Greaca Noului Testament

7212019 Greaca Noului Testament

httpslidepdfcomreaderfullgreaca-noului-testament 126

LECŢIA II

Accentul

9 Acctentele grece983391ti indicau icircn timpurile antice apăsarea glasului pe o silaba

(ceea ce astăzi numim accent) ci icircnăl983395imea muzicală Dar devreme ce pentru noieste imposibil să reproducem pronun983395ia originală cel mai bun lucru pe careputem să icircl facem este să plasăm apăsarea glasului pe o silabă acolo unde apareaccentul 983391i să renun983395ăm la orice distinc983395ie icircn pronun983395are accentului ascu983395itcircumflex 983391i grav După ce am adoptat această metodă de pronun983395are trebuieneapărat să ne 983395inem de ea cu tărie pentru că numai dacă nu rămacircnem la una dinmetode limba nu se poate fixa icircn memorie Este de asemenea important să

icircnvă983395ăm să scriem corect accentele cacirctă vreme accentele servesc la a distingediferitele forme ale cuvintelor 983391i prin urmare sunt mai degrabă de mare ajutor 983391inu o piedică icircn icircnvă983395area limbii

10 Definiţii preliminare

Ultima silabă a unui cuvacircnt este numităultima cea de dinaintea ei penultima iarcea de dinainte de penultimaantepenultimaAstfel icircn cuvacircntulλαμβάνομεν ultima este-μεν penultima este ndashνο iarantepenultima este- βαSilabele care con983395in o vocală lungă sau un diftong sunt lungi Darαι 983391iοι final(adicăαι 983391i οι care apar chiar la sfacircr983391itul cuvacircntului) sunt considerate scurte icircnceea ce prive983391te accentul

Astfel ultima silabă a cuvacircntuluiἀνθρώπους este lungă deoarece con983395inediftongulουUltima silabă a cuvacircntuluiἄνθρωποι este scurtă deoareceοι esteaici un οι final Ultima silabă a cuvacircntului ἀνθρώποις este lungă deoarece aiciοι are o literă după el 983391i prin urmare nefiind un οι final este lung la fel ca icircnorice alt diftongSe va aminti căε 983391iο sunt icircntotdeauna scurte iar η 983391iω icircntotdeauna lungiCantitatea (lungă sau scurtă) a vocalelorα ι 983391iυ trebuie icircnvă983395ată prin observareacazurilor particulare

11 Reguli generale de accent1Accentul ascu983395it (rsquo) poate sta numai pe una din ultimele trei silabe ale unuicuvacircnt Accentul circumflex (~) numai pe una din ultimele două silabe Accentulgrav () numai pe ultima silabă a cuvacircntuluiExemplu Această regulă va fi icircncălcată deἄποστολος pentru că icircn acest cazaccentul va sta pe cea de-a patra silabă numărată de la sfacircr983391it către icircnceputul



cuvacircntului De asemenea regula este icircncălcată la πιστεῦομεν pentru că aiciaccentul circumflex va sta pe a treia silabă de la sfacircr983391it către icircnceput2 Accentul circumflex nu poate sta pe o silabă scurtă3 Dacăultima este lungă

(a)antepenultimanu poate fi accentuată(b) penultima dacă este accentuată trebuie neapărat să aibă accent ascu983395itExemple Regula 3a va fi icircncălcată deἀπόστολῳ sauἀπόστολου deoarece icircnaceste cazuri ultima este lungă Dar nu este icircncălcată deἀπόστολε sauἀπόστολοι deoarece ultima silabă este scurtă Regula 3b ar fi icircncălcată deδοῦλου sau δοῦλων dar nu este icircncălcată de δοῦλος sauδοῦλοι4Dacă ultima este scurtă o penultima lungă dacă este accentuată trebuieneapărat să aibă accent circumflexExemple Această regulă ar fi icircncălcată deδούλε sauδούλοι dar nu este

icircncălcată deδούλου deoarece aici ultima nu este scurtă sau deυἱός deoarece icircn acest caz de983391i o penultima lungă vine după o ultima scurtă penultima nu esteaccentuată deloc Regula nu spune că o penultima lungă icircnainte de o ultimascurtă trebuie neapărat să aibă circumflex ci numai că dacă cumva esteaccentuată atunci trebuie neapărat să aibă accent circumflex mai degrabă decacirctorice alt fel de accent5O ultima lungă poate avea fie accent ascu983395it fie circumflexExemple amacircndouă formeleἀδελφοῦ 983391iἀδελφού pot exista conform regulilorgenerale de accent Icircnsă pentru a putea spune care este forma corectă estenevoie de observa983395ii ulterioare bazate pe alte considerente6Un accent ascu983395it pe ultima silabă a cuvacircntului se schimbă icircn accent gravatunci cacircnd este urmat fără să intervină un semn de punctua983395ie de alte cuvinte

icircn propozi983395ieExempleἀδελφός este corect scris atunci cacircndἀδελφός este scris singur darἀδελφός ἀποστόλου icircncalcă regula ndash ar trebuiἀδελφὸς ἀποστόλου

12Trebuie observat că aceste reguli generale de accent nu spun care trebuie săfie accentuarea fiecărui cuvacircnt Ele spun numai cum nu poate fi Cu alte cuvinteele fixează mai degrabă anumite limite icircntre care accentuarea cuvintelor grece983391ti

trebuie să se men983395ină Dar care este cu adevărat accentul icircn cadrele acestor limitese poate determina icircn parte prin regulile speciale care urmează iar icircn foartemulte cazuri trebuie icircnvă983395at prin observarea cuvintelor icircn particular Astfel dacăavem de pus accentul formei λυομενου regulile generale ar permite λυομενού λυομενοῦ sau λυομένουOrice altă variantă de accentuare ar icircncălca regulilegenerale Dar care din aceste trei posibilită983395i trebuie de fapt aleasă este oproblemă de observa983395ie ulterioară Sau dacă avem forma προσωπον de





(1)Dacă avem icircn vedere substantivul λογος nici regulile generale de accentdin sect11 nici regula de accentuare a substantivelor nu pot determina dacăaccentul este λόγος sau λογός Dar odată 983391tiut că accentul este λόγοςaccentul celorlalte forme ale substantivului poate fi determinat cu

u983391urin983395ă Celelalte forme fără accent sunt λογου λογῳ λογον λογε λογοι λογων λογοις λογουςPe fiecare din aceste forme accentulascu983395it stă pe penultima cacirctă vreme (a) regula de accentuare asubstantivelor spune că accentul rămacircne icircn acela983391i loc dacă regulilegenerale o permit cacirctă vreme (b) regulile generale nu interzic niciodată caaccentul să fie plasat pe penultima 983391i cacirctă vreme (c) Regula 2 spune cănumai un accent ascu983395it poate sta pe o silabă scurtă

(2)Icircn cazul substantivuluiοἶκος care seamănă ca formă cuλόγος (a) 983391i (b)din considera983395iile men983395ionate mai sus cu privire la λόγος sunt valabileDar (c) nu mai poate fi valabilă cacirctă vreme aici penultima nu este silabăscurtă ci lungă Icircn cazul acesta Regulile 3b 983391i 4 vor determina cacircndaccentul este ascu983395it 983391i cacircnd circumflex cacircnd ultima este lungă accentul(pe penultima) va fi ascu983395it iar cacircnd ultima este scurtă accentul (pepenultima) va fi circumflex Prin urmareο$οςοουοῳο$ονο$εο$οιοωνοοιςοοις

(3)Icircn cazul substantivuluiἄνθρωπος accentul icircncearcă icircn orice altă formă sămeargă icircnapoi către antepenultima icircn acord cu regula de accentuare asubstantivului devreme ce la nominativ singular antepenultima esteaccentuată Dar acolo unde ultima este lungă accentul nu poate merge

pana la antepenultima deoarece aceasta ar icircncălca Regula 3a Cea maiapropiată silabă după antepenultima pe care poate ajunge accentul estepenultima Regula de accentuare a substantivului decretează ca accentultrebuie să stea pe cea mai apropiată silabă Dar cacirctă vreme ultima estelungă icircn aceste cazuri Regula 3b spune că accentul (de pe penultima) va fiascu983395it nu circumflex Prin urmareἄνθρωποςἀνθρώπουἀνθρώπῳἄνθρωπον ἄνθρωπε ἄνθρωποι ἀνθρώπων ἀνθρώποιςἀνθρώπους

