Colonizarea Basarabiei Cu Populația Alogenă

8/16/2019 Colonizarea Basarabiei Cu Populația Alogenă

http://slidepdf.com/reader/full/colonizarea-basarabiei-cu-populaia-alogena 1/12

Colonizarea Basarabiei cu popula ia alogenă: germaniiț

Acelaşi text poate trezi efecte diferite.

Acolo unde românul rîde, neamţul oftează.

1.1. Cauzele i trăsăturile specifice procesului de colonizare a Basarabieiș

Premisele colonizării Basarabiei. Pe parcursul stăpânirii ariste,popula ia inutului aț ț ț

sporit de la circa 493 mii persoane, în 1817, la 2 687 mii, în anul 1915 (vei ta!elul nr" 2#"

$re%terea s‐a datorat nu atât sporului natural, cât mai ales masivelor coloniări e&ectuate de

administra ia aristă" Pentru intervalul 1837ț ț ‐1857, statisticile o&iciale constatau că, în medie,

anual, au &ost adu%i în teritoriul pruto‐nistrean peste 21 ''' de coloni%ti"ncă la începutul

ră!oiului ruso‐turc din 18'6‐1812, sudul )asara!iei, &iind părăsit de câteva mii de tătari no*ai

care s‐au strămutat în +o!ro*ea, a devenit un teritoriu propice coloniărilor" n acest scop, în anii

18'8‐18'9, autorită ile ariste au strămutat restul tătarilor în $rimeea, iar pământurile acestora auț ț

intrat în proprietatea statului rus"

Pe aceste terenuri, administra ia a decis să coloniee elemente etnice care să &ieț

recunoscătoare %i &idele re*imului" omânii moldoveni nu &ăceau parte dintre acestea" Procesul

de coloniare a )asara!iei, în special a onelor de sud, a &ost ini iat cu mult timp înainte deț

încorporarea o&icială a provinciei în cadrul imperiului" -miralul $icea*ov îl in&orma, în 1812, pe

arul -le.andru / că predecesorul său, *eneralul 0utuov, a creat în )asara!ia condi ii &avora!ile,ț ț

autând coloni%tii să se a%ee ie&tin %i potrivit cu deprinderile oamenilor din aceste inuturi"ț

otodată, românii care se re&u*iaseră peste Prut de &rica ro!iei moscăle%ti, au început treptat să

se întoarcă la vetrele lor după ce autorită ile au promis că vor respecta vecile datini %i o!iceiuriț

moldovene%ti"

+e asemenea, în inut au &ost atra%i no!ili %i o&i eri ru%i, cărora li sț ț ‐au acordat mo%ii

întinse" -st&el, contele )eendor& %i contele 0anrin au primit câte 28 mii desetine de pământ,

contele esselrode %i *eneralul a!aneev câte 1' mii desetine etc" n total, no!ililor ru%i le‐au

&ost repartiate, în inuturile /smail, )ender %i -erman, peste 3'' mii desetine de pământ"ț

-ce%tia au urmărit să aducă pe mo%iile lor ărani din interiorul usiei" erenurile din raiauaț

:otinului au &ost restituite !oierilor moldoveni care au reu%it să preinte acte de proprietate

doveditoare, restul &iind trecute în &ondul statului pentru a &i, apoi, repartiate coloni%tilor"

$on&orm decretului imperial din 2 au*ust 1812, n&iin area administra iei proviorii înț ț

o!lastia )asara!iei, orice re&u*iat venit în această provincie care avea o ocupa ie oarecareț

devenea supus rus" Pentru aceasta era su&icient să depună urământ de &idelitate &a ă de ar" nț ț

plus, potrivit articolului 22, o i cetă enii acestei provincii %i cei care se vor sta!ili aici de acumț ț

încolo sunt scuti i vreme de trei ani de orice impoit personal %i a*ricol datorat statului"ț



otodată, la &el ca %i autotonii,persoanele ce se vor sta!ili aici de acum încolo sunt

scutite de serviciul militar" $um era %i &iresc, privile*iile %i lipsa %er!iei au atras în această

provincie românească elementele cele mai diverse, în special cele indeira!ile; io!a*ii &u*i i deț

la stăpânii lor, evada ii din încisori, deertorii etc"<rmărind o!iective multiple, autorită ileț ț

ruse%ti au stimulat a%earea în )asara!ia a coloni%tilor (caacii ru%i dunăreni, !ul*arii, *ă*ăuii,*ermanii, elve ienii %" a"# %i imi*ran ilor ( ăranii ru%i,ucrainenii %i evreii#"ț ț ț

=a înaintarea trupelor ruse%ti, care urmărise retra*erea o%tii în&rânte >rande -rm?e a lui

apoleon prin Polonia până la Paris, în anul 1813 @arul -le.andru / a o!servat situa ia sum!ră aț

coloni tilor *ermani din +ucatul Aar ovia1" Printre ace%tia erau mul@i %va!i, precum %i prusaci,ș ș

palatini, sa.oni, locuitori din Beclem!ur* %i al@ii, care veniseră în această re*iune C pe atunci

poloneă C încă pe la s&âr%itul secolului al DA///Elea"

n ucazul său din 29 noiembrie 1813, arul -le.andru *aranta pentru totdeaunaț

pământ %i li!ertă@i coloni%tilor *ermani care doreau să populee )asara!ia" Printre cele mai

importante privile*ii era scutirea de serviciul militar %i dreptul la autodeterminare reli*ioasă"

