~

na.

SI,

~

Spre deosebire de a1te popoareantice, grecii, prin arta 1or mag-ni.ficii, au g1oriftCat umanitatea.Romanii, fn ciuda faptului caau fost mai putin originali, auextins mo~tenirea greaca cre-iind o traditie de fmbinare du-rabiltl a arte1or greco-romanede o mare importanta istorica.

OOPerioada arhai-

ca a sculpturilor gre-ce~ti a durat de lasfar~itul secolului alVIl-Iea pana In 480

I.Hr. Caracteristiceacestei perioade au

fost kouros (stanga) ~ikore (dreapta).

'='

Un pumnal mice- ~

nian, decorat intr-un ~

mod complicat, cu o ~

scena de v3natoare,in- ~

crustata cu aur placat. ]

C hiar Si inainte de sosirea primilor greci 1nzorul, Insulele Ciclade din Marea Egeeproduceau opere de arta: remarcabil de

fIn echilibrate, statuete albe, din mannura. Sculp-tura semi-abstra~ din secolul XX este marcatade asemanarea CU cea antica.

O influenta de lunga durata a avut civilizatiaMinoiarul din Creta. Frescele lurninoase, decora-tive ale cretanilor, olaritul ~i podoabele metaliceau fost adoptate ~i imitate de popula1;ii vorbitoa-re de limba greaca, care s-au ~ezat pe pamantul ~

...grecesc 1n aproximativ secolul al XX-lea I.Hr.1n :3

zilele noastre aceasta dviliza1;ie se nume~te mice- ~niana, dupa un Ofa$ din nordul Gredei, Mycene,unde au fost descoperite ma~ti de aur care aco-pereau fetele conducatorilor sau regilor morti.

Micenienii erau mai razboinici decat cretanii~i curand au ajuns sa-~i deZvolte un stil propriucu reprezentari ale razboiului ~i a scenelor devanatoare, care erau desenate ~i imprimate pecupe de aur sau pe sabli de bronz. Cladirile careau supravietuit sunt cavouri mari ~i mari citadelecum ar fi cele din Mycene ~i Tirynt, compuse dinblocuri masive, de piatra care erau puse laolalta.

Umanizarea arteiDupa destramarea societa1;ii miceniene care aavut loc 1n se~olul al XII-lea I.Hr. a unnat o lungaera neagra de agita1;ie ~i de emigrari 1n masa.Acestea au dat na.5tere unei societa1;i diferite -decetate stat -~i un tip de arta intens umanizata,pe care mare parte a oarnenilor o asociaza greci-lor. Trasatura ei distinctiva se datoreaza multreligiei grece~ti, care reprezenta zeli ~i zeiteledrept f1inte umane superdotate. Ca unnare, eranom1al ca arta greaca sa se concentreze asuprafigurii umane, fie ca reprezenta un zeu umanizatsau o f1inta umana asemarultoare zeilor .

Dintre reprezentarile artistice practicate degreci, sculptura este cea mai bine reprezentata,rnai ales din cauza faptului ca picturile lor nu ausupravietuit peste timp. Sculptura de maridimensiuni ~i de rnari ambitii -sculpturamonumentala -s-a deZvoltat doar t:1rziu, 1nsecolul al VII-lea I.Hr., f1ind probabil inspirata decontactele cu Egiptul. Prima perioada a sculpturiigrece~ti, cunoscuta ca perioada arhaica, a duratcam pana In anul 480 I.Hr. Tipurile eicaracteristice au fost nudul unui taru1r, 1n pozi1;ieverticala, ~i fecioara 1:mbracata, ambele sculpturifiind reprezentate cu un zambet larg (evidento

de pozitii naturale, cum ar fi "Sulita~ul"CDoriphorus) ~i Apollo cu bratul intins dinTemplullui Zeus din Olympia, ale clror formepar sa fie dictate de originea lor, dintr-o lespedede marmum, in pozitie verticala.

Noi inova,iiInovari similare s-au produs ~i in sculpturabasoreliefurilor Csculpturi realizate astfel incatpersonajele ies dintr-un fundal dar nu suntseparate de acesta) ~i in ansamblurile statuaredin bronz.

Multe capodopere ale sculpturii clasice audisparut de mult ~i sunt cunoscute azi doar dupanume. Printre acestea se afla ~i doua mari statuiale lui Zeus ~i Atena create de maestrul atenianPhidias. Cea mai mare parte a lucmrilor in mar-mum care au supravietuit nu au fost create pen-

conven1;ie fJXa) pe fata: care astazi ni se pareciudat,"un zambet arhaic".

