colonizarea greaca

7/25/2019 colonizarea greaca

http://slidepdf.com/reader/full/colonizarea-greaca 1/7

Pentru înţelegerea fenomenului marii colonizări greceşti este necesar să se porneascăde la menţionarea principalelor tipuri de colonii, întrucât această operaţie face posibilăidentificarea, mai sigură, a cauzelor care au provocat un asemenea transfer de

populaţie. De asemenea, oferă indicii cu privire la motivele care au determinat

alegerea unui loc sau altul.Analizând colonizarea greacă în Occident, G. Vallet distinge două tipuri de colonii:

1. Colonii-aşezări sau de populaţie care sunt definite prin transferul importantde populaţie şi preocuparea pentru punerea în valoare a teritoriuluiagricol. Acest tip de colonii se particularizează prin tendinţa de a întemeia subcolonii,deci de a etinde teritoriul rural. !emple de asemenea colonii agrare rămân "egara#$blaea, %iracuza, &ela, 'eontinoi, "etapont etc.

(ondiţia esenţială pentru crearea unei colonii ) a*ezare o constituia identificarea unuiteren nelocuit sau foarte slab locuit, în care să nu eiste o populaţie indigenă capabilăsă opună o rezistenţă faţă de noii veniţi. (u alte cuvinte, de la început, se stabilea orelaţie obligatorie între colonie +apoiia- *i teritoriul său rural +cora-. %e urmăreacrearea condiţiilor pentru controlarea teritoriului luat în proprietate. /u este însă unicacondiţie necesară. !voluţia coloniilor agrare, politica de întemeiere a subcoloniilor arată că raportul coloni*ti0indigeni este, în realitate, mai comple. /u numai înOccident, dar *i în cazul coloniilor din "area /egară este evident că dincolo de

teritoriul aflat în proprietatea apoiiei, eistenţa unei zone intens populate, care săofere *ansa unor contacte comerciale permanente cu localnicii este obligatorie. 1alletoperează cu conceptul de retroterra pentru a defini acea 2ţară3 indigenă aflată înrelaţie specială cu colonia. 4rebuie reţinut că asemenea 2ţări3 indigene nu trebuiau sădepă*ească un anume grad de organizare, grecii evitând, sistematic, zonele cu ostructură politică înaltă cum erau !truria sau !giptul.

2. Colonii comerciale propriu-zise sau simple emporia (comptuare comerciale a

căror întemeiere porneşte de la alte criterii şi se !azează pe alte condiţii . 5i anumeeistenţa unor porturi naturale, situarea pe trasee maritime ce trebuiau controlate,eistenţa unor resurse naturale locale căutate, eistenţa unei populaţii indigene *i, maiales, a unei categorii suprapuse interesate de mărfuri grece*ti. (oloniile întemeiate înPropontida, #ellespont *i Pontul !uin, ca *i o parte din coloniile occidentale seînscriu în această categorie. 6ancle, 7egion *i, mai ales, "assalia reprezintă modelede colonii comerciale. 5i în acest tip de colonizare întemeierea de subcolonii este ocaracteristică. /umai că rolul acestor subcolonii este acela de a se structura într0o

reţea de puncte comerciale care să faciliteze transferul de bunuri între părţi *i nu de a pune în valoare terenuri agricole. 4rebuie subliniat că menţinerea unor relaţii binevoitoare cu indigenii constituia o condiţie obligatorie în supraveţuirea lor.



8n sfâr*it, este necesar să se atragă atenţia asupra faptului că evoluţia mi9loacelor descimb este strâns legată de această lume 2colonială3. De eemplu, în Occident s0a

putut dovedi, că, iniţial, unele produse me*te*ugăre*ti au fost utilizate cu valoaremonetară. !ste vorba de ceramica eubeo0cicladică +foarte frecventă în secolul 1î.#.-, pentru ca, din secolul 1 î.#., să se impună produse de serie corintiene. 1alletcrede că, înainte de apariţia monedei, ceramica (orintiană deţinea, cu precădere, ofuncţie monetară în principala operaţie comercială din zonă *i care constă încumpărarea de grâu. (rede că alegerea sau marea favoare de care se bucură acest

produs ar indica eistenţa unui monopol al comerţului cu grâu deţinut până în a doua 9umătate a secolului 1 î.#. de către (orint. ;n argument în plus în favoarea acesteiidei este oferit de coloniile *i subcoloniile corintiene întemeiate în "area onică careasigurau controlul traficului spre %icilia.