+upă retra*erea turcilor %i tătarilor, sudul )asara!iei rămase depopulat, dar nu era pustiu"

$ronicarii scriu că la sosirea lor, coloni%tii *ermani *ăsiseră aici o pustietate acoperită de

mormane de cenu%ă, !uruian înalt %i morminte" Frau doar câteva sate moldovene%ti, care se

compuneau din case pu@ine sau !ordeie" G altă mo%tenire lăsată de locuitorii anteriori erau

numele, pe care ace%tia leEau dat dealurilor, câmpiilor, râurilor, pâraielor %i altor ape %i pe care

coloni%tii *ermani leEau a&lat pe parcursul anilor de la cio!anii sau ciria%ii moldoveni, adeseori

preluând unele din ele (de e.emplu; numele primei colonii -ntscora C din 1818 arutino#"

+escrierea statistică a )asara!iei %i a )u*eacului din 1828 atestă pentru perioada 1822

până la 1828 în total douăeci de etnii di&erite %i *rupuri reli*ioase; moldoveni, ucraineni, ru%i,

*ă*ăui, nem@i, elve@ieni, polonei, evrei, *reci, armeni, aporoeni %i caaci de pe +unăre,

precum %i apartenen@i ai sectelor reli*ioase cum ar &i lipoveni, sa!!atieni %i stundi%ti" Pentru a

accelera devoltarea economică a noii provincii ruse, autoritatea pentru coloniare recruta acum

din nou coloni%ti străini"

pre deose!ire de mani&estul din 1763 al Fcaterinei, -le.andru dorea înainte de toate să

o!@ină imigranţi califi caţi i apţi de muncă" -ce%tia tre!uiau să &i e @ărani cu e.perien@ă,

viticultori %i me%te%u*ari C oameni cuvio%i %i arnici C care prin cuno%tin@ele lor %i prin

modul lor de *ospodărire ar putea servi drept e.emplu pentru popula@ia !ă%tina%ă %i ast&el să

contri!uie la modernizarea societă@ii a*ricole sla! devoltată din usia"

-rti%tii inutili erau e.plicit nedori@i" /mi*ran@ii nu tre!uiau să ai!ă datorii %i urmau să

aducă cu ei o avere de 3'' de *uldeni" -%adar, invita@ia nu însemna un *est de !ine&acere sau

mi*ra@iune din caua sărăciei, ci mai de*ra!ă o politică de interes clar e.primată" n a&ară de



aceasta, mul@i imi*ran@i au adus cu ei sume semni&i cative de !ani %i o!iecte valoroase, care

totu%i, din caua condi@iilor de imi*rare %i a%eare, au &ost în multe cauri uate prea repede sau

ciar pierdute"

ncă în anul 1813, din re*iunea Aar%oviei sEau strămutat în )asara!ia 2'' de &amilii" <n

al doilea mare val de mi*ra@ie a avut loc prin anii 1816H1817 după anularea interdic@iei deemi*rare în e*atul *uvernat a!solutist IJrttem!er*" Printre ace%ti imi*ran@i erau mul@i adep@i ai

pietismului protestant, cum ar &i , de e.emplu, a%aEnumi@ii !c"iliatii# care a%teptau un s&âr%it al

lumii apropiat" Fi tindeau spre muntele -rarat din $auca, pentru a se pre*ăti acolo de revenirea

lui $ristos pro&e@ită în -pocalipsa lui /oan %i pentru venirea împără@iei de o mie de ani de

pace preisă pentru anul 1836"

Frau, de asemenea, %i disidenţi catolici din %va!ii !avarei, adep@i ai carismaticului

propovăduitor al mi cării renascentiste cre tine /*na =indl" Fi au întemeiat în anul 1822 înș ș

ărata o comunitate după e.emplul cre%tinismului timpuriu %i practicau aici comunismul

cre%tin cu stăpânirea în comun a !unurilor C care oricum nu a &unc@ionat mult timp" n po&ida

privile*iilor *arantate, condi@iile de trai ale noilorEveni@i au &ost la început e.trem de dure,

deoarece a%earea lor pe aceste melea*uri nu era pre*ătită su&icient de autoritatea pentru

coloniare"

n timp ce lipsea strictul necesar C adăposturi, materiale de construc@ie %i produse

alimentare, &unc@ionarii corup@i se îm!o*ă@eau cu !ani ai coroanei %i tratau coloni%tii ca pe ni%te

sclavi" /ncidentele minore se pedepseau prin cinuri corporaleK nici măcar &emeile nu erau

cru@ate" +in această cauă, în anul 1815 coloni%tii din prima colonie *ermană arutino au

încercat să se apere de un suprave*etor !rutal, care imediat cemase trupe caace %i un re*iment

între* de solda@i din $i%inău pentru a înă!u%i răscoala"

lă!i@i de călătoria e.tenuantă %i condi@iile de via@ă miera!ile, o !ună treime din

coloni%ti au murit imediat după sosire sau în prima iarnă" n prima perioadă a a%eării

coloni%tilor, epidemiile, cum ar &i ciuma %i olera, viru%ii animalelor, invaiile de lăcuste %i

recoltele sla!e, precum %i consecin@ele*rave ale ră!oiului distru*eau micile succese ale

coloni%tilor o!@inute cu atâta *reu" Prover!ul Primilor moartea, secunilor sărăcia %i ter@ilor

pâinea era vala!il %i pentru nem@ii !asara!eni"

n anul 1818, *uvernul rus a în&iin@at o autoritate specială; !Comitetul de asistenţă

pentru colonitii străini din sudul $usiei#, în competen@a căruia intrau nu doar coloni%tii

