Cultura si Civilizatia Greaca

• Realizatori:

• Stoica Mihai

• Tanascu Iulian

• Cadar Ioan

• Tanase Cristian

Cultura si civilizatia Greaca Literatura

Homer este primul poet grec al carui nume ni s-a pastrat. Epopeile sale, Iliada si Odiseea - prima

istorisind asediul Greciei si a doua prezinta intoarcerea lui Ulise in patrie -, exprima conceptia dintre om si

lume a vechilor greci si, operele lui Homer pot fi considerate adevarate izvoare istorice. Ritmate si

melodice, versurile Iliadei si Odiseei, sunt interpretate de aezi si predate in scoli. Hesiod (sec VII i.Hr)

exploateaza alte izvoare de inspiratie in aceeasi versificatie. Opera lui, Theogonia, relateaza

inceputurile lumii , iar cea de-a doua opera, Munci si zile, viata taranului grec. Asemenea operelor lui

Homer , si cele ale lui Hesiod sunt studiate in scoala. Poezia lirica ( Tirteu,Sappho,Solon si Pindar) infloreste

in sec. VI-V i.Hr. Acompaniate de muzica si dans, versurile se adreseaza unor cercuri restranse ; exista si

lirica festiva.

Istoria Greaca • Drama greaca, cu cele doua ramuri, tragedia si

comedia (creata in sec.VI i.Hr) se desprinde de lirica festiva a sarbatorilor dedicate lui Dionysos (zeul vinului) . Teatrul lui Dionysos poate primi pana la 30 000 de spectatori , pe locurile cele mai bune aflandu-se magistratii si preotii cetatii, pe banii carora aveau loc reprezentaiile teatrale , un juriu desemneaza un invingator : poetul Eschil ( 525 – 450 i.Hr Prometeu inlantuit, Persii, Cei 7 contra Tebei ) si Sofocle ( 496 – 406 i.Hr Oedip rege, Antigona , Electra )

• Euripide ( 480 –406 i.Hr Ancesta , Electra , Bacantele ) este autorul dramei psihologice eroii sai fiind oameni reali , reprezentantul comediei politice , ii ridiculizeaza pe demagogi, critica institutiile si pe mai-marii vremii.

• Herodot ( cca 480 – 425 i.Hr) si Tucidide (460 – 400 i.Hr) sunt cei dintai mari istorici ai culturii europene. Completand informatia istorica cu cea geografica din Istorii , Herodot ofera un tablou complex al lumii Orientului si Europei , ramanand un model prin incercarea cercetarii adevarului. Tucidide, autor al Istoriei razboiului peloponesiac este adept al cercetarii riguroase a evenimentelor , studiind cauzele acestora si psihologia personajelor si astfel apropiindu-se de conceptia moderna , stiintifica a istoriei

• religia politeista oficiala a Greciei clasice (sec. V-IV î. H.) s-a format pe baza poemelor homerice si a unei mitologii foarte bogate, în care societatea zilelor nu se deosebea prea mult de cea omeneasca. Panteonul era foarte ierarhizat. Relatiile dintre oameni si zei aveau un caracter interesat. Romanii au imitat aceasta religie, de aceea, dupa numele grec al divinitatilor veti regasi in paranteze si numele roman..

•

Religia Greaca

Cosmogina

• Grecii au preluat cosmogonia babiloniana, cu unele modificari. Ei credeau într-un Haos initial din care au iesit cerul, pamântul si marea. Cerul(Uranos) si pamântul(Gaia) s-au împreunat, dând nastere unor uriasi, numiti Titani. Cerul a avut ideea sa-i respinga pe Titani în sânul matern al pamântului care, prada durerilor, a asmutit pe fii sai contra tatalui lor. Astfel, unul dintre Titani, Kronos (Saturn) a câstigat domnia universului. El si-a înghitit fii dar cel mai tânar, Zeus (Jupiter) a fost ascuns de mama sa, iar mai târziu, când a ajuns adult, l-a învins pe tatal sau, silindu-l sa dea înapoi fiii înghititi. Fratii lui Kronos, Titanii se ridica împotriva lui Zeus care-i învinge înainte de a-si începe domnia.

ZEII • 1. Zeus (Jupiter), regele zeilor, care vede si aude totul,

stapânul tunetelor si al fulgerelor, domnul cerului si al pamântului, de pe muntele aflat între cer si pamânt. Zeus are adeseori ca atribute fulgerul si este insotit de acvila imperiala, preluata mai apoi de cohortele romane.

• 2. Hera (Junona), sotia lui, ocrotitoarea vietii conjugale, mâhnita mereu de infidelitatea sotului ei. Stapana cerului, apare adeseori portretizata cu ochi de culoare aripilor paunului, pasare favorizata de Stapana. Vechi reminiscente ale cultului matriarhal.