(4)Icircn cazul substantivuluiampδός accentul va sta pentru orice formă pe ultima

devreme ce regulile generale de accentuare nu interzic ca accentul să steape ultima silabă Dacă ultima este scurtă accentul trebuie desigur să fieascu983395it Dar dacă ultima este lungă accentul cel pu983395in icircn ceea ce prive983391teregulile generale poate fi fie acut fie circumflex Icircn aceste cazuri reguliledate pacircnă acum nu vor determina care accent trebuie pus Prin urmareampδόςampδόνampδέampδο Dar dacăampδούampδῳampδώνampδοςampδούς sauampδοῦampδampδῶνampδο(ςampδοῦς sunt corecte trebuie lăsat pentru



determinări viitoare Decizia este o parte din procesul de icircnvă983395are aldeclinărilor acestei clase particulare de substantive

15 Exerciţii

(Icircn toate exerci983395iile scrise punerea spiritelor 983391i accentelor trebuie făcută imediatdupă ce a fost scris fiecare cuvacircnt la fel cum icircn engleză se scrie irsquos sau trsquos Estetotal neindicat să se a983391tepte pacircnă ce se scrie icircntreaga expresie sau icircntreagapropozi983395ie 983391i abia apoi să se pună spiritele 983391i accentele cuvintelor)

I Scrie983395i următoarele forme verbale cu accent 983391i pronun983395a983395i-le1ἐλυομενἐλυομηνἐλυσω 2ἐλυουἐλυεἐλυσαμην 3διδασκεδιδασκονταιδιδασκομεθα (α final este scurt) 4λυε (aiciυ ca icircn toateformele care icircncep cuλυ este lung)λυουλυουσι (ι final este scurt) 5λυσαιλυσωλυετεII Accentua983395i următoarele forme ale substantivelor al căror nominativ singulareste (1)ἀπόστολος (2)κώμη (3)πλοῖον1ἀποστολοις ἀποστολους ἀποστολου ἀποστολοι ἀποστολ κωμαις κωμαις κωμας α lung) κωμ$ πλοια α final este scurt)πλοιων πλοιοις πλοιου πλοι πλοιονampampamp Sunt accentuate corect următoarele cuvinte icircn ceea ce prive983391te regulilegenerale de accentuare Dacă nu spune983395i pentru fiecare caz ce regulă (sau reguli)au fost icircncălcate Apoi accentua983395i fiecare cuvacircnt icircn toate formele pe care regulilegenerale de accent le-ar permite

1διδομεν()αιπ)όφηταις 2δό$ἐ)+μουο)ανον )ημοςβουλα- λε

[Notă Studentul este sfătuit să aplice principiile de accentuare icircn studiul următoarelor lec983395iiobservacircnd cum regulile sunt urmate 983391i netrecacircnd peste accentuarea nici unui cuvacircnt din exemple983391i exerci983395ii pacircnă cacircnd regulile accentului devin foarte bine icircn983395elese Icircn acest fel a accentua corectva deveni curacircnd ceva foarte firesc iar diver983391ii pa983391i logici prin care se ajunge la accentuareacorectă nu vor mai avea nevoie să fie formula983395i]



LECŢIA IIIINDICATIVUL PREZENT ndash ACTIV

16 Vocabular

(Cuvintele din vocabular trebuie icircnvă983395ate abia după exemplele 983391i păr983395ileexplicative ale lec983395iei dar icircnainte de exerci983395ii)βλπω - vădγινώσκω - cunoscγ)άφω - scriuδιδάσκω ndash icircnvă983395 (pe cineva)

λαμβάνω ndash iau primescλγω - spunλύω - dezleg0ω ndash am

17 Verbul icircn limba greacă are timpuri diateze 983391i cazuri la fel ca verbul icircn altelimbi Timpul prezent (icircn cazul indicativ) se referă la timpul prezent Diatezaactivă reprezintă subiectul ca ac983395ionacircnd el icircnsu983391ihelliphelliphellip cazulindicativ face o

aser983395iune o distinc983395ie de exemplu de o comandă sau o dorin983395ă

18 Indicativul prezent activ al verbuluiλύω ndash eu dezleg este după cumurmeazăSingular1λύω ndash eu dezleg2λύεις ndash el dezleagă3λύει ndash elea dezleagă

Plural1λύομεν ndash noi dezlegăm2λύετε ndash voi dezlega983395i3λύουσι ndash ei dezleagă

19 Se va observa că distinc983395ia dintre persoana icircntacirci (persoana care vorbe983391te) persoana a doua (persoana către care se vorbe983391te) persoana a treia(persoana desprecare se vorbe983391te) 983391i dintrenumerele singular983391i plural pe care romacircna le indică icircncea mai mare parte prin subiecte-pronume sunt indicate icircn limba greacă printermina983395ii Astfel icircn limba greacă nu este nevoie de nici un pronume pentru atraducenoi dezlegăm Subiectulnoi este indicat suficient prin termina983395ia ndashομεν

20 Parteaverbuluicarerămacircne constantă icircn decursul conjugării 983391i careprime983391te diferite termina983395ii este numitărădăcină Astfel rădăcina de prezent a

verbuluiλύω esteλυ- Rădăcina de prezent a unui verb poate fi ob983395inută prin icircndepărtarea luiω final de la forma dată icircn dic983395ionar Astfel rădăcina de prezenta verbuluiλγω eu spun esteλεγ- Conjugarea indicativului prezent activ aoricărui verb din dic983395ionar poate fi ob983395inută prin substituirea rădăcinii de prezentλυ- a verbuluiλύω din exemplul arătat pu983395in mai icircnainte 983391i adăugarea -ω-εις-ει -ομεν -ετε -ουσι





ampβλπειςγινώσκειςλαμβάνεις 2γ)άφει0ειλγει 3λύειδιδάσκειβλπει 4λαμβάνομεν0ομενγινώσκομεν 5βλπετελγετεγ)άφετε6 διδάσκουσι λαμβάνουσι λύουσι 7 γινώσκετε γινώσκειςγινώσκομεν 8βλπομενδιδάσκουσιλγει 90ειςβλπουσι

λαμβάνομεν

ampamp Noi cunoa983391tem noi vedem ele văd 2 ei dezleagă el dezleagă ei cunosc 3 eadezleagă tu ai tu 983391tii 4 eu vorbesc noi 983391tim ei spun 5 el are noi scriem ei văd

[Profesorul trebuie să continue oral astfel de exerci983395ii pacircnă cacircnd studentul poaterecunoa983391te cuvacircntul grecesc rapid atacirct văzacircndu-l cacirct 983391i auzindu-l 983391i poatetraduce cuvacircntul romacircnesc icircn limba greacă]



Lecţia IV

Declinarea a II-a Ordinea cuvintelor icircn frazăν mişcător

24 Vocabularἀδελφός1 - frate2νθ)ωπος1 - omἀπόστολος1 - apostolδο3λος1 - rob sclavδ4)ον τό - darθάνατος 1 - moarte

5ε)όντό - templu altarκα- conj - 983391iλόγος1 - cuvacircntνόμος1 - legeοἶκος1 - casăυ5ός1 - fiu

25 Există treideclinări icircn greacă Declinarea a II-a este studiată icircnaintea declinăriiI din motive de conven983395ie pentru că e mai u983391oară 983391i con983395ine un număr mare desubstantive comune

26 Icircn limba greacă nu există articol nehotăracirct a983391a căἀδελφός icircnseamnă (poatefi tradus) fie frate fieun frate(de obicei cel din urmă) Limba greacă are icircnsăarticol hotăracirct 983391i acolo unde acest articol nu apare el nu trebuie introdus nici icircnlimba romacircnă Astfelἀδελφός nu icircnseamnă fratele La plural se icircntacircmplă acela983391ilucru2νθ)ωποι icircnseamnă a983391adaroameni nuoamenii27 Substantivul icircn limba greacă are gen număr983391icaz28 Există trei genurimasculin feminin983391ineutru

