129548125 Teza de an Contabilitatea Datoriilor Si Creantelor Comerciale Ct 21

1

Ministerul Educaiei din Republica Moldova

Universitatea de stat Alecu Russodin Bli

Facultatea de Economie

Catedra de Finane i contabilitate

Se permite pentru susinere

Conductorul tiinific

__________________

____ ___________2010

PROIECT DE CURS

pe tema:

Contabilitatea datoriilor si creantelor comerciale

(pe materialele SA Basarabia Nord)

la specialitatea Contabilitate

studenta anului 2, grupa CT 21Z

Oleinic Adelina

Conductorul tiinific

prof.

Gritco Diana

2

PLANUL

INTRODUCERE .............................................................................................................................. 3

CAPITOLUL I ................................................................................................................................... 5

NOIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE I CREANELE COMERCIALE ............................... 5

1.1 Datoriile comerciale ............................................................................................................................ 6

1.2.Decontarile cu furnizorii ..................................................................................................................... 9

1.3. Clasificarea datoriilor i creanelor comerciale ............................................................................. 11

1.4. Creanele comerciale ............................................................................ Error! Bookmark not defined.

1.5. Creante comerciale dubioase ............................................................... Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL II . ................................................................................. Error! Bookmark not defined.

CONTABILITATEA I GESTIUNEA DATORIILOR SI CREANELOR COMERCIALE LA S.A. ,,Basarabia Nord, Balti ......................................................................................................... 17

2.1. Contabilitatea datoriilor comerciale .................................................................................. 17

2.2 Contabilitatea creanelor comerciale ............................................................................................... 23

INCHEIERE .................................................................................................................................... 31

BIBLIOGRAFIE .................................................................................... Error! Bookmark not defined.

ANEXE

3

INTRODUCERE

n condiiile economiei de pia rezultatele activitii oricrei ntreprinderi sunt condiionate

de eficacitatea decontrilor comerciale si anume felul in care intreprinderea isi monitorizeaza

finantele astfel incit activitatea comerciala a sa sa decurga in conditii normale fara ca aceasta sa

inregistreze pierderi in momentul efecuarii vinzarii sau procurarii de marfuri realizind datorii sau

creante comerciale. Aceste decontri constituie o latur important n derularea normal a

tranzaciilor comerciale ale ntreprinderilor, asigurnd minimalizarea riscurilor de insolvabilitate,

promovnd tehnici moderne de decontare, contribuind la soluionarea problemelor interne i la

desfurarea eficient a activitii de ntreprinztor. n acest context, rolul contabilitii crete

semnificativ n luarea deciziilor operaionale i pe termen lung, deoarece informaiile despre

decontrile comerciale sunt furnizate de contabilitate i confirmate n cadrul rapoartelor financiare.

In sfera contabilitii, creanele i datoriile comerciale n Republica Moldova nu sunt

reglementate de nici un standard naional de contabilitate (SNC). Problemele recunoaterii i

evalurii creanelor i datoriilor comerciale, ce ating sfera instrumentelor financiare, nu sunt

soluionate integral nici n contextul Standardelor Internaionale de Raportare Financiar.

Actualitatea temei. Contabilitatea datoriilor i a creanelor face legtura dintre activitile

economice i factorii de decizie. n primul rnd, contabilitatea msoar (cuantific) activitile

economice, nregistrnd datele necesare pentru o folosire ulterioar. n al doilea rnd, datele sunt

stocate ct timp este necesar, urmnd a fi prelucrate pentru a deveni informaii utile. n final,

informaiile sunt transmise, prin intermediul rapoartelor, factorilor de decizie.

Studierea acestei teme este important, ntruct conturile ce reprezint creanele i datoriile

comerciale furnizeaz informaii privind existena i micarea obligaiilor entitii fa veniturile pe

care ea trebuie sa le realizeze.

Circumstanele expuse confirm actualitatea i importana temei de cercetare i

condiioneaz necesitatea examinrii problemelor contabilitii decontrilor comerciale n cadrul

unui studiu minuios i amplu.

Scopul tezei const n examinarea contabilitii datoriilor si creantelor comerciale luate din

practica intreprinderii SA Basarabia Nord, or. Balti, Republica Moldova. Pentru realizarea acestui

scop au fost stabilite urmtoarele sarcini:

evaluarea i clasificarea creanelor i datoriilor comerciale;

studierea contabilitii decontrilor comerciale;

abordarea modalitilor de decontare i aplicarea lor pentru ntreprinderile din Republica Moldova

analiza soldurilor creanelor i datoriilor comerciale;

4

Obiectul cercetrii l constituie fluxurile informaionale aferente datoriilor si creantelor

comerciale ale ntreprinderii: S.A. Basarabia Nord

Primul capitol al tezei va contine date generale despre datoriile si creantele comerciale,

caracteristica, clasificarea lor si modul de utilizare a lor in intreprindere.

Capitolul doi al tezei va contine in paragrafe aparte informatii si exemple concrete despre

contabilizarea datoriilor si creantelor comerciale din S.A. Basarabia Nord avansurile pe termen

scurt acordate, reducerile si facilitatile acordate de intreprindere in vederea realizarii unor avantaje

economice.

In incheiere va fi prezentata o scurta generalizare cu referire la modul in care a fost efectuata

practica si informatiile acumulate in timpul analizarii si intocmirii unor documente referitoare la

datoriile si creantele comerciale pe care le inregistreaza intreprinderea in decursul anului. Tot in

incheiere vor fi prezentate concluziile reinute in urma studiului ntreprinderii

Cadrul organizatoric al studiului l reprezinta o societate comerciala din domeniul

prelucrarii si realizarii carnii si a produselor din carne S.A Basarabia Nord Balti, Republica

Moldova la baza acestuia aflandu-se documentarea din realitatile practice, concrete ale societatii.

Scurt istoric

Combinatul de carne din Balti a fost infiintat in anii 1944-1946. In 1958 a fost construit un

nou abator de prelucrare a carnii cu o capacitate de 50 tone / schimb, iar in 1960 a fost instalat un

frigider pentru carne si productia finita cu o capacitate de 3000 tone.

A II-a etap de reconstrucie a principalelor ateliere de lucru 1972-1980. n 1980, fabrica de

carne din Bli a pus n funciune, o instalatie moderna de epurare a apelor uzate cu o capacitate de

4000 m3 /zi. In 2005 SA Basarabia Nord are o suprafata de 10.5 ha in care functioneaza mai

multe baze de productie, de crestere shi taiere a animalelor, abatoare de prelucrare a carnii, a

intestinelor si conservelor, a cirnatilor si a pieilor; in aceasta suprafata mai intra si magazinele

autorizate si echipate cu echipament performant de pastrare a carnii si producer a felurilor de carne

si mezeluri, si masini de transportare a productiei finite.

Numrul total de muncitori la combinatul de carne este de 540 oameni. In activitatea industrial

principal sunt implicati 361 de personae, angajati n activiti comerciale-132oameni, angajai

profesioniti 35oameni, personalul de serviciu 12 persoane.

Scopul companiei este de a realiza producia in spaiul-economic, comercial i alte activitati.

Domeniul principal de activitate: fabricarea i prelucrarea crnii.

SA "Basarabia Nord", produce 4 tipuri de carne: (carne de vit, carne de porc, de oaie, carne

de cal), de 90 de feluri de mezeluri, 30 de tipuri de produse din carne, 15 tipuri de conserve,

grsimi, piei de animale.

5

Capitolul I: NOIUNI GENERALE PRIVIND DATORIILE I CREANELE COMERCIALE

Pe parcursul desfurrii activitii, orice societate comercial cu activitate industrial,

comercial, de servicii sau de alta natura intr n relaii cu tere persoane fizice sau juridice,care

genereaza drepturi (creante) i obligaii (datorii). O pondere deosebit de mare revine relaiilor

desfaurate cu furnizorii i clienii, i care formeaz operaiunile comerciale, adic cumprrile i

vnzrile de bunuri i servicii efectuate n mod curent pentru a-i realiza obiectul de activitate n

scopul obinerii unui profit. Operaiunea presupune o legtur organic existent ntre 2 ageni

economici:

- unul numit client, care ofer bunul sau serviciul i pentru care operaia este o vnzare;

- unul numit cumparator, care platete contravaloarea bunurilor sau serviciilor pentru care

operaia este o cumprare.