*ermani, dar toţi coloni%tii veni@i în usia cea nouă" epreentan@ii comitetului discutau în lim!a

*ermană cu coloni%tii *ermani %i promovau devoltarea economică %i socială a comunelor %i

coloniilor"

-cesta era meritul &unc@ionarilor ru%i de ori*ine *ermană" Fi aveau viiuni pro*resiste %i



erau &oarte an*aa@i C cum ar &i , de e.emplu, udecătorul superior amuel 0ontenius care se

tră*ea din Iest&alia C %i care nu doreau să se con&ormee condi@iilor ce dominau în @ară" n

imperiul @arist, unde io!ă*ia a &ost a!olită a!ia în anul 1861, coloni%tii creau un a%aEnumit model

pentru o @ărănime li!eră %i responsa!ilă, care nu era le*ată de lan@urile ro!iei %i comenile

între*ii administra@ii ruse cu !irocra@ia sa deseori ine&i cientă %i coruptă" -cest rol e.emplar de pionier %i &unc@ia de a servi drept e.emplu, care leEau &ost atri!uite coloni%tilor străini, au marcat

esen@ial mentalitatea coloni%tilor *ermani din )asara!ia"

Colonizarea inutului.ț Printre primii coloni%ti s‐au numărat caacii dunăreni, care au

&ost a%ea i în )u*eac în anul 18'7, din ordinul lui Bicelson, comandantul %e& al armatei aristeț ț

de la +unăre" n 18'8, au &ost urma i de peste o mie de &amilii de !ul*ari, a%eate în inutulț ț

/smail" Persoanele care se sta!ileau în )asara!ia urmau să !ene&iciee de privile*ii mai mari

decât locuitorii autotoni"+e pildă, coloni%tii *ermani au primit câte 6' desetine de pământ de &amilie, !ani pentru

în&iriparea propriei *ospodării, au &ost scuti i de&initiv de recrutare %i pentru 1' ani de plataț

dărilor %i impoitelor" $oloni%tii s‐au !ucurat de li!ertatea de a construe !iserici, de a an*aa

clerici %i a practica &ără în*rădiri propria lor reli*ie"+rept urmare, în anii 1814‐1842, au &ost

în&iin ate 24 de colonii nem e%ti" =a 1856, în inut locuiau 24"159 de *ermani" -ce%ti coloni%ti auț ț ț

adus metode %i tenici a*ricole moderne, rase superioare de animale, o serioitate %i o ordine

e.emplare" -%ea i la început în partea de sud a provinciei, *ermanii se vor răspândi cu timpul %iț

în re*iunile centrale ale )asara!iei"

+e acelea%i privile*ii !ene&iciau !ul*arii %i *ă*ăuii, însă ace%tia au &ost scuti i deț

recrutare doar pentru 5' ani" =or li s‐a *arantat li!ertatea cultului %i a meseriilor" n plus, ei au

o! inut dreptul de a produce uică &ără vreo restric ie" Până la 1827, în )u*eac au &ost întemeiateț ț ț

42 de colonii !ul*ăre%ti %i *ă*ăue" G cre%tere semni&icativă a numărului acestor etnici sa produs

în urma ră!oiului ruso‐turc din 1828‐1829 %i a ră!oiului $rimeei (1853‐1856#" =a 1841, în 73

de colonii !ul*are %i *ă*ăue e.istau peste 64 mii locuitori (inclusiv români#" n mâinile

!ul*arilor %i *ă*ăuilor din cele trei ude e din sud, în anul 1853, se a&lau 527,6 mii desetine deț

pământ ara!il"

+e la începutul anilor L3', re*iunea +unării a &ormat o unitate administrativă separată, în

circumscrip ia ora%ului /smail" n &runtea districtelor populate de !ul*ari %i *ă*ăui (/smail, Prut,ț

)u*eac, $aul# se a&la un pre&ect, numit %i salariat de *uvernul rus" Pe această cale, autorită ileț

ariste urmăreau săț ‐%i asi*ure un control mai strâns asupra situa iei de la *urile +unării" $entrulț

vie ii economice, culturale %i reli*ioase a onei !ul*ăre%ti era )ol*radul, iar al coloniilor *ă*ăueț

localitatea $omrat"

-dministra ia locală era în între*ime în mâinile coloni%tilor" -ce%tia %iț ‐au construit %coli



(în 1847 &unc ionau 83 de %coli pentru !ul*ari#, !iserici, poduri, %osele etc" -utonomia, de careț

se !ucurau !ul*arii %i *ă*ăuii, a &ost păstrată %i în timpul când o parte a )asara!iei de sud a &ost

realipită BoldoveiK ea va &i respectată ulterior %i de *uvernele omâniei Bari"n urma politicii de

coloniare, popula ia )u*eacului va cre%te de la circa 4' mii de locuitori, în anul 1812, la 297ț

642, în anul 1859"u! impactul măsurilor administrative ruse%ti, structura etnică a sudului )asara!iei era

predominant neromânească" n &e!ruarie 1877, pre&ectul ude ului /smail raporta primuluiț

ministru /" $" )rătianu că în acest ude locuiau doar 15M români &a ă de 68M ru%i %i !ul*ari" nț ț

ude ul )ol*rad, locuitorii români încă mai erau maoritari, cu 57M, în timp ce !ul*arii au atinsț

dea cota de 43M" +upă reane.area sudului )asara!iei la usia (1878#, procesul de modi&icare a

structurii etnice a onei a continuat" Potrivit datelor ultimului recensământ rusesc din 1897, în

