~

Civilizatia greaca a fost

creata de un mic numar de

state nemultumite, printre

care Atena -5i Sparta. Faptele

lor eroice, experientelepolitice ciit -5i realizarile cul-

turale au a-5ezat temelia

traditiei occidentale.

O Invadatoripersani au distrusAcropolisul originalin anul 480 i.Ch. Afost reconstruit lainsisten~a lui Pericle(jos) facand partedintr-un uria~ pro-gram de construc~ii.Aceasta a creatlocuri de muncapentru miile deoameni elibera~i dinmarina dupa paceacu Persia in anul499 i.Ch.Erecteumul, un altar ,

de pe Acropolis,este aratat in dreap- 9

.~ta jos. ,i;

G recia a ie(iit din lunga periaada a Anilor

intunecati ca un teritariu mic, in special

framat din comunitati de gaspadari instare sa-(ii asigure existenta. Aceste comunitatiau fast capabile sa sustina un ara(i care se1Veaca centru civic, spatiu de intrunire (ii refugiupentrn vremuri grele. Ora(ie ca Atena, Sparta,Carint (ii Teba au fast numele in jurnl' cararas-au format (ii micile ara(ie state ale lumii gre-ce(iti. in ciuda faptului ca erau ara(ie mici,ara(iele state grece(iti au fast intotdeauna admi-rate ca un lac in care multitudinea ideilorpolitice au fast incercate(ii testate de la inceput.

a le~irea din intunericin timpul Anilor intunecati, a(iezarile grece(itis-au extins in dreptul Marii Egee (ii de-a lun-gul coastei Asiei Mici (Turcia de azi). Prin sec-alul al 18-lea inainte de Cristos, grecii auinceput sa-(ii reorganizeze legaturile comer-ciale C1,1 alte popoare, exportand produsecaracteristice ca uleiul de masline, vin, cera-mica, (ii lucrari din metal. Arta scrisului, pier-duta in timpul Anilar intunecati, a fastredescaperi~ cu ajutarnl unei recente inavatiifeniciene, aceasta fiind alfabetul. Pacea (iiprasperitatea au pricinuit cre(iterea rapida a ~papulatiei. Hranirea papulatiei a devenit ast- :3fel 0 prablema, data fiind slaba dezvaltare a ~

. I ..tj

agncu turn. I;:

Reactia grecilar a fast de a trimite a parte a Mpapulatiei pentru a intemeia nai ara(ie sau ~calanii care ar fi putut ajuta. Ca urmare multe 9colanii au fast intemeiate in sudul ltaliei (ii in :f

O Cele mai importanteora~e grece~ti in timpulperioadei clasice. intimpul celor doua secolede colonizare. grecii aufondat ora~e de jurimprejurul MariiMediterane ~i chlar panala Marea Neagra. Cutoate ca sunt descrisedrept ..colonii.. toateerau independente fa1ade ora~ele mama.

Sicilia iar zona a devenit cunoscuta ca GreciaMare. in timpul celor doua secole de colo-nizare, grecii au infiintat o~~e de jurimpreju-tul Marii Mediterane chiar ~i pe tarmul MariiNegre. Cu roate ca multi au fost asimilati devecinii lor prezenta grecilor a exercitat o largainfluenta prin indemanarea ~i felullor de viata.

intre timp ora~ele-state cunosc o schimbarepolitica rapida. Monarhiile au fost inlocuite dearistocratii care erau bazate pe domnia unorproprietari nobili. Dar pozitia lor a devenitinstabila odata cu cre~terea legaturilor comer-ciale ~i introducerea sistemului monetar injurul anului 600 i.Ch; grecii au preluat ideea dela regatul Lidian unde fusese inventat recent.

Au existat multe conflicte intre ora~ele-stateintimpul secolului 6 i.ch. ~i deseori puterea afost detinuta de tirani. "Tiran" ca ~i "aristocrat"sunr termeni pe care grecii ii folosesc fara aspune prin asta ca, de pilda, tiranul ar fi unom crud sau indezirabil. Tiranul a luat putereaprin fort:l, el se poate dovedi un reformator ~ipoate fi mult mai popular decat aristocratii pecare i-a indepartar.

in ciuda reformelor introduse de un renu-mit legiutor pe nume Solon, puterea a fost pre-luata la Arena de un tiran capabil numirPisistrarus. Dar dupa Pisistratus, succesorul sau

15

CIVlLIZATIA GREACA

ArENA 1. Oracolul lui Zeus2. Templullui Apollo3. Boulenterionul4. Tholos (cl3direa

administrativ3)5. Oracolul de sud6. Oracolul lui Attalos7. Oracolul lui HermesB. Altarul celor 12 lei

-,.~q,(.q-

'i 4

O Locul de adunare atenian, folosit deobicei de 40 de ori pe an, in Pnyx, unamfiteatru in aer liber care se aseamana cucel construit ~i aratat aici.