". Cel de al treilea tip de colonie nu se înscrie într-o politică constantă. !ste vorba,mai degrabă, de situaţii particulare, dar care pot să fi fost, în Anticitate, mainumeroase decât se *tie astăzi. !ste vorba de mici a*ezări piratere*ti, în care eistenţacomunităţii respective se scurge între atacuri pe mare *i activităţi agrare modeste *i încare abitatul este cu precădere urban, iar teritoriul rural este minuscul. Aceastăsituaţie este caracteristică pentru faza de început a a*ezării din insula 'ipari, ai căreilocuitori îndeplineau, prin rotaţie, operaţii piratere*ti *i activităţi agrare.

#. $in această sumară prezentare se poate deduce că fenomenul colonizării estedeparte de a fi fost unitar. %e poate încerca să se găsească unele eplicaţii doar înceea ce prive*te natura coloniilor, analizându0se structura economică, socială *i

politică a metropolelor în momentul creării lor. Pornindu0se de la acelea*i elemente, se pot căuta eplicaţii la politica raporturilor cu indigenii.

a- Astfel, de polis0ul 2militarist3 sunt asociate coloniile 2doriene3 care ocupă, cu forţa,noi teritorii *i procedează fie la epulzarea, fie la aservirea integrală a populaţieilocale +vezi %iracuza, 4arent-.

b- De metropolele dominate de aristocraţii funciare sunt asociate coloniile calcidienedefinibile *i prin instalarea treptată a coloni*tilor *i prin toleranţa faţă de localnici+vezi /aos, (atane, 'eontinoi-.

c- 8n sfâr*it, de metropolele dominate de oligarii comerciale s0ar lega coloniilecomerciale cum sunt cele din Pontul !uin.

4rebuie atrasă atenţia asupra faptului că un asemenea model nu funcţionează în

absolut. De eemplu, încura9area colonizării de către (orint este legată nu numai de<acciazi, ci *i de ($pselizi. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că cea mai mare parte a



coloniilor0a*ezări ţin de faza de început a procesului de roire a grecilor. 8n aceastăsituaţie cauza principală a colonizării trebuie căutată în realităţile demografice *iagrare din &recia metropolitană. "otivele de natură politică *i acelea de naturăcomercială ţin de faza mai nouă +secolele 101 î.#.-, iar primele sunt legate desituaţii întâmplătoare +vezi %parta-.

De asemenea, este necesar să se amintească că unele colonii s0au transformat, *i0auscimbat natura. De pildă, în "area /eagră, în secolul 1 î.#.. o parte din fostelecolonii comerciale î*i scimbă natura *i devin agrare.

%. &ndiferent de tipul de colonie (în afară de cui!urile de piraţi şi de emporia' întemeierea unei aşezări nu este rezultatul unei iniţiative spontane' ci esteurmarea unei decizii oficiale care urmează o procedură standard. Prima operaţie

este amintită în tratatul Despre divinaţie a lui (icero, care menţionează consultareaobligatorie a oracolului de la Delfi. 5tiri asemănătoare ne parvin din #erodot, Pol$biu*i %trabon. (onstituirea grupului de coloni*ti +bărbaţi, de regulă tineri, dintre cadeţi- *idesemnarea întemeietorului +oiistes- sunt detalii care subliniază aspectele oficiale *ireligioase ale actului de fondare. &estul cel mai important îl constituie transferulcultului din metropolă în colonie ) operaţie încredinţată oiistului. Aceasta înseamnăcă, în mod obligatoriu, zeii principali din metropolă erau transferaţi în colonie.4rebuie să se adauge *i detaliul că fiarea grupului de coloni*ti este asimilată ideii de

9ertfă adusă divinităţii. ;rmarea acestui statut eplică interzicerea, sub ameninţarea pedepsei cu moartea, a revenirii în metropolă a coloni*tilor. /u trebuie uitat cănumărul celor care pleacă +o zecime- poate, de asemenea, să aibă o semnificaţierituală.

