impozite salariale reţinute direct din salariu brut(aferente timpului lucrat)

8.1. Contribuţia personalului la sigurările sociale(salariul brutx9,5%)

8.2. Contribuţia personalului la fondul de şomaj(salariu de încadraeex1%)

8.3. Contribuţia personalului la sigurările sociale de sănătate(salariul burtx6,5%)

9. Deducerea personală+cotizaţia sindicală+contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaşionale

10. Venit impozabil=7-8-9

11. Impozit pe veniturile din salarii(rând 10x16%)

12. Avansuri acordate personalului

13. Alte reţineri datorate terţilor

14. Total reţineri=11+12+13

15. Rest de plată sau Salar net=10-14+9

FILIERA ÎNREGISTRĂRILOR CONTABILE “STANDARD” PRIVIND DECONTĂRILE SALARIALE PRESUPUNE:

1. Acordarea de venituri salariale, prin viramente bancarem în conturi de “carduri”:

425 = 5121 (12)

2. Înregistrarea drepturilor salariale brute:

641 = 421 (7)

3. Înregistrarea reţinerilor din salarii:

421 = %

4312 (8.1)

4314 (8.2)

4372 (8.3)

444 (11)

427 (B5)

4282 (13)

425 (12)

4. Plata drepturilor salariale nete (rest de plăţi) prin viramente bancare în conturi de “carduri”:421 = 5121 (15)

5. Plata reţinerilor din drepturile salariale, prin viramente bancare:

% = 5121

4312 (B1)

4314 (B2)

4372 (B3)

444 (B4)

427 (B5)

Notă:

Dacă, cu ocazia decontării drepturilor salariale nete, există sume nedecontate, acestea se trec în evidenţă separată, prin formula contabilă:

421 = 426

iar decontarea se înregistrează prin formula contabilă:

426 = 5311

sau

5121

după caz

Contribuţia abgajatorului la organismele de asigurări şi protecţie socială se compun, în principal din:

1) CAS – Contribuţia unităţii la asigurările sociale2) CASS – Contribuţia angajatorului la asigurările sociale de

sănătate 3) CFS - Contribuţia unităţii la fondul de şomaj

Contabilizarea contribuţiilor angajatorului la organismele de asigurări şi protecţie socială presupune:

Înregistrarea obligaţiilor de plată:1) 6451 = 4311 (CAS) 2) 6453 = 4313 (CASS)3) 6452 = 4371 (CFS)

Plata contribuţiilor prin virament bancar:% = 5121 _________

4311 ( CAS ) 4313 ( CASS ) 4371 ( CFS )

3.3. Contabilitatea decontărilor cu bugetul statului

Structura contabilă a decontărilor cu bugetul statului vizează: A. Impozitul pe profit/venit B. Taxa pe valoare adăugată C. Impozitul pe venituri de natura salariilor D. Subvenţiile E. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilateF. Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate G. Alte datorii şi creanţe faţă de bugetul statului

Contabilitatea curentă se asigură cu ajutorul conturilor din grupa:

44 “BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALEŞI CONTURI ASIMILATE”

A. IMPOZITUL PE PROFIT/VENIT

Conţinut: Impozitul pe profit este un impozit direct aplicat asupra beneficiului obţinut dintr-o activitate economică

Contribuabili definiţi prin lege: Persoane juridice române – pentru profitul obşinut din orice sursă, atât din

România, cât şi din străinătate; Persoane juridice străine care desfăşoară activităţi permanente în România –

pentru profitul impozabil aferent venitului permanent; Persoane juridice şi fizice nerezidente – care desfăşoară activităţi în România

într-o asociere fără personalitate juridică; Persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu

proprietăţi imobiliare situate în România, sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.

Ecuaţia de calcul a impozitului pe profit este:

Ip= (venituri impozabile-cheltuieli deductibile-venituri neimpozabile+cheltuieli nedeductibile) *16%

Impozitul pe venit (Iv) este un impozit opţional pentru microîntreprinderi - persoanele juridice române care la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

Au ca obiect de activitate producţia de bunuri materiale, prestara de servicii, şi/sau comerţul:

Au de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv; Au realizat venituri mai mici decât echivalentul în lei a 100.000

euro; Capitalul social este deţinut integral de persoane fizice, şi/sau

juridice de drept privat

Ecuaţia de calcul a impozitului pe venit este:

Iv=cifra de afaceri*3%

Notă:Notă:

Conturi curente operaţionale utilizabile:

Pentru înregistrarea datoriei fiscale (Ip/Iv): Pentru înregistrarea datoriei fiscale (Ip/Iv):

441 Impozitul pe profit/venit

4411- Impozitul pe profit

4418- Impozitul pe venit Pentru înregistrarea cheltuielilor cu Ip/Iv:

691- Cheltuieli cu impozitul pe profit

698- Alte cheltuieli cu impozite care nu apar în elementele de mai sus

Contabilizarea Ip/Iv se face trimestrial, cumulat de la începutul anului, astfel:

Pentru trimestrul I : 691 = 4411 (Ip)

Respectiv 698 = 4418 (Iv)

Pentru trimestrele II-IV : Dacă rezultă o creştere de Ip/Iv faţă de nivelul înregistrat

anterior, se procedează similar (pentru creşterea calculată) Dacă rezultă o descreştere, ca urmare a diminuării bazei

de calcul acesta se înregistrează:

4411=691 sau 691=441 sume în roşu (Ip) Respectiv

4418=698 sau 698=4418 sume în roşu (Iv)

B. Taxa pe valoare adăugată (TVA)

Conţinut:

Tva-ul este un impozit asupra consumului, întrucât nu este stabilit asupra averii (privită cumulativ), si asupra gradului de consumare a acesteia.

Sfera de aplicare a TVA-ului: operaţiunile comerciale (vânzător-cumpărător) efectuate

între rezidenţi români; Importurile de bunuri, lucrări şi servicii;

Cotele de TVA sunt: cota de bază - 19% Cota redusă 9% (taxele de intrare în obiective turistice,

publicaţii, proteze, medicamente de uz uman şi veterinar, cazări turistice)

Mecanismul contabil şi fiscal al TVA-ului Mecanismul contabil şi fiscal al TVA-ului presupune:presupune:

Înregistrarea TVA-ului colectat “aşezat” pe vânzările de intern (deci exclusiv exporturile):

= CONT 4427 “TVA COLECTATĂ”(P) =

Formula contabilă “standard”:

CREANŢE

(de regulă)= % X

41x ”Clienţi şi conturi asimilate”

Sau

462 “Creditori diverşi”

VENITURI

(de regulă)

70x “Cifra de afaceri netă ”

X1

75x “Alte venituri din exploatare ”

4427 “TVA colectată” X2

RESPECTIVRESPECTIV

Înregistrarea TVA-ului deductibil “aşezat” pe cumpărări, inclusiv din import:

= CONT 4426 “TVA DEDUCTIBILĂ”(A) =

Formula contabilă “standard”:

% = DATORII

(de regulă)

X

40x ”Furnizori şi conturi asimilate”

Sau

462 “Debitori diverşi”

CUMPĂRĂRI

(de regulă)

2xx “Imobilizări ”

X1

3xx “Stocuri ”

6xx “Cheltuieli”

4426 “TVA deductibilă” X2

Înregistrarea TVA-ului exigibil la decontare cu statul (lunar), care se poate concretiza:

În Datorie fiscală netă din TVA , dacă:

Rc4427>Rd4426

Cont 4423 TVA de plată (P)

Formula contabilă standard:

4427 = % Rc4427

4426 Rd4426

4423 Rc4427-Rd4426

În creanţă fiscală netă din TVA , dacă: Rc4427<Rd4426

Cont 4424 TVA de recuperat (A)

Formulă contabilă standard: % = 4426 Rd44264427 Rc44274424 Rd4426-Rc4427

Notă-reflecţieCe unifică următoarea formulă contabilă?:

% = 4426442744234424

Înregistrarea TVA-ului neexigibil “aşezat” pe operaţiuni comerciale pentru care nu s-au întocmit documente fiscale:

4428 TVA neexigibilă Aplicaţia 1/1

Se primeşte o factură pentru un anunţ publicitar, valoare FTVA 1.200 lei, TVA 19%, care a fost înregistrată în exerciţiul financiar precedent, ca factură neprimită la o valoare estimată FTVA de 1.000 lei şi TVA 19%. Se achită factura prin virament bancar.