)u*eac locuiau 7'4 436 persoane (români, ru%i, ucraineni, !ul*ari, *ă*ăui, *ermani, *reci, evreietc"#"

1.2. %tapele de colonizare a sudului Basarabiei

em@ii din )asara!ia repreentau o mică minoritate de 3M din popula@ia acestei @ări cu

pământ &ertil, care încă din timpuri străveci a &ost stră!ătută de numeroase popoare %i marcată

de di&erite *rupuri etnice" /storia lor este astăi în mare măsură uitată de memoria colectivă a

societă@ii actuale" nsă e&ectul pe care ace%tia lEau avut pe parcursul scurtei lor sta!iliri de la cinci

până la %ase *enera@ii a lăsat totu%i urme demne de luat în considera@ie"

$oloniarea sudului )asara!iei sEa realiat în câteva etape" Primii coloni%ti au venit din

Polonia, ei întemeind %i primele localită@i C arutino %i )orodino"

-l doilea *rup de coloni%ti sEa îndreptat spre )asara!ia din sudEvestul >ermaniei, cei mai

mul@i din IJrttem!er*" G&erta lui -le.andru / a e.ercitat o mare putere de atrac@ie pentru mul@i

locuitori din IJrttem!er*" Botivele pentru emi*rarea în masă din sudEvestul >ermaniei au &ost

de natură politică, economică sau reli*ioasă" -l@i coloni%ti au sosit în )asara!ia din partea

&ranceă a Flve@iei %i din -lsacia"

Narul rus a promis tuturor coloni%tilor scutirea de toate impoitele %i o!li*a@ii pe o

perioadă de 1' ani, o sumă de 27' de ru!le pentru sta!ilirea la locul nou, destinată &amiliilor

sărace, un teren a*ricol de 6' de desetine în proprietate permanentă pentru &iecare &amilie, câte

cinci opeici ilnic &i ecărei personae pentru alimentare până la prima recoltă de cereale"

$oloni%tii erau eli!era@i de recrutare %i încartiruire militară, aveau dreptul săE%i

construiască !iserici con&orm credin@ei %i săE%i promovee tradi@iile reli*ioase" n po&i da

privile*iilor %i asisten@ei acordate pentru construc@ia de case, condi@iile de via@ă pentru coloni%tii

*ermanii, mai ales în primele două decenii, sEau dovedit a &i destul de anevoioase" Ori*ul,



&oamea,epidemiile au luat via@a multora dintre ei"

1.3. &ntemeierea primelor colonii germane 'n sudul Basarabieintemeierea primelor sate *ermane în )asara!ia C :o&&nun*stal, Oriedenstal, -le.ander&eld,

etc" n istoria &ormării comunită@ii *ermane în )asara!ia distin*em două perioade; sta!ilirea %i

devoltarea coloni%tilor su! administra@ia rusă (1814E1918# %i evolu@ia comunită@ii su!

administra@ia română (1918E194'#" n prima perioadă delimităm două etape"

$ea dintâi dureaă până la 1871, când privile*iile promise de @arul rus sunt întocmai

respectate" n acest an @arul rus -le.andru //, prin uaul său din 4 mai, anuleaă vecile li!ertă@i

%i privile*ii, &iind diolvat $omitetul de asisten@ă socială pentru comunitatea *ermană din sudul

usiei"

$oloni%tii au &ost supu%i serviciului militar o!li*atoriu, care în armata rusă dura de la 6 la 15

ani" ecrutarea militară o!li*atorie, pusă în aplicare începând cu anul 1874, a &ost respinsă de

către coloni%ti din motive reli*ioase %i percepută de ei ca o încălcare a promisiunilor &ăcute de

-le.andru /"

ncepând cu 1881, coloni%tii *ermani sunt o!li*a@i săE%i ia cetă@enia rusă, iar lim!a rusă

devine lim!a de predare în %coală" oate acestea pun începutul de ure a rusi&icării coloni%tilor

*ermani" - urmat un val de emi*rare din )asara!ia, în special, în -merica" n po&ida condi@iilor

drastice, create de statul rus după 1871, popula@ia *ermană era în permanentă cre%tere" Perioada

anilor 1814E1871 este considerată în istorio*ra&i e ca &oarte &avora!ilă &ormării %i evolu@iei

comunită@ii *ermane"

Oiind scutită de impoite către stat %i de recrutare militară, popula@ia *ermană avanseaă

numeric atât pe cale !iolo*ică, cât %i pe cea a mi*ra@iei necontenite" +atele statistice vin să ne

demonstree o ascenden@ă remarca!ilă a acestei popula@ii;1826 C 6 412 oameniK 1846 C 9 '''

oameniK1861 C 35 5'1 oameni" )asara!ia a &ost coloniată cu 2 4'' de su&lete, cre%terea

ulterioară a acestei popula@ii &i ind în ascensiune, la 194' atin*ând ci&ra de peste 93 422

persoane"

Barea maoritate a *ermanilor locuiau la sate" <n compartiment al e.poi@ii, prin etalarea

unor &oto*ra&ii care surprind momente, &enomene semni&icative din via@a coloni%tilor, dia*rame,

te.te in&ormative re&lectă via@a satului *erman în )asara!ia %i ocupa@iile coloni%tilor"atele

coloni%tilor erau mari %i &rumoase, cu străi lar*i, deEa lun*ul străilor cre%teau ar!ori de salcâm