(ea de a doua operaţie, *i ea cu profunde conotaţii religioase, constă în delimitareaspaţiului urban, urmată, eventual, de prima lotizare a teritoriului rural. 7olul eclusival metropolei în desemnarea unui oiistes, este confirmat *i de faptul că metropolaînsărcinează un întemeietor ciar *i atunci când este vorba de o subcolonie +vezi

!pidamnos sau (amarina-. mportanţa actului de fundaţie *i rolul religios al acestuioiistes +unele nume ne sunt cunoscute- eplică tendinţa de eroizare a acestor

persona9e *i organizarea unui cult special în onoarea lor. Acest statut particular eplică*i faptul că unii tirani sicilieni au procedat la 2reîntemeieri3 de cetăţi numai dindorinţa de a adăuga un element suplimentar la aura de sacralitate de care seîncon9urau.

%ituaţiile sunt mai complicate în cazul în care o colonie este întemeiată de două saumai multe metropole +vezi 7egion în legătură cu cei doi oiistes ) Artimedes din(alcis *i Antimnestos din 6ancle-. De asemenea, apar situaţii speciale atunci când



într0o vece colonie se instalează grupe noi de imigranţi, cu care ocazie trebuie să se procedeze la noi reamplasări *i la noi lotizări.

C. egăturile dintre metropolă şi colonie sunt marcate' în primul r)nd' deaceastă dependenţă religioasă. De pildă, la 4arent, se întâlne*te panteonul laconian

+Poseidon, Apolo (arneios, Apolo #$ac$ntos, Dioscuri, #ercule, Aile-. (ultele noivor fi adăugate acestui fond religios originar. (ultura *i limba +mai eact, dialectulmenţinut ciar în forme araice-, alfabetul, tradiţii artistice, literare, stiluriaritecturale etc., ca *i unele tradiţii me*te*ugăre*ti, de eemplu în ceramică, aparţinaceleia*i mo*teniri. !ste necesar să se adauge că, în ciuda acestei mo*teniri, foarterepede unele colonii, în special cele din "agna &recia *i %icilia au devenit focareculturale foarte importante. Dincolo de aceste elemente, legăturile dintre metropolă *icolonii ne par destul de firave. 8n primul rând, în plan politic, legăturile sunt foarte

slabe, neînregistrându0se +cu unele vagi asemănări *i ecepţii, v. (irene, 4arent-transplant de instituţii sau sistem politic. 8n mod obi*nuit, sub raportul structurilor *i alformelor de organizare coloniile evoluând de sine stătător. /u se cunosc niciintervenţii militare sau cazuri în care se acordă un spri9in militar sau politic fiemetropolei, fie coloniei. !cepţiile nu lipsesc. %e cunoa*te, de pildă, apelul %iracuzeiadresat (orintului *i (orc$rei în a9unul bătăliei de la #eloros. ntervenţia nu vizeazăînsă metropole, ci cetăţi interesate în prote9area unor anumite trasee comerciale.!istă o eplicaţie elementară la această realitate. "area ma9oritate a metropolelor nu

