Concepte ocluzale

“Orice morfologie, oricât de perfectă, este valoroasă numai în măsura în care reuşeşte să asigure funcţionalitatea.”

Concepte ocluzale Ocluzia normală→Angle

Se defineşte în funcţie de parametrii morfologici standard evaluaţi prin rapoartele interacadice în IM (cheia Angle)

Clasificarea Angle: Clasa I ocluzie neutrală Clasa II ocluzie distalizată Clasa III ocluzie mezializată Clasa IV forme mixte

Concepte ocluzale Teoria ocluziei echilibrat balansată:

Premiza teoretică iniţială: mişcările mandibulei cu contacte dento-dentare se fac

numai prin rotaţie, Feţele ocluzale şi marginile libere sunt aşezate pe

suprafaţa unei calote sferice (Teoria Monson) Păstrarea contactelor dento-dentare în toate

mişcările mandibulei (propulsie şi lateralitate)

Concepte ocluzale Teoria ocluziei echilibrat balansată:

Contraargumente: Masticaţia se efectuează bilateral alternativ Mişcarea Bennett este dovada faptului că mandibula nu face

doar rotaţie şi deci, se pierde contactul dento-dentar în anumite momente ale mişcării.

Pentru a se menţine echilibrul dinamic în sectorul frontal ar trebui să existe ocluzie labiodontă sau overbite minim.

Teoria este valabilă doar la edentatul total protezat adjunct. La dentiţia naturală: ciclul masticator are forme variabile

individual; overbite mare → mutilarea sectorului frontal; apar forţe nocive≠ axul lung la dinţii posteriori în mişcările excentrice.

Concepte ocluzale Teoria ocluziei protejate mutual:

În poziţii centrice (IM, RC) dinţii laterali sunt în contact şi asigură protecţia sectorului frontal, unde pot exista contacte slabe sau chiar inocluzie.

În mişcările excentrice (propulsie şi lateralitate), dinţii frontali sunt în contact (ghidaj anterior sau canin) şi asigură protecţia dinţilor laterali care sunt în inocluzie.

Concepte ocluzale Teoria gnatologică→Mc Colum(1926)

Etapa I: Point centric Contacte tripodice Deglutiţia totdeauna în RC

Are la bază conceptul ocluziei balansate, aplicat atât la dinţii naturali cât şi la dinţii artificiali

Etapa II: Absenţa contactelor posterioare în propulsie Ghidaj canin în lateralitate

Se renunţă la conceptul ocluziei balansate şi se trece la ocluzia protejată mutual.

Concepte ocluzale Teoria funcţionalistă→Clyde Schuyler(1929)

Adoptă de la început conceptul ocluziei protejate mutual. Etapa I :

Point centric Absenţa contactelor posterioare în propulsie Absenţa contactelor nelucrătoare în lateralitate Ghidaj de grup lateral cu canin în lateralitate

Etapa II: Pankey, Mann (1960) Long centric Absenţa interferenţelor pe traseu RC-IM

Posselt (1968) confirmă caracterul funcţional al long centricului.

Concepte ocluzale Teoria Yankelson

Ocluzia reală→ocluzia miocentrică stare de echilibru muscular,fără spasme, fără contacte

premature Determinată cu miomonitorul Contacte vârf cuspid-fund fosă Pentru triturare numai mişcări verticale Mişcările de lateralitate fără contacte dento-dentare,

considerate interferenţe.