%i uneori în milocul lor se a&l a o apă cur*ătoare" umele localită@ilor o*lindesc năuin@elespirituale ale coloni%tilor, cum ar &i >nadental C Aalea clemen@ei, :o&&nun*stal C Aalea



speran@ei, Oriedenstal C Aalea păcii" +in 1818 autorită@ile ruse acordau a%eărilor coloni%tilor

denumiri în memoria ră!oiului din 1812 C arutino,)orodino, =eipi*, -ris, eplit" $ălătorii

străini %i locuitorii !ă%tina%i erau surprin%i de ordinea, or*aniarea %i cură@enia ce domnea în

localită@ile coloni%tilor" <nul dintre coloni%tii *ermani, !unăoară, -los certin*er, emi*rat

încă în 18'4 la ant Peres!ur*, în 1822, împreună cu /*na =indl, se sta!ile%te în sudul)asara!iei" -los a conceput planul localită@ii ărata în &ormă de cadran de ceas %i a *estionat

coloniarea localită@ii împreună cu aritectul FdQ*ard de Pott"

n satele *ermane mem!rii cu drept de vot ai comunei ale*eau pentru doi ani un %oltu al

satului, precum %i doi asisten@i ai acestuia" otu%i dreptul de deciie la nivel comunal îi rămânea

reervat -dunării comunei" Oiecare deciie era vala!ilă doar atunci când era convenită de

maoritatea mem!rilor %i era semnată de to@i mem!rii -dunării comunei" $omunele î%i an*aau

sin*ure &unc@ionarii săi, preo@ii, învă@ătorii, paracliserii, copi%tii, aproii %i cio!anii %iîi plăteau din miloacele proprii"

răsăturile de !aă ale constitu@iei comunale a coloniilor erau &i .ate în /nstruc@iunea cu

privire la or*aniarea internă %i administra@ia coloniilor străine nouEcreate în usia" +in caua

principiilor sale cvasiEdemocratice acest e*ulament al comunelor a mai &ost numit %i

Oundamentul unei mici repu!lici coloniale" Prevederile ce se con@ineau în /nstruc@iune

cuprindeau %i re*uli detaliate de comportament pentru coloni%ti %i marcau mediul nsocial al

satelor"

Fra de la sine în@eles că acei care se pomeneau întrEo situa@ie di&i cilă &ără vina lor erau,

după posi!ilită@i, auta@i de to@i ceilal@i" -st&el, casele care &useseră arse au &ost reconstruite

repede %i prin muncă comună" ălile pentru săraci %i spitalele erau &i nan@ate din dona@ii %i se a&l

au în *ria !isericii" $oloni%tii particulari erau o!li*a@i săE%i men@ină în ordine *ospodăriile

proprii, *rădinile %i o*oarele, &âne@ele, *radurile, *ardurile %i în*rădirile"

Pentru a se evita, de e.emplu, pericolul incendiului, noaptea nu se permitea de um!lat

pe străi cu &ocul sau lumină &ără &elinar sau cu pipa aprinsă" Oa@ă de vecini tre!uiau să se

comporte prietenos %i dră*u@, tot a%a cum &a@ă de călători politicos %i ospitalier"

(tructura socială. Pornind de la 25 de coloniiEmamă timp de cinci până la %ase

*enera@ii sEau devoltat peste o sută de coloniiE&i ice prospere, Pachtdörfer (sate cu pământ

arendat#, domenii %i cătune" $ondi@iile de via@ă îm!unătă@ite %i modalită@ile de producere au

&avoriat, începând cu milocul secolului al D/Dlea, !unăstarea %i cre%terea economică" n po&i da

unei rate mari de moarte in&antilă %i a emi*rării, până în anul 193' popula@ia *ermană a

)asara!iei a crescut, atin*ând ci&ra de circa 8' ''' de su&l ete"

e*iunea populată de nem@ii din )asara!ia era până în 194' preponderent a*rară" $u

a*ricultura se ocupau peste 8' la sută din popula@ia *ermană, preponderent în calitate de @ărani



independen@i, care administrau *ospodării de nivelul întreprinderilor milocii" n timp ce în

coloniileEmamă pro*resa repartiarea în *ospodării, în coloniileE&i ice, mai ales în cele din sudul

)asara!iei, se devolta o a*ricultură la scară lar*ă, unde la trecerea dintre secole dea erau

&olosite utilae %i ma%ini a*ricole moderne"

-st&el că, de e.emplu, un colonist *erman dea lucra cu o com!ină de secerat importatădin -merica cu mult înainte ca o ast&el de unealtă să apară în >ermania"-ctivită@ile cele mai

importante erau cre%terea *râului, porum!ului dar %i a &ructelor olea*inoase, precum %i

viticultura, între@inerea animalelor, cre%terea !ovinelor %i cailor" Partea popula@iei care se ocupa

cu comer@ul, me%te%u*ăritul %i industrie era pe atunci încă &oarte mică, dar era în cre%tere"