Relatiile cu clientii si cumparatorii ocupa un loc central in activitatea intreprinderii. Ele tin

de livrarea de produse, de acordarea de servicii si imbraca forma unor drepturi de creanta fata de

clienti. Aceste creante pot fi divizate in grupe in functie de termenul de aparitie sic el de achitare.

Grupele date cuprind creante cu termen de achitare neatins, cu termen expirat pina la o luna, cu

termene expirate de la o luna la 2 luni, de la 2 la 3 luni, peste 3 luni. Aceste termene de achitare pot

fi stabilite de sine statator de catre intreprindere, in dependenta de caracterul activitatii, factorii de

risc si structura creantelor pe debitori. [2]

,,Contabilitatea ertilor asigura evidena datoriilor creanelor unitaii n relaiile acesteia cu

furnizorii, clienii, personalul, asigurrile sociale, bugerul statului, entitatiile din cadrul grupului,

asociaii/acionarii, debitorii i creditorii diveri [3]. Evidenierea creanelor i a datoriilor se face

la valoarea lor nominala (valoarea efectiva din momentul apariiei lor). Creanele i datoriile

comerciale se nregistreaza in contabilitate n lei la cursul zilei.

Ciclul de schimb ntre societatea comerciala i mediul extern presupune un flux de materiale

i un flux de bani.

Fluxul material presupune: aprovizionarea de la clienti prin intrarea materialelor n mediul intern

(magazia de materiale, ateliere de fabricaie,magazie de produse finite, livrare) i se incheie prin

ieirea produselor ctre mediul extern, cumparatori.

Fluxul de bani presupune: ncasarea creanelor de la cumparatori, intrarea lor n conturi de

trezorerie i plata datoriilor ctre clienti. Deseori livrarea bunurilor i plata lor sunt fluxuri ce se

realizeaz n momente diferite de timp (fie cumparatorul ofer banii, iar plata se face ulterior, fie

6

livrarea marfurilor este precedat de acordarea unor avansuri), astfel se nasc datorii pentru

beneficiar, client, i creane pentru furnizor.

Daca operaiunea are loc nainte ca documentul justificativ sa fi sosit, sau inainte ca acesta

sa se fi ntocmit atunci nregistrarea se va face ntr-un cont de ateptare pana la apariia

documentului, cand va avea loc transferul n conturile de creana sau de datorie.

1.1 Datoriile comerciale

Datoriile, n general, reprezint resurse de finanare provenite din exteriorul unitii

patrimoniale puse la dispoziie fie de instituii de creditare, ele reprezentnd datorii financiare, fie

de furnizori, reprezentnd datorii comerciale, fie de alti teri, adic datorii fiscale, salariale, sociale

i alte datorii.

O datorie este o obligaie actuala a ntreprinderii care provine din evenimentele trecute i

care trebuie sa antreneze, cu ocazia plaii (decontarii sale) o iesire de resurse (active) generatoare de

avantaje economice.

Datoriile reprezint surse strine de finanare a activelor ntreprinderii.

n contabilitate i n rapoartele financiare datoriile se clasific dup urmtoarele criterii:

Dup coninutul economic:

- datorii financiare,

- datorii comerciale,

- datorii calculate.

Dup termenul de achitare:

- datorii pe termen lung,

- datorii pe termen scurt.

Dup modul de achitare:

- datorii convertibile, achitarea crora poate fi efectuat prin cedarea unei pri din capitalul

statutar (aciuni sau cote de participaie),

- datorii neconvertibile, achitarea crora se efectueaz prin alte mijloace i nu prevede

cedarea unei pri din capitalul statutar.

Datoriile ntreprinderii pot fi exprimate n valut naional la proveniena lor din interiorul

rii sau n valut strin la proveniena lor de peste hotarele rii.

7

Datoriile pot fi reflectate n contracte, documente primare de achiziie a mrfurilor n valut

strin, ns la reflectarea datoriilor n conturile contabile i rapoartele financiare acestea trebuie s

fie exprimate numai n valut naional.

Datoriile exprimate n valut strin din momentul apariiei pn la momentul achitrii lor

pot genera venituri n cazul diferenelor favorabile de curs valutar, ori pierderi n urma

diferenelor nefavorabile.

Datoriile comerciale sunt datoriile ce apar in urma operatiilor comerciale ale intreprinderii.

Conform planului de conturi contabile pentru evidena datoriilor pe termen scurt snt

destinate conturile clasei 5 Datorii pe termen scurt i pentru evidena datoriilor pe termen lung

conturile clasei 4 Datorii pe termen lung. Soldurile acestor conturi la sfritul perioadei de

gestiune se reflect n compartimentele 4 i 5 ale Bilanului contabil cu aceiai denumire.

Inregistrarile in contabilitate privind operatiile comerciale se efectueaza respectind

principiul specializarii exercitiilor, care prevede ca veniturile si cheltuielile se constata in perioada

cind au fost efectuate, dar nu in momentul cind se produce decontarea sau miscarea lor.

Rapoartele financiare intocmite dupa acest principiu informeaza utilizatorii nu numai despre

operatiile trecute, care au fost insotite de cheltuieli si venituri, dar si despre datorii care antreneaza

in viitor cheltuieli si incasari. Aceasta informatie e utila pentru luarea unor decizii economice si de

gestiune.

Pentru a asigura circulatia coerenta a mijloacelor economice ale intreprinderii, a finalizarii ei

la timp, un mare rol il joaca alegerea sistemului de decontari. Formele si ordinea decontarilor in

economia nationala se stabilesc de catre Banca Nationala a Moldovei.

Decontarea datoriilor fata de furnizori se poate face

- prin achitarea lor pe baza de facturi si instrumente de plata corespunzatoare formelor de

decontare aplicate;

- prin acordarea de catre furnizor a unui credit comercial, in al carui scop platitorul

elibereaza furnizorului un bilet la ordin sau accepta o cambie emisa de furnizor.

Decontrile privind achitarea datoriilor fa de furnizori, de regul, se efectueaz prin virament,dar

snt posibile i decontri n numerar cu respectarea limitei stabilite prin Legea cu privire la

antreprenoriat i ntreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992, cu modificrile i completrile ulterioare.

Decontrile prin virament se efectueaz conform Regulamentului privind decontrile fr numerar

8

n Republica Moldova nr.25/11-02 din 12.07.1996 , cu modificrile i completrile ulterioare (n

continuare - Regulament) aprobat prin hotrrea Consiliului de Administraie al B.N.M.

Conform Regulamentului, formele de baz ale decontrilor prin virament se bazeaz pe:[1]

1.Dispoziia de plat - dispoziia dat de ctre pltitor bncii care l deservete de a transfera

beneficiarului o anumit sum de bani.

2.Dispoziia de plat acceptat - dispoziie de transfer a unei sume de bani dat de ctre pltitor

bncii pltitoare prin oficiul potal pe numele unor ceteni (pensii,pensii alimentare,

salarii,cheltuieli de deplasare, onrarii etc.)

3.Cererea-dispoziie de plat - cererea beneficiarului ctre pltitor de a plti, n baza documentelor

de expediere remisi lui n afara bncii, valoarea produciei livrate, serviciilor prestate i alte

pliconform contractului.

4.Acreditivul - angajamentul unei bnci de a plti o sum determinat beneficiarului pentru

marfalivrat sau serviciile prestate la prezentarea documentelor ce confirm c marfa a fost

expediat sau serviciile au fost prestate.

5.Cecul - document de decontare prin care emitorul de cec d ordin bncii pltitoare de a plti

oanumit sum de bani la prezentarea unui cec de ctre beneficiarul de cec.

6.Dispoziia incaso (dispoziia incaso trezorerial) - dispoziia beneficiarului privind

virareaincontsestabil a unei anumite sume de mijloace bneti din contul pltitorului

frconsimmntul lui, n baza documentelor executorii sau a altor acte legislative care

prevddreptul virrii incostebile.