Genul substantivelor se icircnva983395ă adesea prin observarea fiecărui caz icircn parte Daraproape toate substantivele de declinarea a II-a care se termină icircn ndashος sunt

masculine şi toate substantivele de declinarea a II-a terminate icircn ndashον sunt

neutreGenul este indicat icircn dic983395ionar prin articolul plasat după substantivArticolul de masculin1 indică genul masculin articolul de feminin6 indicăgenul feminin iar articolul neutruτό indică genul neutru29 Există două numeresingular 983391i plural Verbele se acordă cu subiectul lor icircnnumăr30 Există cinci cazurinominativ genitiv dativ acuzativ983391ivocativ

31Declinarea cuvacircntului2νθ)ωπος1 om este după cum urmează

SingularNom2νθ)ωπος un omGenἀνθ)ώπου al omuluiDatἀνθ)ώπ unui omAc2νθ)ωπον un om

Voc2νθ)ωπε omule

PluralNV2νθ)ωποι oameniGἀνθ)ώπων ale oamenilor



Dἀνθ)ώποις unor oameniAcἀνθ)ώπους oameni32 Studentul trebuie să observe cu aten983395ie cum se aplică principiile de accentuareatacirct icircn cazul acestui substantiv cacirct 983391i al celorlalte Icircn exerci983395iile orale 983391i citire

apăsarea vocii icircn pronun983395are trebuie pusă cu grijă exact pe silabele pe care apareaccentul

33 Rădăcina substantivului este acea parte a cuvacircntului care rămacircne constantă icircnprocesul declinării substantivului adică atunci cacircnd se adaugă termina983395iilefiecărui caz Rădăcina cuvacircntului2νθ)ωπος de exemplu esteἀνθ)ωπο- Toatecelelalte substantive de declinarea a II-a au a983391adar rădăcina terminată icircnο Deaceea declinarea a II-a este uneori numită 983391ideclinareaο Acestο final alrădăcinii icircnsă devine foarte u983391or de deosebit atunci cacircnd intră icircn combina983395ie cutermina983395iile De aceea este mult mai convenabil să considerămἀνθ)ωπ- carădăcină 983391i ndashος -ου etc ca termina983395ii Trebuie făcută observa983395ia cacirct de des cuputin983395ă căο (cu forma lui lungăω) este vocala caracteristică icircn ultima silabă asubstantivelor de declinarea a II-a

34Subiectul unei propozi983395ii este pus icircn cazulnominativAstfelἀπόστολος γινώσκει icircnseamnăun apostol cunoaşteObiectul unui verb tranzitiv este plasat icircn cazulacuzativ Astfelβλπω λόγον

icircnseamnăvăd un cuvacircnt

35Cazul genitiv exprimă posesiunea Astfelλόγοι ἀποστόλων icircnseamnăcuvintele apostolilorsaucuvinte de apostoliGenitivul icircnsă mai are multe alte func983395iiimportante care trebuie icircnvă983395ate prin observarea cazurilor particulare Func983395iileablativului din limba latină sunt icircmpăr983395ite icircn limba greacă icircntre genitiv 983391i dativ

36 Cazuldativ este cazul complementului indirect Astfel λέγω λόγον ἀποστόλοις icircnseamnăeu spun un cuvacircnt apostolilorDar dativul mai are 983391i multealte func983395ii importante care trebuie icircnvă983395ate prin observarea cazurilor particulare

37 Cazulvocativ este cazul adresării directe Astfelἀδελφβλπομεν icircnseamnă frate (noi) vedem La plural pentru substantivele din toate declinările cazulvocativ are aceea983391i formă cu cazul nominativ De aceea vocativul plural poate fiomis atunci cacircnd repetăm modelele

38Icircnvă983395a983395i declinarea cuvintelorλόγος1 983391iδο3λος1 de la sect 557 Acestesubstantive diferă de2νθ)ωπος numai prin faptul că accentul este diferit la



nominativ singular 983391i de aceea aplicarea regulilor generale ale accentuluifunc983395ionează diferit

39 Declinarea cuvacircntuluiυ5ός1 fiu este după cum urmează

SingularNυ5όςGυ5ο3Dυ57Aυ5όνVυ5

PluralNVυ5ο-Gυ54νDυ5οῖςAυ5ούς

40 Aici regula de accentuare a substantivului ne spune că accentul trebuie să fiepe ultima icircn toate cazurile pentru că acolo este accentul icircn nominativ singular

Dar care din accente trebuie să fie Regulile generale de accentuare răspund laaceastă icircntrebare atunci cacircnd ultima este scurtă pentru că desigur numai unaccent ascu983395it icircn nici un caz circumflex poate sta pe o silabă scurtă Dar acolounde ultima este lungă regulile generale de accentuare vor permite fie un accentascu983395it fie unul circumflex De aceea este necesară o regulă specială Ea estedupă cum urmeazăIcircn declinarea a II-a atunci cacircnd ultima este accentuată ea are accent circumflexla genitiv şi dativ ambele numere iar icircn rest are accent ascuţitExplica983395ie Acel bdquoicircn restrdquo se referă icircn mod real numai la acuzativ plural deoarece

icircn nominativ 983391i vocativ singular 983391i plural precum 983391i icircn acuzativ singular regulilegenerale de accent ar interzice accentul circumflex ultima fiind scurtă icircn acestecazuri

41 Declinarea cuvacircntuluiδ4)οντόdareste după cum urmează

SingularNV δ4)ονG δώ)ου

D δώ)A δ4)ονPluralNV δ4)αG δώ)ωνD δώ)οιςA δ4)α



42 Se va observa căδ4)ον este un substantiv neutru La toate substantiveleneutre icircn toate declinările vocativul 983391i acuzativul la ambele numere are aceea983391iformă cu nominativul iar nominativul vocativul 983391i acuzativul plural se sfacircr983391esc

icircntotdeauna cuα scurt

43Ordinea cuvintelorOrdinea normală a cuvintelor icircn limba greacă este la fel ca icircn romacircnă ndash subiectverb complement Nu există nici o tendin983395ă specială ca icircn limba latină de a puneverbul la sfacircr983391it Cu toate acestea icircn limba greacă ordinea cuvintelor poate variaadesea mult mai des decacirct icircn limba romacircnă pentru diferite scopuri de emfazăsau eufonie Astfel propozi983395iaun apostol spune un cuvacircnt este icircn mod normal icircnlimba greacăἀπόστολος λγει λόγον Darλγει λόγον ἀπόστολος sauλόγον λγει ἀπόστολος sunt ambele la fel de posibile Traducerea unui texttrebuie să aibă icircn vedere icircn primul racircndterminaţiilecuvintelor (care determinărela983395iile sintactice) nu ordinea lor

44 ν mişcător (eufonic) Atunci cacircnd termina983395ia ndashουσι de la persoana a III-a plural a verbelor vine icircnaintede o vocală sau la sfacircr983391itul unei propozi983395ii unν numitν mi983391cător se adaugă laea Astfel vom avea formaβλπουσιν ἀποστόλους Uneoriν mi983391cător esteadăugat chiar 983391i icircnaintea unui cuvacircnt care icircncepe cu o consoană Astfel vom găsifieλύουσι δούλους fieλύουσιν δούλους Nu trebuie presupus faptul că acest

ν mi983391cător apare la sfacircr983391itul fiecărei forme verbale care se termină icircn vocalăatunci cacircnd cuvacircntul care urmează icircncepe cu o vocală Dimpotrivă el aparenumai la cacircteva forme care trebuie icircnvă983395ate atunci cacircnd apar