+reptul la mo%tenire practicat de coloni%tii *ermani din )asara!ia, con&orm căruia &i ul

cel mai mic mo%tene%te întrea*a *ospodărie (a%a numitul Minorat), îi o!li*a pe &i i &ără mo%tenire

ori să acii@ionee pământ undeva în altă parte, ori să înve@e un me%te%u* respectiv %i săîm!ră@i%ee o altă meserie" -cest &apt a &avoriat atât mi*ra@ia internă, cât %i mo!ilitatea

pro&esională"

ncepând cu secolul al D/DElea, în di&erite comune au început să apară întreprinderi

me%te%u*ăre%ti care con&ec@ionau pentru coloni%ti unelte de lucru mai !une %i căru@e mai sta!ile"

n eplit, de e.emplu, un &i erar imi*rant numit )uc&i n a me%terit prima căru@ă cu a.e de &i

er" n timpul ră!oiului din $rimeea (1853 E 1856# armata rusă pre&era căru@ele *ermane,

contri!uind ast&el la avansarea &i erăritului %i rotăritului din )asara!ia" $ea mai mică *rupă o

constituia cea a preo@ilor, învă@ătorilor, medicilor, uri%tilor %i altor pro&esii din domeniul

academic" n societatea coloni%tilor !aată pe aspectul reli*ios, &unc@iile importante în domeniile

spiritualEreli*ios i cel intelectual erau ocupate de pastorii evan*eliciEluterani, precum %i deș

învă@ători"

)gricultura a &ost sursa de !aă ce asi*ura e.isten@a coloni%tilor *ermani din )asara!ia"

Principalele produse cultivate erau cerealele,olea*inoasele, le*uminoasele, produsele viticole,

precum %i cre%terea cailor %i !ovinelor" uccesul economic al coloni tilor se !aa în primul rîndș

pe &aptul că ei au &ost ărani independen i" +e asemenea au contri!uit i cernoiomul &ertil, climaț ț ș

&avora!ilă, sîr*uin a coloni tilor, or*aniarea i &unc ionarea e&ectivă a a&acerilor, precum iț ș ș ț ș

introducerea utilaului modern"

Pînă în 1918 Gdessa a &ost locul central pentru am!alarea productelor coloniilor" +upă

inte*rarea )asara!iei în componen a omâniei în 1918, a*ricultorii au tre!uit săE i orienteeț ș

produc ia lor pentru noua pia ă de des&acere" Bul i a*ricultori au trecut la cultivarea noilor ț ț ț

produse, cum ar &i soia si ricinul, precum i reproducerea unei noi rase de oi persane, a ii iEauș ț ș

asi*urat venituri suplimentare prin prelucrarea materiilor prime"

n a&ară de ponderea mare a produselor pentru pia ă i e.port, în *ospodăriile *ermanilor ț ș



!asara!eni e.ista i o vastă produc ie pentru u propriu" Oiecare o*radă avea o *rădină" nș ț

)a tan era cultiva i în special pepeni veri i pepeni *al!eni, *rădina &iind suprave*eată deș ț ș

un panic"

Printre primii coloni%ti *ermani se a&lau nu numai a*ricultori, dar %i mul@i me%te%u*ari"

n unele din localită@i ei au &ormat ateliere industriale care produceau instrumente %i utilae pentru necesită@ile *ospodăriilor a*ricole"Aestite pentru calitatea lor erau căru@ele coloni%tilor,

&a!ricate în localită@ile eplit, -ltEPosttal %i Iitten!er*"

n popula@ia )asara!iei *ermanii repreentau o mică minoritate de aproape 3 la sută" ntre

*ermani %i etniile conlocuitoare au e.istat totdeauna rela@ii de !ună vecinătate" $ăsătoriile mi.te

între *ermani %i alte etnii din )asara!ia aproape că nu se practicau din caua !arierelor

lin*vistice %i reli*ioase" Oamiliile coloni%tilor erau numeroase, divor@uri aproape că nu

F.istau. Biserica i religia au avut o importan@ă maoră în via@a o!%tească a coloni%tilor *ermani"

olul !isericii a &ost în )asara!ia nu numai con&esional, dar %i educativ, cultural prin or*aniarea

învă@ământului primar, prin instruirea în lim!a *ermană, prin păstrarea tradi@iilor" Barea

maoritate a *ermanilor erau luterani, un număr &oarte mic C catolici"Principiile morale de care se

conduceau coloni%tii erau evlavia, sâr*uin@a, modestia" )iserica promova un sistem de protec@ie

socială &i nan@ată în special prin dona@ii din partea mem!rilor comunită@ii"

)iserica %i %coala erau elemente importante ale comunelor *ermane" $oloni%tii *ermani

din )asara!ia erau preponderent de con&esiune evan*elică" Bodul lor de *ospodărire, de via@ă

%i mentalitatea erau marcate de o morală pietistă, pe care unii din coloni%tii *ermani o aduseseră

cu sine din vecea lor patrie %i mediul reli*ios %i cultural" Pentru această etică protestantă erau

caracteristice, de e.emplu, următoarele elemente; un stil de via@ă cumpătat, o etică &orte la lucru

%i în pro&esie, precum %i o înaltă apreciere a %colii %i a educa@iei"

$iar la începutul /nstruc@iunii se declară că respectarea o!li*a@iilor reli*ioase C cum

ar &i mersul la !iserică duminica C este una din cele mai importante o!li*a@ii ale tuturor

coloni%tilor" n ciuda condi@iilor economice precare, în comunele *ermane sEau construit ciar

de la început săli de studii %i sEau an*aat învă@ători din rândurile coloni%tilor"

ncă în 1844 la ărata a &ost descis un seminar *erman pentru învă@ători, numit după

ctitorul său $ristian Oriedric Ierner Rcoala Qerneriană" -cesta a &ost primul seminar

peda*o*ic în tot sudul usiei %i totodată cel mai veci seminar peda*o*ic atestat o&i cial în tot