Pe lng formele de decontri enumerate ntreprinderea poate utiliza i cambiile. Modul de utilizare

a acestora este stabilit in Legea cambiei nr.1527-XII din 22.06.1993. [5]

Datoriile comerciale se impart in mai multe categorii, astfel:

datorii fata de furnizorii de stocuri, lucrari si servicii;

datorii fata de furnizorii de imobilizari corporale si necorporale;

datorii pentru efectele comerciale.

9

Aceste datorii se refera la bunurile, lucrarile si serviciile achizitionate de intreprindere, ca exemplu,

materii prime, materiale, marfuri, reparatii la bunurile de folosinta indelungata, servicii telefonice,

postale etc.

Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plat ale ntreprinderii fa de furnizori, antreprenori

i ali creditori pentru activele procurate, serviciile de care a beneficiat i avansurile primite;

Datoriile comerciale se constat i se contabilizeaz la valoarea nominal n baza facturii fiscale sau

contului de plat prezentat;

Achitarea datoriilor poate fi efectuat cu mijloace bneti prin transfer, ce se confirm de extrasul

de la banc nsoit de dispoziia de plat, sau cu mijloace bneti n numerar din casierie confirmate

de dispoziia de plat de cas, sau prin intermediul titularului de avans prezentndu-se decontul de

avans mpreun cu documentele justificative;

Evidena analitic a datoriilor comerciale se ine pe fiecare furnizor, antreprenor pe termene de

apariie i de stingere a datoriilor;

Pentru evidena sintetic a datoriilor comerciale sunt destinate conturile 521 Datorii pe termen

scurt privind facturile comerciale, 522 Datoriile pe termen scurt fata de partile legate, 523

Avansuri pe termen scurt primite.

n rapoartele financiare datoriile comerciale n valut strin se reevalueaz la cursul oficial la data

ntocmirii acestora.

1.2 Decontarile cu furnizorii

n categoria decontrilor cu terii, din punct de vedere contabil s-au inclus doar datoriile din

exploatare i nepurttoare de dobnzi, cu termen de decontare scurt, din care fac parte datoriile fat

de furnizorii de materii prime, mrfuri, de imobilizri, cele fat de prestatorii de servicii, i alte

datorii, cum sunt cele salariale, sociale, fiscale, datorii fat de asociai. Din intreaga grup a

decontrilor fat de teri, cel mai important loc l ocup datoriile izvorte din relaiile comerciale,

datoriile faa de furnizori.

Conform Dictionarului de Marketing furnizorul reprezinta partenerul din cadrul pieei, care asigura

ntreprinderii resursele (materii prime, materiale, energia, diferite componente, echipamente

10

tehnice, informatii, banii si fora de munca), necesare desfasurarii activitaii, n baza unor relaii de

vanzare-cumparare.

Cunoasterea posibilitailor de oferta ale acestor ageni de mediu prezinta o deosebit importanta

pentru activitatea intreprinderii. Despre furnizori, intreprinderea are nevoie de o serie de informatii

de genul: dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate, politicile comerciale utilizate,

localizarea geografica, etc. In acelasi timp, asigurarea unor relatii de piata normale, impune si

cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern al firmei furnizoare, precum si a altor

elemente care ar putea reprezenta la un moment dat factori perturbatori.

Raporturile intreprinderii cu furnizorii sunt determinante pentru bunul mers al activitatii, si, ca

urmare, reglementarea lor necesita optiuni concretizate in strategii specifice:

- preocuparea de a asigura o structura a furnizorilor pentru principalele categorii de resurse

care, pe de o parte, sa nu genereze raporturi de dependenta, iar pe de alta parte, sa nu afecteze

calitatea si eficienta aprovizionarii cu resursele respective;

- promovarea unor raporturi stabile, pe termen lung, cu principalii furnizori, inclusiv sub forma

raporturilor de parteneriat strategic si a aliantelor strategice;

- dobandirea unor avantaje concurentiale pe baza promovarii de raporturi cu furnizori de renume.

Relatiile unei unitati economice cu furnizorii sai sunt determinate profund de natura

tehnologica a proceselor productive. Relatiile intre cei doi agenti economici se stabilesc prin

semnarea contractelor de vanzare-cumparare, de executie de lucrari sau prestari de servicii. In

cazul in care cumparatorul nu achita pe loc marfa, lucrarile executate si serviciile prestate va

avea obligatii de plata-datorii, care le va achita la termenele prevazute in contract. Pentru

perioada de la aparitia obligatiilor pana la achitarea lor, agentul economic beneficiaza de o

resursa atrasa, un credit comercial pentru care nu plateste dobanda, creditul-furnizor acordat de vinzator.

In aprovizionarea cu materii prime, piese de schimb, materiale de natura obiectelor de inventar se tine seama

de:

- relatiile traditionale cu furnizorii;

- aprovizionare.a de la .furnizorii cei mai apropiati si cu mijloace de transport economice;

- facilitati privind pretul si calitatea;

11

1.3 Clasificarea datoriilor i creanelor comerciale

1.4 Creantele comerciale

Creanele reprezint drepturi juridice ale ntreprinderii de a primi la scadena stabilit n

contracte o sum de bani sau alte valori de la peroane fizice sau juridice.

Ele constituie o parte a activelor i se nregistreaz n cap.1, 2 a Bilanului contabil.

Creanele se evalueaz la valoarea nominal. Creanele n valut strin se nregistreaz pe cont n

valut naional la cursul de schimb valutar stabilit la data apariiei acestora.

n practica economic se ntlnesc diverse feluri de creane, care se clasific dup urmtoarele

criterii:

1. coninutul economic

2. termenul de achitare

3. gradul de asociere.

12

Dup 1 criteriu creanele se mpart n:

- comerciale,

- privind avansurile acordate,

- ale bugetului (datoriile bugetului fa de ntreprindere),

- ale personalului (datoriile personalului fa de ntreprindere pentru mprumuturi, avansuri,

mrfuri),

- privind veniturile calculate (datoriile persoanelor fizice sau juridice pentru dividendele

calculate, arenda, locaiunea .a.).

Dup al doilea criteriu se deosebesc:

- creane pe termen lung (cu termen de stingere mai mare de 1 an),

- creane pe termen scurt (termen de stingere nu mai mare de 1 an).

Dup criteriu 3 se deosebesc:

- creane ale prilor nelegate,

- creane ale prilor legate (ale ntreprinderilor asociate, ale ntreprinderilor-fiice).

Componena, modul de formare i stingere a creanelor snt reglementate de prevederile S.N.C. 5

Prezentarea rapoartelor financiare, S.N.C. 17 Contabilitatea arendei (leasingului), S.N.C. 18

Venitul.

Creanele comerciale reprezint obligaiile persoanelor fizice sau juridice fa de ntreprindere

pentru produsele, mrfurile vndute, serviciile prestate.

Creanele comerciale apar atunci cnd momentul realizrii produselor sau prestrii serviciilor nu

coincide cu momentul ncasrii mijloacelor bneti.

Livrarea produselor i prestarea serviciilor, n urma crora apar creanele comerciale se efectueaz

n baza urmtoarelor documente primare:

-factura fiscal;

-factura de expediie;

-proces verbal de primire predare a serviciilor;

-ordinul de plat;

13

-proces verbal de inventariere, etc.

Evidena analitic a creanelor comerciale se ine pe fiecare debitor, pe termeni de formare i de

achitare a creanelor.

Evidena sintetica a creanelor comerciale se ine n conturile de activ 221 Creane pe termen

scurt aferente facturilor comerciale, 223 Creane pe termen scurt a prilor legate.

n debitul acestor conturi se reflect valoarea produselor, mrfurilor vndute i serviciilor prestate cu

achitare ulterioar, inclusiv TVA,

In credit achitarea acestei valori.

Soldurile acestor conturi snt debitoare i reprezint mrimea creanelor pe termen scurt la finele

perioadei de gestiune.