~~

6

~

7 8

Eleusinion

Aeropagus

~~

O Via,a sociala ateniana se invartea in jurulAgorei. Acropolisului ~i a Pnyxului. Jura'iijucau un rol vital iar votul se exprima prin sim-boluri (aratate in stanga imagini) -cele gauritearatau vinova,ia. iar cele pline nevinova,ia.

~(:

,""

~

~~~~~~~~

r

nate). Sustinatorii grupurilor oligarhice prefe-rau un sistem politic In care autoritatea eradetinuta de catre o clasa bogata.

Atena ~i SpartaDaca Atena a fost cea mai mare campioana ademocratiei, Sparta a avut ~i ea o pozitie defrunte In randul sistemelor controlate de oli-garhi. Totu~i Sparta a avut cateva trasaturi dis-tincte. in marea majoritate a statelor grece~tinumarul sclavilor era mic raportat la numaruloamenilor liberi. Dar Spartanii au trait ca u~fel de rasa dominanta Inconjurat;l de o pO-pulatie potential periculoasa, mult mai nu-meroasa (e vorba de a~a numitii hiloti).Pentru a-~i mentine dominatia, toti spartani aufost transformati In razboinici, fiind antrenatidin copilarie sa Indure durerea far:1 a seplange locuind In bar:1ci. Cu toate ca modulde viata ~i cultura spartanilor erau rigide, eierau admirati de multi greci care puneau lricontrast devotamentul ~i morala austera aspartanilor cu individualismul cinic ~i distruc-tiv al atenienilor.

Grecii erau foarte loiali fata de propriileora~e-state, dar ei recuno~teau ca apartineauunui singur popor elen. Ei au avut In comun

Hippias a fost expulzat din ora~ In ~nul 510I.Ch. iar ca urrnare s-a introdus o constitutiedemocratica. Cuvantul grec democratie In-seamna In original puterea exercitata depopor. jn timpul cand femeile ~i sclavii nuaveau drept de vot democratia 1n Grecia eralimitata; datorita faptului ca ora~ele state eraumici nu aveau nevoie de reprezentanti ale~i, cifiecare cetatean se putea implica direct Inemiterea legilor sau In a critica anurnite decizii.

jn timpul secolului 5 I.Ch. au aparut anu-mite conflicte In rnai multe ora~e-state Intredemocrati ~i grupurile de interese ale oligar-hilor (adica ale oamenilor cu avutii Insem-

O Statueta din sec.VI i. Ch. reprezen-tand un luptatorspartan. De la varstade 7 ani baie~ii spar-tani erau crescu~iintr-o comunitatemilitara disciplinara~i severa.

O O disputa asupracomer1;ului ~i adrepturilor terito-riale cu Corintul. o

alian~a importantacu Sparta a cauzatrazboiul penoponez-ian. Doua alian~econduse de Atena ~iSparta au luptatpentru suprematialumii grece~ti.

16

O Pacea din 421

i.Ch. nu a durat preamult. Syracusa, ara~ inSicilia, a fast atacatade atenieni. in timp ceacest atac a dus la un

dezastru, razbaiuldintre atenieni ~i spar-tani a izbucnit din nauin 414 i.Ch.

O Razbainici greciin lupta. Atenienii aufast cea mai mareputere maritima jarspartanii au fast ceimai celebri salda~i.

poezia lui Homer, religia lui Zeus ~i ahi zei aiOlimpului, un cult al educatiei spirituale ~i fiz-ice exprimate In Jocuri Olimpice. In raport cualte popoare, ei se credeau diferiti pentru c:ltr:liau sub domnia legii -iar restul popoarelorerau considerate a fi "barbare... At:1t oligarhiicat ~i democratii avea drepturi legale ~i nuputeau fi uci~i prin capriciile unui Imp:lrat saurege -spre deosebire, de exemplu de persanipe care -grecii li considerau barbari. Acesta eraInc:l un motiv pentru care grecii dispretuiaucultura persan:l ~i figura Imp:lratului per~ilor.

Cu toate acestea, expansiunea persan:l dinsecolul 6 ~i de dinainte p:lrea a fi irezistibil:l,printre victime incluzandu-se ~i ora~ele gre-ce~ti din Asia Mic:l. Persanii n-au ar:ltat uninteres major pentru teritoriul grecesc -s:lrac~i Indep:lrtat de-a lungul Marii Egee -pan:lcand atenienii i-au ajutat pe grecii din Asiacand ace~tia s-au revoltat Impotriva domnieipersane. Revolta a fost In:lbu~it:l, iar In anul490 I.Ch 1mp:lratul persan Darius a trimis oexpeditie militar:l pentru a pedepsi Atena.Atenienii au ca~tigat o faimoas:l victorie laMaraton care se afla la 26 mile de Atena; faptamesagerului care a alergat tot acest drum pen-tru a aduce vestea bun:l este ~i In zilele noas-tre comemorat:l la fiecare 4 ani printr-o aler-gare de lung:l distant:l la Jocurile Olimpice.