/mperiul us" Pentru copiii altor *rupuri etnice, dimpotrivă, până în anul 1873 nu exista un

sistem public de înăţământ !i nici lecţii în limba maternă" -%adar, aportul lui 0arl cmidt la

în&i in@area %colilor pu!lice nu poate &i nici pe departe îndeauns apreciat"

n 19'6 %i, respectiv, în 19'8, în localitatea *ermană arutino au &ost descise 2 %coli



superioare C una pentru &ete %i una pentru !ăie@i" n aceste %coli puteau învă@a %i elevii de alte

etnii" n 1871 a &ost anulată administra@ia specială"ncepând cu anul 1874, serviciul militar

devenea o!li*atoriu %i pentru coloni%tii *ermani" ncălcarea acestei promisiuni a provocat un

mare val de emi*rări" Până în anul 1927, din )asara!ia au emi*rat 26 ''' *ermani, în special

spre -merica de ud %i de ord, în anii criei economice (1928E1932# al@i 6 ''' (de trei ori maimul@i decât imi*raseră până în anul 1828#"

(istemul colar al *ermanilor a avut un impact la nivelul între*ii )asara!ii" $ota

anal&a!e@ilor printre *ermani în secolul al D/DElea era de doar 2M"

n &iecare localitate a coloni%tilor e.ista %coală primară"$olonia *ermană -ris a &ost

întemeiată în 1816 de 95 de &amilii de imi*ran@i din Prusia %i Polonia" Popula@ia era în

permanentă cre%tere, în 187' atin*ând ci&ra de 76' de !ăr!a@i %i 7'7 de &emei, iar în 19'' în

localitate erau 287 de elevi" Rcoala primară a ucat un rol important în dăinuirea lim!ii %i culturii*ermane în )asara!ia" n coloniile *ermane era devoltat %i învă@ământul secundar"

-st&el, la ărata, în 1844, a &ost descisă Rcoala Ierner, &ondată de $ristian Oriedric

Ierner" -cesta a &ost primul cole*iu peda*o*ic pentru pro&esori din sudul )asara!iei %i cel mai

veci cole*iu peda*o*ic din între* /mperiul us" n 19'8 la arutino a &ost descisă o %coală de

!ăie@i, anterior în 19'6 &usese descisă o %coală pentru &ete"

=im!a de predare era lim!a rusă" Ben@ionăm că Rcoala Ierner accepta la studii doar

!ăie@i %i îi pre*ătea pentru cariera de învă@ător, în timp ce =iceul de !ăie@i din arutino %iEa

propus &acilitarea accesului a!solven@ilor la institu@iile de învă@ământ superior, iar liceul de &ete C

stimularea instruirii &etelor" +in motive practice, studierea la =iceul de &ete era orientată spre

e.ercitarea ulterior a &unc@iei de învă@ătoare, deoarece la Rcoala Ierner din ărata, la început

&etele erau admise doar la ciclul primar" -st&el, coloni%tii *ermani au avut un sistem de instruire

!ine structurat %i au atins un nivel de instruire cu mult mai înalt decât alte etnii din )asara!ia"

+eclan%area Primului ă!oi Bondial a înrăută@it condi@iile de e.isten@ă a comunită@ii *ermane"

*iaţa culturală a *ermanilor a &ost paraliată din caua interdic@iei o&i ciale de a &olosi

lim!a *ermană în pu!lic, în !iserică %i ciar la înmormântări" n anii ră!oiului, *ermanii

!asara!eni au &ost înrola@i în armata rusă care lupta împotriva >ermaniei" +e%i au &ost loiali

statului rus, ei au &ost suspecta@i de cola!orare cu *ermanii" >uvernul rus a ordonat în 1915E1916

e.proprierea %i deportarea lor în i!eria" Fvenimentele din 1917 au împiedicat aplicarea acestor

măsuri"

Fste necesar să su!liniem &aptul că repreenta@ii *ermanilor au salutat unirea )asara!iei

cu omânia în anul 1918 %i au solicitat de la statul român să anulee =e*ea rusă de e.propriere,

ceea ce sEa %i realiat la 6 octom!rie 1919 printrun printrun decret re*al" n urma re&ormei

a*ricole din 1921 ce prevedea e.proprierea loturilor mai mari de 1'' ectare, *ermanii au



pierdut 16 la sută din proprietă@ile &unciare"

Pentru repreentarea intereselor culturale %i politice ale *ermanilor din )asara!ia, în

au*ust 192' a &ost &ormat $onsiliul Popular >erman pentru )asara!ia" ncepând cu 1919 %i până

în 1937, minoritatea *ermană a &ost repreentată în Parlamentul de la )ucure%ti" n comuna

-le.ander&eld //, în 193', locuiau 618 locuitori, dintre ei 572 de *ermani" <n eveniment dinarutino C demnitari la primărie de Siua na@ională a omâniei, 1' mai 1934" Printre ei îi *ăsim

pe primarul *erman -" Frdmann, ministrul român >eor*e ătărescu"

<ltimul, vor!ind la arutino în &a@a *ermanilor, spunea; Fste dorin@a noastră ca în

omânia mare, care este nu doar mare, dar %i corectă %i toleran@ă, să vă păstra@i o!iceiurile

strămo%e%ti, lim!a %i credin@a dumneavoastrăK dorim să vă păstra@i %colile acolo unde vi sEa

luminat minteaK dorim să vă păstra@i !isericile dumneavoastră în care vi sEau consolidat su&l

etele"Presa în lim!a *ermană se lanseaă tocmai în perioada inter!elică; în 1919 apare primul

iar propriu #eutsche $eitun% &essarabiens, iar în 192' C #eutscher 'ol(s(alender fur