Din categoria creantelor comerciale fac parte:

creantele rezultate din vanzarea de bunuri, prestarea de lucrari sau servicii ce fac obiectul de

activitate al intreprinderii;

creantele pentru efectele de credit (comerciale);

creantele legate de lipsurile de bunuri, de natura stocurilor sau de alta natura, descoperite la

efectuarea receptiei acestora si care se imputa;

n cadrul conturilor de eviden a creanelor comerciale pot fi deschise subconturile (conturile de

gradul II) prezentate n schema 2.

14

Subconturi:

2211 Facturi de primit din

ar

2212 Facturi de primit din

strintate

2213 Cambii primite

Subconturi:

Nomenclatorul

subconturilor se

stabilete de ctre

fiecare ntreprindere

Subconturi:

2231 Creane pe

termen scurt ale

ntreprinderilor fiice

2232 Creane pe

termen scurt ale

ntreprinderilor

asociate

Subconturi:

2241 Avansuri pe

termen scurt acordate

n ar

2242 Avansuri pe

termen scurt acordate

n strintate

Schema 2. Structura conturilor de eviden a creanelor comerciale

Componena subconturilor poate fi modificat n funcie de necesitile informaionale ale

ntreprinderii.

1.5 Creante comerciale dubioase

Orice intreprindere tinde spre maximizarea volumului de desfaceri. In acest scop, ea poate

utiliza diferite metode de vinzare\sau decontare. Vinzarea marfurilor in credit duce la majorarea

volumui de vinzari, insa ar putea creea o suma mare a datoriilor dubioase. Creantele sunt

considerate ca dubioase in urmatoarele conditii:

- cumparatorul sau clientul este insolvabil, indiferent de termenul de achitare, iar creanta nu

are nici o garantie;

- sunt inaintate reclamatii, cereri de achitare, este luata hotarirea organelor de judecata sau

exista publicarea oficiala privind falimentul si lichidarea intreprinderii;

- termenul de prescriptie prevazut de legislatia in vigoare a expirat.

Contabilitatea creantelor comerciale dubioase presupune utilizarea a doua metode:

- casarii directe a creantelor dubioase pe seama cheltuielilor perioadei;

224 Avansuri

pe termen scurt

acordate

223 Creane pe

termen scurt ale

prilor legate

222 Corecii la

datorii

dubiaoase

221 Creane pe

termen scurt

aferente

facturilor

comerciale

Conturi de eviden a creanelor comerciale

15

- casarii creantelor dubioase pe seama rezervei privind datoriile dubioase anterior create.

Pentru reflectarea creanelor dubioase se utilizeaz contul 222 Corecii la creane

dubioase destinat generalizrii informaiei privind existena, formarea i utilizarea rezervelor

pentru datoriile dubioase aferente procurrilor de ctre cumprtori a bunurilor materiale cu

plat ulterioar. Contul 222 Corecii la creane dubioase cu funcia contabil de pasiv este

contrar n raport cu contul 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale.

Constituirea rezervelor pentru datoriile dubioase se reflect n creditul contului 222

Corecii la creane dubioase, iar n debitul acestuia se reflect utilizarea rezervei la stingerea

sumelor creanelor dubioase. Soldul contului este creditor i reprezint suma rezervelor neutilizate

la finele perioadei de gestiune.

Rezerva creat la contul 222 Corecii la creane dubioase se utilizeaz numai pentru

casarea creanelor compromise care au aprut n cadrul operaiilor comerciale ale ntreprinderii,

celelalte creane nu pot fi stinse din contul acestei rezerve.

Decontarea creanelor comerciale dubioase n contabilitatea financiar se efectueaz n baza

urmtoarelor documente:

-lista de inventariere a creanelor i datoriilor;

-ordinul conductorului ntreprinderii privind decontarea creanelor.

Decontarea creanelor comerciale dubioase este posibil prin:

1) raportarea direct a creanelor dubioase la cheltuielile perioadei;

2) decontarea creanelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase create anterior.

Metoda decontrii directe a creanelor dubioase prevede raportarea acestora la cheltuieli

n perioada de gestiune ncare au fost constatate, ns aplicarea ei n practic conduce la nclcarea

principiului prudenei, deoarece suma creanelor dubioase nu se reflect la veniturile constatate

anterior n perioada respectiv n baza principiului specializrii exerciiilor. Conform metodei

specifice suma creanelor reflectat n bilan nu poate fi considerat real, ntruct i suma care se

consider dubioas nu va fi rambursat.

Metoda decontrilor creanelor dubioase pe seama rezervelor create n aceste scopuri este

mai acceptabil. Aplicarea ei permite reflectarea pierderilor privind datoriile dubioase n rapoartele

financiare ale perioadei de gestiune n care au fost constatate veniturile aferente acestor pierderi, dar

nu n perioada n care s-a constatat c clientul nu este n stare s achite datoria. n astfel de cazuri

16

metoda care prevede crearea rezervelor pentru datoriile dubioase poart un caracter de evaluare.

Evaluarea rezervelor respective poate fi efectuat prin:

-calcularea cotei pierderilor;

-gruparea creanelor comerciale dup termenul de achitare.

Cota pierderilor privind datoriile dubioase se stabilete n raport cu unul din urmtorii

indicatori acceptai n politica de contabilitate:

a)volumul vnzrilor nete;

b)volumul vnzrilor n rate;

c)suma total a creanelor neachitate la data ntocmirii bilanului contabil.

Metoda calculrii procentului de la suma vnzrilor nete presupune determinarea cotei

pri a creanelor comerciale, care trebuie inclus n cheltuielile perioadei n baza procentului mediu

al creanelor dubioase ale anilor precedeni, nmulit cu volumul total de vnzri nete n rate ale

perioadei de gestiune curente. Acest procent este stabilit de ctre ntreprindere de sine stttor, n

baza datelor perioadelor trecute. Prin aceast metod se determin valoarea probabil a venitului din

volumul total al vnzrilor nete n rate (sau total nete), care nu va fi primit. Aceasta se constat ca

cheltuial a perioadei de gestiune, formnd rezerva privind creanele dubioase.

Cota procentual medie a creanelor dubioase se indic n politica de contabilitate a

ntreprinderii i se utilizeaz n cursul anului. Uneori acest procent poate fi modificat n cursul

anului, dac intervin factori extraordinari n economie, n sfera politic etc. Utiliznd metoda dat,

se respect principiul corespunderii cheltuielilor cu venitul pe care le-au generat. Metoda dat nu ia

n consideraie soldul la contul 222 Corecii la datorii dubioase i sumele creanelor, a cror

scaden este diferit. Aceste solduri sunt corectate n cazul utilizrii metodei de grupare a

creanelor dup termenul de achitare. n conformitate cu aceast metod, n contabilitate are loc

gruparea creanelor comerciale n dependen de termenul de stingere. Dac creana nu a fost

achitat n termen, ea este considerat restant. Cu ct crete perioada restant, cu att se micoreaz

probabilitatea stingerii datoriei date. Gruparea creanelor n funcie de perioada restanier permite

luarea unor decizii privind lucrul cu cumprtorii i clienii, modernizarea sistemului de decontri i

prentmpinarea pierderilor legate de creanele dubioase.

17

Capitolul II.

CONTABILITATEA I GESTIUNEA DATORIILOR SI CREANELOR COMERCIALE LA

S.A. ,,Basarabia Nord, Balti

Creantele si datoriile comerciale reflecta relatiile intreprinderii cu alte intreprinderi legate de

aprovizionarea si desfacerea de bunuri si servicii.

2.1 Contabilitatea datoriilor comerciale

Datoriile comerciale reprezint angajamentele de plat ale ntreprinderii fa de

furnizori, antreprenori i ali creditori privind facturile comerciale pentru materialele procurate,

serviciile acordate i avansurile primite.

Datoriile se reflect n conturile contabile i n bilanul contabil atunci cnd exist

probabilitatea retragerii resurselor (mijloacelor bneti, activelor proprii) care snt purttori de

avantaje economice, ceea ce va constitui rezultatul constatrii datoriilor n cauz, iar suma la care se

constat datoriile poate fi msurat veridic. Aadar, intrrile gratuite nu provoac retragerea

resurselor i respectiv apariia datoriilor.