În exerciţiul financiar precedent

1 Înregistrarea facturii de primit

% = 408 1.190

623 1.000

4428 190

2 Închiderea contului de cheltuieli de publicitate

121 = 623 1.000

În exerciţiul financiar curent

1 Primirea facturii pentru anunţul publicitar:

% = 401 1.428

408 1.190

623 200

4426 38

Aplicaţia 2

2 Înregistrarea regularizării TVA-ului, respectiv transformarea “TVA neexigibil” în “TVA deductibil”:

4426 = 4428 19

3 Plata facturii prin virament bancar:

401 = 5121 1.428

4 Închiderea contului de cheltuieli de publicitate:

121 = 623 200

APLICAŢIA 2

Se întocmeşte o factură fiscală pentru un studiu de fezabilitate, valoarea FTVA de 3.000 lei, şi TVA 19%, care a fost înregistrată în exerciţiul financiar precedent, ca factură de întocmit, la o valoare estimată de 2.500 lei FTVA şi TVA 19%. Se încasează factura prin bancă.

Rezolvare: În exerciţiul financiar precedent:

1 Înregistrarea facturii de întocmit:

418 = % 2.975

705 2.500

4428 475

2 Închiderea conturilor de venituri din studii şi cercetări:

705 = 121 2.500

În exerciţiul financiar curent:

1 Înregistrarea emiterii facturii pentru studiul de fezabilitate:

4111 = % 3.570

418 2.975

705 500

4427 95

APLICAŢIA 2/2

2 Înregistrarea regularizării TVA-ului, respectiv a transformării “TVA-ului neexigibil” în

“TVA colectat”

4428 = 4427 475

3 Încasarea facturii prin bancă:

5121 = 4111 3.570

4 Închiderea contului de venituri din studii sau cercetări

705 = 121 500

C. IMPOZITUL PE VENITURI DE NATURA SALARIILOR

Conţinut: Este un impozit direct, lunar, şi final care se calculează şi reţine de către angajatori

Cota de impozitare: 16%

Baza de calcul: a se vedea punctul 5.3.2

Cont operaţional utilizabil: 444 “Impozitul pe venituri de natura salariilor” (P)

Înregistrări contabile “standard”:

Reţinerea impozitului pe venituri de natura salariilor: 421 = 444

Plata impozitelor reţinute: 444 = 5121

D. SUBVENŢII

Conţinut: Subvenţiile, ca relaţie de decontare, reprezintă creanţe (sume de primit) adjudecate de entităţile economice faţă de guvern, agenţiile guvernamentale sau alte instituţii similare naţinale şi internaţionale.

Contabilitatea curentă a creanţelor din subvenţii - Se realizează –

445 Subvenţii

4451 Subvenţii guvernamentale 4452 Împrumuturi nerambursabile cu

caracter de subvenţii 4458 Alte sume primite cu caracter de

subvenţii

După destinaţia lor suvenţiile pot viza:

Finanţarea integrală şi/sau parţială a activelor imobilizate, caz în care filiera “standard” a înregistrărilor contabile este:

Adjudecarea subvenţiei:

445x = 13x

Încasarea subvenţiei (prin bancă):

5121 = 445x

Transferul cotei părţi a subvenţiei la rezultatul (veniturilor) exerciţiului, pe măsura utilizării (realizării) activului:

13x = 7584

Finanţarea integrală şi/sau parţială a unor categorii (elemente) de cheltuieli curente de exploatare, caz în care adjudecarea subvenţiei se înregistrează în contrapartidă cu substrucutra de venituri din subvenţii de exploatare, respectiv:

74 VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE 741 Venituri din subvenţii de exploatare

7411 -Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri7411 -Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri

7412 -Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile7412 -Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile

7413 -Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe7413 -Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe

7414 -Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului7414 -Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului

7415 -Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie socială7415 -Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie socială

7416 -Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare7416 -Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare

7417 -Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri7417 -Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri

7418 -Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată7418 -Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată

Formula contabilă “standard”: 445x = 741x

Incasarea subvenţiei (prin bancă) :5121 = 445x

E. ALTE IMPOZITE TAXE, ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE

Conţinut: “La alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” datorate bugetului statului sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, pe terenuri, vărsămintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi ale impozite şi taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Cont operaţional de datorii fiscale:

446 “Alte impozite şi vărsăminte asimilate” (P)

Aplicaţia 3

Centralizatorul impozitelor pe clădiri şi terenuri însumează 10.000 lei, care se achită prin viramente bancare

1. Înregistrarea datoriei privin impozitele pe clădiri şi terenuri:

635 = 446 10.000

2 Plata impozitelor pe clădiri şi terenuri:

446 = 5121 10.000

Aplicaţia 4

O regie autonomă de interes local realizează un profit contabil repartizabil de 100.000 lei, Consiliului de Administraţie aprobând în exerciţiul financiar N+1 următoarea repartizare:

a) 50% din partea rămasă, vărsăminte la bugetul local, iar diferenţa la alte rezerve pentru constituirea surselor proprii de finanţare. După aprobarea bilanţului (în exerciţiul financiar următor) se achită prin virament bancar profitul cuvenit bugetului local.