erau suficient de puternice pentru a0*i impune autoritatea politică asupra coloniilor lor.(ât de slabă era dependenţa faţă de metropolă, o dovede*te situaţia Potideii, coloniecorintiană, ce primea un epistat, dar care era integrată în liga delio0atică. (ât prive*tespri9inul militar, este de reţinut unicitatea intervenţiei regelui Arcidamos în favoarea4arentului +în epoca elenistică-. /ici în planul legislaţiei nu se observa copiereamodelelor metropolitane. Dimpotrivă, se poate afirma că unele colonii au elaborat legicare au fost imitate în &recia metropolitană. (el mai copiat model rămâne acela a lui(arondas din 7egion. =oarte probabil că această cetate siciliană era consideratădrept o sursă a dreptului, căci unele cetăţi din (alcidica au făcut apel la unAndrodamas din 7egion pentru a le pune la punct legislaţia. (iar *i atunci cândunele legi sunt imitate +vezi legile lui 6aleucos din 'ocrii-se observă o mai marerigoare decât în cazul modelelor lor originale. "ai rămâne problema relaţiilor economice. 8n legătură cu aceste aspecte trebuie să se reţină că traficul comercial,indiferent de zone, nu se bazează, în mod special, pe relaţia dintre o colonie *imetropola ei. Argumentul esenţial rămâne faptul că îndeplinirea de către o colonie arolului de intermediar în desfacerea unor anumite categorii de bunuri rămâne oecepţie. !ste cazul %partei care eportă, cu o anumită constanţă, produse spre 4arent.

8n general, însă, avem de0a face cu ora*e care duc o politică comercială agresivă *ireu*esc să impună un monopol asupra anumitor trasee. (âteva eemple sunt suficiente



pentru a 9ustifica această afirmaţie. Astfel, până în 9ur de >?@ î. #. (orintulintermediază scimburile dintre lumea greacă metropolitană *i coloniile din "areaonică *i %icilia. %tatutul de monopolist al (orintului eplică *i faptul că ceramicacorintiană, de serie, a 9ucat din secolul 1 î.#. funcţia de marfă0etalon. Absenţamonedei eplică natura scimbului, prevalând comerţul cu obiecte de lu sau produseme*te*ugăre*ti de serie contra grâne. (orintienii nu controlează însă întreg spaţiuloccidental. "iletul, de*i nu 9oacă nici un rol în calitate de cetate )fondatoare,organizează, împreună cu %$baris +colonie aeiană- comerţul cu stofe fine sau ţesăturide lână. 'a rândul lor, foceenii *i atenienii +meticii din Atena- deţin controlulcomerţului din "area 4ireniană. Din secolul 1 î. #. Atena va monitoriza circulaţia

prin #ellespont *i Propontida *i va deţine ciar monopolul comerţului din "area /eagră, de*i între metropolele care au fundat coloniile din această zonă nu se numără*i Atena.

$. *evenind la pro!lema cauzelor care au determinat fenomenul marii colonizărigreceşti' este necesar să se reamintească că avem de-a face cu un proces organizatşi diri+at. De asemenea, trebuie subliniat faptul că începuturile colonizării se situeazăîntr0o lume profund rurală *i agrară, în care ora*ul0stat nu se consolidase încă, în careramura principală a economiei *i principala sursă de bogăţie este agricultura, în careme*te*ugurile *i comerţul 9oacă un rol minor, ciar nesemnificativ, deci o lumedominată de economia naturală *i în care etaloanele +măsuri, greutăţi, moneda- nu au

fost încă elaborate. =aptul că o metropolă precum (orintul din perioada sec. 10 1î. #. este, în realitate, nu o a*ezare urbană, ci o grupare de sate, fiecare cu necropolaaferentă, reprezintă o dovadă elocventă în favoarea afirmaţiei de mai sus. 8n asemeneacondiţii nu poate fi considerată drept o cauză a colonizării nevoia de a găsi debu*ee

pentru o producţie me*te*ugărească sufocantă. (ât prive*te motivele politice, maieact, răsturnările de regimuri politice sau tentativele e*uate de modificare a acestora,acestea nu reprezintă decât cazuri rarisime. De eemplu, Dicaiarcia *i Puteoli suntasociate cu refugiaţi politici din %amos. ar fundarea 4arentului reprezintă o formulăde eliminare a unui grup disident din %parta. De regulă, cauzele politice trebuie să fieconsiderate de importanţă minoră *i ele trebuie să fi condus la mi*cări spontane,urmate de apariţia unor emporia sau a unor puncte piratere*ti. ;ltimul caz este oferitde faza de început a ora*ului 6ancle, când piraţi din (umae s0au instalat aici.