&essarabien, am!ele tipărite la arutino" >ermanii aveau %i li!răriile lor, în&iin@ate încă în secolul

al D/DElea la ărata, 0lostit, arutino, -ris" Principalul &urnior de carte era Gdesa, cel mai

important centru de cultură *ermană din sudul usiei" n 1922 coloni%tii *ermani au reu%it să

creee Bueul ocietă@ii coloni%tilor *ermani din )asara!ia (Buseumverein der +eutscen

0olonisten )essara!iens#, urmele căruia se vor re*ăsi în or*aniarea în 1952 la tutt*art a

Bueului re*ional al nem@ilor !asara!eni (:eimatmuseum der +eutscen aus )essara!ien#"

emnarea Pactului i!!entropEBolotov la 23 au*ust 1939 a însemnat pentru coloni%tii

*ermani începutul strămutării" n septem!rie 194' a &ost creată $omisia *ermanoEsovietică care

avea drept scop or*aniarea strămutării coloni%tilor" Până la s&âr%itul lunii octom!rie 194' a &ost

înceiată strămutarea a 93 5'' de *ermani din )asara!ia" -st&el sEa înceiat istoria !uciumată a

coloni%tilor *ermani în )asara!ia"

<rma%ii coloni%tilor *ermani din )asara!ia viiteaă permanent &osta patrie" -socia@ia

*ermanilor din )asara!ia or*anieaă re*ulat călătorii în &osta patrie %i spriină numeroase

proiecte sociale în spitale, ailuri de !ătrâni %i %coli" $u spriinul *ermanilor, în 1995 a &ost

renovată !iserica din ărata, în 2''2 !iserica din -l!ota"

+raiul 'n comun cu alte grupuri etnice i religioase. em@ii repreentau doar trei la

sută din popula@ia totală a )asara!iei" Baoritatea satelor *ermane omo*ene se a&l au în milocul

a%eărilor altor na@ionalită@i"n ora%ele mari, cu târ*uri (cum ar &i , de e."; arutino, -ris, ărata

cu mai multe mii de locuitori# popula@ia era &oarte etero*enă" em@ii locuiau întrEo diversitate

pestri ă de comunită@i etnice %i reli*ioaseț %i întrEo vecinătate pa%nică cu moldovenii, ru%ii,

lipovenii, ucrainenii, evreii, !ul*arii, *ă*ăuii, romii, armenii, *recii %i alte *rupuri"



n po&i da contactului cotidian cu repreentan@ii altor *rupuri etnice (de e."; la târ*uri, la

lucru, în cadrul administra@iei %i armatei#, căsătoriile mi.te erau relativ rare" +ar acest lucru nu

era in&l uen@at de di&eren@ele etnice, ci mai de*ra!ă de con%tiin@a de *rup marcată de !iserică iș

con&esiune"

(c"imbarea naţionalităţii" +upă declan%area Primului ă!oi Bondial în anul 1914,coloni%tii *ermani, de%i se comportaseră loial &a@ă de statul rus %i luptaseră în armata rusă

împotriva >ermaniei, au &ost declara@i de către >uvern în mod a!solut du%mani ai poporului" n

1915 &useseră adoptate le*i de e.propriere %i încise toate %colile *ermane" Pentru anul

1916H1917 era dea plani&icată deportarea maselor spre i!eria" n nordul )asara!iei (de e.";

aslavcea, â%cani %i Roltoaia ouă# aceasta era dea în des&ă%urare" Barele plan &use

împiedicat doar de iarna prea rece %i i!ucnirea evolu@iei din Oe!ruarie"

+upă Primul ă!oi Bondial, în 1918, )asara!ia trece su! suveranitatea statului român"-ceastă ceură a asi*urat întâi de toate supravie@uirea minorită@ii *ermane în mediul ei o!i%nuit"

nsă ea a trasat urme adânci în via@a economicoEsocială %i culturală a *ermanilor" e&orma a*rară

românească (192'#, de e.emplu, împiedica %ansele de cre%tere economică a comunelor *ermane"

=ocuitorii comunită@ilor cu multe ectare noi create a!ia dacă puteau săE%i asi*ure

e.isten@a" Politica de minoritate ri*idă a >uvernului român (româniarea# a dus la &aptul că

*ermanii %iEau văut amenin@ată autonomia culturală *arantată ne.plicit în anul 1918" Rcolile

populare *ermane, în a&ară de trei %coli din ude@ul $aul, au &ost na@ionaliate, iar cota

învă@ătorilor *ermani &usese redusă în mod inten@ionat, aceasta mic%orânduEse în anii 193'

aproape de două ori (de la 2'2 la 124#, în timp ce corpul didactic român sEa mărit de trei ori (de

la 81 la 238#"

-proape umătate din 14' de comune *ermane au rămas ciar &ără niciun pro&esor

*erman" n cele din urmă %i lim!a *ermană nu a mai &ost permisă ca lim!ă de studiu" -!ia în

1939 C deci cu un an înainte de strămutare %i în conte.tul apropierii omâniei de >ermania

naistă C a &ost emis un decret re*al privind întoarcerea %colilor e.propriate"

Colonizarea Basarabiei Cu Populația Alogenă

Documents

Transcript of Colonizarea Basarabiei Cu Populația Alogenă