b) 10% pentru constituirea fondului de participare a salariaţilor la profit;

1 Închiderea contului de Profit şi pierderi la începutul exerciţiului financiar N+1

121 = 1171 100.000

2 Înregistrarea hotărârii Consiliului de Administraţie privind repartizarea profitului contabil, în exerciţiul financiar N+1

1171 = % 100.000

446 50.000

424

1068

10.000

40.000

3 Plata prin virament bancar a profitului datorat bugetului local, în exerciţiul financiar următor:

446 = 5121 50.000

F. FONDURI SPECIALE –TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE

Conţinut: Contribuţiile ebtităţilor economice la fondurile speciale vizează fondurile administrate de către alte organisme publice decât bugetul centralizat sau bugetele locale ale statului, cum ar fi: fondul pentru dezvoltarea şi modernizarea unităţilor vamale; fondul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, fondul pentru dezvoltarea şi promovarea turismului etc.

Cont operaţional de datorii: 447 “Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate” (P)

De regulă, contribuţiile la fondurile speciale, reprezintă cheltuieli ale entităţii economice contribuabile; filiera înregistrărilor contabile “standard” fiind:

Înregistrarea contribuţiei: 635 = 447 Plata contribuţiei (prin bancă) : 447 = 5121

G. ALTE DATORII ŞI CREANŢE BUGETARE

În activitatea agenţilor economici pot să apară datorii şi creanţe bugetare “izolate” pentru care nu s-au instituit conturi distincte cum ar fi:

a) Datorii faţă de bugetul statului din amenzi şi penalităţi cu carcter fiscal;

Cont operaţional: 4481-Alte datorii faţă de bugetul statului (P)

b) Creanţe din sume vărsate în plus bugetului de stat din anii precedenţi;

Cont operaţional: 4482 –Alte creanţe privind bugetul statului (A)

Aplicaţia 6

În urma unui control fiscal privind calculul corect şi plata la termen a impozitelor directe şi indirecte se constată: a) Diminuări de penalităţi privind impozitul pe profit calculate şi vărsate în

exerciţiul financiar precedent, în sumă de 20.000 lei.

b) Penalităţi pentru neplata la termen a taxei pe valoare adăugată în exerciţiul financiar curent, în sumă de 10.000 lei.

1 Înregistrarea creanţei generate de diminuarea penalităţilor privind impozitul pe profit

4482 = 7581 20.000

2 Înregistrarea penalităţilor pentru neplata la termen a taxei pe valaore adăugată:

6581 = 4481 10.000

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎN CADRUL GRUPULUI ŞI/CU ACŢIONARII/ASOCIAŢII :

Structura contabilă a decontărilor în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii vizează

A. Decontări între: A.1. Entităţi afiliate;

A.2. Entităţi între care exsită interese de participare;

B. Decontări între entitate şi acţionarii/asociaţii privind: B.1. Sume datorate acţionarii/asociaţiilor;

B.2. Decontări privind capitalul şi dividentele de plată;

C. Contabilitatea curentă se asigură cu ajutorul conturilor din grupa:

45 GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI

A. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎNTRE ENTITĂŢILE “DE GRUP”

Vizează cu predilecţie acordarea şi retragerea de ajutoare financiare (fără sau cu dobândă moderată) între entităţile afiliate şi/sau între care există interese de participare

Conturile instituite (451x şi 453x) vor avea funcţie contabilă: De activ – la entitatea aflată în postura de creditor; De pasiv – la entitatea aflată în postura de debitor;

Aplicaţia 1

Societatea comercială X acordă, prin virament bancar, un ajutor financiar, în sumă de 5.000.000 lei filialei Y. La finele exerciţiului financiar dobânzile calulate, dar încă nedecontate, aferente exerciţiului financiar expirabil sunt de 30.000 lei.

În exerciţiul financiar următor se decontează dobânzile şi se restituie 200.000 lei, din ajutorul financiar acordat.

