Concepte Generale

download Concepte Generale

of 27

  • date post

    24-Sep-2015
  • Category

    Documents

  • view

    32
  • download

    6

Embed Size (px)

description

ASsDs

Transcript of Concepte Generale

Slide 1

CONSERVAREA BIODIVERSITATIICONCEPTE GENERALE

Conf.dr. Gabriela MANEA

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Bnduc Angela, 2007, CONSERVAREA BIODIVERSITII -Note de curs, UNIVERSITATEALUCIAN BLAGA , SIBIUManea Gabriela, 2005 ZONE SI ARII PROTEJATE SI VALORIFICAREA LOR IN TURISM, Editura CREDIS, Bucuresti, ISBN 973-734-046-92. Maxim A., 2009, CURS de CONSERVAREA BIODIVERSITII - pentru uzul studenilor de la secia de Ingineria i protecia mediului , UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR, CLUJ NAPOCA3. Primack R. B., Patroescu Maria, Rozylowicz L., Ioja C., 2008, FUNDAMENTELE CONSERVARII BIODIVERSITATII , Editura: A.G.I.R.,Bucuresti

OBIECTUL DE STUDIU AL BIOGEOGRAFIEI CONSERVATIONISTE

Biogeografia conservationista este o ramura moderna a biogeografiei, al carei obiect de studiu il reprezinta: argumentarea necesitatii protectiei si conservarii lumii vii (a diverstitatii intraspecifice, interspecifice si a ecosistemelor naturale); furnizarea de solutii privind planificarea actiunilor de conservare

NOTIUNI GENERALE CE DEFINESC CONSERVAREA NATURII- biodiversitatea-

Diversitatea biologica sau biodiversitatea este unul dintre termenii cheie in domeniul conservarii, incluzand bogatia vietii si diversele modele.

Conventia asupra Diversitatii Biologice (CBD) defineste diversitatea biologica sau biodiversitatea , astfel: "varietatea organismelor vii ale diferitelor medii (terestru, marin si ale altor ecosisteme acvatice) , precum si a complexelor ecologice (ecosisteme) carora acestea le apartin; biodiversitatea include deci, diversitatea intraspecifica, interspecifica si a ecosistemelor". http://www.ecoest.ro/biodiversitate-asociatia-est

Termenul biodiversitate descrie ntreaga gam a variabilitii organismelor vii n cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului i diversitatea genetic a unei specii din acest ecosistem. Biodiversitatea se mparte n:Biodiversitate vegetal; Biodiversitate animal. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Biodiversitate)

Conceptul de diversitate se refer la varietatea componentelor unui sistem, fiind o msur a heterogenitii acestuia.

Biodiversitatea definete heterogenitatea componentelorecosistemice

Dicionarul de biologie Penguin (1995) definete biodiversitatea ca fiind nivelul local sau global al diversitii biologice, cel mai frecvent exprimat ca numr de specii sau detaxoni superiori speciei, sau ca indicator al diversitii genetice.

Dicionarul de biologie Oxford (1999) definete biodiversitatea ca mare varietate de specii (diversitatea speciilor) sau de ali taxoni de plante, animale i microorganisme existente ntr-un habitat, diversitatea biocenozelor dintr-o anumit regiune (diversitate ecologic) sau variabilitatea genetic din cadrul unei specii (diversitate genetic).

n prezent nu exist o viziune unitar asupra conceptului de biodiversitate. D.DeLong (1996) a identificat 85 de definiii ale biodiversitiiIn sens larg, biodiversitatea poate fi definit ca ntreaga variabilitate a organismelor vii i a habitatelor acestora.Se disting patru componente ierarhice ale biodiversitii:diversitatea genetic (variabilitatea intraspecific),diversitatea specificdiversitatea ecosistemelor diversitatea antropic. Diversitateagenetic reprezint fundamentul procesului evolutiv (variabilitatea intraspecifica).

Diversitateaspecific se refer la varietatea speciilor la nivel local (biocenoz),regional (regiune biogeografic) sau global (biosfer).

Diversitatea ecosistemic este nivelul la care au loc procesele evolutive; pe lng componenta vie,aceasta include i componenta nevie biotopul.Diversitatea antropic sau etnocultural se refer la diversitatea etnic, cultural il ingvistic a comunitilor umane.Unii autori consider diversitatea antropic ca fiind ocomponent a biodiversitii, care trebuie tratat separat datorit complexitii i importanei sistemului socio-economic ca i component a ecosferei (totalitatea ecosistemelor naturale si antropizate).ARGUMENTE IN FAVOAREA PROTECTIEI SI CONSERVARII BIODIVERSITATII

Argumente de ordin economic si utilitar: resursele animale si vegetale reprezinta baza materiala a vietii omenesti; variabilitatea genetica a speciilor vegetale si animale asigura materialul genetic necesar pentru ameliorarea speciilor cultivate si a celor crescute in complexe zootehnice sau in bazine piscicole;

Argumente morale sau etice: toate speciile au dreptul la viata, iar noi suntem datori sa gestionam durabil fondul genetic si ecofondul, astfel incat si generatiile viitoare sa se bucure de acestea;

Argumente sistemice: invelisul biotic reprezinta o componenta fundamentala a geosistemului planetar, o veriga de baza in circuitul biogeochimic, fara de care existenta oamenilor nu ar fi posibila.