45 Exerciţii

I8 ἀδελφός βλπει 2νθ)ωπον δο3λος γ)άφει λόγους ἀπόστολοι διδάσκουσιν 2νθ)ωπον 9 ἀπόστολοι λύουσι δούλους δο3λος λαμβάνει δ4)α λαμβάνουσιν υ5οlt ο=κους gt δούλους καltο=κους λαμβάνουσιν ἀδελφο- βλπομεν 5ε) καlt ἀποστόλους Aδούλους βλπετε καlt ἀδελφούς 8B γ)άφεις λόγον ἀποστόλ 88διδάσκει 2νθ)ωπον 8 ἀδελφός λγει λόγον ἀποστόλ 8 ἀδελφὸςἀποστόλων γινώσκει νόμον 89 δο3λοι γινώσκουσι νόμον καltλαμβάνουσι δ4)α 8 γινώσκουσιν 2νθ)ωποι θάνατον 8λαμβάνομεν δ4)α καlt 0ομεν ἀδελφούς 8gt ἀποστόλοις καlt δούλοιςλγομεν λόγους θανάτου 8 ἀδελφοlt καlt δο3λοι γινώσκουσιν καltβλπουσιν 5ε) καlt δ4)α 8A γ)άφει ἀπόστολος νόμον καlt λγει



λόγους υ5οῖς δούλου B υ5οlt ἀποστόλων λγουσι λόγους καlt λύουσιδούλους

ΙΙ1 Un rob scrie o lege 2 un fiu vede cuvinte 3 ni983391te fra983395i dezleagă robi 4ni983391te fii primesc daruri 5 Un apostol vede un rob 983391i un dar 6 Ni983391te robi 983391i ni983391te

fii spun un cuvacircnt fratelui 7 Noi vedem daruri 983391i robi 8 Ni983391te oameni văd ni983391tecuvinte 983391i daruri ale unui frate 983391i ni983391te case de apostoli 983391i de fii 9 Noi scriemcuvinte 983391i legi unui frate un cuvacircnt al mor983395ii icircl spunem unui rob 10 Un fiu vedetemple 983391i case 11 tu cuno983391ti moartea 12 tu prime983391ti un dar al unui apostol 13tu scrii unui rob un cuvacircnt al unui frate 14 eu dezleg robi 983391i spun cuvinte la fii 983391ila fra983395i 15 un fiu vede moarte 16 ei 983391tiu legi 983391i icircnva983395ă pe robii unui apostol



Lecţia V

Declinarea I

46 Vocabular

ἀλCθεια6 - adevărβασιλε-α6 - icircmpără983395ieγ)αφC6 - scriere Scripturăδόα6 - slavăεD)Cνη6 - paceἐκκλησ-α6 - bisericăἐντολC6 - poruncă

EωC6 - via983395ă6μ)α6 - ziκα)δ-α6 - inimăπα)αβολC6 - parabolă pildăφωνC6 - glas voceFυ0C6 - suflet()α 6 - oră ceas

47Toate substantivele de declinarea I care se termină icircnα sau) sunt feminine

48Declinarea cuvacircntului()α 6 - oră este după cum urmează

SingularNV ()αG ()αςD ()GA ()αν

PluralNV H)αιG I)4νD ()αιςA ()ας

49 Rădăcina substantivului()α esteI)αJ iar declinarea I mai este uneori

numită 983391i declinarea icircnKα deoarece rădăcina substantivelor ei se termină icircnαCu toate acestea devreme ce vocala finală a rădăcinii intră icircn diferite combina983395iicu termina983395iile cazurilor este mult mai convenabil pentru icircncepător să considereI)J ca rădăcină 983391iJα Jας etc ca termina983395ii Trebuie observat că vocalaα estecaracteristică acestei declinări la fel cum esteο pentru declinarea a II-a

50 Trebuie observat că vocalaα icircn nominativ genitiv 983391i acuzativ singularprecum 983391i icircn acuzativ plural este lungă

51Genitivul plural face o excep983395ie de la regula de accentuare a substantivuluiAceastă regulă ar cere ca accentul să rămacircnă pe aceea983391i silabă ca icircn nominativsingular Dar substantivele de declinarea I au un accent circumflex pe ultimasilabă icircn cazul genitiv plural fără să importe unde a fost accentul icircn nominativsingular



52Declinarea cuvacircntului βασιλεα - icircmpărăţie este exact la fel ca cea asubstantivului+ρα devreme ce 983391i aici penultima silabă este lungă 983391i accentuatăla nominativ singular urmată de unα lung icircn ultima

53Declinarea cuvacircntuluiἀλθεια - adevăreste după cum urmează

SingularNV ἀλCθειαG ἀληθε-αςD ἀληθε-GA ἀλCθειαν

PluralNV ἀλCθειαιG ἀληθει4νD ἀληθε-αιςA ἀληθε-ας

Acest substantiv are unα scurt icircn ultima silabă la nominativ singular Atuncicacircnd icircn declinarea Iα este scurt icircn nominativ singular este de asemenea scurt 983391i

icircn acuzativ singular La acuzativ pluralα este lung la toate substantivele dedeclinarea I Accentul urmează regula de accentuare a substantivelor peste totexcep983395ie făcacircnd genitivul plural (vezi sect51)

54Declinarea cuvacircntuluiδό-α - slavă este după cum urmează SingularNV δόαG δόης

D δό$A δόαν

PluralNV δόαιG δο4ν

D δόαιςA δόας

55 Vocalaα la nominativ singular pentru substantivele de declinarea I seschimbă icircn) la genitiv 983391i dativ singular icircn afară de cazul icircn care urmează dupăε ι sau ρ56Declinarea cuvacircntuluiγραφ - scriere Scriptură este după cum urmează

SingularNV γ)αφCG γ)αφ+ςD γ)αφLA γ)αφCν

PluralNV γ)αφα-G γ)αφ4νD γ)αφαῖςA γ)αφάς



57Cacircnd un substantiv de declinarea I se termină icircn) la nominativ singular) semen983395ine la toate cazurile din singular Pluralul tuturor substantivelor dedeclinarea I icircnsă este la fel

58La declinarea I (exact ca la declinarea a II-a vezi sect40) atunci cacircnd ultima esteaccentuată ea are la genitiv 983391i dativ ambele numere accent circumflex iar icircn restaccent ascu983395it

59 Exerciţii

I1 Fυ0M βλπει EωCν 2βασιλε-α γινώσκει ἀλCθειαν 32νθ)ωποςγ)άφει ἐντολς καlt νόμους 9 ἀπόστολοι λαμβάνουσι δούλους καltδ4)α καlt ἐκκλησ-ας ἀπόστολοι καlt ἐκκλησ-αι βλπουσι EωMν καltθάνατον υ5ὸς δούλου λγει πα)αβολMν ἐκκλησ-G gt πα)αβολMν

λγομεν καlt ἐντολMν καlt νόμον βασιλε-ας γινώσκετε καltἐκκλησ-ας A ἐκκλησ-αν διδάσκει ἀπόστολος καlt βασιλε-αν δο3λος8B νόμον καlt πα)αβοMν γ)άφει 2νθ)ωπος ἐκκλησ-G 88 κα)δ-αιἀνθ)ώπων 0ουσι EωMν καlt εD)Cνην 8 φωνM ἀποστόλων διδάσκειFυ0ς δούλων 8 ()α 0ει δόαν 89 φωναlt ἐκκλησι4ν διδάσκουσιβασιλε-ας καlt ἀνθ)ώπους 8 βλπεις δ4)α καlt δόαν 8 γ)άφειἐκκλησ-G λόγον Eω+ς 8gt λγει κα)δ-αις ἀνθ)ώπων πα)αβολMν καltνόμον 8 γ)άφει ἐκκλησ-G υ5ὸς ἀποστόλου

ΙΙ 8 O icircmpără983395ie prime983391te slavă 2 bisericile spun parabole inimilor oamenilor3 o inimă de om (a unui om) icircnva983395ă un apostol 983391i un glas de apostol (al unuiapostol) icircnva983395ă un rob 4 noi avem scrieri ale apostolilor 5 bisericile au pace 983391islavă 6 o zi vede via983395ă 983391i moarte 7 apostolii iau (cuceresc) temple 983391i icircmpără983395ii 8noi vedem case 983391i temple 983391i biserici 9 un rob spune o parabolă inimiloroamenilor 10 noi cunoa983391tem glasurile bisericilor 983391i cuvintele adevărului 11 unglas de apostol (al unui apostol) spune o parabolă sufletelor oamenilor