ÎN CONTABILITATEA SC X ÎN CONTABILITATEA SC Y

În exerciţiul financiar N În exerciţiul financiar N

1. Acordarea ajutorului financiar: 1. Primirea ajutorului financiar:

4511 = 5121 500.000 5121 = 4511 500.000

2. Înregistrarea dobânzilor de încasat: 2. Înregistrarea dobânzilor de plătit:

4518 = 766 30.000 666 = 4518 30.000

În exerciţiul financiar N+1 În exerciţiul financiar N+1

1. Încasarea parţială a ajutorului financiar şi a dobânzilor: 1. Plata parţială a ajutorului financiar şi a dobânzilor:

5121 = % 230.000 % = 5121 230.000

4511 200.000 4511 200.000

4518 30.000 4518 30.000

Nota

În cazul entităţilor între care există interese de participare, se procedează similar cu “particularitatea” că în locul conturilor 451x se utilizează conturle 453x

B. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎNTRE ENTITATE ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI

Vizează cu predilecţie:

B1 Societăţile de persoane (SNC şi SCS) sau mixte (SRL) în care apare frecvent insuficienţă de “lichidităţi” acoperită temporar de către asociaţi (fără sau cu dobândă modică)

Conturi utilizate 455x-cu funcţie contabilă de pasiv

Aplicaţia2

O societate cu răspundere limitată încasează în numerar de la asociatul său unic suma de 50.000 lei pentru finanţări curente. La finele exerciţiului financiar se calculează şi se înregistrează dobânzi în sumă de 5.000 lei. În exerciţiul financiar următor se achită, în numerar, dobânzile cuvenite asociatului, concomitent cu retragerea de către acesta a sumei de 25.000 lei.

În exerciţiul financiar N:

1. Încasarea, a sumei depuse de asociatul unic în casierie:

5311 = 4551 50.000

2. Înregistrarea dobânzilor cuvenite asociatului unic:

666 = 4558 5.000

3.Închiderea contului de venituri şi cheltuieli privind dobânzile:

121 = 666 5.000

În exerciţiul financiar N+1:

1. Plata, în numerar a dobânzilor şi a sumelor retrase de asociatul unic:

% = 5311 30.000

4551 25.000

4558 5.000

B2. Decontările cu acţionarii/ascociaţii privind capitalul şi dividende vor fi prezentate şi exemplificate în capitolul 2 Contabilitatea

Capitalurilor

C. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR DIN OPERAŢIUNI ÎN PARTICIPAŢIE

Vizează asocierile în participaţie, fără personalitate juridică, în cadrul cărora apar, de regulă, următoarele categorii de relaţii de decontare:

1) Încasări şi restituiri de sume vizând constituirea şi lichidarea necesarului de fond de rulment pentru dezvoltarea operaţiunilor în participaţie;

2) Transferuri de venituri şi cheltuieli între coparticipanţi la realizarea de operaţiuni în participaţie şi decontarea sumelro reprezentând rezultatul financiar brut între coparticipanţi:

Conturi utilizate: 458x

Aplicaţia 3

Între societăţile comerciale X , cu rol activ, şi Y cu rol pasiv în contabilizarea operaţiunilor în participaţie, se derulează următoarele decontări:

a) Contribuţia SC Y, pusă la dispoziţia SC X, la fondul de rulment al asocierii, în sumă de 200.000 lei; b) Veniturile relaizte din operaţiunile în asociere, din care, potrivit contractului de asociere, 60% SC X

, iar SC Y: b1) Venituri din vânzări de mărfuri………………………………….……..…100.000 lei; b2) Venituri din activităţi diverse……………………………………………….10.000 lei;

c) Cheltuieli realizate din operaţiunile în asociere, din care, potrivit contractului de asociere, 50% revin SC X, iar 50% revin, SC Y:

c1) Cheltuieli privind energia şi apa …………………………………………..1.000 lei;c2) Cheltuieli privind mărfurile…………………………………………………60.000 lei; c3) Cheltuielile cu remuneraţiile personalului………………………………10.000 lei; c4) Cheltuieli privind contribuţia unităţi la asigurările sociale………...…..2.333 lei c5) Cheltuieli privind contribuţia unităţi pentru ajutorul de şomaj…………500 lei c6) Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii …………………………....4.000 lei c7) Alte cheltuieli de exploatare………………..............................................2.167 lei


1. Încasarea contribuţiei la fondul de rulment al asocierii:

1. Plata contribuţiei la fondul de rulment al asocierii:

5121 = 4581 200.000 4582 = 5121 200.000

2. Cedarea cote-parti din venituri (40%) 2. Primirea cote-parti din venituri (40%)

% = 4581 44.000 4582 = % 44.000

707 40.000 707 40.000

708 4.000 708 4.000

3. Cedarea cotei-părţi din cheltuieli (50%): 3. Primirea cotei-părţi din cheltuieli (50%):

4581 = % 40.500 % = 4582 40.500

605 500 605 500

607 30.000 607 30.000

641 5.000 641 5.000

6451 1.166 6451 1.166

6452 250 6452 250

626 2.000 626 2.000

658 1.083 658 1.083

3.5. CONTABILITATEA DECONTĂRILOE CU DEBITORII ŞI CREDITORII DIVERŞI

Conturi utilizabile: 46 DEBITORII ŞI CREDITORII DIVERŞI:

461 Debitori diverşi

462 Creditori diverşi

Notă:

Funcţionalitatea şi utilizarea acestor conturi a fost explicată pe parcursul capitolelor precedente.