Concepte ocluzale Ocluzia funcţională→Zarb,Thompson(1975)

Nu se intervine prin terapie ocluzală specifică dacă:

Există stabilitate ocluzală Masticaţia/fonaţia/fizionomia sunt satisfăcătoare Sunt absente semne de suferinţă parodontală

marginală de cauză ocluzală: retracţie gingivală /pungă parodontală/mobilitate patologică

Sunt absente semne musculare sau articulare: mialgii, artralgii, zgomote

Concepte ocluzale Ocluzia biologică→Becker,et. co. (2000)

Principii recomandate la ajustarea ocluzală şi restaurările protetice:

Absenţa interferenţelor pe traseul RC-IM Absenţa contactelor dento dentare nelucrătoare în

mişcările excentrice Contacte de tip cuspid-fosă Cel puţin un contact pe dinte Ghidaj canin/de grup în lateralitate Eliminarea fremitusului

Concepte ocluzale Ocluzia terapeutică : o nouă relaţie ocluzală

construită terapeutic, ce înlocuieşte o RMM ocluzală nefuncţională. Atitudine conservatoare:

Menţinerea contactelor ocluzale preexistente Restaurarea coronară nu trebuie să reproducă aspectul

ocluzal identic anterior protezării, ci să asigure rapoarte ocluzale optime.

Atitudine reorganizatoare: Există o ocluzie nefuncţională Se proiectează o ocluzie nouă,terapeutică

Concepte ocluzale Ocluzia restauratorie ideală:

Stopuri ocluzale stabile la DVO Dezocluzia dinţilor laterali în mişcările mandibulare cu

componentă orizontală Ghidaj anterior/canin în mişcările mandibulare cu

componentă orizontală Curbe de ocluzie funcţionale Contacte dento-dentare care să asigure LC Modelarea anatomică a suprafeţelor ocluzale, conturului

axial şi a contactelor proximale Materiale de restaurare antagoniste cu proprietăţi

mecanice asemănătoare

Concepte ocluzale Criteriile ocluziei funcţionale (Ene, Ioniţă)

Stopuri ocluzale stabile, simultane şi multiple în RC şi IM. Ghidajul anterior armonizat cu mişcările mandibulei şi

posibilităţile ATM. Dezocluzia dinţilor laterali pe partea nelucrătoare în

propulsie Dezocluzia dinţilor laterali pe partea nelucrătoare în

lateralitate. Absenţa interferenţelor lucrătoare în lateralitate, indiferent

de tipul ghidajului.

Stopuri ocluzale stabile ,simultane şi multiple în RC şi IM

SO stabile→ Mereu aceleaşi, în acelaşi loc După stabilirea contactului dento-dentar

mandibula să nu derapeze transversal sau frontal, inclusiv pe traseul RC-IM

Importanţa practică: forţe ocluzale în axul lung al dintelui, care asigură solicitarea funcţională a ligamentelor parodontale şi implicit a osului alveolar.

Stopuri ocluzale stabile ,simultane şi multiple în RC şi IM

SO instabile→atitudinea terapeutică diferă: Neintervenţie(inocluzia frontală compensată prin

interpoziţia limbii) Intervenţie terapeutică când:

Refacera protetică implică dinţii frontali Există semne de instabilitate ocluzală

migrarea vestibulară a frontalilor SO I şi III instabile, absente, cu risc de instabilizare.

Stopuri ocluzale stabile ,simultane şi multiple în RC şi IM

SO multiple: Repartizarea presiunilor ocluzale pe cât mai

mulţi dinţi Atriţie (uzură) uniformă la toţi dinţii.

SO simultane: Condiţie esenţială pentru a fi şi multiple. Contact prematur în RC (IM)→ocluzie în 2 timpi.

Stopuri ocluzale stabile, simultane şi multiple în RC şi IM

Contact prematur în RC: Cu devierea anterioară a mandibulei → MUDL Cu devierea spre obraz a mandibulei → BULL Cu devierea spre limbă a mandibulei → LUBL

Regula : direcţia de derapare a mandibulei din RC spre IM este dictată de versantele dintelui maxilar implicat în conflictul ocluzal.