,n consecinţă, cauza principală trebuie căutată nu atât în tipul de economie+predominanţa agriculturii *i a cre*terii vitelor-, cât în scimbarea regimului

proprietăţii agrare. Descompunerea sistemului de proprietate centrat în 9urul 2oios30ului, cre*terea numărului indivizilor lipsiţi de resurse de subsistenţă, concomitent cu

un spor demografic substanţial, adâncirea polarizării bogăţiei, degradarea solidarităţiide grup au determinat acest fenomen numit de greci stenacoreia, adică lipsa de



pământ. /u este însă o lipsă reală, de*i fenomene de degradare a solului se cunosc,ceea ce a provocat, fără îndoială, o împuţinare a terenului arabil. 8n realitate,stenacoreia este consecinţa concentrării pământului +pă*uni, aflate cândva înfolosinţă comună *i rezerva de sol arabil- în mâini tot mai puţine. (onsecinţele socialeerau foarte grave: deposedarea unui număr mare de persoane, cu care noii îmbogăţiţiar fi trebuit să se simtă solidari, apariţia unor tensiuni sociale, ciar violente. 8nasemenea împre9urări statul *i0a asumat sarcina rezolvării problemei agrare prinîncura9area *i organizarea fenomenului colonizării, în special, întemeierea de colonii ) a*ezări sau colonii agrare.

. ste evident că acest proces declanşat' în forţă' în sec. V&& î. . nu ar fi pututavea loc fără acumularea de cunoştinţe (trasee naviga!ile' porturi naturale'populaţii indigene' !ogăţii' cunoscute prin călătorii mitice sau istorice. 8n ce

măsură aceste cuno*tinţe reprezintă *i o parte din mo*tenirea epocii miceniene *i aepocii 2omerice3 rămâne o problemă de analizat. %igur este doar faptul că unelea*ezări de piraţi *i amintirea unor contacte conservate prin legende +v. Argonauţii,micenienii de la "etapont, aventura lui ;lise în "editerana Occidentală- furnizauinformaţii importante. După cum este evident că, fără cuno*tinţe serioase în materiede navigaţie *i realizarea de ambarcaţiuni mai solide *i de un tona9 mai mare, nu ar fieistat condiţii pentru realizarea unor asemenea aventuri.

/. C)teva date în legătură cu direcţii' metropole şi colonii este necesar să fiemenţionate în înc0eierea acestui capitol. Principalele direcţii rămân:

. Estul şi Nord-Estul Mării Egee, adică (alcidica, 4racia, "area de "armara,#ellespont *i "area "eagră. Principalele metropole care au colonizat această zonărămân: (alcis *i !retria +!ubeea-, "egara, (orintul *i "iletul. 8n mai mică măsură s0asimţit prezenţa altor insule, în afara !ubeii +/aos, %amos, 'esbos, Andros, (ios- *ia unor centre microasiatice, altele decât "iletul +(lazomenai *i B$me-. (ele maiimportante colonii râmân: ($zic +colonie milesiană-, %el$mbria, (alcedon,

<$zantion *i #eracleea Pontică +colonii sau subcolonii megariene-, cele peste @@colonii milesiene din Pont, între care #istria, Odessos, %inope, 4rapezunt, Olbia,4$ras. "area /eagră, atât litoralul vestic, cât *i cel nordic, ca *i <osforul cimerian auinteresat *i pe megarieni sau pe alte colonii megariene, care au fundat ora*e precum"essembria, (allatis, (ersones. (a timp, colonizarea "ării /egre se datează cevamai târziu +cca sec. 1 î. #.-, prezenţele mai timpurii fiind în (alcidica, Propontida *i#ellespont.