Evidena analitic a datoriilor comerciale se ine pe fiecare furnizor, antreprenor,

creditor, termen de apariie i stingere a datoriilor.

Pentru evidena sintetic snt destinate conturile 521 Datorii pe termen scurt privind

facturile comerciale, 522 Datorii pe termen scurt fa de prile legate, 523 Avansuri pe

termen scurt primite. Aceste conturi snt conturi de pasiv.

n creditul lor se nregistreaz creterea datoriilor comerciale,

In debit - achitarea datoriilor fa de furnizori.

Soldul acestor conturi este creditor i reprezint datoriile comerciale ale ntreprinderii la o anumit

dat i se reflect n capitolul 5 al Bilanului contabil, posturile cruia corespund denumirilor

conturilor specificate.

Datoriile se nregistreaz n baza documentelor de livrare, care nsoesc bunurile intrate

de la furnizori sau serviciile prestate de ctre acetia. Pentru livrrile impozabile cu TVA se

ntocmesc facturile fiscale (Anexa 2) care au fost introduse de la 1 martie 2002, iar pentru livrrile

neimpozabile facturile de expediie (Anexa 37).[4]

18

Reflectarea valorilor materiale intrate de la furnizori i antreprenori(fara TVA):

o debit contul 111 Active nemateriale,

o debit contul 112 Active nemateriale n curs de execuie,

o debit contul 121 Active materiale n curs de execuie,

o debit contul 123 Mijloace fixe,

o debit contul 211 Materiale,

o debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat,

o debit contul 217 Mrfuri,

o credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale sau credit contul

522 Datorii pe termen scurt fa de prile legate.

Reflectarea valorii serviciilor prestate de ctre furnizori i antreprenori(fara TVA):

o debit contul 112 Active nemateriale n curs de execuie,

o debit contul 211 Materiale,

o debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat,

o debit contul 217 Mrfuri,

o debit contul 712 Cheltuieli comerciale,

o debit contul 713 Cheltuieli generale i administrative,

o debit contul 721 Cheltuieli ale activitii de investiii,

o debit contul 722 Cheltuieli ale activitii financiare,

o debit contul 811 Producia de baz,

o debit contul 813 Consumuri indirecte de producie,

o credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale sau credit contul

522 Datorii pe termen scurt fa de prile legate.

o

Conform art.102 din Codul fiscal [6] n cazul achitrii TVA la buget, subiecilor impozabili li se

permite trecerea n cont a sumei TVA achitate sau care urmeaz a fi achitat furnizorilor pe valorile

materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrrilor impozabile n procesul desfurrii

activitii de ntreprinztor

Conform art. 102 alin. (6) subiectul impozabil are dreptul la trecerea n cont a TVA achitat sau

care urmeaz a fi achitat pe valorile materiale, serviciile procurate n cazul cnd dispune:

19

1. de factura fiscal la valorile materiale, serviciile procurate pentru care a fost achitat ori

urmeaz a fi achitat TVA, sau

2. de documentul, eliberat de autoritile vamale, care confirm achitarea TVA aferent

mrfurilor importate.

La suma TVA aferent procurrilor efectuate n ar se ntocmete formula contabil:

o debit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul, subcontul 5342 Datorii

privind taxa pe valoarea adugat,

o credit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522 Datorii

pe termen scurt fa de prile legate.

ntreprinderea S.A Basarabia Nord nregistrat ca pltitor de TVA in decursul activitatii sale

pentru a produce productia are nevoie de o serie de materii prime si marfuri necesare prelucrarii

marfii cum ar fi diferite spetii si ingrediente care sunt introduse in carne pentru a da un gust

deosebit mezelurilor produse pentru vinzare. Astfel intreprinderea inregistreaza o serie de activitati

de procurare a materiei prime, astfel ea, prin intermediul facturilor comerciale inregistreaza in

contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale toate procurarile efectuate fara sa

achite plata imediata. Acestea le putem observa prin analiza anexelor 1, 2, 3, 4,

Exemplu: Anexa 1 La data de 08.05.2012 S.A Basarabia Nord, m. Balti procura de la S.A.

Romanita, m. Balti cascaval Mlek Eme in cantitate de 10.15 kg, la pretul de 99.33 lei (fara TVA)

TVA-20%.

Inregistrarile se fac in contul

o debit contul 211 Materiale(spetii) -1210.44 lei

o credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale -1210.44 lei

Reflectarea TVA aferenta facturii comerciale

o Debit contul 534.2 Datorii privind taxa pe valoare adaugata-201.74 lei

o Credit contul 521.1 Facturi de achitat in tara -201.74 lei

Achitarea datoriilor fa de furnizori se reflect n contabilitate prin ntocmirea formulelor

contabile:

1. prin decontrile din conturile bancare:

20

o debit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522 Datorii pe

termen scurt fa de prile legate,

o credit conturile 242 Conturi curente n valut naional, 243 Conturi curente n

valut strin, 244 Conturi speciale la bnci;

2. n numerar:

o debit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale, 522

Datorii pe termen scurt fa de prile legate,

o credit contul 227 Creane pe termen scurt ale personalului, 241 Casa;

3. din contul creditelor bancare:



o credit conturile 511 Credite bancare pe termen scurt, 411 Credite bancare pe termen

lung;

4. prin schimbul cu alte active:

o debit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale,

o credit contul 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale

sau

o debit contul 522 Datorii pe termen scurt fa de prile legate,

o credit contul 223 Creane pe termen scurt ale prilor legate.

In cazul dat TVA se achita in numerar

o debit conturile 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale-1210.44 lei

o credit conturile 242 Conturi curente n valut naional -1210.44 lei

n cazul neachitrii la timp a datoriilor fa de furnizori conform contractului pot fi calculate

penaliti care se reflect prin formula contabil:

o debit contul 714 Alte cheltuieli operaionale,

o credit contul 539 Alte datorii pe termen scurt.

Dac n contul procurrilor au fost achitate sume sub form de avansuri, acestea se trec la stingerea

datoriilor dup primirea mrfurilor (serviciilor):

21



o credit conturile 136 Avansuri pe termen lung acordate, 224 Avansuri pe termen scurt

acordate.

Acordarea avansurilor se reflect prin formula contabil:

o debit conturile 136 Avansuri pe termen lung acordate, 224 Avansuri pe termen scurt

acordate, Anexa 5

o credit conturile 242 Conturi curente n valut naional, 243 Conturi curente n

valut strin.

Sumele avansurilor pe termen scurt si\sau lung primate se inregistreaza prin formula contabila:

o debit conturile 241 Casa, 242 Conturi curente n valut naional, 243 Conturi

curente n valut strin;

o credit conturile 424 Avansuri pe termen lung primate, 523 Avansuri pe termen scurt

primate Anexa 6

Mrfurile i serviciile procurate din alte ri nu includ TVA. De aceea la procurarea

mrfurilor de peste hotare, pentru ca agenii economici care procur mrfuri din ar i cei care

procur mrfuri de peste hotare s fie pui n condiii egale, la intrarea mrfii n ar, importatorul

trebuie s achite TVA n momentul declarrii mrfurilor n punctele vamale. Totodat dup

achitarea sumei TVA importatorului i se permite trecerea n cont a acestei sume, n cazul cnd

importatorul este pltitor de TVA. Dac acesta nu este pltitor de TVA, suma TVA se include n

valoarea mrfii procurate. Nu se admite trecerea n cont a sumei TVA achitate pentru serviciile

importate.

Intreprinderea analizata de mine nu efectueaza tranzactii de marfuri de peste hotarele tarii astfel

ea nu inregistreaza datorii la buget privind taxele pe valoare adaugata.

n decontrile cu furnizorii pot s apar pretenii fa de ei n privina calitii mrfurilor

intrate i serviciilor primite referitoare la integritatea loturilor de mrfuri, calitatea i preurile lor. n

acest caz se ntocmete un proces-verbal cu participarea reprezentantului furnizorului ori a unei

persoane necointeresate, n lipsa acestui reprezentant. Preteniile naintate fa de furnizor i

recunoscute de acesta se reflect prin formula contabil

o debit contul 229 Alte creane pe termen scurt.