• 3. Apolon (Phoebus), zeul soarelui, luminii si al cunostintei. El este înconjurat de cele noua muze, protectoare ale artelor si stiintelor, al caror templu se numea muzeu. Il ucide pe Phyton cel cu o mie de ochi.

Zeus, Hera, Apolon

ZEII

• 4. Artemis (Diana), sora lui Apollo, zeita lunii si a vânatorii, înfatisata când ca o fecioara salbatica (în Grecia continentala), când asimilata cu zeita egipteana Isis (Fapte 19:23-40, în originalul grec Artemis, nu Diana).

• 5. Afrodita (Venus), matusa lui Zeus, zeita dragostei senzuale, corespunzând zeitei babiloniene Istar sau zeitei feniciene Astarteea. Fiul ei, micutul Eros (Cupidon) tragea cu arcul sageti nevazute care strapungeau inimile cu dragoste sau ura. Cuvântul “Eros” înseamna in greceste dragoste sau atractie fizica, de unde si termenul erotism. Atractia fizica nu este numai senzuala, ea manifestându-se filosofilor pagâni la Atena. Pavel le spunea ca în Dumnezeu avem fiinta (existenta), viata si miscarea. Se casatoreste cu zeul schip al fierarilor.

• 6. Hefaistos (Vulcan), zeul focului si al fierarilor. În anturajul sau se aflau cyclopii, uriasi cu un singur ochi în frunte.

ZEII • 7. Ares (Marte), zeul razboiului.

Adunarea lui Ares, Areopagul era un vechi tribunal religios la Atena.

• 8. Atena (Minerva), zeita întelepciunii politice si militare care s-a nascut înarmata din capul lui Zeus. Era ocrotitoarea orasului Atena. Printre simboluri se numara cucuveaua si maslinul.

• 9. Poseidon (Neptun), zeul marii, pe care o stapânea lovind-o cu o furca numita trident, fiindca avea trei dinti. Fiul sau Triton provoca cutremurele marine.

ZEII • .9Hermes (Mercur), mesagerul si purtatorul de

cuvânt al lui Zeus, cu sandale înaripate. La Lysra, Pavel a fost considerat ca fiind Hermes fiindca mânuia cuvântul. De aici vine numele hermeneut(interpret al cuvântului divin) si hermeneutica (interpretarea mesajului lui Dumnezeu). Hermes era însa si zeul calatorilor si chiar al hotilor. Fiindca hotia era socotita înrudita cu negustoria, de asemenea ocrotita de Hermes / Mercur (merceologie = stiinta comertului, mercurial = lista de preturi; merccantil= negustoresc etc.).

• 11. Hades (Pluto) – ultimul din triada, care devine stapanul regatului subpamantean fara voia lui si este alungat astfel dintre olimpieni. Leaga o frumoasa poveste de dragoste cu Persephona si apare in toate episoadele in care vreun erou coboara in Infern pentru a-si recupera persoana iubita.

• 12.Hestia (Vesta) zeita caminului, a focului sfant, cere si obtine de la insusi Zeus sa ramana necasatorita pentru totdeauna. Este privita ca zeita a pamantului.

ZEII • 13. Demeter (Ceres). Proteja agricultura. La

romani, cerealele erau plantele zeitei Ceres. Era mai mult o zeita htoniana (a pamântului) decât una olimpiana (între cer si pamânt). Fiica ei Persefona(Proserpina) a fost rapita de zeul lumii subpamântene a mortilor Hades (Pluto)- de unde vine si cuvântul românesc Iad. Demeter s-a suparat si lumea vegetala s-a uscat. Zeii au rânduit caProserpina sa stea jumatate de an cu mama ei, când natura înverzeste si rodeste.

• 14. Dionysos (Bacchus) era un zeu htonian, de origine traca, zeul puterii de viata a naturii, reprezentata de vin si betie. Era înconjurat de satyri, jumatate oameni-jumatate tapi, a caror înfatisare a fost transferata de crestinii asupra dracilor.

• 15. Prometeu, un titan care a creat pe oameni din lut, a furat foc de la Zeus si l-a dat oamenilor, fiind aspru pedepsit.

Semi-ZEII • Semizeii, nascuti din zei si din oameni, unii fiind muritori iar altii

dobândind nemurirea. Erau numiti si eroi. • - Heracles (Hercules) fiul lui Zeus, cel mai puternic erou. • - Asklepios (Esculap), fiul lui Apollo, ajuns zeul medicinei. • - Perseu si celebrul Pegas, fiul lui Zeus cu Danae, ramane in istorie

pentru ca taie capul Meduzei, casatorindu-se cu Andromeda pe care o salveaza de la moarte.