A Animata ~i vieIntr-un timp surprinz:ltor de scurt, aceste perso-naje au devenit realiste ~i veridice, lncetand sadevirul obiecte, ca un stalp pilon, cu inten1;ia dea fi admirate doar din fata:. Redarea conven1;io-naia a corpului -kouros -a fost inlocuita cu unarnai detaliata ~i de mare acuratete In ce prive~temusculatura, In timp ce 1mbracamintea purtata s-a sculptat cu tot rnai multa maiestrie.

Perioada clasica, care a durat cam din anul480 i.Hr. pana In anul 323 i.Hr, este deseoriprivita ca o cu1me a realizari1or artistice grece~ti.lnova1;iile In sculptura au lnceput sa apara totrnai rapid, personajele In pozi1;ie verticala aufacut loc personajelor surprinse lntr-o varietate

1

.O O copie romana a statuii AteneiParthenos inalta de 1 2 m care era plasata ininteriorul Parthenonului. Originalul fusesesculptat de Phidias in lemn ~i placat cu filde~

~i aur.

tru contemp1area individuala ci erau ganditepentru a face parte din decorarea, de ansamblu,a unui templu -mai ales basoreliefurile care 111nconiurau ~i sculpturile individuale p1asate 1ninteriorul unui fronton triunghiular la fiecare-cap~t ai c~dirii.

Sculptura, pictura ~i arhitectura au fost astfelcombinate 1ncit sa creeze temple somptuoase ~ilocuri pline de culoare -mult mai colorate decitne imaginam, deoarece statuile grece~ti, care as-t:Izi par a fi o arta: atat de sobm, erau de fapt pic-tate complet ~i erau echipate cu tot felul de po-doabe, ca de exemplu ochi aplicati care probabille confereau o aparenta: strJ1ucitoare, u~rexotica.

ParthenonulReliefurile clasice cele mai frumoase ~isculpturi1e din ~ton fa-ceau parte din templulatenian Parthenos, mai bine Cunoscut subnumele de Parthenon. Cele mai multe sculpturiapaJ1in coleqiei Elgin ~i se g:1sesc in BritishMuseum din Londra, ins~ Parthenonul insu~isupravietuie~te ca o ruina nobil~.

Parthenonul este cel mai mare dintr-un seriede temple situate pe Acropolis (citadela), inAtena. Toate aceste temple au fost .inaltate in adoua jurrultate a secolului ai V-Iea I.C. -culme aperioadei c1asice -pentru a inlocui ci~diriledistruse din timpul rnzboaielor medice. Pe Jang;l:parthenon, pe Acropolis se mai afl~ ~i mai micultemplu al lui Atena Nike, Erecteum, cucariatidele lui distinctive (stalpi sculptati sub

2

fomta: de femei) ~i o mare poarta: de intrare.numit1 Propylea.

Pericle. omul de stat atenian, a pus inaplicare acest program ambitios al construirii decl~diri. Lucr~rile de constructie au fostsupravegheate de Phidias care a creat ~i colosa1astatuie a Atenei, de mult pierdut1, dar care pevremuri a fost plasat1 in interiorul Parthenonului.Arhitectii Parthenonului propriu-zis au fostCa11icratis ~i Ictimus; se cunosc putine despre ei.in ciuda faptului cl Ictimus a rnai proiectat inclun templu splendid care se rnai g:lse~te, ~i azi, inlocalitatea Basse, in Arcadia.

Un stil simpluElementele unui templu grecesc erau remarcabilde simple. Cl~diri, ca Parthenonul, constau dintr-o structurn rectangu1arn inconjurat1 de coloane~i impodobite cu un acope~ ina1tat, in pant1.Diferentele de detalii de pe columne ~i ariile dedeasupra lor defineau stilul arhitectural din careproveneau -simplitate. masivitate pentru stiluldoric, cu capitolille mari ~i cap~tul colurnnei caun suI, pentru stilul ionic, iar cel corintian avandin cap;1tul columnelor o acant1 decorat1 cufrunze sculptate.

Marile realizari ale arhitecturii grece~ti nu s-audatorat doar cun~tintelor tehnice ci ele aurezultat dintr-un simt deosebit al proportillor ~i ocon~tientizare acut1, vizual~; un exemplucaracteristic era obiceiul grecesc de a-~i decoracoloanele astfel incit sa fie U$or bombate lamijloc, ceea ce compensa iluzia de concavitate

O Temp'ele situate pe Acropo'e (citadela)din Atena, acum in ruina, au fost inal~ate inperioada clasicismului. Formele vioaie ~iutilizarea sculpturii arhitecturale sunt foarteu~or vizibile.

mm7

(curbura spre interior) data de o coloarul perfectvertical~ atunci cand era privita de la distanta.