s~-~i pun~ laolalt~ rezervele ~i s~ le aduc~ 1nr~zboi. in scurt timp, alianta a devenit uninstrument politic radical. A1iatilor li s-a ceruts~ aib~ regimuri democratice In acela~i modca ~i atenienii, ~i s~ subentioneze uria~a f1ot.Icare trebuia Intretinut.I pentru ap~rarea lorcomun~. cand rnzboiul 1mpotriva Persiei s-aterminat, In anul 449 l.ch., A1ianta a continuats~ existe, ~i Incerc~rile de abandonare erausever pedepsite.

Atena clasicaAl 5-lea secoll.Ch a fast deasemenea un timpal marilor clasici ai civilizatiei grece~ti, identi-ficati cu atenienii. in timpul dinainte ~i dup~aceast~ perioad~, alte ora~e-state grece~ti auavut contributii substantiale la cultura gre-ceasc~, de exemplu, creerea poeziei, ol~ritul,sculptura ~i primii filozofi care au Incercat s~explice universulln termen fizici In locul pro-ceselor magice ~i miraculoase.

Cele mai Intelepte ~i artistice realiz~ri aufast de cele mai multe ori asociate atenienilor.Printre templele reconstituite de pe Acropoliscel mai frumos este Partenonul prin proporti-ile superbe ~i prin decoratiunile sculpturale.Prima tragedie dramatic~ In istorie s-a n~scutdin ritualurile atenienilor In onoarea zeuluiDionysus. Filozofii care au pus temeliagandirii grece~ti, Socrate ~i Platon au Incercats~ rnspund~ la primele Intreb~ri referitoare lamoralitatea uman~ ~i idealuri politice.Herodot, deasemenea, provenea dintre ate-nieni, fiind primul istoric adev~rat (adic~ uncercet.Itor critic ~i nu autorul unor consemn~ride zvonuri ~i povestiri).

Un alt mare istoric, Thucydides, a fast ungeneral care a avut comanda In r~zboiul pe

10 ani mai tarziu, Xerxes, fiu ~iurma~ a luiDarius, a pregatit un atac mult mai rnare, con-struind un pod de ambarcatiuni de-a lungulHellespont-ului (stcimtoare care desparte AsiaMica de Europa) pe care a mar~aluit o enorm:larmata. Aceasta era desigur o amenintare pen-tru toate ora~ele-state grece~ti care cel putinde aceasta data s-au unit Impotriva inamicului.Ca ~i Xerxes, care cobora din nord, o armataformata din mai multe state grece~ti, s-adeplasat conducand o actiune eroica. Leonida~i 300 de spartani ~i-au dat viata pentru apastra cu cat mai mult posibil stcimtoarea

Thermopylae.Sacrificiullor a fost 1n van iar grecii au fost

1nvin~i. Atena a fost evacuata ~i invadatorii auars templele de pe citadela Acropolis. Cu toateca liderul militar atenian Temistocles ~i-a cQn-solidat armata 1n anii dinaintea razboiului,flota greceasca n-a avut nici o ~ansa 1n fatanumarului de ambarcatiuni persane ~i a sol-datilor fenicieni. Dar Temistocles a reu~it saademeneasc;l flota persana 1n stramtoareaSulamis. Acolo, incurcat;l de nurnarul mare alpropriilor ambarcatiuni, cuprinsa de panic;l ~iconfuzie, flota persan;l a fost complet distrusa.

Batalie cu rol decisivBatalia de la Salamis a fost una dintre cele rnaiimportante cotituri ale istoriei. In anul urm;ltorarmata persana a fost 1nfranta la Plataea, iargrecii au fost liberi. Atenienii ~i fortele aliateau dus razboiul In campul de lupta inamic,eliberand astfel ora~ele grece~ti din Asia Mica.

Atenienii erau acum, liderii necontestati aicauzei grece~ti pe cand spartanii s-au retrasdin lupta. In 478 1. Ch. a fost Infiintata AliantaDelica, care permitea atenienilor ~i aliatilor lor

O Grecii au facutdin olaria obi~nuitaobiecte de arta. pecare desenau scene

reprezentandmiturile lor sauimagini din via'azilnica. Vaza cu

..figurine negre..reprezentand scenedin lIiada dateazadin sec. VI I.Ch.. iarcea ilustrand ospa,uleste tipica tehnicii

..figurinelor ro~ii..din sec. V I.Ch. ~

$:~.c-2.