22

o credit contul 612 Alte venituri operaionale.

Alte datorii pe care le-a inregistrat intreprinderea S.A Basarabia nord au fost procurarea

jaluzelelor verticale de la furnizorul Prim-Prok SRL si au fost inregistrate in conturile

o debit contul 213.2 Obiecte de mica valoare si scurta durata in exploatare -1034.00 lei

o debit contul 534.2Datorii privind taxa pe valoare adaugata - 172.33 lei

o credit contul 539 Alte datorii pe termen scurt -1034.00 lei Anexa 7

Achitarea datoriilor poate fi efectuat cu mijloace bneti prin transfer, ce se confirm de

extrasul de la banc nsoit de dispoziia de plat (Anexa 34),

sau cu mijloace bneti n numerar din casierie confirmate de dispoziia de plat de casa(Anexa 35)

sau prin intermediul titularului de avans prezentndu-se decontul de avans (Anexa 36) mpreun cu

documentele justificative;

23

2.2 Contabilitatea creantelor comerciele

Relaiile cu clienii i cumprtorii ocup un loc central n activitatea ntreprinderii. Ele in de

livrarea de produse, de acordarea de servicii i mbrac forma unor drepturi de crean fa de

clieni.

Creane comerciale reprezint a cea parte a creanelor care apar n cazul cnd momentul transmiterii

ctre cumprtori a drepturilor de proprietate asupra produselor, mrfurilor i altor active livrate,

precum i cel al prestrii de servicii nu coincide cu momentul achitrii acestora.

Pentru evidena analitic a creanelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ine pe

fiecare debitor, pe termene de formare i de achitare a acestora.

Pentru generalizarea informaiei privind existena, formarea i achitarea creanelor cu o durat nu

mai mare de un an aferente decontrilor cu cumprtorii i clienii pentru produsele (mrfurile)

livrate, serviciile prestate i avansurile acordate pot fi utilizate urmtoarele conturi sintetice din

grupa 22 Creane pe termen scurt: 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor

comerciale, 222 Corecii la datorii dubioase, 223 Creane pe termen scurt ale prilor

legate, 224 Avansuri pe termen scurt acordate.

Conturile de activ 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, i 223 Creane

pe termen scurt ale prilor legate, sunt destinate pentru nregistrarea valorii contractuale sau de

pia a produselor livrate i serviciilor prestate, inclusiv TVA.

n debitul conturilor nominalizate se reflect formarea creanelor pe termen scurt aferente facturilor

comerciale;

In creditul acestor conturi se reflect achitarea lor.

Soldurile acestor conturi sunt debitoare i reprezint sumele creanelor pe termen scurt ale prilor

nelegate i legate la finele perioadei de gestiune.

Soldurile tuturor conturilor de creane cu sold debitor se reflect n capitolul 2.2 din Bilanul

contabil n mod obinuit, iar ale contului 222 Corecii la datorii dubioase se nregistreaz cu

semnul minus, adic n paranteze. n afar de aceast, cheltuielile aferente datoriilor dubioase se

reflect n Raportul privind rezultatele financiare n componena cheltuielilor comerciale.

n continuare vom reflecta modul de contabilizare a creanelor comerciale n baza unor exemple

concrete.

24

Exemplu Anexa 8

S.A Basarabia Nord furnizeaza servicii de transport lui Matveiciuc Kazimir timp de 2 ore.

Valoarea serviciului prestart costa 166.66 lei (fara TVA). In continuare sunt contabilizate formulele:

o Debit 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale - 200 lei

o Credit contul 611 Venituri din vnzri -200 lei

o Credit contul 534.2 Datorii privind taxa pe valoare adaugata -33.34 lei

Alte exemple asemanatoare mai putem observa in Anexele 9, 10, 11

In Anexa 12 se arata cum S.A Basarabia Nord la data de 07.05.2012 vinde firmei SRL Finplast-

Prim resturi de carton care au fost folosite la ambalarea marfurilor in suma de 937.08 lei (fara

TVA). Reflectarea vinzarii se face dupa formulele contabile:

o Debit 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale -1124.5 lei

o Credit contul 612.1 Venituri dinrealizarea altor active curente -1124.5 lei

o Credit contul 534.2 Datorii privind taxa pe valoare adaugata-187.42 lei

o Debit 714.1 Cheltuieli privind realizarea altor active curente

o Credit 211.4 Ambalaje si material pentru ambalat

Produsele finite i evidena livrrilor se ine n Cartea de livrri a produselor finite, n

care se nregistreaz numrul de ordine, numrul i seria facturii n baza creia sa efectuat

livrarea,denumirea beneficiarului i deservirea livrrii, suma fr TVA i cu TVA.

Registrul de procurari Anexa 13

Evidena livrrilor de produse finite, de mrfuri se ine i n mod automatizat n Registrul

vnzrilor Anexa14..Achitarea la vnzarea produselor finite, mrfurilor se efectueaz fie prin

transfer n bazaDispoziiei de plat de la banc, fie prin achitarea n numerar n casierie Anexa 15

inregistrata in conturile:

o Debitul contului 539.3 Datorii pe termne scurt fata de alti creditori -1162.5 lei

o Creditul contului 241.1 Casa in valuta nationala -1162.5 lei.

La procurarea materialelor, mrfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora pn la livrarea lor,

sub forma avansurilor. Pentru evidena avansurilor pe termen scurt acordate furnizorilor,

antreprenorilor, altor creditori n contul mrfurilor, materialelor i altor active, sau servicii, pe

25

termen nu mai mare de un an, este destinat contul de activ 224 Avansuri pe termen scurt

acordate.

n debitul acestui cont sunt reflectate sumele avansurilor pe termen scurt acordate;

In creditul lui sumele avansurilor utilizate pentru stingerea datoriilor fa de furnizor sau

antreprenori.

Soldul acestui cont este debitor i reprezint avansurile acordate, ns neutilizate la finele perioadei

de gestiune.

Acordarea avansurilor n contul livrrii mrfurilor, materialelor, prestrii serviciilor:

o Debitul contului 224 Avansuri pe termen scurt acordate

o Creditul contului 241 Casa, sau Ct 242 Cont de decontare, sau Ct 243 Cont

valutar

Trecerea n cont a sumelor avansurilor acordate anterior:

o Debitul contulu 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale

o Debitul contului 522 Datorii pe termen scurt fa de prile legate

o Creditul contului 224 Avansuri pe termen scurt acordate

Avansurile pot fi restituite, dac nu a avut loc livrarea activelor pentru care au fost acordate

avansurile:

o Debitul contului 242 Cont de decontare

o Debitul contului 243 Cont valutar


Avansurile anterior acordate, dar nereclamate, se trec la cheltuieli prin formula contabil:

o Debitul contului 714 Alte cheltuieli operaionale


Pentru a majora volumul de vinzari si a stimula achitarea creantelor de catre cumparatori,

intreprinderea acorda acestora reduceri si facilitate. Facturile pot cuprinde urmatoarele reduceri:

- Reduceri de natura comerciala, care se acorda pentru defecte de calitate sau neconformitate

a bunurilor furnizate, cu conditiile contractului de vinzare, pentru volumuri mari de vinzari

26

sau tininduse cont de importanta cumparatorului, pentru operatiile comerciale effectuate cu

acelasi client pe o perioada indelungata;

- Reduceri de natura financiara care se acorda pentru achitarea datoriilor inainte de termenul

stabilit de plata si se numesc sconturi de decontare.

Reducerile pot fi stipulate si aplicate atit pina la facturare, cit si dupa facturare.

Contabilitatea reducerilor de pret si returnarilor de marfuri vindute e organizata in dependent de

perioada raportoare in care au avut loc reducerile de pret si returnarile de marfuri vindute, gradul de

valorificare al marfurilor returnate, sursa acoperirii pierderilor din returnari si reduceri de pret,

momentul achitarii creantelor privind marfurile returnate.