Arta greceasc3 a ol3rituluiPictura greceasct s-a p~strat paruI In zilele noas-tre doar pe vase care erau fabricate In cantitatiimense, cu scopul de a p~stra vinul ~i uleiul pen-tru uzcasnic sau pentru export. Scenele de pevase reprezinta una din sursele principale de in-forrnare despre felul de viata grecesc. Acestea auilP~t pentru prirnadata (aprox. 600 I.Hr.) In sti-

ilul ilus~ negre, prin care obiectele erau picta-te cu siluete negre pe fundalul ro~u, natural, aivasului. Detaliile interne (de ex.. ochii pe o fatacomplet neagr;{) trebuiau s~ fie scobite paruI lamaterialul ro~u de baz;l. Cam din 530 I.Hr. pic-torii au Inceput s~ lucreze In a~a numita tehnic~a ilus~ In ro~u, adic~ tehnic~ opus~ celeidinainte, colorand In negru fundalul, l~sand per-sonajele In culoarea natural~ a vasului ~i pictanddetaliile interne ale acestora. Ambele metodeprezentau avantaje dar nici una nu se aserrulna

O Stilurile arhitec-turale variate aleperioadei clasicepot ti recunoscute

prin capitoliu,partea de sus a uneicolumne. De la

stanga spredreapta: capitoliudoric, eolic, ionic ~icorintian.

O Sculptura greac3concentrat3 pe for-mele corpului uman.Aici este reprezentatHermes, mesagerulzeilor, avandu-1 inbra,e pe Dionysos,zeul grec al vinului ~ial fertilit3,ii.

O Un cap, apar~i-nand probabil luiMausolus, din mor-

mantul lui saumausoleum.

O PersonajeleLaocoon ~i a fiilor sai

sunt caracteristicerealismului elenistic.

cu picturile realizate liber, pe fundalul aib ai"lekythos", o urna elegan~, relativ mrn, care eracel mai adesea utiliza~ In scopuri funerare.

Timpul schimbarilorAbia In secolul ai IV-lea I.Hr. au aparut nudurilefeminine -adesea considerate tipice pentru artagreceasca clasica -'- realizate de ~ti ca Praxi-teles ,5i aitii; Putin dupa aceea au aparut alteschimbari. pupa cum se poate obse1Va In sculp-turile Parthenonului, arta clasica, In ciuda faptu-

~ lui ca era p1ina de realism, totu,5i idealiza ,5i gene-, raliza ocolind emanatiile adevarate, puternice ,5i

extremele de orice fel. in secolul ai IV-lea I.Hr.,sculptori ca Scapas ,5i Lysippus au popularizat oportretistica cu adevarat individualiza~, plina deintensitate emotionala..Un ait semn ai noului spirit l-a reprezentat

scara colosala cu care Mausolus, un conducatorgrec din Asia Mica (Turcia moderna) ,5i-a cons-

3

ARTA GREACA $1 ROMANA

00 Arta romananu a atins niciodatapropor1ciile arteigrece~ti dar. inarhitectura, romaniierau din punct devedere tehnic multmai avansa,i.Colosseumul dinRoma (stanga) a fostuna din cladirileimpunatoare ce au

fost inal1ate pestetot in imperiu.Maison Carree dinNimes este ~i ea ~intacta pana in ziua ~de azi. u

cltorilor romani care detineau copii care, spredeosebire de original, au supravietuit peste timp.

In calitate de creatori, romanii erau inferiorigrecilor, insa. aveau o traditie independen~ indomeniul sculpturii -aceea a portretisticiiprofund realiste. Aceas~ traditie se datorea~probabil obiceiului roman de a p~tra in locuintebusturile s~o~ilor, nu ca opere de art.t ci cadovada a felului in care arntau predecesorii lor.