C. Direcţia vestică: "area oniană, %icilia, talia, (orsica, %ardinia, sudul =ranţei,%pania. 8n legătură cu această zonă este de reţinut că accesul grecilor a fost barat de

prezenţa fenicienilor, etruscilor *i a cartaginezilor. De asemenea, o parte din siculii din



%icilia atinsese un grad mare de structurare politică *i au putut organiza o rezistenţăserioasă. De fiecare dată +v. %iracuza- rezultatul a fost în favoarea grecilor *i a fosturmat de impunerea stării de independenţă colectivă pentru populaţia indigenă. "aieistă încă o caracteristică interesantă. De*i, la un moment dat, se asistă la instituireaunor monopoluri comerciale, în faza primară, care este foarte timpurie +sec. 1 î. #.,

poate sec. î. #.-, se observă o concurenţă foarte mare între mai multe metropole.De asemenea, se constată o foarte mare densitate a a*ezărilor întemeiate de greci+colonii *i subcolonii-, în pofida concurenţei cartagineze ilustrată de întemeiereacoloniilor "ot$e, Panarmos, %oleis *i '$libeum *i a presiunii etrusce, care nu au

permis instalarea, pe durată, în insule +!lba, %ardinia, (orsica-. %e poate adăuga *iobservaţia că drumul spre Occident a fost descis prin întemeierea de colonii *isubcolonii în insulele care dublează ţărmul &reciei +(orc$ra, 'efas-, pe litoralulvestic al &reciei +!tolia, Acarnania, !pir-, pe litoralul ill$r. 8n sfâr*it, reamintim

diversitatea de tipuri de colonii +a*ezări comerciale, emporia, cuiburi de piraţi-. %untde remarcat *i numeroasele cazuri de asocieri de metropole. (ât prive*te metropolelesunt de numit: (alcis *i !retria, cu coloniile mai importante +B$me, Partenope,

/eapolis, 6ancle, 'eontinoi, (atane, 7egion-, (orint +cu %iracuza, Arai, (asmenai,(amarina-, "egara +cu "egara #$blaia, #eraclea "inoa, %elinonte-, 7odos *i (reta+cu &ela *i Aragas-, /aos +cu /aos-, 'aconia, %parta +cu 4arent *i #eracleea-,aeenii +cu %ibaris, (rotona etc.-, (olopon +cu 'ocri !pizepirion-. 8n =ranţa,(orsica, %ardinia, %pania domină foceenii, cu cea mai îndepărtată colonie "assalia,

care la rândul ei a întemeiat @ subcolonii. Prezenţa în (orsica, %ardinia *i %pania esteetrem de subţire. (âte o singură colonie în fiecare din aceste zone. (ea din (orsica ) Alalia fiind părăsită la >E> î. #., în urma unei bătălii pierdute.

3. Sudul nu a reprezentat o zonă favorabilă pentru instalarea grecilor. !plicaţiasimplă este eistenţa unui stat puternic ) !giptul ) sau a unor condiţii climatice puţinatrăgătoare. 8n !gipt, în perioada saită, se cunosc doar două situaţii: una provocată de

practica merceneriatului *i de prezenţa unor anga9aţi de origine milesiană în slu9baregelui egiptean. !ste vorba de a*a0numitele colonii militare +Dapnai, %tratopeda,zidul "ilesienilor-. Prima colonie propriu0 zisă 2comercială3 este /aucratis,

particularizată prin aceea că este panelenică.8n 'ibia ) o foarte importantă colonie laconiană ) (irene prezintă interes pentrucomercializarea unei mărfi speciale ) o plantă medicinală %ilpius, pentru sistemulconstituţional transferat din metropolă +regalitatea dublă- *i pentru un faimos templudedicat Demetrei *i care constituia obiectul unor pelerina9e cu adoranţi din întreagalume greacă.

colonizarea greaca

Documents

Transcript of colonizarea greaca