3.6. Contabilitatea operaţiunilor de regularizare

Regularizările contabile sunt generate de aplicabilitatea în practica contabilă curentă a unorprincipii contabile explicite sau implicite, şi anume:

1. Principiul independenţei exerciţiilor financiare, care impune “personificarea” acestora şi, prin urmare, instituirea unor conturi de decontare între exerciţii financiare consecutive;

2. Principiul contabilizării separate a datoriilor şi creanţelor care necesită cercetări şi lămuriri suplimentare, în vederea încadrării lor în categoria datoriilor şi creanţelor cert nomonalizate.

Conturi utilizabile:

47 CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE 471 Cheltuieli înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans 473 Decontări din operaţii în curs de clarificare

Aplicaţia 4

În exerciţiul financiar curent se achită prin virament bancar suma de 30.000 lei, reprezentând abonamente la reviste de specialitate pentru exerciţiul financiar următor. (Editorul este tot o societate comerciale)

Contabilitatea ABONATULUI Contabilitatea EDITORULUI

Exerciţiul N Exerciţiul N

1. Plata abonamentului: 1. Încasarea documentului:

471 = 5121 30.000 5121 = 472 30.000

Exerciţiul N+1 Exerciţiul N+1

2. Includerea abonamentului în cheltuielile curente:

2. Includerea abonamentului în veniturile curente:

6558 = 471 30.000 472 = 702 30.000

Aplicaţia 5

Într-un extras de cont, eliberat de bancă, apare o încasare de 119.000 lei a fi anexate documente care să permită identificarea plătitorului. Ulterior se constată că plătitorul este un client vechi, înregistrat în contabilitatea curentă la clienţi incerţi.

1. Încasarea prin bancă a sumei de la plătitorul neidentificat:

5121 = 473 119.000

2. Încasarea creanţei de la clientul incert, după identificarea plătitorului:

473 = 4118 119.000

3.7. Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii

Relaţii de decontare în cadrul unităţii, denumire şi decontări în cadrul sisemului apar în interiorul acelor agenţii economici organizaţii sub formă de combinate, trusturi sau întreprinderi, care au în strucutua lor organizatorică subunităţi cu gestiune internă care îşi organizează şi conduc contabilitate proprie până la balanţa de verificare

Conturi utilizabile: 48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII

481 Decontări între unităţile şi subunităţi 481 Decontări între subunităţi

Aplicaţia 1

O entitate X, transferă unei subunităţi Y cu contabilitatea proprie până la balanţa de verificare, piese de de schimb în valoare de 6.000 lei , a căror contabilitate, la ambele entitări , se ţine prin inventar permanent.


481 = 3024 6.000 3024 = 481 6.0000

Aplicaţia 2

O entitate X, transferă unei subunităţi Y materii prime în valoare de 50.000 lei, ambele entităţi patrimoniale având contabilitatea proprie până la balanţa de verificare, şi practicând, pentru evidenţa stocurilor de materii prime inventar permanent.


482 = 301 50.000 301 = 482 50.000

4.CONTABILITATEA AJUSTĂRILOR PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR- se realizează -

Cu ajutorul conturilor din grupa:49- Ajustări pentru deprecierea creanţelor

491- Ajustări pentru deprecierea creanţelor-clienţi495- Ajustări pentru deprecierea creanţelor - decontări în cadrul grupului şi

cu acţionarii/ asociaţii496- Ajustări pentru deprecierea creanţelor - debitori diverşi

Conturi corelative:6814- Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea

activelor circulante7814- Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulanteMecanismul contabil al ajustărilor pentru deprecierea creanţelor:Constatarea şi înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea

creanţelor:6814=49X

Anularea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor, rămase fără obiect:

49x=7814

CF Curs 9 10 Contabilitatea Decontarilor Cu Tertii

Documents

Transcript of CF Curs 9 10 Contabilitatea Decontarilor Cu Tertii