Calitatea comuru1 dar de net:1gaduit a portre-telor romane le face foarte atractive. Cea mai ma-re parte a celorla1te sculpturi romane, indusivportretele idealizate ale zei~tilor ~i ale imparati-lor, erau elenistice ca stil. In orice caz, tI1!s:lturilespecifice romane ale sculpturii includeau arcadetriumfale ~i coloane, impodobite cu scenepalpitante, pentru a comemora victoriile ~icuceririle imperiului roman.

indrazneala tehnicaNici in arhitectura romanii nu au re~it s~ se ridi-ce la nivelul grecilor, ca simt al frumosului ~i albunului gust. Ei aveau insa. mai mul~ indrnznea-~ tehnic~ in utilizarea arcadelor, boltelor ~i a do-murilor ~i au construit pe scara 1arga, pentru a-~iinzestra provinciile cu construqii publice impu-natoare, cum ar fi Pantheonul ~i Colosseumuldin Roma sau Maison Carree din N'lffies, inFranta. Dar mai indr:Iznete erau capaci~tile loringinere~, ceea ce i-a f~cut s:l construiascl dru-

muri, poduri, apeducte, arcade, cana1e ~i forturi;unele dintre ele fiind structuri pur functionaledar unele, ca de exemplu Pont du Gard dinN'1ffies, sunt de o frumusete rru1iastrn.

Picturile din PompeiAu supravietuit multe picturi romane, cu toate clnici una dintre ele nu reprezin~ vreo capo-dope~ mentiona~ chiar de ei; grupul cel maiimpresionant de picturi a fost realizat pe Peretiicaselor din Pompei, un ora~ care s-a p~stratdatori~ acoperirii lui cu cen~ vulcanicl dup~o eruptie a Vezuviului. Aceste picturi demons-treaza rru1iestria artistului In arta perspectivei,folosirea unei palete coloristice foarte bogate,bucuria pe care o aduce natura ~i folosireaIndemanaticl a efectului trompe l'oeil ("1n.5al:I8ochiul", In limba franceza), cum ar fi peisajev;lzute printre coloane. Romanii au mai excelat~i Intr-o al~ tehnicl -cea a mozaicului, o picturncompu~ din nenurru1rate mici pietre colorateprinse cu mortar.

Du~ declderea ultimului imperiu romanvestic, traditia de baza greco-roman~ a fostre1nsufleti~ ~i adapta~ ia~i ~i ~i, secventialde-a lungul istoriei artei vestice. Ea a constituitbaza unor curente artistice, de la romantismparuI la neo-clasicismul secolului al XVllI-lea ~ial XIX-lea, exercitand o influent:1 putemic~, carecontinu~ paruI In zilele noastre.

truit propria cripta, cunoscuta ca Mausoleum,dand numele lui tuturor acestor tipuri deconstructii.

Raspandirea culturiiDin anul'.334 I.Hr, cuceririle lui Alexandru celMare au '.rnspandit cultura peste tot 1n OrientulApropiat, din Egipt p1iru'[ In vestU1 Indiei. Dup~moartea lui Alexandru cel Mare In anul 323 I.Hr.Imperiul acestuia s-a destramat ~i acest an mar-chea~ sf~itul perioadei clasice ~i lnceputul pe-rioadei elenistice, dominata de state mari cum arfi EgiptU1 ~i Imperiul Seleudd, fondat pe celsirian.

Aceste state mari au devenit centre chiar maiimportante ale artei grece~ti decat cetati1e -

statele grec~ti care se aflau In declin. in oricecaz, spiritul artei elene era destU1 de diferit fatade cel ai predecesoarei arte clasice. Multe aspec-te ale realitatii, pe care clasicismulle ignorase, aufost portretizate -uratenia, grotescu1, sentimen-talismul ~i extremele realitatii, durerea ~i frica.Arta elem era, In general, ilustrativ~, avand pat-roni care comandau lucrnri imense unor ~ticare le realizau, demonstrandu-~i rmiestria: dra-parea, In "Victoria de la Samothrace", ~i overitabil~ complexitate In grupul Laocoon, undeun ~ lncolace~te trei personaje care sezvarcolesc.

$i romanii au admirat ~i imitat arta greceasc~,purtandu-i intluenta spre vest ~i nord pana In In-departata Britanie. Multe din capodoperele gre-ce~ti ne sunt asta7i cunoscute multumita cump~-

O Picturile romanecele maiimpresionante, careau supravie,uit, suntcele care decoraupere,ii caselor ~icladirilor publice dinPompei, un ora~situ at la sud-est deNapoli, in Italia,care a fost acoperit-~i conservat -decenu~a, in urmaunei erup,iivulcanice care s-aprodus in anul 79d.Hr. Aceastapictura din HolulMisterelor prezintautilizareaincantatoare aculorilor bogate ~i atalentului artistului,al iluziei deadancime.