Lecţia VI

Articolul Adjectivele de declinarea I-a şi a II-a Acordul

Folosirea articolului

Poziţiile atributive şi predicative ale adjectivelor

Uzanţa substantivală a adjectivelor

60 Vocabular

ἀγαθόςCόν adj -bun 2λλοςηο adj -altul δ-καιοςαον adj -dreptἐγε-)ω -a scula a icircnvia)ημος6 - de983391ert pustiuσ0ατος η ον adj -ultimulκακόςCόνadj -răuκαλόςCόν adj ndashbun frumos

κύ)ιος 1 -domnμικ)όςάόν adj -mic νεκ)όςάόν adj -mort16το art - cel1δός6 -cale drumπιστόςCόν adj -credincios π)4τοςηον adj - primul

Se va observa că substantiveleρ)μος 983391iampδός sunt feminine de983391i aproape toatesubstantivele de declinarea I-a care se termină icircn ndashος sunt masculine

61Declinarea adjectivuluiἀγαθός ndashbun este după cum urmeazăSingular

MascNἀγαθός

Gἀγαθο3Dἀγαθ7AἀγαθόνVἀγαθ

FemἀγαθC

ἀγαθ+ςἀγαθLἀγαθCνἀγαθC

Neutἀγαθόν

ἀγαθο3ἀγαθ7ἀγαθόνἀγαθόν

Plural

MascN Vἀγαθο-G ἀγαθ4ν

D ἀγαθοῖςA ἀγαθούς

Femἀγαθα-ἀγαθ4νἀγαθαῖςἀγαθάς

Neutἀγαθάἀγαθ4νἀγαθοῖςἀγαθά

Această declinare la fel ca toate declinările adjectivelor 983391i ale articolului etctrebuie icircnvă983395ată citind orizontal coloanele 983391i nu vertical adică nominativulsingular trebuie dat la toate cele trei genuri mai icircnainte de a trece la genitiv apoi



genitivul singular trebuie dat la toate trei genurile icircnainte de a trece la dativ983391amdSe va observa că forma de masculin a substantivuluiἀγαθός se declină exact caun substantiv masculin de declinarea a II-a forma feminină exact ca un

substantiv feminin icircn) de declinarea I iar forma de neutru exact ca substantiveleneutre de declinarea a II-a

62Icircnvă983395a983395i declinarea adjectivelorμιρός ndash mic983391i δαιος ndash drept (la sectsect569570) A se nota că la forma de feminin a acestor adjective atunci cacircnd litera careprecede este ρ sau o vocală avem vocalaα lung 983391i nu ) (compara983395i cu sect55) Lagenitiv plural feminin accentul tuturor adjectivelor de declinarea I-a 983391i a II-aurmează regula obi983391nuită a substantivului 983391i nu regula specială a substantivelorde declinarea I (sect51) 63Declinarea articolului este după cum urmeazăSingular

MascN1Gτο3Dτ7Aτόν

Fem6τ+ςτLτCν

Neutτότο3τ7τό

Plural

MascN ο5G τ4νD τοῖςA τούς

Femα5τ4νταῖςτάς

Neutτάτ4ντοῖςτά

64Formele 16ο5α5 sunt procliticeProclitic este un cuvacircnt care nu are accentpropriu 983391i este a983391ezat icircnaintea altui cuvacircnt cu care face corp fonetic comun65A se nota că icircn afară de (1) aceste forme proclitice neregulate (2) de formaτό

de la nominativ 983391i acuzativ singular (icircn loc deτόν) şi (3) de absenţa vocativuluiarticolul este declinat la fel ca adjectivulἀγαθός

66 Acordul

Adjectivele inclusiv articolul se acordă cu substantivele pe care le icircnso983395esc icircngen număr 983391i caz



Exemple (1)1 λόγοςτο3 λόγουτ7 λόγβλπω τὸν λόγονο5 λόγοιτ4νλόγωντοῖς λόγοιςβλπω τούς λόγους N τὸ δ4)ον το3 δώ)ουetc(3)6 ()ατ+ς ()αςτL ()Gβλπω τMν ()ανα5 H)αι etc (4)6 1δός (vezisect60)τ+ς 1δο3τL 1δ7βλπω τMν 1δόνα5 1δο-τ4ν 1δ4νταῖς 1δοῖς

βλπω τς 1δούςN καλός λόγος etcκαλM ()α καλM 1δός etc

67 Folosirea articolului

Folosirea articolului icircn limba greacă corespunde icircn linii mari cu folosireaarticolului definit icircn limba romacircnă Astfel λόγος icircnseamnăcuvacircntamp λόγος

icircnseamnăcuvacircntul λόγοι icircnseamnăcuvinteοἱ λόγοι icircnseamnăcuvinteleDiferen983395a dintre limba greacă 983391i limba romacircnă icircn ceea ce prive983391te folosireaarticolului hotăracirct constă icircn aceea că icircn limba greacă articolul hotăracirct este proclitic(stă icircnaintea cuvacircntului pe care icircl determină) iar icircn limba romacircnă esteenclitic(adică stă la sfacircr983391itul cuvacircntului făcacircnd corp comun cu cuvacircntul pe care icircldetermină)Există 983391i o asemănare cu limba romacircnă Şi icircn limba greacă chiar dacăarticolul hotăracirct este proclitic el se declină Pentru momentul de fa983395ă prezen983395asau absen983395a articolului din limba greacă trebuie icircntotdeauna indicată cu grijă icircntraducerea romacircnească

Folosirea atributivă şi predicativă a adjectivelor

68Adjectivele sunt folosite icircn două feluri distincte (1) icircn mod atributiv (2) icircnmod predicativIcircn expresiacuvacircntul bun adjectivulbun este un adjectiv atributiv el ne spunelacarecuvacircnt facem men983395iunea Noi nu men983395ionăm toate cuvintele sau orice cuvacircntci numaicuvacircntul bunIcircn propozi983395iacuvacircntul este bun adjectivulbun este un adjectiv predicativ icircmpreunăcu verbuleste el face o afirma983395ie despre subiectcuvacircntul

69Icircn limba greacă distinc983395ia dintre adjectivul atributiv 983391i cel predicativ este demult mai multă importan983395ă decacirct icircn romacircnă A983391a cum vom observa mai tacircrziuunele dintre cele mai importante 983391i mai caracteristice păr983395i ale gramaticii grece983391tise bazează pe această distinc983395ie

70 Cuvacircntul bunpoate fi exprimat icircn două feluri specifice icircn limba greacă ndash fieprinamp ἀγαθ0ς λόγοςfie prin amp λόγος amp ἀγαθός Se va face observa983395ia că ceeace este caracteristic acestei poziţii atributivea adjectivului icircn limba greacă estefaptul căadjectivele vinurmează imediat după articol Primul din cele douăalternative de traducereamp ἀγαθ0ς λόγος este exact ca icircn engleză cuvintelesunt icircn ordinea (1) articol (2) adjectiv atributiv (3) substantiv 983391i este o traducere



literală a englezesculuithe good word Icircn romacircne983391te ar fi ceva destul de straniu otraducere literală a acestei topicicel bun cuvacircntsaubunul cuvacircntA douavariantăamp λόγος amp ἀγαθός icircnseamnă literalcuvacircntul cel bun o formă maiapropiată de limba romacircnă vecheDar această formă este ceva foarte comun

pentru limba greacă 983391i trebuie tradusă simplu la fel ca 983391i primacuvacircntul bun

71Cuvacircntul este bun poate fi exprimat icircn două feluri icircn limba greacă ndash fie prinamp λόγος ἀγαθόςfie prin ἀγαθός amp λόγος (verbul copulativeste poate fi omis)Ceea ce este caracteristic acestei poziţii predicativea adjectivului icircn limba greacăeste faptul căadjectivul nu vine imediat după articol