17

O Teatrul grecescs-a dezvoltat dinritualurile religioaseaduse in onoareazeului Dionisus,datatorul vinului

(aratat aici).Aproape toatepiesele grece~ti careau supravie~uitau fost compusepentru sarbatoareaDionisia. tinuta infiecare an in lunaaprilie in Atena.avand inclina~ie spretragedie.

.0

~

~

fast lncanjurati, flata le-a fast atacata ~i dis-trusa in timp ce vasele erau ancarate, iar inanul 404 l.Ch. Atena a fast lnfametata ~ilncanjurat.

Sparta ~i T ebaSpartanii ~i-au atins obiectivul: puterea ate-nienilor nu a mai fost niciodata aceea~i. Dar,tinand cont de puterea armata limitata, nuputea fi vorba de unificarea sau de ocupareaGreciei, cu toate ca spartanii au a~ezat oli-garhi prieteni in conducerea multor ora~e put-emice. Dar nici superioritatea Spartei nu adurat prea mult din momentul in care Atena,Teba ~i Corintul s-a aliat impotriva ei. in 371i. Ch. la Leuctra, tebanii sub conducerea luiEpaminondas au zdrobit rezistenta spartana, acarei reputatie militara nu a mai fost niciodatarestabilita.

Suprematia tebanilor a fost de scurtadurata, iar Grecia la sfar~itul secolului 4 i. Ch.era mai divizata ca niciodata. Multi greci ~i-aupierdut dorinta de a fi soldati ~i preferau inschimb sa angajeze mercenari care sa lupte inlocul lor. in schimb, Macedonia, in nordulGreciei era O societate inapoiata ~i tribala, darcondusa de un rege capabil cu soldati binepregatiti. Filip al lI-lea al Macedoniei ~i-a

care l-a ~i descris apoi: razboiul peloponeziacdin anii 431-404 I.Ch. Alarmat de cre~tereaputerii ateniene, spartani au format a AlianJ;ilpeloponeziac:l ai carei membri proveneu dinmarea peninsula (Peloponesia) la sud deJ;ilrmul grecesc. Prima ciocnire dintre celedoua Aliante s-a dovedit a fi nedecisa ~i pen-tru a perioada Indelungata lucrurile au raffiasnedecise. Atenienii au suferit a pierdere marecand ciuma a lovit ora~ul ~i l-a uci~ pePericles, conduc:ltorul lor. Dar, cu toate caspartanii au putut distruge teritoriul careInconjura Atena, ora~ul a raffias In siguranJ;ilIn spatele Marilor Ziduri care acopereau dru-mul pana In port, Pireu, de unde puteau fiaduse provizii. In acest timp atenienii ~i-au

pastrat suprematia pemare.

intelegerile se schimbiDupa 7 ani de armistitiu razboiul a reizbucnitcu asedierea de catre atenieni, a Syracusei, unputernic ora~ grecesc din Sicilia. candIntelegerile au fast schimbate iar fortele deasediu ~i-au dat seama ca sunt Inconjurate,Intreaga forta expeditionala a fast distrusa.Pierderea multor vase maritime ~i a multoroameni a fast deasemenea un punct de coti-t~ra In razboiullmpotriva Spartei. Atenienii au

lntarit puterea treptat, atacand ora~ele-stategrece~ti, rand pe rind, adeseori ajuta~ ~i deora~ele-state vecine lacome de prada. in 338l.Ch. in batalia de la Chaeronaea, armatamacedoneana a zdrobit fortele unite aleAtenei ~i Tebei. Grecia avea acum un singurstapan. Era inceputul unei noi ere.

00 Modele grece~ti -.

mici de lut aratandmodul de via1a inAtena. in dreapta untamplar taind lemn,jar in stanga femeicare joaca un joc deindemanare.

I

18

~

776 i.e.n.Data traditionala a primelor Jocuri

Olimpice.

660 i.e.n.sparta devine un stat militar.

594 i.e.n.Solon reformeaza constitutia ateniana.

499-94 i.e.n.Grecii din Asia Mica se revolta

fmpotriva spartanilor.

490 i.e.n.Expeditia persana fnfranta de atenieni

la Maraton.

480 i.e.n.Invazia persana; victoria flotei grece~ti

la Salamis.

479 i.e.n.Persanii fnvin~i pe uscat (la Platea) ~i

pe mare (la Capul Mycale).

478 i.e.n.Alianta Deliaca fntemeiata sub

conducerea ateniana.

431 i.e.n.Izbucnirea razboiului Peloponezian.

404 i.e.n.Predarea atenienilor sfar~e~te razboiul

peloponeziac. suprematia spartana.

371 i.e.n.Spartan;; fnvin~i de tebanieni la Leuctra.

338 i.e.n.Biltalia de la Chaeronaea a dus la

suprematia 'ui Filip al Macedoniei fn

Grecia.