Intreprinderea S.A Basarabia Nord pentru faptul ca procura materii prime necesare pentru

producerea marfurilor in cantitati mari beneficiaza de unele reduceri de pret de la firmele cu care

conlucreaza. Dat fiind faptul ca aceste reduceri de pret minimizeaza cheltuielile intreprinderii,

aceasta inregistreaza un profit mai mare in urma vinderii productiei finite. Aceasta reducere la

procurarea spetiilor pentru prepararea mezelurilor o putem analiza din factura fiscala a Anexei 16.

In aceasta anexa observam ca la data de 30.04.2012 S.A Basarabia Nord a procurat de la SRL

Esperanza Chisinau spetii. Aceasta facindu-i o reducere de 3% la material prima procurata in

valoare de 5789.97 (inclusive TVA) Aceasta suma intreprinderea care a primit reducerea o

inregistreaza cu semnul minus (-) in bilant si o contabilizeaza conform formulei:

o Debit contul 211 Materiale (spetii)

o Credit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale 5789.97

o Credit contul 534.2 Datorii privind TVA -964.99

Anexa 17 La rindul sau Combinatul de carne pentru a atrage cit mai multi cumparatori a productiei

pe care o ofera, la fel acorda unele facilitati cumparatorilor. Astfel prin factura fiscala din data de

01.05.2012 SA Basarabia Nord a efectuat niste reduceri firmei SRL Gremis la procurarea

mezelurilor in valoare de 156.60 lei (inclusive TVA).

Reflectarea formulelor contabile

o Debit contul 221.1 Facturi de primit din tara

o Credit contul 611 Venituri din vinzari 156.60 lei

o Credit contul 534.2 Datorii privind TVA 26.10 lei.

27

Returnarea mrfurilor de ctre cumprtori i acordarea reducerilor de pre acestora se reflect prin

formula contabil (la suma fr TVA):

o debit contul 822 Returnarea i reducerea preurilor la mrfurile vndute,

o credit conturile 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, 223

Creane pe termen scurt ale prilor legate

Diferenele de curs valutar obinute din reevaluarea soldului creanelor pe termen scurt

exprimate n valut strin la sfritul perioadei de gestiune se reflect prin formulele contabile:

a) diferenele nefavorabile de curs valutar:

o debit contul 722 Cheltuieli ale activitii financiare,

o credit conturile 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, 223


b) diferenele favorabile de curs valutar:

o debit conturile 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale, 223


o credit contul 622 Venituri din activitatea financiar.

Reflectarea facturilor ce urmeaza a fi achitate referitor la cheltuielile generale si administrative ale

intreprinderii se face la fel cu ajutorul formulei contabile:

In cazul nostru, Anexa 18 intreprinderea SA Basarabia Nord filiala Soldanesti, foloseste energie

electrica prestata de SA RED-Nord pentru iluminarea sectiei administrative in suma de 736.64 lei

(inclusiv TVA). Data eliberarii facturii este de 30.04.2012

o Debitul contului 713.9 Alte cheltuieli generale si administrative -736.64 lei

o Creditul contului 521.1 Facturi de achitat in tara -736.64 lei

o Creditul contului 534.2 Datorii privind TVA 122.77 lei

Intreprinderea SA Basarabia Nord are nevoie de spatiu pentru comercializarea marfii si transport

cu care duce marfa de la combinat spre punctele de realizare, astfel ea a fost nevoita sa ia in arenda

unele locatii si masini de la personae fizice sau juridice care dispun de aceste locatii .

Anexa 19. Prin actul de achizitie a serviciilor de locatiune si a cheltuielilor aferente intocmit la

31.03.2012 se stipuleaza ca arendatorul Creciun Oleg, persoana fizica, da in arenda arendasului

28

automobilul in scopul transportarii marfii cu o suma stabilita de 700 lei. Aceasta formula de luare in

arenda a unui obiect se inregistreaza in contabilitate ca alte cheltuieli comerciale si anume:

o Debitul contului 712.8 Alte cheltuieli comerciale -700 lei

Aceasta formula a fost inregistrata ca alte datorii pe termen scurt fiind achitata in alta zi decit data

luarii masinii in arenda shi anume:

o Creditul contului 539.1 Datorii pe termen scurt privind arenda- 700 lei.

Tot la alte cheltuieli comerciale mai merg si facturile lunare de achitare a energiei electrice, apa

rece si canalizare, servicii de marketing, servicii de reglare timer acestea fiind prezentate in Anexa

20, 21, 22. Ele au fost creditate prin contul:

Anexa 20.

o Debitul contului 712.8 Alte cheltuieli comerciale -2911.92 lei ( fara TVA)

o Creditul contului 539.3 Datorii pe termen scurt fata de alti creditori -2911.92 lei

o Creditul contului 534.2 Datorii privind TVA -582.39 lei

Anexa 23. SA Basarabia Nord detine locatiuni pe care la rindul ei le da in arenda, astfel ea da in

arenda arendasului Aulina Prim la data de 09.12.2011 incapere in valoare de 2000 lei (inclusive

TVA)

o Debitul contului 228.1 Creante pe termen scurt privind arenda 2000.00 lei

o Creditul contului 612.2 Venituri din vinzarea marfurilor 1666.67 lei

o Creditul contului 534.2 Datorii privind TVA 333.33 lei

Intreprinderea mai inregistreaza si cheltuilei generale si administrative. In cazul dat Anexa 24 va

prezenta factura fiscala in care intreprinderea achita serviciile inmternet furnizorului Orange

Moldova la data de 08.05.2012 in suma de 500 lei fara TVA

o Debitul contului 713.9 Alte cheltuieli generale si administrative 500 lei

o Creditul contului 539.3 Datorii pe termen scurt fata de alti creditori -500 lei

o Creditul contului 534.2 Datorii privind TVA -100 lei

29

In conformitate cu prevederile Legii contabilitatii, inventarierea integrala a activelor si pasivelor

se efectueaza o data pe an, in scopul verificarii si confruntarii datelor contabile cu existenta efectiva

a mijloacelor intreprinderii.

Un loc deosebit la inventarierea creantelor il ocupa platile expirate pentru produse, lucrari,

servicii. In conformirmitate cu politica de contabilitate, intreprinderea poate sa creeze pe seama

cheltuielilor comerciale o rezerva pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor

dubioase. Crearea rezervei nominalizate se reflecta prin inregistrarea:

o Debitul contului 712 Cheltuieli comerciale

o Creditul contului 222 Corectii la datorii dubioase

In cazul dat creantele se corecteaza si se aduc la marimea reala. Daca in urma confruntarii

decontarilor sa constatat ca creantele sunt ireale ( intreprinderea cumparatoare e lichidata si nu are

succesori, a expirat termenul de prescriptie, debitorul nu recunoaste datoriile etc.) in contabilitate se

intocmesc liste privind creantele compromise. Listele nominalizate se prezinta la comisia de

inventariere pentru a fi examinate. In baza avizului comisiei datoriile la care a expirat termenul de

prescriptive, precum si cele adjudicate de judecata dar neincasate In legatura cu insolvabilitatea

debitorului, se anuleaza pe seama rezervelor privind datoriile dubioase sau cheltuielilor comerciale.

Creantele si datoriile pe termen lung de asemenea trebue supuse analizei.

La survenirea termenului de achitare mai mic de un an intreprinderea transfera datoriile si creantele

pe termen lung in datorii si creante pe termen scurt prin intocmirea formulelor contabile

corespunzatoare:

-Pentru creante:

o Debitul contului 221 Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale

o Debitul contului 223 Creante pe termen scurt ale partilor legate

o Debitul contului 228 Creante pe termen scurt privind veniturile calculate

o Debitul contului 229 Alte creante pe termen scurt

o Creditul contului 134 Creante pe termen lung

-Pentru datorii

o Debitul contului 411 Credite bancare pe termen lung

o Creditul contului 511 Credite bancare pe termen scurt

30

o Debitul contului 412 Credite bancare pe termen lung pentru salariati

o Creditul contului 512 Credite bancare pe termen scurt pentru salariati

o Debitul contului 413 Imprumuturi pe termen lung

o Creditul contului 513 Imprumuturi pe termen scurt

Cum am mentionat mai sus listele de inventariere in care se inregistreaza toate aceste formule

contabile sunt calculate, iar sumele lor sunt introduse pe conturi aparte in jurnalul order al

intreprinderii.