72Problema poate fi rezumată icircn felul următor

pozi983395ia adjectivului Greacă romacircnă

atributivăamp ἀγαθ0ς λόγος

cuvacircntul (cel) bunamp λόγος amp ἀγαθός

Predicativă amp λόγος ἀγαθός

cuvacircntul este bunἀγαθός amp λόγος

73Studentul trebuie să icirc983391i fixeze foarte bine icircn minte această distinc983395ie prin

citirea cu aten983395ie cu voce tare a expresiilor similare care urmează pacircnă cacircndἀγαθός amp λόγος de exemplu ajunge să icircnsemne pentru el chiar fără ocon983391tientizare a regulilor de traducerebun (este) cuvacircntul 983391i să fie disociat totalde icircn983395elesul decuvacircntul (cel) bun

74Trebuie făcută observa983395ia că distinc983395ia dintre pozi983395ia atributivă 983391i ceapredicativă a adjectivului poate fi făcută icircn limba greacă numai atunci cacircndsubstantivul are articolἀγαθ0ς λόγος sau λόγος ἀγαθός (aici substantivul nuare articol) poate să icircnsemneun cuvacircnt bun(atributiv) fieun cuvacircnt este bun (predicativ)

75Folosirea substantivală a adjectivuluiAdjectivul poate fi folosit ca un substantiv mai ales icircmpreună cu articoloulExemple (1)ἀγαθός poate se icircnsemneun om bunἀγαθ o femeie bunăἀγαθόν un lucru bunἀγαθο bărbaţi buniἀγαθα femei buneἀγαθ1lucruribune (2)amp ἀγαθός icircnseamnăcel bunadicăomul bun ἀγαθcea bunăsau femeia



bunăτ0 ἀγαθόν lucrul bunοἱ ἀγαθο cei bunisauoamenii buniαἱ ἀγαθα cele bune sau femeile buneτ1 ἀγαθ1 lucrurile buneUneori la masculin plural limba engleză ca 983391i greaca poate folosit adjectivul caun substantiv fără să mai adauge cuvacircntuloameniAstfelοἱ ἀγαθο poate fi

traduscei buni icircn983395elegacircndcei buni sauoamenii (cei) buniοἱ νερο morţii icircnsemnacircndoamenii morţi etc

768 ἀγαθM 6 ἐκκλησ-α καlt βασιλε-α κακC 6 κακM κα)δ-α τ4νἀνθ)ώπων γινώσκει θάνατον ο5 ἀπόστολοι βλπουσι τουςμικ)ούς ο=κους καlt τς κακς 1δούς 9 ο5 δο3λοι ο5 κακοltλύουσι τὸν οἶκον το3 ἀποστόλου 5ο5 κακοlt λύουσι τὸ 5ε)όν 61κύ)ιος τ+ς Eω+ς ἐγε-)ει το3ς νεκ)ούς 7ο5 λόγοι τ+ς ἀληθε-ας διδάσκουσιν τος 2λλους ἀποστόλους 8ο5 δ-καιοι λαμβάνουσι

τ δ4)α το3 κυ)-ου τ καλά 91 κακὸς βλπει τMν )ημον καlt τους ἐσ0άτους ο=κους 10π)4τοι ο5 δο3λοισ0ατοι ο5 κύ)ιοι 11τL ἐκκλησ-α τL μικ)O γ)άφει 1 κύ)ιος λόγον ἀγαθόν 12τος πιστος βλπει 1 πιστός 131 υ5ὸς το3 ἐσ0άτου ἀδελφο3 βλπει τς καλς ἐκκλησ-ας το3 κυ)-ου 152λλην πα)αβολMν λγομεν τL κακL βασιλε-G 16π)ώτη 6 ἐκκλησ-αἐσ0άτη 6 2λλη βασιλε-α17ταῖς πισταῖς λγει 1 κύ)ιος πα)αβολMν καλMν καlt τοῖςπιστοῖς 8 1 ἀγαθὸς γ)άφει ἀγαθά 1 κακὸς κακά 8A ἀγαθὸς 1δο3λος καlt λγει καλά B 6 ἀλCθεια πιστM καlt ()α κακC

II 1 Primei biserici Domnul (icirci) scrie prima parabolă 2 Femeia cea bunăvede căile de983391ertului 3 Lucrurile bune sunt primele 983391i cele rele ultimele 4Moartea este rea iar via983395a este bună 5 Domnul icircmpără983395iei icircnviază peoamenii credincio983391i 983391i pe femeile credincioase 6 Cel bun cunoa983391te pe celrău iar cel rău pe cel bun 7 Cuvintele bune le spunem Bisericii iarcuvintele rele le scriem fra983395ilor 8 Tu vezi zilele bune ale Domnului vie983395ii 9căile sunt bune iar oamenii răi 10 primul dar este ultimul iar ultimul (dareste) primul 11 Robii buni cunosc adevărul 983391i slava Domnului 12 Ultimazi ia pe robii răi 13 Oamenii distrug templele cel frumoase 983391i casele mici14 Cel drept are altă casă 15 Biserica ia o altă casă 16 Eu cunosc celelaltecăi 17 Domnul spune cealaltă parabolă primei biserici

2 Pύω uneori icircnseamnă 983391ia distruge



LECŢIA VII

Substantivele masculine de declinarea I Prepoziţiile

77 Vocabular

2γγελος1 -icircnger vestitor2γω -a duce a conduceἀπό prep cu Gde la βάλλω -a arunca a icircndepărta a puneδιά prep cu G - princu Ac pentruεDς prep cu Ac -icircntru spreἐκ (ἐ icircnainte de vocale) prep cu G

-dinἐν prep cu D- icircn

θεός1 - zeu Dumnezeu (atuncicacircnd are sensul de Dumnezeuθεός poate fi icircnso983395it de articol)

κόσμος1 -lume

λ-θος1 - piatrăμαθητCς1 -ucenic icircnvăţăcelμνω -a rămacircneμετά prep cu G -cu icircmpreună cu

cu Ac -dupăοQ)ανός1 -cerπμπω -a trimite π)ός prep cu Ac -către spre la π)οφCτης1 - profet

τκνοντό -copilτόπος1 -locφ)ω -a aduce a purta (de unde a

suporta a suferi)

78Substantivele de declinarea I care se termină icircnKης sunt masculine

79Declinarea cuvacircntului προφτ)ςamp - profeteste după cum urmează

SingularNπ)οφCτηςGπ)οφCτουDπ)οφCτ$Aπ)οφCτηνVπ)οφ+τα

PluralNVπ)οφ+ταιGπ)οφητ4νDπ)οφCταιςAπ)οφCτας

Se va observa că de983391i cuvacircntul προφτ)ς este masculin el este un substantiv de

declinarea I fiind exact ca un substantiv femin de declinarea I cu excep983395ianominativului genitivului 983391i a vocativului singular μαθ)θςse declină exact ca προφτ)ς exceptacircnd accentul

Prepoziţiile



80Prepozi983395iile exprimă rela983395ia Astfel icircn propozi983395iacartea este icircn birou prepozi983395iaicircn exprimă o anumită rela983395ie icircntre carte 983391i birou Icircn propozi983395iacartea este pe birou se arată un alt fel de rela983395ie (prin prepozi983395ia pe)Icircn engleză substantivele care stau după prepozi983395ie sunt icircntotdeauna icircn acela983391i

caz (cazul bdquoobiectiv (de obiect)rdquo Dar icircn limba greacă diferitele prepozi983395ii sefolosesc cu cazuri diferite

81Prepozi983395iaἐν care icircnseamnăicircn se folose983391te icircntotdeauna cu cazul dativAstfelicircn casă se traduce prinἐν τ οῳ icircn adevărprinἐν τ2 ἀλ)θε3 etcPrepozi983395iaε4ςicircn spre icircnspre pe de altă parte icircntotdeauna se folose983391te cu cazulacuzativ Astfelicircn(spre) casă se traduce prinε4ς τ0ν ο$ονIcircn sfacircr983391it prepozi983395iaἀπόde la se folose983391te icircntotdeauna cu genitivul Astfelde la casăeste exprimatprinἀπ0 τοῦ οου