Argumente de ordin estetic: lumea plantelor si animalelor este plina de culoare si muzica, facand din locul in care traim, un unicat in galaxia noastra;

un col de natur sau o specie au, pe lng o valoare intrinsec, o importan estetico-peisagistic, recreativ-creativ, bio-istoric, genetic, pedologic, hidrologic, climatic, sanogen sau de alt natur.

o specie trebuie protejat deoarece dispariia ei ar putea determina dezechilibre mai mari sau mai mici n ecosisteme, sau chiar dezastre care ar putea afecta n cel mai mare grad civilizaia uman.

studiile realizate au oferit deja exemple deperturbri cauzate de extincia unor plante i animale: molime (epidemii), invazii (ndeosebide insecte), tulburri metabolice la oameni i animale domestice (n special avitaminoze), boli incurabile .a.

astzi este unanim recunoscut faptul c pentru salvarea unei (unor) specii nu este suficient punerea sub protecie, ci este necesar declararea ca arie protejata a ecosistemului n care aceasta triete. OBIECTIVELE CONSERVRII BIODIVERSITII CA DOMENIU DE CERCETARE; OBIECTIVE GENERALE

Investigarea i descrierea diversitii lumii vii;nelegerea efectelor activitilor umane asupra speciilor/populaiilor, comunitilor i ecosistemelor; dezvoltarea unor metodologii pentru protejarea i restaurarea biodiversitii;cuantificarea diversitii specifice i a diversitii genetice;identificarea i clasificarea unitilor operaionale (specii i categorii sistematice superioare,ecosisteme i categorii de ecosisteme);estimarea i modelarea evoluiei sistemelor biologice sau ecologice n timp, cu o capacitate de prognoz ct mai bun;identificarea sistemelor ecologice / entitilor care trebuie puse sub protecie;stabilirea principiilor de planificare a ariilor protejate;stabilirea msurilor care se impun pentru conservare;estimarea evoluiei sistemului pe termen lung;evaluarea costurilor i a raportului cost economic / beneficiu ecologic;compararea opiunilor manageriale prin evaluarea costurilor i beneficiilor fiecrei variante;

VALOAREA BIODIVERSITII

Valori economice directe

Valori utilizate pentru consum - Valorile utilizate pentru consum pot fi atribuite bunurilor care sunt consumate local i care nu apar pe pieele naionale i internationale. Oamenii care triesc aproape de terenurile productive utilizeaz adesea o parte considerabil a bunurilor produse pentru consumul propriu;In cazul n care populaia din mediul rural nu este capabil s obin aceste produse, ca urmare a efectelor degradrii mediului, supraexploatarii resurselor naturale, standardul de viat va fi n scdere, fapt ce poate merge pn la punctul n care devine imposibil supravietuirea i este necesar mutarea n alt loc. Valoarea produciei utilizat n consum poate fi calculat pentru unele produse evalund ct de mult trebuie s plteasc populaia dac ar cumpra produse echivalente de pe pia i sursele locale nu ar fi disponibile. In cazul epuizrii resurselor locale populaia va srci sau va migra spre centrele urbane.

2. Valoarea de utilizare a produselor- valoarea direct atribuit produselor care sunt recoltate din mediul slbatic i vndute pe pieele comerciale naionale sau internaionale.

Lemnul este cel mai important produs obinut din mediul natural, cu o valoare circulant n comertul international de peste 120 miliarde USD an. Produsele nelemnoase din pdure, incluznd vnatul, fructele, latex-ul, rinile, plantele medicinale au de asemenea o valoare productiv foarte mare. Aceste produse sunt numite deseori impropriu produse forestiere minore", n realitate ele fiind extrem de importante din punct de vedere economic putnd avea o valoare mai mare n timp dect defriarea pdurii. (produsele nelemnoase exportate de India reprezinta 63% din totalul exporturilor forestiere )Valoarea produselor nelemnoase impreun cu valoarea lemnului aduc o puternic justificare economic pentru meninerea ecosistemelor forestiere n bune conditii.

In cazul plantelor cultivate, speciile slbatice pot produce gene care confer rezistena la boli sau determin creterea produciei. Continua ameliorare genetic a plantelor cultivate este necesar nu numai pentru creterea produciei dar i ca protectie mpotriva insectelor rezistente la pesticide, virulenei unor fungi, bacterii sau virui necunoscui.

Speciile slbatice pot fi adesea utilizate ca ageni biologici de control. Exemplu: viermele alb al maniocului (Phenacossus manihotis) a fost introdus accidental n Africa unde a produs pagube de circa 2 miliarde de USD/an reducnd substanial hrana a peste 200 de milioane de africani. Dup cercetri intense, entomologii au descoperit o viespe din Paraguai, necunoscut initial ca parazit al viermelui alb al maniocului. Un program de cretere i introducere a 250 000 de viespi in Africa a condus la controlul dezvoltrii viermelui i reducerea a 95% din pierderile de manioc (Manihot esculenta).

Lumea natural este i o important surs de materii prime n industria farmaceutic. Mai mult de 75% din primele 150 de medicamente prescrise curent in S.U.A. sunt derivate din plante, animale, fungi, bacterii.

Valori economice indirecte

Valor