Ghidaj anterior armonizat cu mişcările funcţionale ale

mandibulei şi posibilităţile ATM. GA lin (panta incisivă lină) → mişcări de

masticaţie predominent orizontale GA abrupt (panta incisivă abruptă) → mişcări de

masticaţie predominent verticale Lipsa de armonie între morfologia / poziţia

dinţilor (incisivii) şi posibilităţile ATM determină fixarea mandibulei de către muşchi în locul ligamentelor articulare → spasme, dureri

Dezocluzia tuturor dinţilor cuspidaţi în mişcarea de propulsie

De ce ? Dinţii cuspidaţi nu participă la incizie Forţele ocluzale (de incizie) sunt dirijate în afara axului

lung al acestor dinţi Condilii nu sunt fixaţi în cavitatea glenoidă

De ce dinţii frontali pot susţine incizia? Departe de punctul de aplicare al forţei (inserţia

musculară) şi punctul de sprijin (ATM) Suport osos dens, rădăcină lungă Proprioceptori adaptaţi la solicitările ocluzale

Dezocluzia tuturor dinţilor cuspidaţi în mişcarea de propulsie

Fenomenul /Diagonala Thielemann: Interferenţă nelucrătoare în propulsie→ molar de minte

fără antagonist sau ultimul molar prezent pe arcadă Efectele interferenţei posterioare apare la incisivi:

vestibularizare/ rotire Moblitate patologică (traumă ocluzală) Migrare verticală Stabilizare într-o nouă poziţie

M3 mandibular→ IC (IL) maxilar în diagonală M3 maxilar → IC (IL) maxilar din acelaşi cadran

Dezocluzia tuturor dinţilor cuspidaţi în mişcarea de propulsie

Sindromul molarului de 6 ani mandibular: Edentaţia precoce de M1 mandibular produce :

Mezioversiune M2, M3 Linguoversiune M2, M3 Distoversiune PM2 Migrarea verticală a antagoniştilor

Apar interferenţe nelucrătoare în propulsie/lateralitate → efecte asupra incisivilor:

Diastemă, treme, mobilitate patologică, osteoliză

Dezocluzia dinţilor cuspidaţi pe partea nelucrătoare în mişcarea de lateralitate De ce ?

Majoritatea forţelor ocluzale sunt dirijate pe partea lucrătoare

Mandibula se deplasează spre partea lucrăroare Condilul orbitant nu este sprijinit ferm în ATM Apar solicitări ocluzale în afara axului lung Apar solicitări suplimentare, nefuncţionale şi ilogice ale

muşchilor → oboseală musculară Pacientul resimte discomfort şi mandibula încearcă să

evite aceste contacte printr-o mişcare atipică antero-laterală

Absenţa interferenţelor la dinţii cuspidaţi pe partea lucrătoare în mişcarea de lateralitate,

indiferent de tipul ghidajului De ce ?

Forţele ocluzale se transmit în afara axului lung Forţele ocluzale au intensităţi mari Dinţii cuspidaţi sunt situaţi aproape de punctul de

sprijin (ATM) şi punctul de aplicare a forţelor (inserţia musculară)

Absenţa interferenţelor la dinţii cuspidaţi pe partea lucrătoare în mişcarea de lateralitate,

indiferent de tipul ghidajului Cauzele ILL:

Migrări postextracţionale Restaurări necorespunzătoare, care realizează ghidaje incorecte Tratamente ortodontice incorect conduse Realizarea protetică a unei morfologii ocluzale

necorespunzătoare: Cuspizi vestibulari prea înalţi Cuspizi linguali mandibulari prea înalţi Versante externe cuspizi vestibulari mandibulari prea groase Versante interne cuspizi vestibulari maxilari prea groase Ghidaj canin sau antero-lateral prea deschis (lin)

Concluzii Nu toate criteriile ocluziei funcţionale pot fi întâlnite simultan

la toţi indivizii. Depistarea precoce prin examen ocluzal a obstacolelor

ocluzale evită apariţia traumei ocluzale în structurile ADM Restaurările coronare, directe sau indirecte trebuie să

respecte aceste principii pentru o funcţionare ocluzală optimă, static şi dinamic.

Nerespectarea principiilor de ocluzie funcţională conduce la apariţia ocluziei de necesitate/de obişnuinţă şi creează premize pentru declanşarea, întreţinerea şi agravarea TCM.