82Aceste trei prepozi983395ii ilustrează principiul general care spune căgenitivuleste cazulseparării dativul este cazulrămacircnerii icircntr-un loc iar acuzativul estecazulmişcării cătreun locPrepozi983395iile care exprimă separarea primesc icircn modnatural genitivul prepozi983395iile care exprimă rămacircnerea icircntr-un loc primesc icircn modnatural dativul iar cele care exprimă mi983391carea către un loc primesc icircn modnatural acuzativul

83Desigur un număr foarte mare de uzan983395e ale prepozi983395iilor nu poate fi redus lanici o astfel de regulă Astfel de ex multe prepozi983395ii care nu exprimă ideea de

separare primesc genitivul

84Trebuie observat faptul căἐν ε4ς 983391iἐ sunt proclitice (vezi sect 64)

85 Prepozi983395iileἐν ε4ς ἐ 983391iἀπό primesc fiecare numai un singur caz iar πρός icircn mod uzual nu este folosit cu alt caz afară de acuzativ Dar multe alteprepozi983395ii se folosesc cu mai multe cazuri Acestea care primesc mai multecazuri au de cele mai multe ori 983391i icircn983395elesuri diferite pentru fiecare caz Astfelδι1cu genitivul icircnseamnă prinδι1 cu acuzativul icircnseamnă pentru de dragul icircn

favoarea icircn acontulμετ1 cu genitivul icircnseamnăcu icircmpreună cuμετ1 cuacuzativul icircnseamnădupă care urmează după

86Atunci cacircnd se studiază dic983395ionarele nu este suficient să icircnvă983395ăm numai cumse pot traduce prepozi983395iile ci este de asemenea necesar să icircnvă983395ăm cu care cazsunt construite pentru un sens particular Astfel nu este suficient să spunem căἐν icircnseamnăicircnCeea ce ar trebui să spunem este faptul că bdquoἐν-cu-dativulrdquo



icircnseamnăicircnPropozi983395ia bdquoἐν-cu-dativulrdquo trebuie să fie icircn mintea studentului osingură expresie indisolubilăἐν nu trebuie niciodată luat separat de cazul săuIcircn acela983391i fel ba chiar 983391i mai evident nu este suficient să spui căμετ1 icircnseamnăcusaudupă Ceea ce trebuie spus este faptul că bdquoμετά-cu-genitivulrdquo icircnseamnăcu

iar bdquoμετά-cu-acuzativulrdquo icircnseamnădupă Această metodă de icircnvă983395are trebuieaplicată icircn cazul tuturor prepozi983395iilor

87Un alt principiu important este acela al preciziei icircn icircnvă983395area sensurilorprepozi983395iilor Este adevărat că nici un cuvacircnt sau expresie nu poate traduce 100o prepozi983395ie grecească Uneori de exempluἐν cu dativul nu poate fi tradus cuicircn

icircn limba romacircnă Icircnsă cea mai potrivită metodă este să se icircnve983395e icircntacirci sensurileobi983391nuite comune 983391i abia după aceea să se treacă la cele mai pu983395in obi983391nuiteInversarea pa983391ilor icircn această metodă ar duce la confuzii dezarmant De aceeastudentul trebuie lăsat cel pu983395in icircn cazul prepozi983395iilor să traducă foarte rigidaceste prepozi983395ii cu sensurile comune date icircn dic983395ionare Icircn acest fel se va formaun sim983395 al icircn983395elesurilor cu adevărat fundamentale iar mai tacircrziu icircn983395elesurilederivate vor putea fi studiate fără confuzie

88Icircn sfacircr983391it trebuie să notăm importan983395a acestui subiect Pentru icircn983395elegereacorectă a Noului Testament cacircteva observa983395ii sunt mai necesare decacirctfamiliarizarea precisă cu prepozi983395iile comune De aceea prepozi983395iile trebuie

icircntotdeauna tratate cu aten983395ie specială separacircndu-le din dic983395ionare iar atuncicacircnd sunt icircnvă983395ate noi prepozi983395ii trebuie recapitulate 983391i cele vechi

89Exerci983395ii

I1ο5 μαθηταlt τ4ν π)οφητ4ν μνουσιν ἐν τ7 κόσμ 2ο5 κακοlt βάλλουσιν λ-θους εDς τὸν οἶκον τ4ν μαθητ4ν 31 θεὸς πμπει τος ἀγγλους εDς τὸν κόσμον 41 π)οφCτης πμπει τος μαθητς το3 κυ)-ου ἐκ τ4ν ο=κων εDς τMν ἐκκλησ-αν 51 θεὸς ἐγε-)ει τος νεκ)ος ἐκ θανάτου 6λαμβάνετε τ καλ δ4)α ἀπὸ τ4ν τκνων 72γομεν τ τκνα ἐκ τ4ν ο=κων 8μετ τος ἀγγλους πμπει 1 θεὸς τὸν υ5όν 9

μετ τ4ν ἀγγλων 2γει 1 κύ)ιος τος δικα-μους εDς τὸν οQ)ανόν 10δι τ4ν 1δ4ν τ+ς ἐ)Cμου φ)ουσιν ο5 δο3λοι τ δ4)α εDς 2λλον τόπον11δι τ4ν γ)αφ4ν τ4ν π)οφητ4ν γινώσκομεν τὸν κύ)ιον 12δι τMν δόαν το3 θεο3 ἐγε-)ει 1 κύ)ιος τος νεκ)ούς 13φ)ουσιν τος νεκ)ος εDς τMν )ημον 14ο5 μαθηταlt διδάσκουσι τ ἀγαθ τκνα ἐν τL ἐκκλησ-G 151 κύ)ιος λγει πα)αβολCν τοῖς μαθηταῖς ἐν τ7 5ε)7 16δι τMν ἀλCθειαν βλπουσιν ο5 π)οφ+ται τὸν θάνατον 17ἀπὸ τ+ς



ἐ)Cμου 2γουσιν ο5 μαθηταlt τος ἀγαθος δούλους καlt τος υ5ος τ4ν π)οφητ4ν π)ὸς τος μικ)ος ο=κους τ4ν μαθητ4ν 18δι τMν βασιλε-αν το3 θεο3 φ)ομεν τ κακά 19δι τς Fυ0ς τ4ν ἀδελφ4ν βλπει κακά 20καλὸς 1 οQ)ανόςκακὸς 1 κόσμος

ΙΙ Icircn lume noi avem moarte iar icircn Biserică via983395ă 2 Profe983395ii conduc pe uceniculcel drept al Domnului icircn(spre) calea de983391ertului 3 Copilul aruncă o piatră

icircn(spre) casa cea mică 4 Omul spune un cuvacircnt bun ucenicului 983391i conduce peucenic la Domnul3 5 Ucenicii rămacircn icircn biserică 983391i spun o parabolă celorlal983395iprofe983395i 6 Prin glasul profetului Domnul icirci icircnva983395ă pe ucenici 7 Pentru (icircnacontul) Biserică ucenicii 983391i apostolii scriu cuvinte bune fiilor 8 Pentru (icircnfavoarea) copilului profetul icircl trimite pe omul cel rău icircn de983391ert 9 După Domnulapostolul icircl vede pe ucenic 10 Profe983395ii icircnva983395ă pe ucenici icircmpreună (983391i) pe copii11 Ei aduc pe ucenici la Domnul 12 Domnul rămacircne cu profetul icircn alt loc 13

Cel drept icirci conduce pe ucenici prin de983391ert către Domnul 14 Noi vedem zileleFiului lui Dumnezeu icircn lumea cea rea 15 rele sunt zilele bune sunt bisericile 16Prin lumea Domnului Dumnezeu icirci icircnviază pe cei mor983395i

3 Atenţie la felul icircn care prepoziţia la este folosită icircn această frază



LECŢIA VIII Enclitice Pronumele personale Prezentul indicativ al verbuluiεDμ-

AB Vocabular

αQτός η ο KδἐγώεDμ-σύSingularNVGDA

PluralNVGDA



cuvacircntului De asemenea regula este icircncălcată la πιστεῦομεν pentru că aiciaccentul circumflex va sta pe a treia silabă de la sfacircr983391it către icircnceput2 Accentul circumflex nu poate sta pe o silabă scurtă3 Dacăultima este lungă