• - Castor si Polux, gemenii ursiti care devin constelatii • - Ulise (Odiseu) si calatoriile sale pentru a se intoarce in Itaca,

patria natala • - Belerofon, cel care ucide monstrii • - Dedal si Icar – primii eroi ai zborului • - Achiles, insasi intruchiparea razboiului troian, fiul zeitei Thetis si

al lui Peleus, scaldat in Styx pentru a deveni invulnerabil • - Iason, argonautii si Lana de Aur, capatul pamantului si Medeea • - Theseu si Minotaurul

Cativa semizeii

VIATA DE DINCOLO DE MORMÂNT

• Sufletele mortilor trec fluviul subpamântean Styh, în barca lui Charon, paznicul infernului, lumea subpamânteana a lui Hades. Traducatorii Septuagintei au redat cuvântul ebraic Seol (locuinta mortilor) prin Hades iar scriitorii Noului Testament grec au prelucrat acest sens prin Iad. În Luca 16:23, Apoc. 20:13-14, D.Cornilescu nu a tradus termenul grec Hades prin “iad”, ci prin “locuinta mortilor”, revenind la sensul ebraic al cuvântului Seol. Sufletele sunt judecate si doar putine scapa de pedepse felurite si ajung în “Câmpiile Elisee” unde fericirea lor este foarte searbada. “Decât sa fii rege în lumea umbrelor, mai bine grajdar în lumea celor vii”, spunea eroului Ulyse sufletul eroului grec Ahile.

PREOTII

• Preotii erau respectati dar nu aveau influenta preotilor din Orientul Apropiat. Uneori li se creaabstinenta sexuala. Nu trebuiau sa aiba defecte fizice. Slujba lor era ereditara dar uneori erau alesi prin tragere la sorti. Preotesele Afroditei practicau prostitutia “sacra” iar în insula Lesbos ele au inventat lesbianismul, numit si “safism” de la poeta si preoteasa Safo din Lesbos. În templulAfroditei din Corint, 1000 de prostituate “sacre” îsi faceau meseria ca parte a cultului. Ele puteau fi recunoscute fiindca nu-si acopereau capul. De aceea Pavel insista ca femeile crestine sa-si acopere pletele iar barbatii sa poarte parul taiat scurt, ca sa nu fie confundati cu homosexualii

TEMPLELE

• serviciile religioase aveau loc la altare în aer liber, unde se aduceau jertfe. În temple se pastrau statuile zeilor si darurilor primite de la credinciosi. Credinciosii nu aveau acces în ele, ci doar preotii. Templul se compunea dintru-un vestibul, sala principala unde se gasea statia zeului si casa din spate. Coloanele înconjurau uneori tot templul, alteori erau doar la intrare. Biserica ortodoxa greaca din Bucuresti, pe B-dul Republicii, este construita în stil de templu grec. Crestinii au transformat în biserici templele greco-romane dar nu au folosit acest stil când au construit biserici noi, ci au preluat tipul de cladire publica romana numita “basilica”, de unde si cuvântul românesc de “biserica”. Templul Partenon (al “Fecioarei” Atena) de pe Acropola cetatii Atena (adica din fortareata construita pe o înaltime) este considerat cea mai frumoasa opera de arhitectura din istoria lumii. Statuile zeilor au si ele o mare valoare artistica.

CULTUL • Actul de cult esential era jertfa, un dar oferit divinitatii iar

uneori un mijloc de ispasire. Se ofereau bauturi, fructe, prajituri, victime înjunghiate. O hecatomba era o jertfa de 100 de boi. Câteodata jertfa se aducea prin “ardere de tot”(pe greceste: holocaust). Alteori, o parte din carne era arsa pe altar iar restul vândut la macelarie, unde crestinii nu mai stiau care este carnea ramasa de la jertfe si care este nu este, care poate fi cumparata si mâncata si care nu poate fi acceptata.

• Cu ocazia acestor sarbatori anuale se organizau procesiuni, Cultul lui Dionysos comporta responsabilitati teatrale, tragedii (de la Tragos = tap, animal sacru al acestui zeu). Spre slava lui Zeus, aveau loc din patru în patru ani Jocurile Olimpice, la Olimpia, în Melopones ( nu pe muntele Olimp). Se încearca reînvierea ceremoniei pagâne de deschidere a acestor jocuri cu caracter religios, strain de mentalitatea moderna.

URBANISMUL

• In timpurile cele mai vechi, polisurile se dezvoltau relativ intamplator, cu cartierele de locuinte grupate in jurul sanctuarului cetatii, ridicat de obicei pe o inaltime fortificata: acropola. Inunele cazuri, intregul oras era protejat cu ziduri puternice de piatra (Atena). In secolul al V-lea i.e.n. au aparut germanii unui urbanism ratinal, bazat pe o trama rectangulara de strazi.

• Epoca elenistica si-a insusit principiile hippodamice, concretizate in centrele urbane Alexandria, Milet, Priene; pietele comerciale-agorele- si constructiile publice inscrise in textura ordonata a strazilor alcatuiau compozitii complexe, cu axe de simetrie.

Bibliografie

• http://www.referatele.com/referate/diverse/online7/Cultura-greaca---Arhitectura-Greciei-antice-referatele-com.php

• Http://www.descopera.org