In cazul intreprinderii SA Basarabia Nord toate inregistrarile facute pe un cont in decursul

unei perioade de gestiune se inregistreaza in balanta de verificare care dezvalue corelatia ezistenta

intre datele contabilitatii sintetice si analitice, in conformitate cu principiul dublei inregistrari, si

reflecta dependenta acestor date si formularelor rapoartelor financiare. Toate acestea sunt

evidentiate in :

Pentru contul 221.1 Facturi de primit din tara Anexa 25

Contul 224.1 Avansuri pe termen scurt acordate in tara Anexa 26

Contul 228.1 Creante pe termen scurt privind arenda Anexa 27

Contul 521.1 Facturi de achitat in tara Anexa 28

Contul 523 Avansuri pe termen scurt primite Anexa 29

Contul 539.3 Datorii pe termen scurt fata de alti creditori Anexa 30

Si alte conturi in care s-au facut inregistrari contabile.

In final, intocmirea rapoartelor financiare este precedata de confruntarea rulajelor si soldurilor din

cadrul conturilor contabilitatii sintetice si analitice, verificarea reciproca a totatlurilor din unele

register contabile distincte. Efectuarea unei asemena confruntari poate fi confirmata prin intocmirea

tabelului de corectare . Dupa ce se fac si corectarile toate aceste date se trec in raportul financiar

total. La intreprinderea SA Basarabia Nord pe parcursul ultimilor 3 ani observam o diferentiere a

sumelor atit a veniturilor cit si a cheltuielilor inregistrate. Acestea le observam in:

Raportul financiar pe anul 2009 Anexa 31, Raportul financiar pe anul 2010 Anexa 32, Raportul

financiar pe anul 2011 Anexa 33.

31

INCHEIERE

Relaiile comerciale care se deruleaz ntre agenii economici deschid posibilitatea apariiei

unor relaii comerciale reciproce, care poate interveni n momentul vnzrii mrfurilor, sub forma

amnrii plilor sau cu ocazia procurrii materiilor prime i materialelor necesare producerii

mrfurilor. Obiectul creantelor si datoriilor comerciale const iniial n acordarea bunurilor sub

form de marf, n urma unei nelegeri (contract) ntre vnztor i cumprtor. Prin acest act sau

factura se mbin, pe de o parte, interesul productorului de a asigura vnzarea produselor sale i pe

de alt parte, interesul comerciantului lipsit de capital care se nvoiete s plteasc marfa dup

vnzarea ei. n condiiile economiei de pia, creanta comerciala este foarte extins; el se manifest

att n relaiile de vnzare - cumprare dintre agenii economici din sectorul produciei cu cei din

sfera comercial, ct i ntre productorii de bunuri materiale. Datorit activitatii comerciale, agenii

economici direct productivi pot s-i desfac produsele fr s mai atepte ca agenii economici din

sfera comercial s dispun de lichiditi, eliminnd o serie de cheltuieli privind stocarea produselor

i contribuind astfel la accelerarea circulaiei capitalului industrial. Astfel, pentru furnizor se reduc

cheltuielile de depozitare a mrfii iar pentru cumprtor, costurile de procurare a mijloacelor de

plat. Pe ansamblu, se realizeaz un transfer reciproc de resurse iar creantele si datoriile comerciale

acoper o parte important a fluxurilor monetare n economie.

Creantele comerciale reprezint vnzrile de mrfuri, situaie n care firma sau persoana

fizica procura de la furnizor echipamente, materiale, etc., sau tot de ce are nevoie fara a achita

imediat. Datoriile comerciale constau n plile n avans, caz n care firma poate fi de asemenea ntr-

o dubl ipostaz, respectiv ca beneficiar a avansurilor pltite de ctre clienii si pentru fabricaia

produselor sau pltitor de avansuri ctre furnizorii si de materiale sau echipamente. Aceste

avansuri reprezint de fapt o prefinanare din partea beneficiarilor unor produse sau servicii i se

practic mai ales n procesele de exploatare cu ciclu lung de fabricaie.Termenul acordat de furnizor

n favoarea partenerului de afaceri, prin amnarea ncasrii contravalorii mrfurilor livrate, are ca

scop att reducerea unor cheltuieli (depozitare), ct i meninerea i cucerirea unor noi piee de

desfacere.

n gestiunea acestei categorii de datorii, furnizorul urmrete:

- diminuarea la minimum a perioadei neachitarii datoriei;

- Datoria comerciala s nu dein o pondere ridicat n cifra de afaceri, pentru a nu

afecta lichiditatea firmei;

32

- stabilirea unor modaliti de plat sigure i rapide;

- facturarea operativ a mrfurilor livrate;

- stabilirea de penaliti n cazul n care nu se respect condiii din contract;

- obinerea de informaii reale i complete despre client, astfel nct acesta s fie

solvabil iar riscul afacerii s fie minim.

La o intreprindere de proportii mari, cum este Combinatul de carne Basarabia Nord din

Balti este foarte greu sa dirijezi relatiile comerciale cu clientii din afara, astfel este nevoie de mai

multi contabili responsabili fiecare de sectii aparte. Personalul intreprinderii trebue sa fie calificat si

sa posede informatii vaste in domeniu. Pentru mine stagiul de practica pe care l-am realizat a fost

unul nu prea clar din toate punctele de vedere, deoarece intreprinderea dispune de prea multe

informatii pe care e imposibil sa le asimilezi si sa le intelegi intr-un timp atit de scurt. Intrucit tema

aleasa de mine pentru proiectul de curs este una importanta intr-o intreprindere comerciala am decis

ca este necesar de a prelungi si in anul urmator practica la SA Basarabia Nord astfel incit

informatiile acumulate acum plus cele pe care le voi primi la urmatorul stagiu de practica sa fie

mult mai clare in initierea mea ca tinar specialist in contabilitate.

Experienta pe care am acumulat-o de la personalul intreprinderii este una mare, in sensul ca

am realizat ca munca de contabil este una foarte grea si cu raspundere, insa contabilul care a fost

responsabil de stagiul meu de practica mi-a insuflat incredere in fortele proprii si mi-a trezit o

dorinta puternica ca in ultimul an de studiu sa asimilez cit mai multa informatie pentru a-mi usura

lucrul in momentul cind voi deveni contabil.

33

Bibliografie

1. Regulamentul privind decontrile fr numerar n Republica Moldova nr.25/11-02 din

12.07.1996 , cu modificrile i completrile ulterioare (n continuare - Regulament) aprobat prin

hotrrea Consiliului de Administraie al B.N.M.

2. Nederita A., Bucur V., Caraus M. Contabilitate financiara Chisinau 1999; p. 133

3. Andone,I., Dezvoltarea sistemelor inteligente in economie. Metodologii i studii de caz,

Editura Economic, Bucureti, 2001,

4. Nederita A., Bucur V., Caraus M. Contabilitate financiara Chisinau 1999; p. 202-203

5. Legea cambiei nr.1527-XII din 22.06.1993.

6. Art.102 din Codul fiscal

7. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului Finanelor al

Republicii Moldova nr. 27 din 28.04.2004. In: Monitorul oficial al republicii Moldova din

27.07.2004, nr. 123 124, p. 16 65.

8. Brbulescu, Constantin. Economia i gestiunea intreprinderii. Bucureti, Editura: Economica,

1998. 384 p.

9. Nederi, A. Corespondena Conturilor Contabile. Chiinu, 2007. 271 p.

10. Colectiv de autori: iriulnicova, A. Analiza rapoartelor financiare.Chiinu: ASEM, 2004.

384p.

11. ran, M; Dorneanu, C. Analiza diagnostic in studiul performanelor firmei. In: Finane publice

i contabilitate, 2005, nr. 4, p. 19 25.

129548125 Teza de an Contabilitatea Datoriilor Si Creantelor Comerciale Ct 21

Documents

Transcript of 129548125 Teza de an Contabilitatea Datoriilor Si Creantelor Comerciale Ct 21