(a)antepenultimanu poate fi accentuată(b) penultima dacă este accentuată trebuie neapărat să aibă accent ascu983395itExemple Regula 3a va fi icircncălcată deἀπόστολῳ sauἀπόστολου deoarece icircnaceste cazuri ultima este lungă Dar nu este icircncălcată deἀπόστολε sauἀπόστολοι deoarece ultima silabă este scurtă Regula 3b ar fi icircncălcată deδοῦλου sau δοῦλων dar nu este icircncălcată de δοῦλος sauδοῦλοι4Dacă ultima este scurtă o penultima lungă dacă este accentuată trebuieneapărat să aibă accent circumflexExemple Această regulă ar fi icircncălcată deδούλε sauδούλοι dar nu este

icircncălcată deδούλου deoarece aici ultima nu este scurtă sau deυἱός deoarece icircn acest caz de983391i o penultima lungă vine după o ultima scurtă penultima nu esteaccentuată deloc Regula nu spune că o penultima lungă icircnainte de o ultimascurtă trebuie neapărat să aibă circumflex ci numai că dacă cumva esteaccentuată atunci trebuie neapărat să aibă accent circumflex mai degrabă decacirctorice alt fel de accent5O ultima lungă poate avea fie accent ascu983395it fie circumflexExemple amacircndouă formeleἀδελφοῦ 983391iἀδελφού pot exista conform regulilorgenerale de accent Icircnsă pentru a putea spune care este forma corectă estenevoie de observa983395ii ulterioare bazate pe alte considerente6Un accent ascu983395it pe ultima silabă a cuvacircntului se schimbă icircn accent gravatunci cacircnd este urmat fără să intervină un semn de punctua983395ie de alte cuvinte

icircn propozi983395ieExempleἀδελφός este corect scris atunci cacircndἀδελφός este scris singur darἀδελφός ἀποστόλου icircncalcă regula ndash ar trebuiἀδελφὸς ἀποστόλου

12Trebuie observat că aceste reguli generale de accent nu spun care trebuie săfie accentuarea fiecărui cuvacircnt Ele spun numai cum nu poate fi Cu alte cuvinteele fixează mai degrabă anumite limite icircntre care accentuarea cuvintelor grece983391ti

trebuie să se men983395ină Dar care este cu adevărat accentul icircn cadrele acestor limitese poate determina icircn parte prin regulile speciale care urmează iar icircn foartemulte cazuri trebuie icircnvă983395at prin observarea cuvintelor icircn particular Astfel dacăavem de pus accentul formei λυομενου regulile generale ar permite λυομενού λυομενοῦ sau λυομένουOrice altă variantă de accentuare ar icircncălca regulilegenerale Dar care din aceste trei posibilită983395i trebuie de fapt aleasă este oproblemă de observa983395ie ulterioară Sau dacă avem forma προσωπον de















15 Exerciţii








16 Vocabular




















Lecţia IV











































45 Exerciţii









Lecţia V

Declinarea I

46 Vocabular




















D δό$A δόαν










59 Exerciţii






Lecţia VI





60 Vocabular





MascNἀγαθός


FemἀγαθC


Neutἀγαθόν


Plural












Fem6τ+ςτLτCν


Plural






66 Acordul






































LECŢIA VII


77 Vocabular




κόσμος1 -lume




suporta a suferi)







Prepoziţiile





















89Exerci983395ii













AB Vocabular


PluralNVGDA















15 Exerciţii








16 Vocabular




















Lecţia IV











































45 Exerciţii









Lecţia V

Declinarea I

46 Vocabular




















D δό$A δόαν










59 Exerciţii






Lecţia VI





60 Vocabular





MascNἀγαθός


FemἀγαθC


Neutἀγαθόν


Plural












Fem6τ+ςτLτCν


Plural






66 Acordul






































LECŢIA VII


77 Vocabular




κόσμος1 -lume




suporta a suferi)







Prepoziţiile





















89Exerci983395ii













AB Vocabular


PluralNVGDA




16 Vocabular




















Lecţia IV











































45 Exerciţii









Lecţia V

Declinarea I

46 Vocabular




















D δό$A δόαν










59 Exerciţii






Lecţia VI





60 Vocabular





MascNἀγαθός


FemἀγαθC


Neutἀγαθόν


Plural












Fem6τ+ςτLτCν


Plural






66 Acordul






































LECŢIA VII


77 Vocabular




κόσμος1 -lume




suporta a suferi)







Prepoziţiile





















89Exerci983395ii













AB Vocabular


PluralNVGDA











Lecţia IV











































45 Exerciţii









Lecţia V

Declinarea I

46 Vocabular




















D δό$A δόαν










59 Exerciţii






Lecţia VI





60 Vocabular





MascNἀγαθός


FemἀγαθC


Neutἀγαθόν


Plural












Fem6τ+ςτLτCν


Plural






66 Acordul






































LECŢIA VII


77 Vocabular




κόσμος1 -lume




suporta a suferi)







Prepoziţiile





















89Exerci983395ii













AB Vocabular


PluralNVGDA































45 Exerciţii









Lecţia V

Declinarea I

46 Vocabular




















D δό$A δόαν










59 Exerciţii






Lecţia VI





60 Vocabular





MascNἀγαθός


FemἀγαθC


Neutἀγαθόν


Plural












Fem6τ+ςτLτCν


Plural






66 Acordul






































LECŢIA VII


77 Vocabular




κόσμος1 -lume




suporta a suferi)







Prepoziţiile





















89Exerci983395ii













AB Vocabular


PluralNVGDA








Lecţia V

Declinarea I

46 Vocabular




















D δό$A δόαν










59 Exerciţii






Lecţia VI





60 Vocabular





MascNἀγαθός


FemἀγαθC


Neutἀγαθόν


Plural












Fem6τ+ςτLτCν


Plural






66 Acordul






































LECŢIA VII


77 Vocabular




κόσμος1 -lume




suporta a suferi)







Prepoziţiile





















89Exerci983395ii













AB Vocabular


PluralNVGDA










D δό$A δόαν










59 Exerciţii






Lecţia VI





60 Vocabular





MascNἀγαθός


FemἀγαθC


Neutἀγαθόν


Plural












Fem6τ+ςτLτCν


Plural






66 Acordul






































LECŢIA VII


77 Vocabular




κόσμος1 -lume




suporta a suferi)







Prepoziţiile





















89Exerci983395ii













AB Vocabular


PluralNVGDA





59 Exerciţii






Lecţia VI





60 Vocabular





MascNἀγαθός


FemἀγαθC


Neutἀγαθόν


Plural












Fem6τ+ςτLτCν


Plural






66 Acordul






































LECŢIA VII


77 Vocabular




κόσμος1 -lume




suporta a suferi)







Prepoziţiile





















89Exerci983395ii













AB Vocabular


PluralNVGDA



Lecţia VI





60 Vocabular





MascNἀγαθός


FemἀγαθC


Neutἀγαθόν


Plural












Fem6τ+ςτLτCν


Plural






66 Acordul






































LECŢIA VII


77 Vocabular




κόσμος1 -lume




suporta a suferi)







Prepoziţiile





















89Exerci983395ii













AB Vocabular


PluralNVGDA







Fem6τ+ςτLτCν


Plural






66 Acordul






































LECŢIA VII


77 Vocabular




κόσμος1 -lume




suporta a suferi)







Prepoziţiile





















89Exerci983395ii













AB Vocabular


PluralNVGDA





































LECŢIA VII


77 Vocabular




κόσμος1 -lume




suporta a suferi)







Prepoziţiile





















89Exerci983395ii













AB Vocabular


PluralNVGDA





















89Exerci983395ii













AB Vocabular


PluralNVGDA











AB Vocabular


PluralNVGDA

Greaca Noului Testament

Documents

Transcript of Greaca Noului Testament